Lao Tzu 1: Tao-calea direct ctre realitatea etern (atemporal)

Lao Tzu /Lao Zi/ Lao Tseu Tao Te Ching/Dao De Jing/Tao Te King Cartea Cii spre Cer i Putere / Tao ( Calea ctre cunoatere direct) i Te ( putere capacitate de aciune nemijlocit) / Tao (La Voie vers la connaissance directe) et la Puissance (la capacit d'action directe) / The Way (to direct knowledge) and Power (capacity of direct action)
autor/author: Dan Mirahorian Calea catre cerul nostru interior/The Way to our Inner Heaven http://www.danmirahorian.ro/tao.html http://reteaualiterara.ning.com/group/tao

Observati miscarea orizontala, circulara in jurul axului tuturor vartejurilor ( atmosferice, galactice, atomice, biologice) si miscarea verticala din ax ( miez, inima, centru) 1. Lao Tzu /Lao Zi/ Lao Tseu Capitolul 1 d y zhng Titlu/Title /Titre /Titel/ Ttulo /Titolo: Tao-calea ctre o alt realitate [realitatea etern] la care nu conduce nici o cale secvential. Se definesc termenii (Tao, You, Wu, Wei, Wu-Wei, Xuan, Tong) i este prezentat prima condiie pentru parcurgerea cii: vidarea minii de exteriorul interiorizat (cuvinte, dorine, expectaii, umbre, oglindiri, fluctuaiile care ne prezint in mod mijlocit reflect realitatea) ANEXA I - Semnificaia caracterelor din titlul acestei lucrri:

Titlul chinezesc/Titlul lui Legge /Titlul lui Susuki /Titlul lui Goddard/ t do ti tao Intruparea lui Tao /Realizarea menirii vieii/Ce este Tao ? Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/ Embodying the Dao/ Reason's Realization/ What is the Dao? / Titluri date de ali traductori i comentatori : Calea mistic /The Mystical Way/ Der Mystische Weg (Hilmar Klaus) Delinea il Tao (Luciano Parinetto); 2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni 2.1. Textul in lb. chinez in versiunea lui Wang Pi Wng B () (226 249 e.n): WB: 2.2. Textul lui Ho-Shang-Kung Heshang Gong ()(202-157 i.e.n.): HG: 2.3. Textul in lb. chinez in versiunea Fu Yi ()(555 - 639 e.n.) Fu Yi: 2.4. Textul in versiunea Ma Wang Tui M wngdu () din anul 168 i.e.n.. 2.4. 1. MWD A Mwngdu versiunea A (= "Jiaben" )MWD A: 2.4. 2. MWD B Mwngdu versiunea B (= "Yiben" ) MWDB: 2.5. Textul in versiunea Kuo Tian Guodian () datat inainte de 300 i.e.n. Capitolul 1 nu exist in versiunea pe fii de bambus descoperit la Guodian / Chapter 1 is not present in the bamboo slips version discoveded at Guodian/ Le chapitre 1 n'est pas prsent dans la version sur les fiches lamelles de bambou dcouvertes Guodian / Kapitel nicht vorhanden vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 3.1. Traducerea analitic (convergent) /Analytical (convergent) translation/ Traduction analytique(convergente)/ Analytische (konvergenten) bersetzung / Traduccin analtica (convergente) /Traduzione analitici (convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and processes information in an analytical and sequential way Acest capitol imprit aici in 11 propoziii abordeaz patru teme, situate inaintea fiecrui set de propoziii: A [Propoziiile 1.01-02: o cale orizontal (in timp; diacronic) i una vertical(sincronic), B [Propoziiile 1.03-1.04: o realitate unic cu dou fee, C [Propoziiile 1.05-1.06: dou modaliti de funcionare D [Propoziiile 1.07-1.11: care este elul mesajului i efectul ajungerii la destinaie? Este utilizat acelai cod de culori, ca i in dicionar, pt a separa cele trei transliterri Textul transliterat in Pinyin(tonuri si numere)/The original text of Lao Zi in Pinyin Romanization: Textul transliterat in Wade-Giles/The original text of Lao Tzu in Wade-Giles Romanization: Textul transliterat in EFEO/The original text of Lao Tseu in EFEO Romanization: Text tradus in limba romn/Translation in Romanian language

Propoziiile din primul capitolul in lb.chinez, aa cum apar in versiunile clasice [WB][HSG][FY][MWD] in trei variante de transliterare Wade-Giles EFEO PINYIN 1.1. Prima propoziie din capitolul I in variantele[WB][HSG][FY] A: Subiect: Propoziiile 1.01-02 se ocup de definirea cii(Tao) nemijlocite de cunoatere i de aciune /The definition of the way(Tao) of direct knowledge and action (text in caractere chineze) do k do fi chng do (text transliterat in pinyin) dao4 ke3 dao4 , fei1 chang2 dao4 . (text pinyin cu numere pt tonuri) tao k' tao, fei chang tao . (text transliterat in Wade-Giles) tao k'o tao, fei tchang tao . (text transliterat in EFEO) calea poate cltori nu constant cale (text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note *Numerele folosite dup termenii transliterati n pinyin au rol de tonuri: a1= ; a2= ; a3=; a4=; a0=a5=a[ton neutral]; E: Pinyin tones should be indicated by numbers 1-5, as follows: 1=level tone, 2=rising tone, 3=midrising tone, 4=falling tone, 5=0=neutral tone 1.1. do k dao, fi chng do.* Tao[Calea] care poate fi parcurs [urmat, experimentat prin mijlocirea simurilor ori a minii intr-un mod indirect; descris, spus, definit], nu este Tao [Calea] imuabil. Nota: "A practica non-aciunea [cunoaterea nemijlocit i aciunea direct, nondualist (vedei capitolul 2) de dincolo de aciune i inaciune ( w wi: aciunea paradoxal)]...aceasta este Tao"(63) vedei: Wei Wu Wei Tao [The Way] that can be walked [folowed, experienced through senses or mind in an indirect mode; described, told, defined], is not the eternal Tao; Varianta cea mai veche [GD] pe fii din bambus (sec IV i.e.n), descoperit la Guodian , China, in 1993 nu conine capitolul I. Mai jos este prezentat prima propoziie din capitolul I in varianta MWD A Mwngdu versiunea A (= "Jiaben" ) 1.1. ; (text in caractere chineze) 1.1. Calea (Tao) care poate fi parcursa nu este Tao (Calea)] invariabil, veritabil." In primele dou propoziii apar in plus caracterele: y ye3 ye R: desigur; de asemenea; la fel; chiar i; exact; nc; vedei: 3.60; hng heng2: R: constant, fix; regulat(puls); obinuit(pre constant); comun; permanent; persistent; etern, care dinuie; ceea ce este la baz (numitorul comun al tuturor); vedei: 1.5bis in semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note Caracterul hng din MWD, este inlocuit in textele clasice de: chng chang2 chang tchang R: constant; permanent; vedei: 1.5 ; Nota 1. *Calea (Tao) care poate fi parcurs (pe care se poate merge sau cltori fizic, mental) este altceva dect imuabila Calea (Tao)[ la care se refer Lao Tseu]. Calea ce poate fi urmat prin doctrine, rituri ([11] p.31-32) ori prescripii, dar i calea ce poate fi urmat mental, prin procese logice ori analogice, pe cale raional, ori imaginativ, [deoarece in unele variante in loc de Tao apare Yan drept sinonim (care indic activitatea mental [1] p.23)], este o cale orizontal, care rmane prizonier in universul fenomenal. Traducerea acestei propoziii prin variante de genul celor care urmeaz nu neag, ci limiteaz sensul la care se refer termenul Tao: a urma, a cltori, a parcurge prin pai succesivi: "Calea ce poate fi descris (spus, povestit, exprimat, vorbit, explicat, definit) este altceva dect Calea permanent (constant, neschimbtoare, fr inceput i sfrit)". Orice impachetare verbal ori ritual ii reduce realitatea, afirma Sie Hoei ([1] p.9). Calea nu poate fi artat (posedat, druit, comunicat, indicat verbal; [11] p.22).

Orice cale verbal, raional, intenional, nu este Calea (Tao) de contactare nemijlocit a realitii holografice permanente, omniprezente, Numenale, ci o calea orizontal, mijlocit ([11] p.32) care rmne prizonier in lumea fenomenal. 1.2. A doua propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY]: (text in caractere chineze) mng k mng fi chng mng (text transliterat in pinyin) ming2 ke3 ming2, fei1 chang2 ming2 (text pinyin cu numere pt tonuri) ming k' ming, fei chang ming. (text transliterat in Wade Giles) ming k'o/k' ming, fei tchang ming. (text transliterat in EFEO) numele poate numi nu constant nume (text tradus in limba romna) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.2. mng k mng, fi chng mng. Numele[conceptele] care pot s-o numeasc nu sunt Numele [conceptele] eterne * . The names [concepts] that can name it, are not eternal name[concepts]! A doua propoziie din capitolul I in varianta MWD A Mwngdu versiunea A (= "Jiaben" ): 1.2. : 1.2."Numele ce poate s numeasc [pe Tao (Calea)] nu este numele constant( invariabil, veritabil)." Limbajul verbal, cuvintele, termenii sunt simboluri, etichete, indicatori, recipiente prin care incercm s transportm sau s (comunicm) semnificaii. "Degetul care indic Luna nu este insi Luna". Comparaia versiunilor chineze existente pentru capitolul I [vedei i cap.1.4 ] http: //www.daoisopen.com/downloads/CC1.pdf B: Subiect: Propoziiile 1.03-1.04 indic o singur realitate cu dou fee gemene: 1. O realitate nemanifestat surs (cauzal; in afara timpului; atemporal; sincronic; localizat in Acum; adevrata fa a realitii) o realitate informaional, invariant, ca i codul genetic al universului, numit [] w(nonexistena); aceasta este o realitate imperceptibil, imaterial, lipsit de corp( delocalizat; localizare holografica), fr caracteristici, fr nume i form de tipul vidului, in care ne reintoarcem pt a ne regenera in cursul somnului profund sau al transei mistice (apa invariabil, izvorul vieii i al omnicunoaterii); 2. O realitate proiectat sau manifestat a efectelor(o umbr care reprezint afiarea material i energetic a planului cauzal sau informaional) numit y u(existen a); Este cunoscut in alte tradiii drept iluzia( in lb. sanskrit: "maya"), falsa fa a realitii ori dosul realitii (fiindc este generat ca proiecie pe ecranul mental, att timp ct rmnem prizonieri in realitatea secund a oglindirilor, refleciilor si proieciilor ). Aceasta este realitate situat in timp(temporal), tranzitorie(in continu curgere sau schimbare), care se manifest ca o succesiune de stri efemere(realitate tranzitorie; realitate diacronic; o realitate in care nu exist obiecte, ci doar procese; "nimeni nu se poate sclda de dou ori in aceeai ap a unui ru, fiindc mereu vine una nou). yu este o realitate a umbrelor, supus morii i creterii entropiei(dezordinii) in care trim in perioada de veghe profan. 1.3. A treia propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY]: (text in caractere chineze) w mng tin d zh sh (text transliterat in pinyin) wu2 ming2 tian1 di4 zhi1 shi3. (text pinyin cu numere pt tonuri) wu ming tien ti chih shih. (text transliterat in Wade Giles) wou ming tien ti tchi/tche che. (text transliterat in EFEO) vidul nume cer pmnt al su izvor (text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.3. , w mng tin d zh sh,

