PROIECT Strategii concurentiale

Student : x Secia Anul : ndrumtor de proiect : Prof. x

Anul Universitar 2012 2013

Cuprins : Managementul strategic Definitia sculelor aschietoare Notiuni generale Piata, Evolutia Pietei Amenintarea din partea noilor intrati pag 2 pag 3 pag 4 pag 5 pag 7

Intensitatea rivalitatii dintre concurentii existenti pag 8 Presiunea din partea produselor substituente Puterea de negociere a furnizorilor pag 9 pag 9

Managementul strategic 1.DEFINIREA STRATEGIEI Majoritatea organizatiilor incearca sa elaboreze si sa implementeze strategii pentru atingerea obiectivelor pe termen lung. Prezentarea strategiei organizatiei, alaturi de misiunea si obiectivele sale reprezinta un plan startegic al organizatiei. Pentru elaborarea si aplicarea acestei strategii un rol important il detine un anumit aspect al functiei de previziune numit management strategic. Managementul strategic este un proces prin care managerii formuleaza si implementeaza strategii pentru optimizarea din punct de vedere strategic a atingerii unui obiectiv, in anumite conditii interne si externe date. Aceasta definitie reflecta faptul ca managementul strategic este orientat spre atingerea unor obiective pe termen lung si ia in considerare factorii de mediu precum si trasaturile caracteristice ale firmei implicand elaborarea anumiotr strategii. 2.ROLUL STRATEGIILOR. Indiferent de forma juridica sub care se poate prezenta o firma, managementul modern al productiei industriale situeaza pe un prim plan elaborarea unor strategii economice adecvate care sa permita realizarea obiectivelor propuse in conditiile existentei unei puternice competitii pe piata interna si externa. Elaborarea si aplicarea unor strategii economice adecvate trebuie sa tina seama de noile conditii interne si internationale in care unitatea industriala isi desfasoara activitatea pentru ca in acest fel sa se poata defini mijloacele si caile necesare care trebuie folosite a se putea determina o orientare economica viabila care sa ghideze conducerea firmei pentru realizarea obiectivelor propuse in conditii de rentabilitate. Rolul factorului uman in intreaga activitate a unitatii fac ca strategia de dezvoltare a firmei sa poata fi privita si ca o strategie de dezvoltare umana, care prefigureaza in special laturile calitative ale procesului (ridicarea pregatirii profesionale a personalului muncitor, dar si economica, de conducere, politica etc, implementarea unor forme eficiente de motivare s.a.). Orice strategie de dezvoltare a firmei, pentru a fi eficienta, trebuie elaborata temeinic, stiintific. De aceea, la momentul elaborarii ei, este necesar sa se ia in considerare totalitatea factorilor care pot avea influenta asupra acesteia, sa se analizeze fiecare dintre acesti factori si sa se desprinda modul in care isi pun amprenta asupra strategiei firmei, presiunea pe care o exercita si sensul actiunii.

Definitia sculelor aschietoare

Scula achietoare este un organ de main de execuie, respectiv o unealt de mn sau un organ activ al unei maini-unelte care ndeprteaz adaosul de prelucrare sub form de achii, genernd suprafaa prelucrat. Diversitatea mare a formelor, dimensiunilor i a materialelor pieselor, a procedeelor de prelucrare, a condiiilor de precizie i a caracterului produciei a condus la apariia unui numr mare de tipodimensiuni de scule achietoare. Scula achietoare ndeplinete dou funcii de baz: 1) achiaz un strat de material de o anumit grosime, depinznd de forma i dimensiunile semifabricatului i a piesei finite; 2) asigur obinerea dimensiunilor i a formei piesei n toleranele prescrise, precum i rugozitatea suprafeelor piesei. Sculele achietoare se compun, n general, din urmtoarele pri principale: 1) partea activ, ce cuprinde tiurile achietoare care particip nemijlocit n procesul de achiere; 2) partea de calibrare, care execut netezirea suprafeei prelucrate i ghidarea sculei n timpul lucrului; 3) corpul sculei, cu rolul de a reuni ntr-un singur ansamblu, rezistent i rigid, celelalte pri ale sculei achietoare; 4) partea de fixare, destinat poziionrii corecte i fixrii sculei pe maina

a)

