Conf. dr.

Nicolae D anet
Departamentul de Matematic a si Informatic a
Universitatea Tehnic a de Constructii Bucuresti
Ultima actualizare: 20.10.2012
Teme pentru cursul Metode numerice
Anul univ. 2012-2013
Temele vor contine:
1) Prezentarea teoretic a a subiectului n strict a concordant a cu tema avut a. Redactarea
se face de mn a, nu tehnoredactat a.
2) Rezolvarea n Mathcad a problemei propuse. Se recomand a ca, pe lng a exemplul
propus, s a e rezolvate si alte exemple.
Fisierul cu rezolvarea problemei propuse va contine:
- numele si prenumele studentului;
- anul si grupa;
- titlul temei;
- rezolvarea problemei cu explicatii n zone de text a etapelor de calcul.
Fisierul Mathcad va tip arit si atasat p artii teoretice, iar varianta sa electronic a va
trimis a la adresa: ndanet@cfdp.utcb.ro
Numele sierului va avea forma: Nume_Prenume grupa Tema nr . De exemplu:
Popescu_Ion grupa Poduri Tema 2.xmcd
Ionescu_Petre grupa IIT Tema 17.xmcd
Sistem de notare:
1 pc. - din ociu
2,80 pc. - prezenta la curs si seminar (lucr ari)
2,20 pc. - pentru elaborarea unei teme
2 pc. - test teoretic la examen
2 pc. - notare la examen pentru rezolvarea unei probleme pe calculator
Total: 10 puncte
Examen: test teoretic (1 or a) + o problem a rezolvat a n Mathcad (1 or a)
1
Lista temelor
1. Sisteme liniare. Metode de descompunere LU.
Metoda Doolittle. Principiul general al metodei. Metoda Doolittle n Mathcad.
Exemple. Programe Mathcad.
Fie sistemul
_

_
2. 1756 r
1
+ 4. 0231 r
2
2. 1732 r
3
+ 5. 1967 r
4
= 17. 102.
4. 0231 r
1
+ 6. 0000 r
2
+ 1. 1973 r
4
= 6. 1593.
1. 0000 r
1
5. 2107 r
2
+ 1. 1111 r
3
= 3. 0004.
6. 0235 r
1
+ 7. 0000 r
2
4. 1561 r
4
= 0. 0000.
a) Determinati solutia sa folosind metoda Doolittle.
b) Studiati care este infuenta micilor perturbatii ale termenilor liberi asupra solutiei
sistemului dat.
2. Sisteme liniare. Metode de descompunere LU.
Metoda Crout. Principiul general al metodei. Formulele de calcul pentru descom-
punerea Crout. Exemple. Programe Mathcad.
Fie sistemul
_

_
2. 1756r
1
+4. 0231r
2
2. 1732r
3
+5. 1967r
4
= 17. 102.
4. 0231r
1
+6. 0000r
2
+1. 1973r
4
= 6. 1593.
1. 0000r
1
5. 2107r
2
+1. 1111r
3
= 3. 0004.
6. 0235r
1
+7. 0000r
2
4. 1561r
4
= 0.0000.
a) Determinati solutia sa folosind metoda Crout.
b) Studiati care este infuenta micilor perturbatii ale coecientilor necunoscutelor
asupra solutiei sistemului dat.
3. Sisteme liniare. Metode de decompunere LU.
Metoda Cholesky. Matrice pozitiv denite. Formulele de calcul pentru descom-
punerea Cholesky. Exemple. Programe Mathcad.
Fie sistemul
_

_
10 r
1
r
2
+ 4 r
3
3 r
4
+ r
5
= 29.
r
1
+ 8 r
2
+ 2 r
3
+ r
4
+ 3 r
5
= 26.
4 r
1
+ 2 r
2
+ 12 r
3
+ 3 r
4
r
5
= 31.
3 r
1
+ r
2
+ 3 r
3
+ 12 r
4
+ 4 r
5
= 32.
r
1
+ 3 r
2
r
3
+ 4 r
4
+ 10 r
5
= 46.
a) Determinati solutia sistemului folosind metoda Cholesky.
b) Studiati care este infuenta micilor perturbatii ale termenilor liberi asupra solutiei
sistemului dat.
2
4. Rezolvarea sistemelor liniare.Fie sistemul
_