Wu(non-existena; realitatea fr nume i form; vidul) desemneaz izvorul Cerului i al Pmntului. Wu(nonexistence, void, the reality without name and form) is the name of Heaven's and Earth's Origin, 1.4. A patra propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY] in lb.chinez: (text in lb. chinez) y u mng wn w zh m (text transliterat in pinyin) you3 ming2 wan4 wu4 zhi1 mu3. (text pinyin cu numere pt tonuri) yu ming wan wu chih mu. (text transliterat in Wade Giles) yeou ming wan wou tchi/tche mou (text transliterat in EFEO) plinul nume 10.000 lucruri al ei mam(text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.4. yu mng wn w zh m.* You [existena; ceea ce are (nume i form)] desemneaz Muma "Zecilor de mii de lucruri". You[existence; the reality that has (name and form)] is the name of the myriad things' mother. C. Subiect: Propoziiile 1.05-1.06 indic dou modaliti de funcionare: 1. funcionarea nemijlocit, prin golirea de ego(dorinte; actiuni subiective) se realizeaz identitatea[funcionarea nondualist, holografic(descris in capitolul 2 sub numele de wi w wi ], starea in care se manifest aciunea paradoxal( de dincolo de aciune si inaciune; aciunea din mijlocul inaciunii; wi w wi), adic simultaneitatea aciunii i inaciunii, care ne permite s vedem profunzimea ( lumea cauzelor; misterul) i 2. mijlocit(dualist; funcionarea prizonier in planul aciunii i reaciunii) care este finanat prin ruperea de Acum - prin umplerea de ego(dorine; ateptri, expectaii; trirea in viitor) i care menine separarea( ruperea de realitate; rmnem prizonieri ai suprafeei; se menine orbirea, ignorana i captivitatea in lumea efectelor, umbrelor, oglindirilor; realitatea secund- descris in Alegoria pesterii lui Platon, din "Republica", VII)/Two modalities of functioning: 1. empty of desires and actions(without ego; practicing non-doing: wu wei) you will enter the profound identity and see the essence, the causal reality) ; 2. full of desires and actions (with ego; practicing doing: wei) you will remain in separation and see the Surface(effect) 1.5. A cincea propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY] in lb.chinez: (text in lb. chinez) g chng w y y gun/gun q mio (text transliterat in pinyin) gu4 chang2 wu2 yu4 yi3 guan1,4 qi2 miao4. (text pinyin cu numere pt tonuri) ku chang wu y i kuan chi miao. (text transliterat in Wade Giles) kou tchang wou yu yi kouan k'i/ts'i miao (text transliterat in EFEO) de aceea constant gol dorine de vezi a sa cauz/esen (text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.5. , , g chng w y , y gun q mio, Iat de ce, ntotdeauna golii de dorine, vom vedea esena sa Therefore, always without desire, so see its mystery; 1.6. A asea propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY] in lb.chinez: (text in lb. chinez) chng yu y y gun q jio(text transliterat in pinyin) chang2 you3 yu4 yi3 guan1 qi2 jiao3. (text pinyin cu numere pt tonuri)

chang yu y yi kuan chi chiao. (text transliterat in Wade Giles) tchang yeou yu yi kouan k'i/ts'i kiao/tsiao (text transliterat in EFEO) constant avnd dorine de vezi a sa suprafa (text in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.6. , chng yu y, y gun q jio. Iar ntotdeauna plini de dorine, i vom vedea doar suprafaa(periferia; afiarea; lumea efectelor) ever with desire, so see its surface. Nota: Concluzia se afla in 64.20: "De aceea sfntul dorete non dorina i nu preuiete lucrurile dificil de obinut"/"Therefore: wise men desire no desire, not valuing hard-to-get goods"; D. Subiect: Propoziiile 1.07-1.11 indic elul mesajului lui Lao Tzu i efectul ajungerii la destinaie. elul: realizarea identitii profunde (funcionarea nondualist, holografic; transcederii dualitatii subiect-obiect). Efectul: descoperirea Porii tuturor miracolelor / Profound Identity(nondualist or holographic functioning) is The Gate to all miracles 1.7. A aptea propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY] in lb.chinez: (text in lb. chinez) c ling zh tng ch (text transliterat in pinyin) ci3 liang3 zhe3 tong2 chu1 (text pinyin cu numere pt tonuri) tzu liang ch tung chu (text transliterat in Wade Giles) ts'eu leang tch t'ong tch'ou (text transliterat in EFEO) aceste dou cele identic/aceeai origine(text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.7. , c ling zh tng ch , Acestea dou au aceeai obrie, These two: together emerging, 1.8. A opta propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY] in lb.chinez: (text in lb. chinez) r y mng, (text transliterat in pinyin) er2 yi4 ming2, (text pinyin cu numere pt tonuri) erh i ming. (text transliterat in Wade Giles) eul yi ming. (text transliterat in EFEO) dar diferit nume (text tradus in limba romn) 1.8. , r y mng dar difer [ca] nume yet differing in names 1.9. A noua propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY] in lb.chinez: (text in lb. chinez) tng wi zh xun (text transliterat in pinyin) tong2 wei4 zhi1 xuan2 . (text pinyin cu numere pt tonuri) tung wei chih hsan. (text transliterat in Wade Giles) t'ong wei tchi hiuan/siuan (text transliterat in EFEO) Identitatea numit a sa profunzime (text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.9. tng wi zh xun. Impreun sunt numite profunzimea* together call them profound. Not: Afirmaia "Impreun sunt numite profunzimea" se refer la accesarea dimensiunii verticale situat in Acum(atemporal; izvorul timpului), prin aciunea

paradoxal w wi, in care se manifest simultaneitatea, sincronicitatea i identitatea(alte semnificaii ale caracterului tng ) dintre veghe i somnul profund. Aciunea paradoxal w wi este o nonaciune, fiindc simultaneitatea aciunii i inaciunii (la cei trezii visele, separarea i alternana prezen-absen, contient incontient este inlocuita de prezena paradoxal: este prezent dei doarme), o plaseaz dincolo de dimensiunea orizontal a succesiunii in timp, in care se manifest trecerea periodic de la aciune, la inaciune, oscilaia ciclic intre activitate i repaus, succesiunea dintre veghe( ancorarea in yu realitatea temporal, entropic, a efectelor efemere) i somn profund ( ancorarea in realitatea negentropic, atemporal, cauzal, a izvorului etern al vieii w ) 1.10. A zecea propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY] in lb.chinez: , (text in lb. chinez) xun zh yu xun, (text transliterat in pinyin) xuan2 zhi1 you4 xuan2. (text pinyin cu numere pt tonuri) hsan chih yu hsan. (text transliterat in Wade Giles) hiuan tchi yeou siuan. (text transliterat in EFEO) plonjezi aceast profunzime, (text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.10. xun zh yu xun Dac plonjezi n aceast profunzime[a identitii; nondualitii; sincronicitii]* Nota: Aciunea nondualist(in care dispare prpastia subiect-obiect) este subiectul tratat in capitolul 2. Intrarea in regimul holografic de funcionare(in care se manifest cunoaterea direct i actiunea nemijlocit) are drept caracteristic aciunea paradoxal (care nu este nici aciune i nici reaciune, ci ambele simultan), aciunea fr reaciune, aciunea care este o nonaciune( w wi ). 1.11. A unsprezecea propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY]: (text in lb. chinez) zhng mio zh mn (text transliterat in pinyin) zhong4 miao4 zhi1 men2 (text pinyin cu numere pt tonuri) chung miao chih mn (text transliterat in Wade Giles) tchong miao tchi men (text transliterat in EFEO) tuturor minunilor a lor poart. (text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.11. zhng mio zh [ atunci gseti] a tuturor minunilor poart. diving in this profoundness all Mysteries' Gate.. mn

3.2. Traducerea analogic(divergent) / Analogic (divergent) Translation/La traduction analogique(divergente)/ Analogisch (divergent)bersetzung/Traduccin analgica (divergente) /Traduzione analogico (divergente)/the right brain/right-hemisphere is analogic, nonlinear, creative, simultaneous and intuitive; A. Definirea cii(Tao) nemijlocite de cunoastere si de aciune /The definition of the way(Tao) of direct knowledge and action [propoziiile 01-04] 1.1. do k dao, fi chng do. Tao[Calea] care poate fi parcurs [Calea orizontal indirect, captiv a timpului, care poate fi urmat, parcurs experimentat prin mijlocirea simurilor ori a minii intr-un mod indirect; descris, spus, definit] este diferit de Tao [Calea] imuabil [calea la care se face referire n textul ce urmeaz este una vertical, atemporal, omniprezent, etern, constant, permanent, adevrata fa a realitii, care conduce la izvor, la realitatea surs, in centrul imuabil i gol al ciclonului]. Tao [The Way] that can be walked [folowed, experienced through senses or mind in an indirect mode; described, told, defined], is not the eternal Tao; 1.2. mng k mng, fi chng mng. Numele[conceptele efemere] care pot s-o numeasc [s-o exprime;s-o desemneze] nu sunt Numele [conceptele] eterne; [aceasta cale nu se poate transmite verbal,

intelectual fiindc se refer la realitatea surs descris in 1.3.; numele, etichetele pot fi aplicate doar realitii manifestate descris in 1.3., care are caracteristici, form, culoare,.. ] ** . The names [concepts] that can be named[conceived], are not eternal name[concepts]! 1.3. , w mng tin d zh sh, Wu(non-existena; nenumitul-realitatea fr nume i form; nemanifestatul; vidul; nevzutul; imperceptibilul; nefiina) desemneaz izvorul Cerului i al Pmntului(nceputul universului manifestat). [n alte variante de punctuaie: "fr nume (ceea ce nu are nume; nemanifestatul; nonexistena) desemneaz izvorul existenei (manifestatului; a ceea ce are nume)"; "Numit Wu (nevzutul; invizibilul; vidul) reprezint izvorul universului (principiul Cerului i al Pmntului)]; 1.4. yu mng wn w zh m. You(existena; ceea ce are nume si forma) desemneaz Muma "Zecilor de mii de fpturi". 1.4. You , existena[vzutul; perceptibilul; ceea ce are caracteristici i nume: universul manifestat] desemneaz Muma "Zecilor de mii de fpturi"[ n alte variante de punctuaie: " Avand nume( ceea ce poate fi numit) desemneaz puterea( prezent holografic) care nate, finaneaz i ine n existen mulimea fr numr de fiine i lucruri"; "Numit Yu (vzutul; ceea ce posed caracteristici i deci nume; n pinyin: You) reprezint Muma tuturor fpturilor(puterea mamei care creeaz nenumratele fiine (n chinez: wan-wu; lit.: "zeci de mii de fiine")"]. B. Dou modaliti de funcionare: 1. modalitatea wu a golirii de ego (dorine) aduce identitatea (functionarea nondualista) care vede profunzimea(cauza; misterul) si 2. modalitatea you a umplerii de ego(dorine) perpetueaz separarea(starea de recipient) care priveste suprafaa(rmnem orbi, captivi in lumea efectelor, umbrelor, oglindirilor)/Two modalities of functioning: 1. empty of desires and actions(without ego; practicing non-doing: wu wei) you will enter the profound identity and see the essence, the causal reality) ; 2. full of desires and actions (with ego; practicing doing: wei) you will remain in separation and see the Surface(effect) [propoziiile 05-06] 1.5. , g chng w y , y gun q mio, Iat de ce ntotdeauna golii de dorine i de atari (expectaii; ateptri; intenii(trirea in viitor) i de alte fluctuaii mentale; adoptnd modalitatea golirii Wu, de funcionare ca izvor, a non-aciunii, a contienei impariale vidat de cunoatere mijlocit (conceptualizare, etichetare, analiz intemeiat pe sesizarea deosebirilor, compartimentare) trind sub domnia lui a fi acum i aici] i vom vedea nemijlocit esena sa (aspectul subtil al lui Tao; centrul; lumea cauzal; adevrata fa a realitii); [n alte variante: "De aceea prin Nonfiinare (adoptnd modalitatea Wu-a vidrii sau a golirii de dorine] vom vedea esena Cii (lui Tao)] 4 1.6. , chng yu y, y gun q jio. Iar ntotdeauna plini de dorine [adoptnd modalitatea You de funcionare ca recipient, lsndu-ne ocupai de dorine, intenii, de fluctuaii mentale. de aciuni subiective, mergand pe calea acumulrii de cunoatere mijlocit, de plceri i de confirmri; trind sub robia lui a avea rezultate, securitate] i vom vedea doar suprafaa [ periferia; aparena; lumea efectelor; iluzia; umbrele; dosul realitii; aspectul grosier al lui Tao ]. 5 ever with desire, so see its surface. C. Identitatea profunda este: Poarta tuturor miracolelor / Identity: The Gate to all miracles [propozitiile 07-10] 1.7. , c ling zh tng ch , Aceste dou [cele dou fee i modaliti de existen i de funcionare ale realitii: Nemanifestarea (Wu forma delocalizat: cmpul) i Manifestarea (You; forma localizat: materia)] au aceeai obrie, These two[faces of reality (Wu and You) and modalities of functioning] have the same source, 1.8. , r y mng dar difer [ca] nume dar nume diferite.