Notiuni generale.
n prezent 90% din piesele prelucrate n construcia de maini se realizeaz prin procedee de generare prin achiere. n costul total al unui produs tehnic 10% reprezint costul sculelor achietoare deoarece sculele: - se fabric din materiale rare, deficitare i scumpe; - au precizie ridicat; - au rugoziti sczute; - au forme complexe, dificil de obinut tehnologic. Pe plan mondial (Germania, Japonia, Anglia, Frana) costul sculelor produse este de pn la 2,5 de ori mai mare dect costul mainilor-unelte produse. n SUA raportul este de 1:1 n condiiile unui import masiv de scule achietoare. c) n Romnia anului 1999, 46% din valoarea produciei n domeniul mainilorunelte o reprezenta sculele achietoare. n anul 1988, 65% din necesarul de scule achietoare se obinea n ntreprinderi specializate, 14% n sculrii uzinale, iar 21% se importa. Din producia de scule se export cca 15%. n ar exist numeroase fabrici de scule: I.S.Rnov, I.S.E.H.Focani, I.M.F.Bucureti, I.M.D.S.Sf. Gheorghe, I.S.D.Rdui, I.S.Cmpulung Moldovenesc, I.Burghie Turnu Severin, I.S.Mreti etc. Piaa sculeolor achietoare reprezint o piaa cu un potenial ridicat,doarece in domeniul constuciilor de maini apar in permanena materiale noi cu proprieti

d)

b)

diferite de cele clasice i de regula cu duriti ridicate.Acest lucru trebuie speculat pentru ca sculele obinuite fac cu greu fa provocarii materialelor noi. Nu greim deloc afirmnd c un productor de scule achietoare de talie mare are n gama de fabricaie de la 40.000 produse diferite n sus i ne referim numai la dimensiuni n mm. n consecin alegerea celei mai potrivite scule pentru o anumit aplicaie este o operaie deloc simpl, numai dac lum n considerare numrul mare de tipuri existente. Selectarea corect a sculei presupune perfecta sa adaptare la condiiile mainiiunelte pe care va fi utilizat, alegerea caracteristicilor sale geometrice i fizico-mecanice n funcie de materialul i configuraia piesei de prelucrat, astfel nct calitatea obinut n urma prelucrrii s fie foarte bun, ciclul de fabricaie s fie ct mai scurt, iar costurile ct mai reduse. Preul este important, dar nu att de important pe ct este costul sculei. Preul reprezint ceea ce pltii pentru a o achiziiona. Adevratul cost al sculei este o funcie direct a productivitatii pe care aceasta o realizeaz. De cele mai multe ori, cele mai costisitoare scule sunt acelea care au fost achiziionate la preul cel mai sczut. Preul sculei achietoare reprezint un procent relativ redus din costul piesei realizate; este important s l urmrii i s l meninei la nivelul pe care vi l-ai propus. n concluzie, concentrai-v n primul rnd asupra productivitii sculei i abia dup aceea asupra preului ei. Calitatea produselor realizate prin procesul deachiere, productivitatea dar i preul pieselor, depinde de precizia, dar i de calitatea sculelor achietoare.

1 Evolu ia pie ei

Dezvoltarea omului este inseparabil de activitatea producerii de unelte. Aceast activitate a dus la apariia unui mediu tehnologic care s-a interpus ntre om i natur. O perioad destul de lung din evoluia sculelor este umbrit din lipsa unor date, dar desigur au existat realizri. Astfel, ntre anii 1400 1698 D.Hr. apare strungul cu volant acionat cu piciorul sau manivel - strungul lui Leonardo da Vinci, iar mai trziu, strungul perfecionat de ctre matematicianul francez J.Besson. n aceast perioad sculele capat o form stabil, fapt care ne permite s le numim scule simple, propriu-zise.

In februarie 2012, Gardner Publications, societatea care in colaborare cu AMT (Asociatia ProducatorilorAmericani de Masini-Unelte) prelucreaza statisticile rezultatele pe 2011. Mai departe, vom prezenta pe scurt cum au evoluat in 2011 consumul, productia, exportul si importul de masini-unelte i scule din cele 28 tari pe care le-a analizat Gardner Publications si reprezinta peste 95% din productia mondiala. Tendinta de crestere a consumului mondial de masiniunelte i scule,inceputa in 2010, nu numai ca s-a mentinut in 2011 dar s-a si accentuat. Consumul mondial de masiniunelte i scule a crescut in 2011 pana la 86,3 miliarde USD, cu 44,1% mai mult decat in 2010. Fericiti de aceasta crestere exceptionala a consumului care le consolideaza situatia economica, producatorii si comerciantii de masiniunelte i scule nu au reusit pana in prezent sa dea o explicatie clara si logica acestui fenomen.