_
15. 17 r
1
+ 4. 02 r
2
2. 17 r
3
+ 5. 19 r
4
= 17. 10.
4. 02 r
1
+ 9. 00 r
2
+ 1. 19 r
4
= 6. 15.
1. 00 r
1
5. 21 r
2
+ 8. 11 r
3
= 3. 00.
3. 02 r
1
+ 4. 00 r
2
11. 15 r
4
= 1. 25.
a) Determinati solutia sa folosind o metod a LU.
b) Determinati solutia sistemului folosind metoda aproximatiilor succesive cu o pre-
cizie de cinci zecimale n raport cu norma kk
1
. Comparati solutiile obtinute.
5. Sisteme liniare. Metoda Gauss.
Descrierea metodei. Inuenta erorilor de rotunjire asupra exactit atii solutiilor. Piv-
otare. Exemple. Programe Mathcad.
Rezolvati sistemul de mai jos folosind metoda Gauss.
_

_
1. 19 r
1
+ 2. 110 r
2
100 r
3
+ r
4
= 1. 12.
14. 2 r
1
0. 122 r
2
+ 12. 2 r
3
r
4
= 3. 44.
100 r
2
99. 9 r
3
+ r
4
= 2. 15.
15. 3 r
1
+ 0. 110 r
2
13. 1 r
3
r
4
= 4. 16.
6. Rezolvarea sistemelor tridiagonale.
Descompunerea LU a unei matrice tridiagonale. Conditiile n care are loc descom-
punerea. Formulele de calcul. Exemple. Programe Mathcad.
Determinati solutia sistemului tridiagonal:
_

_
2 r
1
+ r
2
= 3.
r
1
+ 4 r
2
+ r
3
= 4.
r
2
+ 4 r
3
+ r
4
= 5.
r
3
+ 4 r
4
+ r
5
= 4.
r
4
+ 2 r
5
= 3.
7. Metoda aproximatiilor succesive pentru rezolvarea sistemelor liniare.
Descrierea metodei. Conditia de convergent a. Evaluarea erorii. Exemple. Programe
Mathcad.
Fie sistemul
_

_
4 r
1
r
2
r
4
= 0.
r
1
+ 4 r
2
r
3
r
5
= 5.
r
2
+ 4 r
3
r
6
= 0.
r
1
+ 4 r
4
r
5
= 6.
r
2
r
4
+ 4 r
5
r
6
= 2.
r
3
r
5
+ 4 r
6
= 6.
Folosind metoda aproximatiilor succesive determinati solutia sistemului cu o precizie
de cinci zecimale.
3
8. Metoda aproximatiilor succesive pentru rezolvarea sistemelor liniare.
Descrierea metodei. Conditia de convergent a. Evaluarea erorii. Exemple. Programe
Mathcad.
Fie sistemul
_

_
4 r
1
+ r
2
r
3
+ r
4
= 2.
r
1
+ 4 r
2
r
3
r
4
= 1.
r
1
r
2
+ 4 r
3
+ r
4
= 2.
r
1
r
2
+ r
3
+ 3 r
4
= 3.
Folosind metoda aproximatiilor succesive aproximati solutia sistemului r = (r
1
. . . . . r
6
)
T
cu o iteratie r
hki
astfel ca
_
_
r r
hki
_
_
1
< = 10
5
.
9. Num arul de conditionare al unei matrice. Denitii. Importanta num arului de
conditionare al unei matrice. Studiul perturb arii solutiei unui sistem liniar atunci
cnd este perturbat vectorul termenilor liberi. Exemple. Programe Mathcad.
Matricea de tipul :: ale c arei elemente sunt H
(n)
i;j
=
1
i + , 1
. i. , = 1. 2. . . . . :. se
numeste matricea Hilbert de ordinul : si se noteaz a H
(n)
. Determinati co:d
1
(H
(4)
).
Rezolvati sistemul liniar
H
(4)
_

_
r
1
r
2
r
3
r
4
_

_
=
_

_
1
0
0
1
_

_
si studiati inuenta micilor perturbatii ale termenilor liberi asupra solutiei sistemului.
10. Metoda puterii pentru determinarea valoriilor proprii ale unei matrice.
Descrierea metodei. Tipurile de matrice la care se poate aplica metoda puterii.
Metoda puterii inverse. Determinarea tuturor valorilor proprii folosind metoda puterii
inverse traslatate. Exemple. Programe Mathcad.
Determinati toate valorile proprii si vectorii proprii ai matricei C de mai jos folosind
metoda puterii.
C =
_