but differing in names 1.9. tng wi zh xun. Impreun [cele dou fee ale realitii si modaliti de funcionare you si wu ] sunt numite profunzimea [ xun; adncul; vidul(prezent atat in profunzimea lumii manifestate, ca materie, cat si in cea nemanifestat); dimensiunea vertical; negrul; transa mistic; moartea mistic] 1.9. Impreun sunt numite Vidul[realitatea profund; lumea infinitezimal; Adncul; Indeprtatul; Obscurul; Misterul]. together call them profound. 1.10. xun zh yu xun zhng mio zh mn Dac plonjezi n profunzimea [identittii(starea in care este suspendat dualitatea si se instaleaz identitatea subiect-obiect; funcionarea non-dualist, divin sau holografic; aceasta identitate este un alt nume pt transa mistic sau "moartea sacr", care conduce la "a doua nastere", la eliberare din realitatea secunda si la trecere la cunoastere directa si la actiune nemijlocita)] vei gsi poarta tuturor minunilor [altarul; izvorul tuturor puterilor Te ( virtuilor, harurilor; darurilor, mutaiilor; puterea nemijlocit)]. 1.10. Dac plonjezi n acest vid central[n alte variante: dac adnceti acest Profund(vidul); dac te adnceti n aceast realitatea profund], vei gsi poarta tuturor minunilor [misterelor, miracolelor;esentelor profunde; mutatiilor; cine gsete altarul va primi darurile i harurile pe deasupra;dar oamenii continu s caute darurile,efectele iar nu cauzele]. Note/Notes /Noten In parantezele traducerii divergente cititorul poate descoperi alte variante de traducere i de interpretare. Cei care doresc pot realiza propria traducere folosind dicionarul chinez-romn al tuturor termenilor din acest capitol al Tao Te Ching[n pinyin: Dao De Jing], situat dup note. 1. Prima fraz din capitolul 40[, fn zh do zh dng, " fn (rentoarcea inversarea; ciclul; feedback-ul; aciunea paradoxal; aciunea de dincolo de aciune i inaciune; adic non-aciunea wu wei) este micarea lui Tao"] explic expresia de la inceputul capitolului 1 1.1. do k dao, fi chng do. Tao [Calea] care poate fi parcurs [urmat, experimentat prin mijlocirea simturilor ori a mintii intr-un mod indirect; descris, spus, definit], nu este Tao [Calea] imuabil. Termenul fn, care are att valoare verbal, ct i substantival i inseamn: a fi contrar; anti-; a fi pe dos; diferit, paradoxal, de-andoaselea; invers; rentoarcere; rsturnare, caracterizeaz mersul lui Tao, care este contrar mersului lumii manifestate(se indic non-aciunea w wi); vedei: 25.51; Aa c avem dou ci: 1. Calea imbtrnirii i morii este centrifug (calea yang; de exteriorizare de curgere spre multiplicitate); aceasta cale din lumea manifestat este contrar lui Tao (merge entropic, ctre dezordine, imbtrnire i moarte i este caracterizat de solidificare, ingheare, incordare, uscare i rigidizare); 2. Calea intineririi i vieii este centripet (yin; de interiorizare; ctre centru, unitate i identitate izvorul vieii) i merge negentropic, ctre ordine, relaxare, flexibilitate, slbiciune, moliciune i via; aceasta este calea apei i este indicat in numeroase capitole din mesajul lui Lao Tzu(8, 78); Traducerea liber a primei propoziii a lui Lao Tzu este: "calea la care m refer in acest mesaj nu este calea obisnuit orizontal, ci calea etern vertical". Legenda spune c Lao Tzu a fost obligat s-i scrie cartea alctuit din cele 5000 de caractere pt a putea fi lsat s treac grania. De ce credei ca nu a vrut s scrie nimic ? Fiindc ceea ce afirma il punea in conflict cu toate cile care erau venerate in vremea sa. Fiindc orice mesaj verbal poate fi ingropat alterat i deformat de cei care intr in posesia lui. Calea indicat de Lao Tzu nu este cea indicat de cei care l-au confiscat prin traduceri i interpretari confucianiste. Tot aa calea artat de Iisus nu este aceea a bisericii care sa imbogit prin comerul cu indulgene (iertri; absolvirea de pcatele implantate tot de ei prin culpabilizare), icoane (fctoare de minuni) i cu moate ( venerarea resturilor cadavrelor unor oameni declarai sfini de ctre autoritile religioase). Credei c este o intmplare faptul c de aceast afacere profitabil (religia cretin) se ocup tocmai dou popoare recunoscute pentru capacitile lor de buni comerciani.

Calea aratat de Iisus se refer la impria lui Dumnezeu dinluntrul nostru in care mijlocitorii nu au ce cuta. Calea confiscat de biseric plaseaz in cer, in exterior impria lui Dumnezeu i face posibil existenta mijlocitorilor(idoli, icoane, moate, preoi). Toate cile spirituale autentice apreciaz lumea interioar, lumea cauzelor, locul unde dup cum spunea i Iisus se afl Impraia lui Dumnezeu : Impria lui Dumnezeu nu vine n aa fel ca s izbeasc privirile. Nu se poate zice: Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" Cci iat c Impria lui Dumnezeu este nluntrul vostru" (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23)]. Lao tzu spune in capitolul 47: "Fr s treci pragul uii, poi cunoate intreg universul; Fr s priveti pe fereastr, poi vedea Calea Cerului " Lumea a fost fcut s cread in aberaia c toate cile spirituale conduc la aceeasi destinaie. Dac toate drumurile ar conduce la Roma, cum se face atunci c unii ajung in desfru, orgii, sinucideri in mas la indemnul unor lideri de cult, secte... Unele ci duc in prpastie, iar altele la destinaie. In realitate nici un drum orizontal nu ne elibereaz din realitatea secund in care omenirea a czut prizonier. Nici o cale orizontal nu poate fi etichetat drept cale spiritual, drept cale de autocunoatere sau de eliberare. Credei c o cale autentic de autocunoatere este mijlocit de cuvinte, imagini, senzaii, amintiri, de acumularea de cunoatere mijlocit Dac lucrurile ar fi aa [c toate cile spirituale conduc la aceeai destinaie] am vedea in jurul nostru doar fiine divine, trezite inzestrate cu omnicunoatere i omnipotent, iar nu fiine adormite, moarte in via, fiine recipient(care i-au pierdut starea de izvor), fiine prizoniere, robotizate, bolnave, neputincioase aflate in suferin, iar in lume nu ar mai fi attea sinucideri individuale(prin autointoxicare, drogare, dependene) i colective(rzboaie). Se afirm c acest analfabetism spiritual se intmpl din cauza ignoranei(in lb. sanskrita: avidya), care pare un concept abstract, cnd de fapt este vorba pur i simplu de orbire(a= fr; vidhya=vedere). Cum s-ar putea ca fiinele umane s fie duse in mas in prpastia castrrii(instrinrii de sine sau a ruperii de rdcin) i a robotizrii (specializrii, transformrii in piese componente- in rotie ale unui uriae maini militaro-industriale) fr ca mai inti s le orbeti, s le legi la ochi ? Cum se face acest lucru ? Prin transa colectiv autoindus pe baza fricii de ceea ce este strin, de ceea ce este diferit; prin gsirea securitii doar in turm, in locul comun, in conformism, in mlatina supunerii oarbe fa de dogmele susinute de liderii efemeri (tiinifici, religioi, economici, politici). De ce credei ca aceti lideri se poart de parc ar fi deintorii cunoaterii i puterii ? Nu pentru c nu tiu c nu tiu nimic, ci fiindc orice ezitare ar insemna un semnal dat turmei, care n-ar mai asculta orbete de dogmele, de restriciile, de limitrile(ni se spune c este imposibil ca fiina uman s se teleporteze oriunde in univers, dei doar pe Terra umanoizii au fost castrati prin condiionare-programare conceptual- pentru a nu se mai putea teleporta) i de teoriile lor(modelele despre realitate). Credei c aceti lideri au vreo reinere in a susine in continuare c negrul este alb ? Deschidei postul chinezesc de televiziune CCTV i vei vedea ce fericire este o for de ocupaie pt Tibet, care le colonizeaz contiinele i ii inva pe copii lor s-i fac planuri, s triasc in viitor... s se rup de prezent i de ceea ce sunt... i s uite tot ceea ce tiau despre trirea in acum. China are o experien indelungat in a digera i a terge identitatea popoarelor ocupate, colonizate. Pe parcursul a 900 de ani trii in China de maestrul meu spiritual, acesta a fost martorul digerrii a peste 20 de popoare de ctre marele dragon imperial, un muuroi de oameni transformai in furnici ucigae, condus de imprai mcelari, de fiine recipient lacome, care confundau progresul cu extinderea teritoriului ocupat (pe "a fi" cu "a avea"). Astfel au fost terse identiti, tradiii i s-a ajuns la situaia actual ca o planet s fie ocupat de o civilizaie format in proporie de 99% din fiine recipient (dup chipul i asemnarea ocupanilor), care alearg orbete dup umplere, nefiind contieni c aceasta inseamn propria anihilare. Pentru a scpa de aceasta maladie revedei capitolul 11 i filmul "Instinct", in care profesorul Ethan Powell (alias: Anthony Hopkins), un cunoscut expert in studierea comportamentului gorilelor, folosete termenul "takers" ("apuctori") pt. a numi pe cei ce iau( transform alte fiine i entiti in obiecte; gndii-v la munii sacrii, la atatea lucruri venerate de strmoii notrii care azi sunt transformate in surse de imbogire, in resurse energetice, minerale...), pe cei ce ocup(teritoriul altora), pe cei care au uitat rostul vieii, dup ce au fost transformai in recipiente. * Primul capitol al Dao De Jing al lui Lao Tzu[Lao Zi], este "temelia ntregului text" si "un ghid spiritual complet n sine." In prima propoziie din capitolul 1, Lao Tzu spune c acest text capital al taoismului nu v propune o cltorie exterioar, o alt rtcire in lumea fenomenal(realitatea secund a umbrelor), ci o cltorie vertical, in

profunzimea fiinei dvs i a universului, care v conduce la cunoaterea direct de sine, care v va elibera din starea de suferin, orbire (ignoran) i neputin: dao4 ke3 dao4 , fei1 chang2 dao4. Tao[Calea] care poate fi Tao 1 [parcurs; urmat, descris; spus] nu este Tao [Calea] imuabil [ n varianta divergent: Calea orizontal indirect, captiv a timpului, care poate fi urmat este diferit de Calea vertical, omniprezent, etern, constant, permanent, de adevrata fa a realitii, care conduce la izvor, in centrul imuabil i gol al ciclonului, la care se face referire n textul ce urmeaz] . Scriem "tao" si "taoism", iar nu "dao" sau "daoism", fiindc ne adresam cititorilor romni, iar nu celor chinezi care conform regulilor de pronuntie, din transliterarea pinyin, citesc litera sau simbolul "d" drept "t"(adica exact asa cum se noteaza sunetul "t" intr-o limb fonetic precum limba romn). [ Am artat in Transliterarea cuvintelor din limba chinez c acesta este un nou zid chinezesc, menit s impiedice invarea limbilor strine in mod corect de ctre chinezi i a limbii chineze de ctre occidentali. Cei ce nu au vzut acest lucru i au decretat pinyin ca transcripie oficial pe plan internaional au fcut-o din alte interese uor de ghicit pe o planet in care toate fostele puteri mondiale se scufund economic i se indatoreaz fa de autoritile chineze]. 1. Tao (), ca orice ideogram (simbol grafic) este simultan un verb (a cltori; a urma, a parcurge) i un substantiv ( o fotografie a procesului, o curgere ingheat: cale). In universul manifestat in care "totul curge" nu exist substantive, lucruri ingheate, ci doar verbe (procese, ruri, curgeri). Aa cum ne putem sclda de dou ori in apa aceluiai ru, tot astfel nu intlnim de dou ori acelasi soare, acelasi om sau acelai pom(orice pom este un proces, adica o "pomire"). Cei ce triesc intr-o lume a numelor nu vd realitatea in continu curgere, ci doar etichetele artificiale ataate unor fotografii. Att timp ct rmnem intr-o lume artificial a etichetelor ne plictisim i avem iluzia c dac tim un nume sau o etichet cunoatem i ceea ce se afl in spatele etichetei. Acest lucru il indic Lao Tzu din prima propoziie: c este vorba de ceva diferit de numele i de conceptul cunoscut drept cale(tao) si care ne menine prizonieri in lumea fenomenal i a egoului (minii deformate, centrate intr-un fals centru). Calea care conduce la realitatea holografic imuabil, omniprezent, situat dincolo de dualitatea aici-acolo, eu-tu, subiect-obiect este o cale vertical de trezire (de eliberare din realitatea secund), diferit de cile orizontale, care pot fi urmate fizic(prin deplasare), conceptual(prin inelegere), analitic(raional prin analiz, separare, compartimentare, prtinire in baz unor deosebiri in caracteristici), analogic( pe baza unor asemnri), imaginativ(prin lectur) ori verbal (prin etichetare, numire). Tao este o cale experimental, care nu implic micarea orizontal, ci intrarea in fluxul vertical din centrul ciclonului ( toata lumea tie de existena acalmiei sau de repausul care domnete in mijlocul ciclonului, dar nimeni nu observ mai bine micarea vertical dect la cicloanele de mici dimensiuni de tipul tornadelor), o cdere dincolo de ecranul sau de oglinda mental, o plonjare in funcionarea holografic (wu-wei), care se afl dincolo de dualitatea aciune(yang) i inaciune (yin). Intrarea in nemicare sau imobilitate apare in toate cile de eliberare dar aceasta este calea non-aciunii(wu wei) doar in cazul in care aezarea sau punerea in repaus este ceva firesc, ca o cdere in oceanul realitii) iar nu o aciune subiectiv impus ( o constrngere realizat la comanda egoului). Punerea in repaus, intrarea in nemicare sau imobilitate se realizeaz la nivelul corpurilor material, energetic i informaional, adic att in plan grosier sau fizic, ct i in planul subtil al suflurilor vitale i la nivel mental(stingerea fluctuaiilor mentale generate de simuri, de experienele senzoriale anterioare, care au fost inmagazinate in memorie), la nivel verbal(tcere), volitiv(eliminare dorine, regrete, ateptri sau expectaii) si conceptualimaginativ(eliminarea proieciilor generate in interiorul nostru: modele, concepii, credine(tinnd cont c fr deprogramare sau tergerea credinelor, acestea ca i concepiile se substituie realitii i comand ceea ce percepem, ceea ce gndim i ceea ce facem limitndu-ne capacitile inscute; calea cunoasterii si actiunii directe presupune scderea progresiv a cunoaterii mijlocite (orizontale) pt a deschide calea vertical a cunoaterii nemijlocite. Cei ce au tradus prima propoziie atribuind lui Tao semnificaia lui ming (a numi; a spune; nume): "calea care nu poate fi spus/comunicat verbal" au fcut eroarea de a repeta a doua propoziie a lui Lao Tzu("Numele care poate s-o numeasc nu este Numele etern" ming2 ke3 ming2, fei1 chang2 ming2), adic au introdus o redondan inadmisibil intr-un text de o asemenea exactitate i concizie. In al doilea rnd au fcut o aluzie la traducerea greit i infirmat de realitate a capitolului 56 ("cel ce tie nu vorbete; cel ce vorbete nu tie"), dei practica experiental a oricrei forme de aliniere sau de centrare confirm doar urmtoarea traducere a frazei zhi1 zhe3 bu4 yan2; yan2 zhe3 bu4 zhi1: "cel ce este contient(cel ce percepe) nu vorbete; cel ce vorbete nu este contient(nu percepe)".