Consumul

Mai ales cand in jur situatia economica este departe de cresterile cu doi digiti mari care au loc in domeniul masinilor-unelte. Acum zece ani, in 2002, China a devenit cea mai mare consumatoare de masiniunelte i scule din lume si, pana in prezent, si-a mentinut aceasta pozitie de lider mondial. Acest consum este mult mai mare decat acela al unor insemnati utilizatori de masini-unelte i scule cum sunt: Germania, Statele Unite sau Japonia. In 2011, in China saumontat masini-unelte in valoare de 38.4 miliarde USD (o crestere de 40% fata de 2010), un consum mai mare ca acela al urmatoarelor sase tari mari consumatoare mondiale de masini-unelte, luate impreuna. Patru din zece masini-unelte produse oriunde in lume, au fost montate in fabricile chineze. Primii 10 producatori de masini-unelte i scule din lume (76,2% din productia mondiala) -Milioane USD TARA/ CONSUM IN 2011 /COMPARATIE CU 2010 1. China 39.099,2 +40% 2. Japonia 7.620,5 +56% 3. Germania 6.956,0 +49% 4. Statele Unite 6.611,9 +53% 5. Coreea de Sud 5.131,0 +20% 6. Italia 2.963,3 +11% 7. India 2.638,0 +31% 8. Brazilia 1.990,0 +7% 9. Taiwan 1.800,0 +11% 10. Mexic 1.360,9 +28% Primii 10 producatori de masini-unelte i scule din lume (89,3% din productia mondiala) -Milioane USD TARA/ CONSUM IN 2011 /COMPARATIE CU 2010 1. China 28.277,1 +29% 2. Japonia 18.353,1 +53% 3. Germania 13.494,7 +42% 4. Italia 6.232,6 +24% 5. Coreea de Sud 5.641,0 +25% 6. Taiwan 5.000,0 +29% 7. Statele Unite 4.161,1 +25% 8. Elvetia 3.462,7 +45% 9. Spania 1.053,3 +26% 10. Austria 1.001,8 +19% Productia In 2011, producatorii de masini-unelte i scule si-au marit productia, astfel incat productia mondiala a crescut cu 35% fata de 2010 ajungand la 92,7 miliarde USD si sunt semne ca si in 2012 productia va continua sa creasca. China si-a consolidat pozitia de prim producator mondial de masini-unelte si scule, pozitie cucerita inca din 2009, inregistrand livrari in valoare de 28,3 miliarde USD, o crestere de 29% fata de 2010.

Constructorii japonezi, a caror livrari de masini-unelte au scazut in 2009 cu mai mult de jumatate fata de 2008, au inregistrat in USD o crestere de 53%, inca din 2010, recuperand locul doi in ierarhia producatorilor mondiali de masini-unelte si scule, loc pierdut in 2009.

2 Amenin area din partea noilor intra i

Piaa producatorilor de scule achietoare este saturata de scule de proasta calitate i in acelasi timp este deficitara din punct de vedere al sculelor performante. Exista totusi caiva producatori de scule performante cum ar fi SECO,sau Sanvik Coromant chiar si Bosch,intre acesti existand mereu o lupta pentru suprematie. Noii intrai ii doresc sa ocupe o cota de piata cat mai mare, axandu-se doar pe productia de burghie sau placute interschimbabile de buna calitate,neavand toata gama de scule achietoare si totui avand un pret mult mai acesibil al produselor detinute decat, pretul existent pe piata,astfel acesti reprezinta o amenintare pentru jucatorii existenti. Ca in orice joc si aici exista anumite bariere pe care trebuie sa le depasesti pentru a-ti dobindi locul pe piata. O prima bariera in calea patrunderii pe piaa o reprezinta economiile de scara. n acest sector realizarea economiilor la scara poate fi realizata prin reducerea costurilor unitare ale produsului pe masura sporirii volumului absolut al productiei,acest lucru putandu-se face de regula prin tehnologizarea completa a procesului de munca,iar dupa intrarea pe o piata mare,poate face fa cu scuces reactiilor marilor concurenti.Aici am putea oferi ca exemplu firma Sandvik Coromant care s-a specializat in producerea de scule din carbura metalica,avand nevoie doar de un cuptor de sinterizare,o presa,un concasor. O alta modalitate de a realiza economii de scara o reprezinta activele intangibile, in cazul de fa deinerea reetei de a preduce scule aschietoare de cea mai buna calitate cu costuri minime si aici am putea da ca exemplu firma SECO. Cea de a doua bariera in calea patrunderii pe piata o reprezinta diferentierea prin produs,si la acest capitol fiecare firma are ceva specific in produsele ei,acest fapt duce la creearea de clienti fideli,nu doar pe principii de conceptie,ci mai degraba pe specificul firmei care se foloseste de sculele aschietoare.Aici se poate da ca exemplu o firma care foloseste ca materii prime aluminiul,iar sculele celor de la Bosch exceleaza pe acest domeniu,i o firma ce are ca materii prime otelul cu o concentratie ridicata de carbon aici fiind cap de lista sculele performante de la SECO. Accesul la canalele de distribuie este alt barier n calea noilor intrai se poate datora distribuiei produsului.Atunci cand o firma doreste sa foloseasta produsele unui nou furnizor isi asuma riscuri mari,iar acest lucru compensand cu preturile mici la sculele aschietoare, pe care tu ca nou furnizor trebuie sa le oferi.