_
5 2 1 1
2 6 1 1
1 1 6 3
1 1 3 5
_

_
.
11. Metoda puterii pentru determinarea valoriilor proprii ale unei matrice.
Descrierea metodei. Tipuri de matrice la care se poate aplica metoda puterii. Metoda
puterii inverse. Determinarea tuturor valorilor proprii folosind metoda puterii inverse
traslatate. Exemple. Programe Mathcad.
Determinati toate valorile proprii si vectorii proprii ai matricei C de mai jos folosind
metoda puterii.
C =
_
_
6 3 1
2 6 3
2 3 6
_
_
.
4
12. Algoritmul Q1 pentru determinarea valorilor proprii ale unei matrice.
Descompunerea Q1 a unei matrice. Algoritmul Q1 pentru determinarea valorilor
proprii ale unei matrice.
Folosind algoritmul Q1 determinati valorile proprii ale matricei . unde
=
_

_
5 2 1 1
2 6 1 1
1 1 6 3
1 1 3 5
_

_
.
Determinati apoi vectorii proprii folosind metoda puterii inverse translatate.
13. Metoda Newton-Fourier pentru rezolvarea ecuatiilor neliniare.
Descrierea metodei. Evaluarea erorii. Exemple.
Determinati solutiile ecuatiei 5 sin r 10c
x
= 0 din intervalul [0, 4] cu o precizie de
sase zecimale.
14. Metoda tangent a-secant a pentru rezolvarea ecuatiilor neliniare.
Descrierea metodei. Evaluarea erorii. Exemple.
Determinati solutiile ecuatiei exp
_
r
2
_
= 3r
2
cu o precizie de sase zecimale.
15. Metoda Newton pentru rezolvarea sistemelor de dou a ecuatii neliniare.
Descrierea metodei. Exemple. Programe Mathcad.
Determinati solutiile sistemului
_
r(1 r) + 4 = 4.
(r 2)
2
+ (2 3)
2
= 25.
Pentru determinarea num arului de solutii si a punctelor initiale folositi posibilit atile
de reprezentare grac a a programului Mathcad.
16. Metoda Newton pentru rezolvarea sistemelor de dou a ecuatii neliniare.
Descrierea metodei. Exemple. Programe Mathcad.
Determinati solutiile sistemului
_
_
_
(r + 1)
2
3
+
( 3)
2
7
= 1.
(r + 1)
2
+ ( 3)
2
= 4.
Pentru determinarea num arului de solutii si a punctelor initiale folositi posibilit atile
de reprezentare grac a a programului Mathcad.
17. Metoda Newton pentru rezolvarea sistemelor de ecuatii neliniare f ar a in-
versarea matricei Jacobi.
Descrierea metodei. Exemple. Programe Mathcad.
5
Determinati solutiile sistemului de mai jos.
_
r
2