In concluzie exist o cale venic i un nume etern, dar ele nu pot fi accesibile folosind mersul fizic si al minii analitice care separ si eticheteaz, care acceseaz prin porile senzoriale doar o realitate secund, reprezentat de materia umbrelor efemere, proiectate pe pereii peterii/ecranul mental din alegoria peterii lui Platon, folosit de Socrate(maestrul su) pt a ilustra situaia de captivitate, de ignoran (orbire) i de neputin in care se afl omenirea. Niciodat un drum in realitatea fenomenal, care se mic intre trecut i viitor, nu ne va elibera i nu ne va conduce de la trmul diacronic, la cel sincronic, de la temporalitate la eternitate (atemporalitate). Trmul diacronic este lumea timpului, a schimbrilor, a succesiunii, a tranzitoriului i a efemerului. Trmul sincronic este lumea atemporal a lui ACUM, realitatea etern, omniprezent, realitatea holografic, surs sau cauzal, pe care Lao Tzu a numit-o in mod arbitrar Tao in capitolul 25 fiindc nici un nume nu poate caracteriza ceva care nu are atribute, proprieti: ("Necunoscndu-i numele, il numesc Calea (Tao)/"Ne connaissant pas son nom, je le dnomme Tao "; capitolul 25: ;, wu3 bu4 zhi1 qi2 ming2; qiang2 zi4 zhi1 yue1 dao4)". Ins chiar i denumirea arbitrar aleas de Lao Tzu in capitolul 25 inseamn "marele" TA ( da4 ta) O (ciclu; cerc; UNU) dup cum se poate vedea din traducerea i decodificarea acestui capitol unde se vorbete despre "cei patru mari": tao, cerul, pmntul i omul, care s-a aezat in scaunul de domnie dup ce a realizat alinierea wng celor trei trmuri, reprezentate de cele trei linii orizontale, care desemneaz cerul interior cu pmntul i cu centrul inima(shen; tao; scanteia divina din fiecare fiin), unite de linia vertical din centru. Tao i realitatea etern este omiprezent, dar ea nu poate fi contactat direct dect acum i aici( inluntrul nostru). "Nu exist nimic care s nu fie Tao"/"There is nothing that is not The Tao"(Wang Anshih) Wang An-shih (1021-1086) a fost un prim ministru chinez, poet i scriitor in proz. Comentariul sau la Tao Te Ching al lui Lao Tzu a fost reditat din fragmente imprtiate de Yen Ling-feng. In toate cile spirituale autentice interiorul ni nei este considerat cauza, izvorul si rdcina exteriorului (lumii efectelor); cunoasterea direct este realizat prin interiorizare si cunoatere nemijlocit de sine; atunci cand se face referire la lumea interioar insa este vorba despre un interior rafinat/distilat din care se elimin subiectivitatea(egoul; exteriorul implantat; virusarea; condiionarea) prin practica asezrii(localizarii in acum si aici; a trecerii de la tulbure la clar; pt a realiza senintatea; vedei "postul inimii" in capitolul 4 din Chuang Tzu) si a imparialitii, impasibilitii sau nonaciunii: wu-wei (in taoism), naishkarmya(in karma yoga), vairagya(in raja yoga; cale prezentat de Patanjali in Yoga Sutra). In taoism contactul cu realitatea divin nu este cutat in lumea din afar, ci inluntrul nostru; Lao tzu spune in capitolul 47: "Fr s iei din cas (corp), poi cunoate intregul univers; Fr s priveti pe fereastr, poi vedea Calea Cerului" Iisus a rspuns celor care-l intrebau unde se afl Impria lui Dumnezeu astfel: Impria lui Dumnezeu nu vine n asa fel ca s izbeasc privirile. Nu se poate zice: Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" "Caci iat c Impria lui Dumnezeu este nluntrul vostru" (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23). Isaac din Siria ne comunica acelai lucru despre lumea interioara: "Incearc s intri in tezaurul tau si vei gasi tezaurul Cerului; Celui ce se cunoate pe sine toate lucrurile ii sunt date. Fiindc a te cunoate pe tine insui reprezint implinirea tuturor lucrurilor" Degeaba intrm inluntrul nostru dac acolo intalnim tot lumea din afar sau a efectelor(sub forma percepiilor senzoriale ori somatice- de aici tehnica detasrii senzoriale; sub forma vorbirii interioare- de aici practica tcerii ; ori sub forma ancorrii in trecut-amintirea experienelor anterioare si in viitor-dorine, planuri, ateptri). Adevarata lume interioara se manifesta doar dup linistire, adic dup indeprtarea agitatiei si a celorlalte baraje aflate in cale apei divine, dup scoaterea dopului(ego), care ne impiedic s redevenim flautul in care cant divinitatea, adic izvoare, iar nu recipiente care alearg s se umple cu efecte(virtuti, puteri, plceri, averi). Din aceast cauz anticii apreciau lumea interioar, ins doar dupa ce aceasta era asezat in acum si aici, adic linistit, rafinat, calmat, golit de ego sau de subiectivitate (tensiuni, agitaie, ateptri, dorine, condiionri) si colorri(deformri; condiionri; pt a nu fi o oglindire a exteriorului); Din cauza orbirii si a conditionrii oamenii cred c timpul este mprit ntre trecut, prezent si viitor. Ei se ineal total. Timpul este mprit doar ntre trecut i viitor, fiindca prezentul nu este de loc o parte a timpului. ACUM nu are durat ( are durata

zero; t=0) adic nu are dimensiune temporar. Nu putem prinde sau tine prezentul n timp. Incercai acest lucru i veti eua sau veti intra in alt trm. Incercai s-l apucai i va fi ntotdeauna in afara razei de aciune a mintii si a egoului, deoarece prezentul este o parte din eternitate( din realitatea atemporal, etern, omniprezent) i nu o parte a timpului. Timpul este o lume moart a efectelor(cele deja manifestate si cele care se vor manifesta), in timp ce clipa prezenta este singura parte vie, lumea cauzelor, singura poart prin care putem contacta ceea ce exist, daca cultivm contiena impartial. Prezentul este locul in care eternitatea sau infinitul intersecteaz timpul si trece in timp (intra in forma finit sau in manifestare). Este un punct de ntlnire unde eternitatea(realitatea atemporal, surs, fr form, nemanifestat) i temporalul ( realitatea tranzitorie, manifestat) se ntlnesc. Transcederea Dualitatii; trecerea de la "a privi" la a vedea"

Tao: Realitatea Holografic Contient Omniprezent (Inteligena Universal) You[Yu]: Existena; Manifestarea; Plinul, Realitatea Diacronic;Temporal; Lumea Fenomenal; Ordinea Ecranat Postcelest; Apariia Dualitii [] Wu[Mo; Mou; Mu]: Nonexistena; Nemanifestarea; Vidul; Realitatea Suport Sincronic, Atemporal; Temelia Informaional; Ordinea Precelest Wu Wei (Nonaciunea); Interdependena contrariilor; Transcederea Dualitii aciune-inaciune; ; (Fu); Reintoarcerea[acas](vedei cap.: XIV; XVI; XL); [] f fu4 R: ntoarcere; returnare; a reveni; a rencepe; rspuns; reluare; vedei: 14.47; Funcionarea Holografic; Cunoaterea Direct (nemijlocit de simuri sau de minte); Trecerea de la "a privi" la "a vedea"; capaciti divine de cunoatere i de aciune(in skrt.: siddhis; in jap.: joriki) 5. De aceea noi trebuie s realizm i s inelegem Tao, folosind modalitatea golirii(Wu), prin fiinare ("a fi"); prin non aciune este respectat destinul celest al omului, care revine la propria sa natura; deci trebuie s obinem vidarea sau golirea mental, senzorial i afectiv, detaarea de lumea fenomenal exterioar, care nu este dect "dosul" periferia, iar nu "adevrata fa a lumii", care este venic (permanent, imuabil, in perfect repaus; mereu aezat in sine insi; detaat de orice dorine) i surs oricrei manifestri (puteri, miracol). 6. Folosind modalitatea umplerii(a avea) vom rmne prizonieri in lumea umbrelor i a luminii create sau a vzutului (Yu), i vom vedea doar exteriorul (suprafaa, creaiile) lui Tao.