O calitate buna a produselor poate face accesul la canalele de distributie mult mai accesibil,si furma nou intrata pe piata isi poate face un renume,acest lucru aducandui o multitudine de noi oferte. Nevoile de capital. Necesitatea de a investi resurse financiare considerabile in tehnologizarea companiei, achizitionarea de masini unelte performante si specializate pentru fiecare produs in parte astfel noii intrati pot concura eficient pe pia depasind astfel acesta bariera. Capitalul poate fi necesar nu numai pentru unitile de producie, ci i pentru creditarea clienilor, gestiunea stocurilor sau pentru acoperirea de ncepere a activitii pe respectiva pia. Politica guvernamentala este o ultima bariera in calea noilor intrati, si are o infulenta destul de semnificativa, deoarece reglementatiile guvernamentale sunt destul de stricte,normele care vizeaz reducerea polurii pot duce la creterea capitalului necesar pentru intrarea pe pia, a complexitii tehnologiilor i chiar a dimensiunilor optime a facilitilor.

3 Intensitatea rivalitatii dintre concurentii existenti

Numarul concurentilor este unul destul de ridicat,ins se disting foarte bine firmele consacrate care sunt detasati atat ca si numar produse cat si ca performante, SECO TOOLS, SANDVIK COROMANT, acestia ocupand piata europeana pana la 60%,celelate firme impartindu-si restul procentelor. Ritmul de dezvoltare al sectorului este destul de ridicat,fiind nevoie de produse noi si de o tehnologizare continua. Pentru ca materiale noi apar fregvent si se doreste exploatarea proprietatilor imbunatatite ale acestora, nevoia folosirii sculelor performante fiind accentuata. Costurile fixe sau de depozitare nalt. Costurile fixe nalte oblig firmele s-i utilizeze complet capacitile de care dispun, ceea ce duce deseori la diminuarea semnificativ a preurilor n condiiile existenei unui exces de capacitate. Depozitarea produselor finite ridica de asemenea o mica problema,mult mai greu ar fi gestionarea si pozitionare corecta a produselor finite,acestea fiind de o diversitate ridicata.

4 Presiunea din partea produselor substituente

Sculele aschietoare au intrat pe un segment de piata unde nu exista produse substituente.

5 Puterea de negociere a cumparatorilor

Este un grup concentrat sau achiziioneaz o cantitate mare din produsele vnztorului. Pretul sculelor aschietoare poate fi negociat,insa cel mai potrivit ar fi ca firma care doreste sa cumpere scule aschietoare sa semneze un contract de fidelitate acest lucru putandu-i aduce reduceri,si beneficii mult mai mari.Astfel si firma nou intrata pe piata producatoare de scule aschietoare are sanse de a castiga un profit mare,avant permanent un loc unde sa isi comercializeze produsele,astfel puterea de negociere a cumparatorului fiind situata la nivel mediu.

6 Puterea de negociere a furnizorilor

Produsul furnizorului constituie o intrare important pentru activitatea derulat de cumprtor. Produsul furnizorului este esenial pentru procesul de producie derulat de cumprtor dar si pentru calitatea produselor acestuia astfel furnizorul dispune de o putere de negociere mai mare. Acest lucru ne afectand prea puternic firma cumparatoare, deoarece poate face depozite de scule aschietoare. In concluzie puterea de negociere a furnizorului se situeaza la nivel mediu