2
+ 2 = 0.
2r +
2
6 = 0.
Iterati pn a cnd norma innit a dou a iteratii succesive este strict mai mic a dect
10
5
. Pentru alegerea punctului de plecare reprezentati grac cele dou a curbe deter-
minate de ecuatiile sistemului.
18. Metoda Newton pentru rezolvarea sistemelor de trei ecuatii neliniare.
Descrierea metodei. Exemple. Programe Mathcad.
_
_
_
6r 2 cos . = 1.
9 +
_
r
2
+ sin . + 1. 06 = 0. 9.
3c
xy
+ 60. + 10: = 3.
19. Metoda aproximatiilor succesive pentru rezolvarea ecuatiilor neliniare.
Descrierea metodei. Conditia de convergent a. Estimarea erorii. Exemple. Programe
Mathcad.
Determinati solutiile ecuatiei (r) = r
4
3r
2
3 = 0 cu o precizie de cinci zecimale.
20. Metoda aproximatiilor succesive pentru rezolvarea sistemelor de ecuatii
neliniare.
Descrierea metodei. Conditia de convergent a. Estimarea erorii. Exemple. Programe
Marhcad.
Determinati cu o precizie de sase zecimale solutiile sistemului
_
sin r 1. 32 = 0.
cos r 0. 85 = 0.
21. Interpolare polinomial a. Polinomul Lagrange.
Constructia polinomului Lagrange. Avantajele si dezavantajele utiliz arii lui. Exem-
ple. Programe Mathcad.
n tabelul de mai jos se dau valorile unei functii , n punctele de interpolare r
i
,
i = 0. 1. . . . . 6.
r
i
2. 0 2. 3 2. 5 3. 0 3. 5 3. 8 4. 0
,
i
5. 848 3. 327 6. 300 4. 694 7. 047 4. 243 5. 368
a) Folosind polinomul de interpolare Lagrange calculati valorile functiei n punctele
c) 2. 22; /) 2. 41; c) 2. 78; d) 3. 34; c) 3. 75; ,) 3. 88.
b) Reprezentati grac nodurile, punctele suport de interpolare, gracul polinomului
Lagrange si valorile calculate.
6
22. Interpolare polinomial a. Polinomul Newton cu diferente divizate.
Diferente divizate. Constructia polinomului Newton cu diferente divizate. Avantajele
si dezavantajele utiliz arii lui. Exemple. Programe Mathcad.
Se dau urm atoarele date de interpolare
r
i
: 0. 0 0. 2 0. 3 0. 5 0. 7 0. 8 1. 0
,
i
: 1. 05 1. 21 1. 33 1. 60 1. 89 2. 05 2. 45
a) Folosind polinomul Newton cu diferente divizate calculati valoarea functiei ,(r)
n punctele 0. 25; 0. 45; 0. 55. 0. 75.
b) Reprezentati grac nodurile, punctele suport de interpolare, gracul polinomului
Newton si valorile calculate.
23. Interpolare cu functii spline cubice.
Denitia functiilor spline cubice. Problema determin arii parametrilor. Constructia
functiilor spline cubice cu conditii de xare la capete: o
0
(r
0
) = ,
0
0
. o
0
(r
n
) = ,
0
n
.
Exemple. Programe Mathcad.
n tabelul de mai jos sunt date valorile unei functii , n punctele de interpolare r
i
,
i = 0. 1. . . . . 6.
r
i
2. 0 2. 3 2. 5 3. 0 3. 5 3. 8 4. 0
,
i
5. 848 4. 127 6. 300 4. 694 7. 047 4. 243 5. 368
Folosind interpolarea cu functii spline calculati valorile functiei n punctele
c) 2. 22; /) 2. 41; c) 2. 78; d) 3. 34; c) 3. 75; ,) 3. 88.
dac a se stie c a ,
0
(r
0
) = 1 si ,
0
(r
6
) = 1.
24. Interpolare cu functii spline cubice.
Denitia functiilor spline cubice. Problema determin arii parametrilor. Constructia
functiilor spline cubice cu conditii naturale la capete: o
00
(r
0
) = o
00
(r
n
) = 0.
Exemple. Programe Mathcad.
n tabelul de mai jos sunt date valorile unei functii , n punctele de interpolare r
i
,
i = 0. 1. . . . . 6.
r
i
2. 0 2. 3 2. 5 3. 0 3. 5 3. 8 4. 0
,
i
58. 48 51. 27 63. 00 76. 94 70. 47 52. 43 73. 68
Folosind interpolarea cu functii spline calculati valorile functiei n punctele
c) 2. 22; /) 2. 41; c) 2. 78; d) 3. 34; c) 3. 75; ,) 3. 88.
7
25. Interpolare cu functii spline cubice.
Denitia functiilor spline cubice. Problema determin arii parametrilor. Constructia
functiilor spline cubice cu conditii de egalitate la capete: o
00
(r
0
) = o
00
(r
1
).
o
00
(r
n1
) = o
00
(r
n
). Exemple. Programe Mathcad.
n tabelul de mai jos sunt date valorile unei functii , n punctele de interpolare r
i
,
i = 0. 1. . . . . 6.
r
i
1. 00 1. 75 3. 0 4. 10 5. 00 5. 60 7. 00
,
i
5. 25 2. 95 3. 40 5. 60 4. 25 6. 10 4. 75
Folosind interpolarea cu functii spline calculati valorile functiei n punctele
c) 1. 50; /) 3. 25; c) 4. 70; d) 6. 55.
26. Interpolare cu functii spline cubice.
Denitia functiilor spline cubice. Problema determin arii parametrilor. Constructia
functiilor spline cubice cu conditii la capete obtinute prin extrapolare liniar a.
Exemple. Programe Mathcad.
n tabelul de mai jos sunt date valorile unei functii , n punctele de interpolare r
i
,
i = 0. 1. . . . . 6.
r
i
1. 00 1. 75 3. 0 4. 10 5. 00 5. 60 7. 00
,
i
15. 25 11. 95 13. 74 15. 82 14. 15 16. 65 14. 35
Folosind interpolarea cu functii spline calculati valorile functiei n punctele
c) 1. 35; /) 2. 77; c) 3. 45; d) 4. 64; c) 5. 25; ,) 6. 44.
27. Interpolare cu functii spline bidimensionale.
n intervalul bidimensional [1. 7] [1. 4] se consider a nodurile (r
i
.
j
). unde r
i
= 1+
i
2
si
j
= 1+
,
4
. i. , = 0. 1. . . . . 12. n aceste noduri se cunosc valorile 2
ij
= 3+sin(r
i
) +
cos(
j
).
a) Determinati o functie spline cubic a bidimensional a care trece prin punctele (r
i
.
j
. 2
ij
).
b) Reprezentati grac nodurile n plan, punctele suport de interpolare n spatiu si
functia spline obtinut a.
c) Care este valoarea acestei functii n punctul (3. 25; 2. 75)?
28. Metoda celor mai mici p atrate. Regresie liniar a, parabolic a, cubic a.
Se d a setul de date:
r
i
1 1. 1 1. 3 1. 5 1. 9 2. 1