Omul profan este prins in curentul centrifug al timpului (vedei cap. IV) care-l ine prizonier in lumea fenomenal, supus neputinei, ignoranei, transformrilor, suferinelor i morii (pieirii). Exist dou tipuri de funcionare ale fiinei umane din care deriv dou tipuri de cunoatere i dou tipuri de puteri. Primul tip este cel mijlocit de simuri i de minte(care proceseaz informaia in mod analitic i analogic). Acest tip de cunoatere se numete indirect sau mijlocit. Aceast cunoatere indirect, care pleac de la postulatul c fiina uman este oarb ( nu are ochi pt a contacta direct realitatea) confer fiinei umane putere, dar aceast putere este una mijlocit, instrumental, tehnologic sau magic. In acest tip de cunoatere mijlocit de impulsuri(senzoriale, cerebrale) se lucreaz cu proiecii, cu umbre si cu etichetele sau simboluri ale umbrelor(semne; cuvinte, nume), aa cum vedem in alegoria peterii lui Platon (vedei articolul "O realitate separat", unde se arat faptul c suntem captivi in realitatea secund a umbrelor) sau cu reflecii ori oglindiri aa cum vedem in metafora oglinzii din taoism i din buddhismul zen. Al doilea tip de cunoatere se numete direct sau nemijlocit (vedere; contact experimental cu realitatea). Aceast cunoatere direct, pleac de la evidena experimental c umbrele i oglindirile nu sunt insi realitatea. "Luna reflectat in oglinda apei unui lac, nu este insi Luna". Accesul la aceast cunoatere direct este singura modalitate de a vindeca orbirea(in lb sanskrita: "avidya", termen tradus de obicei prin ignoran), care se afl la temelia tuturor suferinelor fiinei umane. Acesta este tipul de cunoatere care elibereaz fiina uman din realitatea secund, din petera in care a czut prizonier. Aceast cunoatere direct este insoit de accesul la adevrata putere sau la capacitatea de aciune nemijlocit, numit in toate tradiiile de pe Terra putere divin, perfeciuni, desvriri, siddhis, haruri i daruri, cenua sacr (vibhuti; efectul aprinderii focului sacru) al practicii alinierii, efectul (darul) ajungerii la altar. Exist o cale de a trece de la "a privi" la "a vedea", sau pt a ne deplasa de la cunoatere indirect, la cunoasterea direct, pt a ajunge la realitatea de dincolo de umbrele de pe ecranul mental sau dincolo de refleciile de pe suprafaa oglinzii(in toate tradiiile aceast oglind este reprezentat de suprafaa agitat a apei, iar nu de un suport rigid si fix). Patanjali recomand stingerea umbrelor sau a fluctuaiilor psihoafective (vrittis) prin practica aezrii corpurilor sau inveliurilor fiinei umane(prima arip a alinierii) insoit de meninerea imparialitii, numit de el starea incolor sau vairagya(a doua arip). In taoism avem postul inimii, adic vidarea entitii inimminte( psiho-afective), adic practica wu-wei de punere in repaus a agitaiei de la suprafaa apei, care face oglinda transparent, asa inct putem s vedem fundul lacului(realitatea suport) In prezent(acum) i inluntru(aici) este cunoaterea direct. In trecut i in afar este cunoaterea indirect. Nu am spus nimic despre viitor fiindc pan la eliberare el nu este dect un trecut reactualizat (karma; destin; soart), un cerc vicios al morii in via, fiindc trirea in viitor este tot o ancorare in trecut, deoarece efectele dorite sunt cunoscute doar prin prisma experienei trecute. A cunoate mijlocit prin intermediul impulsurilor senzoriale (umbre; reflecii) inseamn a cunoate ceva ce deja a trecut i a rata prezentul, adic a rmne orb. **In loc de: "Numele care poate s-o numeasc nu este Numele etern" se poate citi caracterul omofon ming : "[ceea ce percepem] lumina (fenomenal) care ne lumineaz ecranul mental nu este lumina real (etern; necreat), ci o umbra a ei [ recreat cu ajutorul impulsurilor electrice generate de convertorii senzoriali de genul ochilor sau a camerelor de televiziune, utilizate pt a inlocui ochii fizici"(vedei corespondena magic i analiza cuvntului ming in comentariu). In concluzie primele dou propoziii pot fi redate i astfel: calea(contienei la care m refer in textul care urmeaz) este diferit de calea care poate fi parcurs prin pai succesivi i nu este calea etern (de trezire la realitatea constant); numele care ar putea s numeasc [aceast cale] ,pe care l-am putea rosti i auzi, nu este un nume etern[ ci tot o umbr proiectat pe peretele peterii] tot aa cum lumina fenomenal, care ne lumineaz paii in cursul zilei este o lumin indirect o proiecie recreat pe ecranul mental de ctre impulsurile venite de la traductori (ochi), adic este de o natura diferit in raport cu lumina real extern i intern. Lumina luntric etern, direct sau necreat este lumin omniprezent, permanent in care se scald ziua si noaptea intregul univers. Aceast lumin nu poate fi vzut prin traductori(ochi; proteze vizuale realizate pe principiul camerelor de televiziune) dect ca o umbr a adevratei lumini. Cei ce sunt prizonieri in realitatea secund sunt neputincioi fiindc in loc s vad lucrurile ei privesc la umbrele acestora. In aceast stare de orbire ii imagineaz apoi c pot aciona nemijlocit asupra lucrurilor cu puterea altor umbre(gnduri; minte) i scriu

tratate asupra acestor subiecte[despre telepatie(comunicare direct), telekinezie (deplasarea obiectelor cu ajutorul minii), despre puterea gndurilor i despre puterea minii]. 2. Julius Evola [traductor i comentator al ediiei italiene a Tao Te Ching din 1923] scrie n cartea sa ["Yoga della potenza" (traducerea n lb. romn a lucrrii a aprut la Editura Deceneu n 1995 sub titlul: "Yoga secret a puterilor divine")] despre iluzia existentei unei ci orizontale, care s conduc la absolut [Necondiionat]. "O cale orizontal, caracterizat de devenire sau de succesiune [nainte-dup; pai; trepte succesive; dualitate; cauzalitate] nu ne va duce niciodat "dincolo" de realitatea manifestat [dincolo de realitatea diacronic, de realitatea spaio-temporal sau tranzitorie n are totul curge, se transform]". Omul este o fiin multidimensional care i are rdcinile, izvorul i temelia ntr-o realitate imuabil, etern. In aceast realitate sincronic i au izvorul i toate celelalte fiine i procese din universul tranzitoriu sau manifestat. Redm n continuare un alt citat din lucrarea lui Julius Evola amintit anterior [pag.48]: "De exemplu, se dovedete a fi nefondat problema felului n care s-a putut realiza o legtur ntre Absolutul preexistent i trmul limitrii, pentru c Absolutul nu exist ntr-un sens spaio-temporal. Invers, este absurd s plasezi Absolutul n finalul unei succesiuni temporale de diferite trepte [grade] n procesul realizrii. La nivelul samsara [skrt.; lit.: migraie; prizonieratul in "ciclul de existene"], unde apare pentru prima dat timpul, acesta este de fapt indefinit, fr sfrit. Din aceast cauz, buddhismul poate pretinde c nici un proces organic continuu nu va duce vreodat la eliberare din lume ["moksha"; "nirvana"]. In consecin, realismul buddhist se opune capriciilor evoluioniste. Absolutul nu poate fi atins urmnd o cale "orizontal", ci doar una "vertical", extratemporal i evadnd din condiia temporal, dualist, caracterizat de "nainte" i "dup". [exact la acest lucru se refer Lao Tzu n capitolul urmtor(cap.2)]. Samsra desemneaz in buddhism "ciclul de existene", suita de renateri n snul diferitelor condiii de existen(in lb. sanskrita: "gati"), de care fiina uman poate scpa doar dac intr in starea in care s realizeze experimental identitatea sa cu realitatea surs omniprezent (absolutul; Dumnezeu; Brahman). (identitatea inseamn accesul la regimul de functionare nondualist in care dispare separarea dintre subiect si obiect; vedei articolul dedicat acestui subiect: Marile Ziceri (Mahavakya) i functionarea holografica http: //www.scribd.com/doc/28005586/) Termenul sanskrit samsra desemneaz lumea fenomenal a schimbrii, a succesiunii si localizrii(separrii) situat n opoziie cu Realitatea Ultim (Brahman ori nirvana) imuabil, sincronic, omniprezent (delocalizat; prezent in fiecare parte). In hinduism samsra indic ciclul naterii, morii i al renaterii, la care sunt supuse toate fiinele umane, att timp ct ele rmn n ignoran asupra identitii lor cu BrahmanAbsolutul(de la latinescul "absolvere": "ceea ce este eliberat"; imuabil i etern; realitatea suprem i nondualist din Vedanta). In buddhismul zen termenul samsra este tradus prin "ciclul exisentelor", ceea ce indic irul de renateri n snul diferitelor condiii de existen ("gati") de care individul nu se poate elibera att timp ct nu a realizat moksha sau nirvana . In buddhismul Mahayana, termenul samsra desemneaz i lumea fenomenal care este considerat ca avnd natur identic cu nirvana. Unitatea de natur dintre samsra i nirvana se bazeaz pe concepia c totul este iluzie[maya]; Samsara i Nirvana nu sunt dect simple cuvinte fr coninut real, ele sunt vide (Shnyata). Dac se ia n considerare Adevrata Natur a lumii, iar nu numai aspectul su fenomenal, ne putem da seama, din ce cauz Samsara i Nirvana nu sunt distincte una de cealalt. Pentru a putea scpa de Samsara i pentru a putea intra n starea eliberat (Nirvana lit.: "stingere") este indispensabil s renatem n forma uman; celelalte forme de existen nu permit fiinelor s pun capt ciclului lor, pentru c ele sunt incapabile s contientizeze c dorina(expectaia; asteptarea) i ignorana(orbirea; lipsa vederii directe) constituie motorul Samsara, fiind astfel incapabile s depeasc aceste obstacole prin non-actiune(wu-wei; naish-karmya). Termenul nirvana (skrt.; lit.: "extinctie" ca si termenul derivat "nirodha" folosit de Patanjali in Toga Sutra) desemneaz n hinduism starea de eliberare sau de Iluminare, caracterizat prin disolutia eului individual i efemer n Sinele individual(Atman), identic cu Sinele universal (Brahman). Nirvana elibereaz omul de suferint,moarte i renatere, de toate formele de nlntuire terestr. Este starea de contiint suprem i transcedental care n Bhagavad-Gta este numit Brahma-Nirvana, n Upanishade: Turiya, n Yoga: Nirbja-Samadhi, iar n Vedanta: Nirvikalpa-Samadhi. In toate ramurile buddhismului, Nirvana(stingerea umbrelor) reprezint elul practicii spirituale. In buddhismul primitiv prin Nirvana se ntelegea eliberarea din ciclul

renaterilor (samsra) i trecerea la o condiie de existen complet diferit. Considerat necondiionat (asamskrita) [fr form; dincolo de existena diacronic] nirvana este o poart de acces n trmul transcedental i supranatural (Lokattara) [al imortalitii, imposibil de localizat material n spaiu i timp; accesibil doar prin experiena mistic] i se caracterizeaz prin absena succesiunii(naterii, devenirii, transformrii i al distrugerii). Se disting dou feluri de "nirvana": Nirvana "non fixat" (Apratishthita Nirvana) i Nirvana complet sau stabil (Pratishthita-Nirvana). In buddhismul Zen, "nirvana" este considerat ca realizarea Adevratei Naturi a spiritului, identic cu Adevrata Natur a omului, adic natura de buddha (Bussh). In concepia Ch'an (Zen chinez) nirvana i prajna (nelepciunea; cunoasterea direct sau nemijlocit) sunt dou aspecte ale uneia i singure stri; Nirvana este starea n care triete omul care a realizat Prajna(cunoaterea nemijlocit, opus cunoaterii mijlocite: jnana) i deci cunoaterea propriului su spirit, sau altfel spus Adevrata Natur a Sinelui; Praja este nelepciunea omului care a realizat Nirvana. In hinduism termenul praj mai este folosit pentru a desemna starea de somn adnc n care are loc fuziunea ocazional i incontient a Jiva cu Brahman; n Yoga Stra "praj" desemneaz cunoaterea direct sau nemijlocit, opus jana -cunoaterea indirect, mijlocit de sistemul senzorial grosier ori de ctre procesarea mental; Termenul "moksha" desemneaz n hinduism "eliberarea definitiv", detaarea de toate legturile terestre, ale Karma i ale ciclului de renateri(Samsra), graie uniunii cu Dumnezeu i cunoaterii Ultimei Realiti. Moksha este cel mai nalt dintre cele patru eluri ale existenei umane(purusha artha)); celelalte trei eluri sunt: 1. Kma (plcerea); 2. Artha (acumularea bogiilor i a faimei); i 3.Dharma (datoria). Pentru omul care aspir la spiritualitate, realizarea Moksha constituie unicul tel al existentei sale. In Dacia daco-geii venerau calea ( za) eliberrii ( moksha) iar nu un zeu personificat, cum se crede azi dup ce a intervenit colonizarea/ocuparea/virusarea cu modelul semit al personificrii i antropomorfizrii realitii surs (divinitii). Divinizarea celor care au descoperit i au indicat o cale (Iisus; Buddha) i neglijarea mesajului lor este un tipar care s-a repetat mereu fiindc a fost pe placul manipulatorilor, care au deturnat mereu omenirea de la menirea ei de verig in calea de trezire a universului. 3. Realitatea poate fi numit ori etichetat, dar realitatea rmne diferit de eticheta efemer pe care o asociem acesteia. Degetul care indic Luna, nu este nsi Luna spune o veche zical taoist, reluat n buddhismul zen. Adevrata realitate trit n cursul experienei Iluminrii scap oricrei formulri raionale i rmne indescriptibil [vedei: fukasetsu n comentarii]. Realitatea care poate fi modelat pe ecranul mental nu este adevrata realitate; n starea czut omul nu vede realitatea, ci reflectarea acesteia , modelat prin mijlocirea undelor, impulsurilor sau a fluctuaiilor mentale; contactm mijlocit realitatea, prin intermediul unei modelri, care nu este nsi realitatea, ci o realitatea secund, o realitatea a umbrelor proiectate pe peretele peterii, o realitate reflectat pe suprafaa ecranului mental; o veche zical taoist spune: Luna reflectat n apa lacului (ecranul sau oglinda mental) , nu este Luna nsi . Mesajul lui LaoTzu este simplu: nu mai privii Luna din balt...privii direct la Lun i veti fi inundai de o lumin orbitoare In taoism ca i n hinduism se face deosebirea ntre cunoaterea mijlocit sau conform percepiei senzoriale (prama; jnana; apara-vidy) i cunoaterea nemijlocit (prajna; para-vidy); Cunoaterea mijlocit este conform cu programarea conceptual inoculat n cursul condiionrii sociale; aceast cunoatere este luat drept realitate i este comun tuturor celulelor unui organism social (popor; civilizaie terestr sau extraterestr; organism pluricelular) care au fost programate conform unui set de credine implantat explicit i implicit; concepia comand perceptia; pn cnd nu se ajunge la cunoaterea direct sau nemijlocit a realitii, fiintele umane de pe Terra sunt prizoniere intr-o realitate secund, intr-o realitate oglindit pe ecranul mental, care nu este nsi realitatea, ci o proiecie procesat sau o modelare a acesteia; Termenul sanskrit Vidy (skrt.lit.: "vedere; tiin, cunoatere, doctrin") desemneaz n hinduism cunoaterea, care este clasificat n dou categorii: 1. Apara-Vidy (Cunoaterea limitat sau redus) const n cunoaterea mijlocit de procesarea senzorial i intelectual (orizontal); 2. Para-Vidy (Cunoaterea superioar, direct sau vertical) desemneaz cunoaterea dobndit prin intuiie i experien spiritual; numai aceast form de cunoatere nemijlocit permite accesul la Iluminare, la Eliberare (mntuire) i la nelegerea Ultimei Realiti (Brahman; Tao). 4. Pentru a vedea nemijlocit esena ( aspectul subtil al lui Tao) e necesar s adoptm calea vidrii [modalitatea Wu], adic s practicm golirea de dorine, de intenii , de expectaii i de alte fluctuaii mentale. Eliberarea de dorine duce la pacea luntric. Cel

ce experimenteaz vidul de intenii contacteaz ceea ce este. Calea calmrii agitaiei sau a vidrii minii de fluctuaii (impulsuri; in lb. sanskrit: "vrittis"), pe care o ntlnim i n Yoga Sutra lui Patanjali ori n buddhismul zen, reprezint prima condiie pentru parcurgerea cii. Calea vertical, holografic, care utilizeaz nonaciunea[wei-wu-wei; aciunea lipsit de reaciune], cere golirea minii de fluctuaii n vederea acordrii rezonante cu "Banca de date a Universului". Toi oamenii tiu c la fel se petrec lucrurile i cu un receptor de radio sau de televiziune, care nu poate prinde un alt post de emisie , dac este deja acordat, ocupat i plin de emisiile postului pe care le recepioneaz, n urma programrii anterioare ; nu ai unde s pui un ceai nou dac nu ai dect o singur ceac, deja plin cu ceaiul vechi. Doar dac realizm centrarea rezonant n izvorul universului fenomenal (Altar) vom avea acces la cunoaterea nemijlocit a realitii i la puterile miraculoase ( daruri i haruri; in lb. sanskrita: siddhis; in lb.japoneza: joriki). 5. Dac ne lsm ocupai de griji, de dorine, de intenii, de ateptri (trim in viitor i pierdem singurul contact cu realitatea, care se realizeaz doar "acum i aici") sau de fluctuaii mentale[ adoptm modalitatea You] i vom vedea doar suprafaa ( aspectul grosier al lui Tao). Dac experimentm plini de intenii sau de ateptri atunci anticipm lumea (trim n viitor) fr s ne ntlnim cu realitatea, care nu exist dect n prezent, acum i aici. Dac rmnem ancorai n trecut [experiene trecute; amintiri, traume, regrete; temeri; credine; dogme; cunoaterea dobndit] sau n viitor, atunci nu vom vedea nemijlocit "adevarata fa" a realitii- despre care se relateaz, att n toate tradiiile sacre, ct i n textele Gnozei de la Princeton, ci doar o realitate secund a efectelor[ manifestarea; lucrarea; proieciile efemere]. "Gnoza de la Princeton" [ numele sub care este cunoscut un grup de oameni de tiin, ntemeiat de A. Einstein, ce exporeaz noi modele-paradigme, care s se apropie mai mult de realitate] consider c universul n care trim i pe care l descoperim este total diferit de cel descris de modelele-teoriile actuale; universul real este paradoxal fiindc este discontinuu (corpuscular) i continu (ondulatoriu) simultan; universul real se aseamn cu un covor esut care ne arat dou suprafee: 1. "faa" sau "realitatea aparent" este o realitate iluzorie, fiindc atunci cnd o privim vedem modele separate ca nume, forme i culori [realitatea discontinu: cuantic; corpuscular; material]; i 2. "dosul" sau "adevrata fa" este realitatea profund, fiindc doar acolo descoperim c toate modelele separate de la suprafa sunt de fapt procese unite i simultane, adic aspecte conectate prin fire de legtur, care rmn invizibile pt. percepia comun care constat ca este oarba, incapabil s vad legtura dintre diferitele modele de la suprafaa aparent. Cu alte cuvinte avem o realitate continu, sincronic, holografic pe care nu o vedem, dac rmnem prizonieri ai programrii actuale sau a credinelor comune ("bunului sim"). Adic rmnem prizonieri ai orbirii ca urmare a unei programrii conceptuale care ne-a fost inoculat forat n cursul condiionrii pe care o numim educaie, umanizare sau formare. 6. Dicionar chinez-romn al tuturor caracterelor din primul capitol al Tao Te Ching [Tao Te King; Dao De Jing] in care fiecare caracter este insoit de transcripie i semnificaie; d di4 ti ti R: prefix naintea unui numr, pentru numere de ordine: se foloseste prefixul d de genul "al" care precede un numr pt a indica ordinea, secvena, gradul; categoria; clasa; de exemplu: primul; cel dinti /first : d y; al doilea/second: d r; al treilea/third: d sn; al patrulea/fourth: d s; al cincilea/fifth: d w; al optulea/eighth: d b; al noulea/ ninth: d ji; al doisprezecelea/twelfth: d sh r; al douzecilea/ twentieth: d r sh; E: prefix before a number, for ordering numbers, e.g. "first", "number two", etc); sequence, number; grade, degree; order, degree, class, line, going along the line, serves for the formation of the ordinal numbers, merely, only, meanwhile, however, house, apartment, number; G: Reihe, Ordnung, Grad, Klasse, der Reihe nach, dient zur Bildung der Ordnungszahlen, lediglich, nur, indessen, aber, Haus, Wohnung, Nummer; y yi1 i yi R: unu; 1, un; o; singur; unic; primul; acelai; vedei: 10.5; zhng zhang1 chang tchang R: capitol; seciune; paragraf; instruciune; regul; statut; tratat; articol; petiie; memorandum; departament; sigiliu; timbru; bine; frumos; insign colorat; disticie; preuire; ultimul nume[una dintre cele 100 de familii]; E: essay, treatise, paper, petition, memorandum, chapter, department, paragraph, section, seal, stamp, regulation, instruction, modifier, statute, rule, fair, fine, nice, beautiful, colored, badge, award, pricing, last name ( one of the 100 families); F: chapitre; ordre; rgle; rglement; statuts; cachet; sceau; mdaille; insigne; G: Aufsatz,Abhandlung,

Schriftstck, Eingabe, Denkschrift, Kapitel, Abteilung, Absatz, Abschnitt, Siegel, Stempel, Vorschrift, Bestimmung, Satzung, Regel, Paragraph, schn, bunt, abzeichen, Auszeichnung, Familienname; Numere (caracter chinez + Pinyin)/Numbers (Wade-Giles)/Numros (EFEO) [] yi1 er4 san1 si4 wu3 liu4 qi1 ba1 jiu3 shi2 bai3 qian1 wan4 i erh san ssu wu liu ch'i pa chiu shih pai ch'ien wan yi eul san sseu wou lieou k'i pa kieou che pai k'ien wan 1: y yi1 i yi R: unu; 1, un; o; singur; unic; primul; acelai; vedei: 10.5; 2: r er4 erh/r eul R: doi; 2; de dou ori; al doilea; ambele, cuplu; polaritate; dualitate; vedei: 42.6; 3: sn sn san1 san san R: trei,3, al treilea, cubic; deseori, trinitate; creativul; vedei: 11.1; 4: s si4 ssu; sse sseu R: patru; 4; al patrulea; s ch: pretutindeni; vedei: 10.44; 5: w wu3 wu wou R: cinci, 5; al cincilea; "prea multe" ( 12); vedei: 12.1; 6: li liu4 liu lieou R: ase; 6; al aselea; li qn: ase nrudiri (18); vedei: 18.13; 7: q qi1 ch'i k'i R: apte; seven: ; 8: b ba1 pa pa R: opt; eight: ; 9: ji ji jiu1,3 kiu kieou R: nou; 9; al noulea; a noua parte, o noime; 64.36; 10: sh shi2 shih che R: zece; 10, al zecelea; zecime; numr ntreg,complet; vedei: 11.2; 11: sh y: unsprezece/eleven; 12: sh r: doisprezece/twelve; 13: sh sn: treisprezece/thirteen; 14: sh s: patrusprezece/fourteen; 15: sh w: cincisprezece/fifteen: ; 16: sh li: sasesprezece/sixteen; 17: sh q : saptesprezece/seventeen; 18: sh b: optsprezece/eighteen; 19: sh ji: nouasprezece/nineteen; 20: r sh erh shih eul che R: douazeci; E: twenty; F: vingt, 20; 30: sh sn: treizeci/thirty; 40: s sh: patruzeci/forty; 50: w sh: cincizeci/fifty; 60: li sh: saizeci/sixty; 70: q sh: saptezeci/seventy; 80: b sh: optzeci/eighty; 90: ji sh nouzeci/ninety: ; 100: ba bai3 pai pai R: o sut; sute, muli, numeroi, tot; toi; toate felurile de; vedei: 5.16; 200: r ba: dou sute /two hundred;; 1000: qin qian1 tsien k'ien R: o mie; 1000; muli; tot; numeroi; o mare cantitate; vedei: 64.44; 3 500: sn qin w ba 10.000: [] wn wan4 wan wan R: zece mii; nenumrate; toate; complet; vedei: 1.21; Propoziia 1 din capitolul 1 in variantele [WB][HSG][FY] Textul Wng B in caractere tradiionale Textul Wng B in caractere simplificate do k dofi chng do Text Wng B transliterat in Pnyn dao4 ke3 dao4 fei1 chang2 dao4 Text Pinyin (cu numere pt tonuri) Tao K'e Tao Fei Ch'ang Tao. Text Wng B transliterat in Wade-Giles Tao K'o Tao Fei tch'ang Tao Text Wng B transliterat in EFEO 1.1: do dao4,3 tao tao; Cantonese reading: dou3 dou6; in lb japoneza: do; michi; Japanese on reading: dou, tou; Japanese kun reading: michi, iu, michibiku; Coreana/ Korean reading: to R: Tao reprezint att Calea vertical a cunoaterii directe sau nemijlocite ct i realitatea surs (temelia realitii ) la care conduce aceast cale, din cauza suspendrii dualitii dintre cale (mijlocul de a a ajunge la destinaie) i scop (inta sau destinaia aleas). Cu alte cuvinte Tao desemneaz att calea direct, de a parcurge nemijlocit, ct i destinaia (realitatea vertical primordial din care este alctuit i in care plutete intreaga realitate manifestat, ca aisbergul intr-un ocean); Toate celelalte