i
1. 84 1. 96 2. 21 2. 45 2. 94 3. 18
8
a) Folosind metoda celor mai mici p atrate determinati polinoamele de aproximare de
gradele unu, doi si trei. Calculati eroarea medie p atratic a si factorul de corelatie la
ecare caz n parte.
b) Reprezentati grac setul de date si polinoamele obtinute.
c) Dintre cele trei functii determinate la punctul a) care este cea mai potrivit a functie
pentru a aproxima acest set de date?
29. Metoda celor mai mici p atrate. Regresie neliniar a.
Se d a setul de date:
r
i
0. 2 0. 3 0. 6 0. 9 1. 1 1. 3 1. 4 1. 6

i
5. 04 9. 84 33. 27 72. 66 109. 73 156. 97 194. 87 250. 12
a) Folosind metoda celor mai mici p atrate aproximati setul de date cu o functie de
forma cc
x
sau cr

. Calculati eroarea medie p atratic a si factorul de corelatie la ecare

caz n parte.
b) Reprezentati grac setul de date si functiile obtinute.
c) Dintre cele trei functii determinate la punctul a) care este cea mai potrivit a functie
pentru a aproxima acest set de date?
30. Metoda celor mai mici p atrate. Aproximare parabolic a sau exponetial a.
Se d a setul de date:
r
i
1 1. 25 1. 75 2 2. 25 2. 5 2. 75 3

i
2. 15 2. 66 4. 50 5. 85 7. 25 8. 80 11. 10 13. 40
a) Folosind metoda celor mai mici p atrate aproximati setul de date cu un polinom
de gradul doi si cu o functie exponential a de forma cc
x
. Calculati eroarea medie
p atratic a si factorul de corelatie la ecare caz n parte.
b) Reprezentati grac setul de date si functiile obtinute.
c) Dintre cele dou a functii determinate la punctul a), care este cea mai potrivit a
functie pentru a aproxima acest set de date?
31. Metoda celor mai mici p atrate. Aproximare cubic a sau cu o functie putere.
Se d a setul de date:
3 3. 1 3. 2 3. 3 3. 4 3. 5 3. 6 3. 7 3. 8 3. 9
9 10 10. 5 11 11. 5 12 12. 5 13. 5 14. 5 15
a) Folosind metoda celor mai mici p atrate aproximati setul de date cu un polinom de
gradul trei si cu o functie putere de forma cr

. Calculati eroarea medie p atratic a si

factorul de corelatie la ecare caz n parte.
b) Reprezentati grac setul de date si functiile obtinute.
c) Dintre cele dou a functii determinate la punctul a), care este cea mai potrivit a
functie pentru a aproxima acest set de date?
9
32. Integrarea numeric a a ecuatiilor diferentiale de ordinul unu. Metoda Tay-
lor.
a) Folosind metoda Taylor de ordinul trei determinati solutia numeric a pentru ecuatia
diferential a