semnificaii indirecte, mijlocite au fost eliminate din start de ctre Lao Tzu din clipa in care a definit si a indicat ce semnificaie acord caracterului Tao in primul capitol; cu alte cuvinte nu este vorba despre semnificaiile anterioare ale caracterului Tao: de cale extern, potec; drum (exterior) i nici despre o aciune dualist (activitateinactivitate) de genul lui a cltori ( cu trupul, mintea ori imaginaia) ori de a parcurge fizic, imaginativ ori prin comunicare verbal (a spune; a descrie; a exprima). In locul caii dualiste a mortii sau a caii in care suntem prizonieri ai cercului aciunii si inaciunii (sistola-diastola; ativitate-repaus) Lao Tzu ne cere sa urmm cale vietii (i a apei) sau calea aciunii din mijlocul inaciunii, calea aciunii paradoxale care este aciune i inaciune simultan (vedei w wi; wu-wei; Guodian: wng wi: nonaciune; nefptuire; in: 2.52-53); Caracterul Tao a mai fost tradus drept: Cer (calea cerului); natur; adevr; mersul sau legea lumii; principiu; raiune; doctrin; ordine; calea adevrat; In gandirea antic chinez [Tao, Dao in jap. d] este simultan destinaia i calea, care trebuie urmat, un adevr final i o modalitate de a proceda; do ji tao-chia : taoism filosofic; Taoism; do jio dao4 jiao4 tao-chiao : taoism religios; In buddhism desemneaz cunoaterea cea mai nalt, principiul, metoda, mijlocul i calea; Caracterul Tao este alctuit din: chu: a merge; si: shu schou : cap; lider; principal; esenial; capital; origine, nceput, a iniia; "primul si ultimul"; "alpha i omega"; vedei: 14.71; E: tao means "way", in both literal ("path", "road") and methaphysical (spiritual path) senses; it can also, more rarely, mean "to say", "to tell", "to indicate"; method, direction; principle; truth; reason; skill; Tao (of Taoism);a measure word; to say; to speak; to talk; train, run; Run of the world; nature; world order; world law; the daoism; the truth; right; virtue, customs, Buddhism: Highest knowledge, teaching method, means and way; Part of a province, district, abbot of such a district, Dautai (Taotai), Counting word for rivers etc., direction, way, method, skill, route; F: chemin; voie; principe, moyen, trait, raconter, [fleuve, porte, mur]; lit; cours; moyen; mthode; procd; Dans la pense chinoise antique, le [Tao; Dao; jap. d] est la fois le but et le chemin suivre, une vrit ultime et une manire de procder; Tao de Lao-tseu, frquemment traduit par lexpression "la Voie"; Signalons par ailleurs que le Dhamma, (en sanskrit: Dharma) signifie la Loi, la Voie, la Doctrine vraie du Bouddha, telle que prsente dans les versets (Pada) du Dhammapada. Voir Introduction la pense bouddhique , dans Dhammapada, ouvr. cit, p. 7. G: Weg, Pfad, Bahn, Lauf, Lauf der Welt, Natur, Weltordnung, Weltgesetz, das "Tao", Daoismus;Taoismus; Dauismus, der rechte Weg, richtige Grundstze, Tugend, Sitten,Vernunft, bud: hchste Erkenntnis, Grundsatz, Lehre, Verfahren, Mittel und Wege, Teil einer Provinz, Bezirk, Vorsteher solchen Bezirks, Dautai (Taotai), Zhlwort fr Flsse usw., sprechen, sagen; Natur; 1.2: k ke3,4 k'e ko R: a putea; posibil; apt; practicabil; capabil; a se potrivi; aprobare (exclamatie de aprobare); E: indicates potential: possible; can be; can, prefer, may, have, possible, possibly, matching, fitting, proper, feasible, permissible, however, but; F: pouvoir ; permettre; approuver; mriter, cependant; mais, trs; b k ne pas pouvoir, tre oblig de; G: knnen, mgen, drfen, sollen,mglich, mglicherweise, passend, schicklich, angngig, aber; 1.3: do dao4,3 tao tao R: calea direct i destinaia (realitatea vertical);vedeti: 1.1; 1.4: fi fei1 fei R: a nega; nu; diferit; invers; nici; contrar; fr; gresit; eroare; fals; ru; a condamna; E: no, not, neither, without, ir-, un-, If not, unless if, mistake, criticize, rebuke, insist on, simply must, condemn, wrong, evildoing, false,bad, dirty, angry, africa; F: non; non-, erreur; faute; gronder; blmer; in-, a-, Afrique, (cl 175); G: nicht, Verneinungswort, ohne, un-, nicht-, wenn nicht, auer wenn, Fehler, bestehen auf, einfaches so mu es eben sein, ...tadeln, verurteilen, falsch, unrecht, schlecht, gemein, bse, Afrika; 1.5: chng chang2 chang tchang Cantonese reading: soeng4; Japanese on reading: jou shou; Japanese kun reading: tsune toko tsuneni; Korean reading: sang; Vietnamese reading thng R: obinuit; comun; uzual, care dureaz, dinuie i sugereaz realitatea i constanta vieii de fiecare zi; ntotdeauna; des; adesea; frecvent; normal, general; fix; constant; constante fizice; invariabil; steag (a atrna moale, flasc; a slbi, a se molei); iris; regul, lege; principiu; conventie; decret; ordin; rit, regulat; permanent; etern; nesfrit, infinit, venic; ce nu are capt; ceva n balans ca rezultat al aciunii principiilor yin1 ( xiao) i yang2 ( mi ); caracterul este compus din: / + ; : mic; puin; slab; tnr; nensemnat; mic; infinitezimal; jos; vedei: 32.7+ mi[a acoperi; coroan; mare; sus]+ jin1 [a echilibra; o bucat de pnz n echilibru]+ kou3[ gur; deschidere; intrare]; chang2= intrare n starea de echilibru jos-sus, pmant-cer, yin-yang , care conduce la invarian; R.L. Wing,1986: caracterul pt absolut sau etern chng este compus dintrun acoperi [min] care separ [ ba] vntul i ploaia. Acest acoperi are i semnificaia

de ceea ce este superior; sub acoperi exist o fereastr [ kou kou3] de care este suspendat o bucat de estur [ jiong3]. Imaginea esturii atrnate [shu4] reprezint un drapel sau un steag in permanen micare; fan ch'ang: anomalie (fizic); fei tch'ang: extraordinar; excepional; foarte; extrem; w chng five constant virtues of Confucianism, namely: benevolence / , righteousness / | / , propriety / | / , wisdom / and fidelity / five cardinal relationships of Confucianism (between ruler and subject, father and son, husband and wife, brothers, friends); E: permanent, constant, eternal, always, continual, often, frequently, frequent, usually, normally, normal, ordinary, common, normal, regular; proper, usual, definite, ever, general, invariable, rule, principle, basic virtue, basis, last name (one of the 100 families); chng chng: frequently, usually, [] chng gu : conventional (weapons), conventional, common, routine; [] chng gu: normal practice; A contented mind is perpetual feast. . zhi1 = zhi4 know, perceive, comprehend ; zu2= ju4 foot; attain, satisfy, enough ; le4 yue4 yao4 luo4 liao2=happy, glad; enjoyable; music chang2: something in balance - as a result of the working principle of yin and yang (xiao); wou tch'ang: five constant virtues of Confucianism, namely: benevolence , righteousness |, propriety |, wisdom and fidelity / five cardinal relationships of Confucianism (between ruler and subject, father and s F: souvent ; frquemment ; ordinaire ; commun; constant; invariable; tch'ang jen: personne ordinaire; tch'ang tchou: rsident ; permament; tch'ang tchou rsident de longue dure ; rsidence permanente; ternelle; pou tchou kou tch'ang ne pas s'en tenir aux anciennes conventions; G: stndig, bestndig, ewig, immer, fortwhrend, oft,hufig, gewhnlich, alltglich, regelmig, ordentlich, blich, feststehend, Regel,Grundsatz, Grundtugend, Grundlage, Familienname; apare in capitolele: 1; 3; 16; 27; 28; 32; 34; 38; 46; 48; 49; 52; 55; 61; 64; 65; 74; 79; 1.5bis: hng heng2: R: constant, fix; regulat (puls); obinuit (pre constant); comun; permanent; persistent; etern, care dinuie; ceea ce este la baz (numitorul comun al tuturor); apare in MWD inlocuit azi in textele clasice: chng chang2 chang tchang : constant; permanent; vedei: 1.5; hng xng: stea fix; yng hng: etern; : ...Energia defensiv[ (we q)] are urmtoarele funcii: .... s menin o temperatur relativ constant a corpului; E: constant, regular, permanent; persistent; hng xng: fixed star; yng hng: eternal; (we q) .....Defensive qi has the following functions: .... maintaining a relatively constant body temperature; F: constant, permanent; rgulier, persistant G: stndig, bestndig, ewig, immer, fortwhrend, oft,hufig, gewhnlich, alltglich, regelmig, ordentlich, blich, feststehend, Regel, Grundsatz, Grundtugend, Grundlage; 1.6: do dao4,3 tao tao R: calea direct i destinaia (realitatea vertical);vedeti: 1.1; Propoziia 2 din capitolul 1 in variantele [WB][HSG][FY] Textul Wng B in caractere tradiionale Textul Wng B in caractere simplificate mng k mng fi chng mng Text Wng B transliterat in Pnyn ming2 ke3 ming2 fei1 chang2 ming2 Text Pinyin (cu numere pt tonuri) Ming K'e Ming Fei Ch'ang Ming.Text Wng B transliterat in Wade-Giles Ming K'o Ming Fei tch'ang Ming.Text Wng B transliterat in EFEO 1.7: mng ming2 ming ming R: a numi; cuvnt; nume; faim; reputaie; a denumi; a descrie; rang; poziie; titlu; considerat in relaia sa cu lucrul ( wu) indicat sau cu realitatea ( sh) desemnat; tema principal a dezbaterilor referitoare la nume const in capacitatea sa de a reda esena realitii. In taoism "numele/cuvantul este degetul care indic/ desemneaz/numete Luna (realitatea) , iar nu insi realitatea"; Aa cum ne reamintete i celebrul proverb chinez: "atunci cnd neleptul arata la Lun, imbecilul/prostul se uit la deget". In taoism se recomand tcerea (oprirea fluxului exteriorului interiorizat) i eliminarea etichetrii i a compartimentrii /separrii lucrurilor ( wu ming) pt a facilita trecerea la comunicarea (direct) nonverbal ( b yn lit,: fr cuvinte, vorbire sau grai). In taoism se cunoate puterea numelor (de aici obiceiul de a ascunde numele real al imparatului), dar se consider c este eronat credina confucianist in puterea numelor arbitrare de a reda esenta lucrului, de a exprima sensul lucrului ( deoarece etichetele sau simbolurile sunt degetul, adic o realitate subiectiv, artificial, prefabricat, iar nu o realitate obiectiv); fr cunoatere direct rmanem prizonieri in realitatea secund a proiectiilor de pe oglinda mental

sau a umbrelor de pe peretele peterii din Alegoria lui Platon, i atunci numele sunt etichete asociate unor umbre ale lucrurilor, iar aceste umbre i etichetele lor sunt diferite de lucrurile care le-au generat i de numele lor veritabile) . Conform confucianismului, care are incredere in semantica perfect, numele exprim integral o esenta individual a lucrului (wu ) iar a numi inseamn a rechema lucrul, a reinstitui realitatea; E: name, fame, glory, reputation, well-known, famous, celebrated, description, to name, according to the name only, apparently, pretext,counter for persons; F: Nom; (mot mesure pour les personnes); place ; nom; titre ,nommer , baptiser dsigner ; mng c : nom mng zh chef-d'uvre;masterpiece; La ralit se dmarque alors tant de lobjectivit scientifique que de la relativit subjective ; elle est celle de linteraction : ainsi le rappelle ce clbre proverbe chinois : quand le Sage montre la lune, limbcile regarde le doigt . G: Name, Bezeichnung, benennen, Ruhm, Ruf, berhmt, nur dem Namen nach, Schein, Vorwand, Zhlwort fr Personen; capitolele i propoziiile unde intlnim acest caracter: 1[,; ; ; ]; 14[; ; ; ]; 21[ ] 25[; ]; 32[; ; ]; 34[; ; ]; 37[; ]; 41[]; 44[]; 1.8: k ke3,4 ko ko (k) R: a putea; posibil; apt; practicabil; capabil; a se potrivi; vedei: 1.2; 1.9: ming ming : vedeti: 1.7; 1.10: fei vedeti: 1.4; 1.11: chng chang tchang R: obinuit; comun; uzual; constant; permanent; vedei: 1.5 ; 1.12: ming vedeti: 1.7; Propoziia 3 din capitolul 1 in variantele [WB][HSG][FY] Textul Wng B in caractere tradiionale Textul Wng B in caractere simplificate w mng tin d zh sh Text Wng B transliterat in Pnyn wu2 ming2 tian1 di4 zhi1 shi3 Text Pinyin (cu numere pt tonuri) Wu Ming T'ienTi Chih Shih. Text Wng B transliterat in Wade-Giles Wou ming T'ien ti Tche Che Text Wng B transliterat in EFEO 1.13: [] w wu2 wu wou R: nu exist, nu are; fr; nu; golul; vidul, nonexistena [nemanifestatul, tradus uneori prin nefiin, ceea ce nu are caracteristici i deci nume i form (in limba sanskrit: "nama rupa"); nu este sinonim cu nimicul fiindc w wu este un imens vid care conine toate potenialitile; este interdependent cu yu yu, existena, manifestatul, fiina] ; w gu: fr urme; w wu desemneaz o modalitate de funcionare care nu produce reaciuni i este caracterizat de golire, de reintoarcere in starea de izvor (in loc de recipient) i de w wi; wu-wei; in versiunea Guodian: wng wi (lit.: "nonaciune; nefptuire"; desemneaz aciunea nondualist, paradoxal, holografic in care se suspend dualitatea subiect-obiect, in care dispare subiectivitatea exprimat prin dorine, ateptri, expectaii, sperane, care conduc la delocalizare, adic la ruperea de "acum i aici"; ideal fixat in Tao Te Ching pt cei ce guverneaz; (vedei: 2.52-53); w modalitate sincronic, complementar lui yu yu, caracterizat de umplere, acumulare, trire in lumea diacronic, a efectelor; E: not existing, there is not, nothing, no, without, un, -less, used for RS8506 wu : origin, mother, ncr 14 the left hand = the holding hand; wu can be translated as oneness of emptiness and fulness: a holding hand + one = oneness;fire + crossed fire = yin and yang of fullness and emptiness, a polarity which changes to oneness; w gu trackless; Not-Being. Not synonymous with nothingness, wu is an immense void containing all potentialities. It is thus interdependent with yu, Being. F: ne....pas; sans; rien; G: nicht vorhanden, es gibt nicht, nichts, kein, ohne, un-, -los, gebraucht fr RS8506 (wu) = rt80 origin,mother; ncr14 die linke Hand= die haltende Hand; 1.13; 1.14: mng ming2 ming R: a numi; cuvnt; nume; faim; vedei: 1.7 ; 1.15: tin tian1 tien tien R: cer[lumea cereasc; rai]; cer[atmosfera]; vremea; lumina; ziua; natura; puterea cereasc; Dumnezeu; tin xi: ceea ce se afl sub cer; subcerescul; lumea pmntean sau lumea fenomenal a celor zece mii de lucruri ( wn w); guvernare; dominare; E: heaven, sky, god, celestial, providence, divine, heavenly, imperial, heaven's vault, day, weather, nature, natural, absolutely necessary, essential, origin condition, body condition; tin xi; world; land under heaven, rule, domination F: ciel; jour; nature, Dieu; temps; saison; nature; univers; G: Himmel, Vorsehung, Gott, gttlich, himmlisch, kaiserlich, Himmelsgewlbe, Tag, Wetter, Natur, natrlich, unumgnglich, Ursprungszustand, Krperzustand;