0
=

2
+
r
. 1 r 3. (1) = 2.
b) Folosind interpolarea cu functii spline determinati apoi o functie cu care se poate
aproxima solutia n orice punct din intervalul n care solutia numeric a a fost deter-
minat a.
c) Comparati solutia obtinut a la punctul b) cu solutia determinat a cu ajutorul functiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentati grac solutiile obtinute prin cele dou a procedee.
33. Integrarea numeric a a ecuatiilor diferentiale de ordinul unu. Metoda
Runge-Kutta.
a) Folosind formula Runge-Kutta de ordinul patru determinati solutia numeric a ale
ecuatiei diferentiale

0
= ( + 1)( + 3). 0 r 3. (0) = 2.
b) Folosind interpolarea cu functii spline, determinati apoi o functie cu care se poate
aproxima solutia n orice punct din intervalul n care solutia numeric a a fost deter-
minat a.
c) Comparati solutia obtinut a la punctul b) cu solutia determinat a cu ajutorul functiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentati grac solutiile obtinute prin cele dou a procedee.
34. Integrarea numeric a a ecuatiilor diferentiale de ordinul unu. Metodele
Taylor si Runge-Kutta.
a) Folosind metodele Taylor si Runge-Kutta de ordinul patru, determinati solutia
numeric a ale ecuatiei diferentiale

0
=

r

_

r
_
2
. 1 r 4. (1) = 1.
b) Folosind interpolarea cu functii spline cubice, determinati apoi pentru ecare
metod a cte o functie spline cu care se poate aproxima solutia ecuatiei diferentiale n
orice punct din intervalul [1. 4].
c) Reprezentati grac n acelasi sistem de axe solutiile obtinute prin cele dou a metode.
d) Care sunt valorile solutiei n punctele r = 1. 5 si r = 2. 345?
35. Integrarea numeric a a ecuatiilor diferentiale de ordinul unu. Metodele
Runge-Kutta si Taylor.
10
a) Folosind metodele Runge-Kutta de ordinul patru si Taylor, determinati solutia
numeric a ale ecuatiei diferentiale

0
= 5 + 5r
2
+ 2r. 0 r 1. (0) =
1
3
.
b) Folosind interpolarea cu functii spline cubice, determinati apoi pentru ecare
metod a cte o functie spline cu care se poate aproxima solutia ecuatiei diferentiale n
orice punct din intervalul [0. 1].
c) Reprezentati grac n acelasi sistem de axe solutiile obtinute prin cele dou a metode.
d) Care sunt valorile solutiei n punctele r = 0. 3 si r = 0. 7234?
36. Integrarea numeric a a ecuatiilor diferentiale de ordinul unu. Metode
predictor-corector.
a) Folosind metodele Euler (standard) si Euler implicit a determinati cu o precizie de
patru zecimale solutia numeric a a ecuatiei diferentiale

0
= 1 +

r
. 1 r 2. (1) = 2.
b) Folosind interpolarea cu functii spline, determinati apoi o functie cu care se poate
aproxima solutia n orice punct din intervalul n care solutia numeric a a fost deter-
minat a.
c) Comparati solutia obtinut a la punctul b) cu solutia determinat a cu ajutorul functiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentati grac solutiile obtinute prin cele dou a procedee.
37. Integrarea numeric a a ecuatiilor diferentiale de ordinul unu. Metode mul-
tipas.
a) Folosind metoda Euler modicat a (metoda punctului de mijloc) determinati solutia
numeric a a ecuatiei diferentiale

0
= 1 + (r )
2
. 2 r 3. (2) = 1.
b) Folosind interpolarea cu functii spline, determinati apoi o functie cu care se poate
aproxima solutia n orice punct din intervalul n care solutia numeric a a fost deter-
minat a.
c) Comparati solutia obtinut a la punctul b) cu solutia determinat a cu ajutorul functiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentati grac solutiile obtinute prin cele dou a procedee.
38. Integrarea numeric a a ecuatiilor diferentiale de ordinul unu. Metode mul-
tipas.
a) Folosind metoda Euler modicat a (metoda punctului de mijloc) determinati solutia
numeric a a ecuatiei diferentiale

0
= r
2
+ 1. 0 r 2. (0) =
1
2
.
11
b) Folosind interpolarea cu functii spline cubice, determinati apoi o functie cu care
se poate aproxima solutia n orice punct din intervalul n care solutia numeric a a fost
determinat a.
c) Comparati solutia obtinut a la punctul b) cu solutia determinat a cu ajutorul functiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentati grac solutiile obtinute prin cele dou a procedee.
39. Integrarea numeric a a ecuatiilor diferentiale. Problema bilocal a.
a) Folosind metoda diferentelor nite determinati solutia numeric a a ecuatiei difer-
entiale

00

0
r

3
r
2
=
ln r
r
1. 1 r 2. (1) = (2) = 0; / = 0. 1.
Pentru rezolvare utilizati pasul indicat n dreptul ecuatiei.
b) Folosind interpolarea cu functii spline, determinati apoi o functie cu care se poate
aproxima solutia n orice punct din intervalul n care solutia numeric a a fost deter-
minat a.
c) Comparati solutia obtinut a la punctul b) cu solutia determinat a cu ajutorul functiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentati grac solutiile obtinute prin cele dou a procedee.
40. Integrarea numeric a a ecuatiilor diferentiale. Problema bilocal a.
a) Folosind metoda diferentelor nite determinati solutia numeric a a ecuatiei difer-
entiale
r
3

00
+ 4r
2

0
2r = 2 ln r. 1 r 2. (1) =
1
2
. (2) = ln 2; / = 0. 05.
Pentru rezolvare utilizati pasul indicat n dreptul ecuatiei.
b) Folosind interpolarea cu functii spline, determinati apoi o functie cu care se poate
aproxima solutia n orice punct din intervalul n care solutia numeric a a fost deter-
minat a.
c) Comparati solutia obtinut a la punctul b) cu solutia determinat a cu ajutorul functiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentati grac solutiile obtinute prin cele dou a procedee.
41. Integrarea numeric a a ecuatiilor diferentiale. Problema bilocal a.
a) Folosind metoda diferentelor nite determinati solutia numeric a a ecuatiei difer-
entiale

00
+ (r + 1)
0
2 = (1 r
2
)c
x
. 0 r 1. (0) = 1. (1) = 0; / = 0. 1.
Pentru rezolvare utilizati pasul indicat n dreptul ecuatiei.
12
b) Folosind interpolarea cu functii spline, determinati apoi o functie cu care se poate
aproxima solutia n orice punct din intervalul n care solutia numeric a a fost deter-
minat a.
c) Comparati solutia obtinut a la punctul b) cu solutia determinat a cu ajutorul functiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentati grac solutiile obtinute prin cele dou a procedee.
42. Integrarea numeric a a ecuatiilor diferentiale. Problema bilocal a.
a) Folosind metoda diferentelor nite determinati solutia numeric a a ecuatiei difer-
entiale

00
+ (r + 1)
0
2 = (1 r
2
)c
x
. 0 r 1. (0) = 1. (1) = 0; / = 0. 1.
Pentru rezolvare utilizati pasul indicat n dreptul ecuatiei.
b) Folosind interpolarea cu functii spline, determinati apoi o functie cu care se poate
aproxima solutia n orice punct din intervalul n care solutia numeric a a fost deter-
minat a.
c) Comparati solutia obtinut a la punctul b) cu solutia determinat a cu ajutorul functiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentati grac solutiile obtinute prin cele dou a procedee.
43. Integrarea numeric a a ecuatiilor cu derivate partiale. Ecuatia c aldurii.
a) Determinati solutia aproximativ a a ecuatiei cu derivate partiale de tip parabolic:
_

_
Jn
Jt
(r. t) =
1
16
J
2
n
Jr
2
(r. t). 0 < r < 1. 0 < t.
n(r. 0) = 2 sin 2:r. 0 r 1.
n(0. t) = n(1. t) = 0. 0 < t.
b) Care este valoarea solutiei n punctul (0. 348. 1. 853)?
c) Reprezentati grac solutia obtinut a.
Indica tie. Utilizati pasul / = 0. 1 pe axa Cr si folositi formula care corespunde lui
o = 1,6. Comparati valorile solutiei numerice obtinute cu solutia exact a l(r. t) =
2c

2
4
t
sin 2:r.
44. Integrarea numeric a a ecuatiilor cu derivate partiale. Ecuatia c aldurii.
a) Folosind metoda diferentelor nite cu o =
1
4
determinati solutia ecuatiei c aldurii
_

_
Jn
Jt
(r. t) =
1
25
J
2
n
Jr
2
(r. t). 0 < r < 1. 0 < t.
n(r. 0) = sin 2:r. 0 r 1.
n(0. t) = n(1. t) = 0. 0 < t.
13
b) Reprezenati grac pozitia initial a a coardei, reteaua de puncte n plan si solutia
numeric a obtinut a.
c) Care este valoarea solutiei n punctele (0. 157. 0. 445). (0. 965. 0. 267)?
45. Integrarea numeric a a ecuatiilor cu derivate partiale. Ecuatia corzii vi-
brante.
a) Determinati solutia aproximativ a a ecuatiei cu derivate partiale de tip hiperbolic:
_

_
J
2
n
Jt
2
(r. t) =
1
16:
2
J
2
n
Jr
2
(r. t). 0 < r < 0. 5 0 < t.
n(r. 0) = sin 4:r. 0 r 0. 5.
Jn
Jt
(r.0) = 0. 0 r 0. 5.
n(0. t) = n(0. 5. t) = 0. 0 < t.
b) Care este valoarea solutiei n punctul (0. 368. 0. 897)?
c) Reprezenati grac solutia obtinut a.
46. Integrarea numeric a a ecuatiilor cu derivate partiale. Ecuatia corzii vi-
brante.
a) Determinati solutia numeric a a ecuatiei corzii vibrante:
_

_
J
2
n
Jt
2
(r. t) = 2. 25
J
2
n
Jr
2
(r. t). 0 < r < 1 0 < t.
n(r. 0) = sin :r. 0 r 1.
Jn
Jt
(r.0) = 2 sin :r. 0 r 1.
n(0. t) = n(1. t) = 0. 0 < t.
b) Reprezenati grac pozitia initial a a coardei, viteza initial a a punctelor pe coard a,
reteaua de puncte n plan si solutia numeric a obtinut a.
c) Care este valoarea solutiei n punctele (0. 3. 0. 2). (0. 877. 0. 352). (0. 177. 0. 935)?
47. Integrarea numeric a a ecuatiilor cu derivate partiale.
a) Determinati solutia aproximativ a a ecuatiei cu derivate partiale de mai jos folosind
metoda diferentelor nite.
_

_
Jn
Jt
(r. t) =
1
144

J
2
n
Jr
2
(r. t). 0 < r < 1. 5. 0 < t 2. 4.
n(r. 0) = sin
2:r
3
. 0 r 1. 5.
n(0. t) = n(1. t) = 0. 0 < t 2.4.
14
b) Care este valoarea solutiei n punctele (0. 378. 1. 853) si (0. 898. 0. 582)?
c) Reprezentati grac solutia obtinut a.
d) Rezolvati ecuatia si folosind Pdesolve din Mathcad si comparati cele dou a solutii
obtinute.
48. Integrarea numeric a a ecuatiilor cu derivate partiale.
a) Determinati solutia aproximativ a a ecuatiei cu derivate partiale de mai jos folosind
metoda diferentelor nite - schema implicit a.
_

_
Jn
Jt
(r. t) =
1
5

J
2
n
Jr
2
(r. t). 0 < r < 1. 0 < t 0. 5.
n(r. 0) = sin :r. 0 r 1.
n(0. t) = n(1. t) = 0. 0 < t 0. 5.
b) Care este valoarea solutiei n punctele (0. 25. 0. 15) si (0. 853. 0. 482)?
c) Reprezentati grac solutia obtinut a.
d) Rezolvati ecuatia si folosind Pdesolve din Mathcad si comparati cele dou a solutii
obtinute.
15
Bibliograe
[1] D anet, N.: Metode numerice. Note de curs si probleme rezolvate n Mathcad, 2011
(trimise prin e-mail),
[2] D anet, N.: Analiza numerica. Cu aplica tii rezolvate n Mathcad., Editura MatrixRom,
Bucuresti, 2002 (la biblioteca CFDP).
[3] D anet, N.: Analiza numerica. Probleme rezolvate cu Mathcad, Carte electornic a n
Mathcad, Editura MatrixRom, Bucuresti, 2005 (la editur a, pe CD).
16