1.16: d de di4 de5 ti ti R: pmnt; sol; regiune; teritoriu; areal; arie; cmp; zon, teren; ar, loc, localizare in spaiu, glob; auxiliar folosit la formarea unei fraze adverbiale; complement adverbial; se adaug in propoziii care se ncheie in genitiv; t d pmnt; sol; shng d pmnt sacru; loc inalt; munte sfnt; d do cale subteran; tunel; g d a ceda un teritoriu; sinonim cu t; unul din cele cinci elemente funcionale (micari): w xng : jn : metal, aur; m : lemn; shu: ap; hu : foc t: pmnt; vedeti: xng: a merge; conduit; faz; vedei: 2.56; t: pmnt; sol; teren, rn; praf, jos, baz, teritoriu; noroi; nativ; vedei: 64.43; E: earth; soil, ground; region; world, globe, area, field, zone, country, land; region, place; space; adverbial complement; de: (subor. part. adverbial), -ly; d: genitive ending; F: terre, sol; lieu, endroit; de terre, [complment adverbial]; territoire; champ, pays, rgion, zone, l'espace, se terminant gnitif; globe; G: Erde, Erdboden, Grund und Boden, Feld, Land, Gebiet, Gegend, Ort, Platz, Genitivendung; di: Erdkugel, Erdball; 1.15-1.16: tin d R: cer si pamant; lumea; domeniu; F: ciel et terre, monde, domaine; 1.17: zh zhi1 chih tchi tche R: el; ea; acesta, acestea; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv si atributiv; care se duce la; E: he, she, it. this, those, sign for genitive, possessive particle: him, her, it zigzag, untranslatable filler,to go; G: er,sie,es, dieser, jener, Zeichen des Genitivs, hingehen, gehen, Zickzack, unbersetzbares Flickwort; F: lui, de, il, elle; eux, cela, ces, pronom dmonstratif: lui, elle, eux, ceux-ci, ceux-l; liaison; appartenance; remplaant une personne ou une chose comme complment; Signe du gnitif, aller; Particule auxiliaire, d'un usage trs-tendu en chinois. Place aprs un nom, elle indique que celui qui la prcde est dans sa dpendance, ou au cas que nous nommons gnitif;place aprs les caractres qui peuvent avoir une signification verbale, les rend actifs, en fait des participe, ou devient elle-mme un pronom relatif. etc. Elle signifie aussi "a l'gard de","en ce qui concerne". De plus,elle est aussi prise comme verb de mouvement: "aller d'un lieu un autre"; "parvenir "; "Passer de..." Et encore: ngliger (i y), changer (pin-y). Un crivain chinois,cit dans le dictionnaire de Khang-hi, dit que "toutes les fois que ce caractre est employ dans le langage, il indique: ou un rapport de dpendance des personnes et des choses; ou un rapport de 'dtermination', ou enfin un rapport de'mouvement vers' . C'est,dans les trois cas, une particule de "relation'. Le caractre tchi est aussi pris dans une acception presque synonyme (thoung) de tchi, "se rendre dans un lieu eloign", tandis que le premier signifie "se rendre dans un lieu rapproch de celui o l'on se trouve. (Khang-hi). [Dictionnaire etymologique chinois-annamite latin-francais par G.Pauthier, Didot,1867]; 1.18: sh shi3 schi shih R: a ncepe; nceput; origine; primul; acum, aici; imediat [direct; experimental]; E: beginning, origin, begin, start; now, then, only then q sh : originate at first, at the beginning; F: dbut, origine, commencer, au dpart, d'abord, la premire, maintenant; G: Anfang, Ursprung, anfangen, anfnglich, zuerst, der erste, erst, erst jetzt, nunmehr, sodann; apare in capitolele: 1.18; 14; 32; 38; 52; 64; Propoziia 4 din capitolul 1 in variantele [WB][HSG][FY] Textul Wng B in caractere tradiionale Textul Wng B in caractere simplificate yu mng wn w zh m Text Wng B transliterat in Pnyn you3 ming2 wan4 wu4 zhi1 mu3 Text Pinyin (cu numere pt tonuri) Yu Ming Wan Wu Chih Mu,Text Wng B transliterat in Wade-Giles Yeou ming Wan Wou Tche Mou. Text Wng B transliterat in EFEO 1.19: yu you3 yu yeou R: a avea; a fi prezent; a exista (prin posesie sau umplere de caliti, caracteristici, atribute: form; nume); manifestarea; realitatea fenomenal; plinul; fiina; existena[ceea ce are caracteristici i deci un nume]; termenul yu desemneaz existena condiionat, localizat (particul; realitatea diacronic, in devenire, succesiune) de tip "a avea", opus /complementar lui w, ca existen necondiionat, delocalizat (und; cmp omniprezent; realitatea sincronic nu e localizat in spaiu i timp fiindca "acum" nu aparine timpului) de tip "a fi", fr ego, minte i posesiuni ( w nu exist, nu are; fr; nu; golul; vidul, nonexistena); Yu Hsing : vizibil; tangibil; stilat (persoan); vedei opoziia: vid-plin: w yu in cap.11; yu w: a avea ori a nu avea; surplus i deficit; tangibil i intangibil; corporal i incorporal; in filosofie: Fiina; in buddhism: existena; skr: "bhava" (devenire; succesiunea de stri: mentale, emoionale; in bhakti: predarea devoional); alctuirea caracterului = zu (stnga; est; neortodox; impropriu)+ yu (luna;

calendar lunar); E: to have, to possess, to exist, there is, the being, to own the existence; The Sanskrit term bhva (Skt. , status of being, a subjective becoming, states of mind, from bh, to become) is often translated as feeling, emotion, mood, devotional state of mind. In Buddhist thought, bhva denotes the continuity of life and death, including reincarnation, and the maturation arising therefrom. In the bhakti traditions, bhva denotes the mood of ecstasy, self-surrender, and channelling of emotional energies that is induced by the maturation of devotion to one's ishtadeva (object of devotion). F: avoir; possder; il y a; exister; Yu Jen personnes; quelqu'un; occup; Yu Li nergique; puissant; Yu Ju tre comme; semblable ; comme; Yu Yung utile; Yu Li favorable / avantageux ; Yu Ming connu / rput; YuCh'ien tre riche; YuHsin avoir l'intention de / avoir envie de / projeter de / exprs / intentionnellement / dessein; YuChih tre ambitieux; Yu Wei plein de promesses / prometteur; G: haben, vorhanden sein, es gibt, phil: das Sein, bud: das Dasein; 1.20: mng ming2 ming R: a numi; cuvnt; nume; faim; vedei: 1.7 ; 1.21: [] wn wan4 wan wan R: zece mii; un mare numr; mii si mii; nenumrate; foarte numeroase; totul; absolut; complet; nume de familie; wn w: zece mii de lucruri; miliardele de lucruri; E: ten thousand, ten thousand; innumerable a great number Wan (surname), wan-wu (the myriad creatures); very large number, unnumerable, utmost, extremely, perfectly well, a thousand kinds of; wn zh pi: Magic; F: dix mille, beaucoup; G: zehntausend, sehr groe Anzahl,unzhlig, alle, uerst, durchaus, tausendfltig, Familienname; 1.22: w wu4 wu wou R: lucru; obiect; proces ( fiindc in universul manifestat in continu schimbare nu exist lucruri, ci doar ruri, curgeri); acest termen a mai fost tradus drept: creatur, esen, fiine, substan; materie; mas; marf; esen, stof; estur; manifestare (coninut, subiect, fond); a examina; E: thing; substance; creature;
being; matter; mass; living being; essence; nature, the outside world, other people, cloth, cinch, subject, object, content, product, good, commodity, taurus-of-being; (animal); (cultural relic); F: chose; objet; crature; tre, matire; essence; tissu; masse; marchandise; taureaude-tre; tong wou animal; wen wou relique; keou wou: faire des courses; faire des achats; G: Lebewesen,Wesen, Ding, Sache, Gegenstand, Ware, Stoff, Masse; Stier-desSeins; 1.22; vedeti: /see: cap.16

1.21-22: wn w R: cele zece mii de lucruri (procese; creaturi; fiine); mii i mii de lucruri; miliardele de lucruri; totul; toate lucrurile; E: The ten thousand things (creatures, beings); the myriad creatures; all things ( beings, creatures); F: wan wou tous les tres vivants; G: "zehntausend" (= alle) Dinge, Wesen, Geschpf (Kreaturen); die abertausend Geschpfe (Dinge, Wesen); 1.23: zh zhi1 chih tchi el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i atributiv; vedei: 1.17; 1.24: m m w w mu3,2 mu mou R: mum; mam, femel; surs; nativ; matern; iniial; doamn n vrst; intregul (in opozitie cu partea); f m tat i mam; parini; m yn vocal (sunet mam); shng m consoana initial (a unei silabe chinezesti); [] m y limba nativ/matern; [] d d m qn, zeia mam; E: mother, female, one's female elders, mate, first beginning, capital in opposite to interest proceed, the whole in opposite to the part; F: mre; femelle; G: Mutter, weiblich, Weibchen, Ur-, Stamm-, Stammvermgen (im Gegensatz zu Zinsen), Ganzes (im Gegensatz zum Teil); apare in capitolele: 1 [ 1.4. wn w zh m. Muma "Zecilor de mii de fpturi"]; 20 [20.27. r gu sh m. dar preuiesc ta mamei]; 25; 52; 59; 72[MWD A] Propoziia 5 din capitolul 1 in variantele [WB][HSG][FY] Textul Wng B in caractere tradiionale Textul Wng B in caractere simplificate g chng w y y gun q mio Text Wng B transliterat in Pnyn gu4 chang2 wu2 yu4 yi3 guan1 qi2 miao4 Text Pinyin (cu numere pt tonuri) Ku Ch'ang Wu Y I Kuan Ch'i Miao Text Wng B transliterat in Wade-Giles Kou Tch'ang Wou Yu Yi Kouan K'i Miao Text Wng B transliterat in EFEO 1.25: g gu4 ku kou R: baz, temelie, cauz, motiv, origine; deci, prin urmare; aadar; astfel; de aceea; consecina unei aciuni, fenomen; expres; deliberat; intenionat; (cauz a neplcerii: ) necaz, mhnire, doliu, deces; rposat (mort), btrn, vechi; antic; E: ground, base, reason, cause, therefore, along, consequently, origin, matter, deliberate, old, from the old days, once, former, friend, acquaintance, die, died; F: raison; cause; donc; par consquent, c'est pourquoi; base; exprs, ancien, mourir, ami dessein; exprs; l'origine, la matire, dlibrment, vieux, ancien, autrefois,

anciennement, connaissance, la mort, mourir; dcd; ideo; ami G: Grund, Ursache, deshalb, daher, folglich, Ursprung, Angelegenheit, absichtlich, alt, frher, einst, ehemalig, Freund, Bekanntschaft, sterben, verstorben; 1.25; 1.26: chng chang2 chang tchang R: constant; permanent; vedei: 1.5; 1.27: [] w wu2 wu wou R: nu exist, nu are; fr; lips; nu; gol; vid; vedei: 1.13; 1.28: y yu4 y yu R: a dori; dorin; a pofti; poft; a vrea; a atepta; ateptare; expectaie; pasiune; a rvni; a fi nsetat de; dor; semn pt. viitor; shng rn y b y: " omul sfnt dorete non-dorina (lipsa de dorine) "[64.20]; li y: cele ase dorine (sunt declanate de cele ase plceri senzoriale provenite de la ochi, urechi, nas, limba, trup i minte); q qng: cele apte emoii/ sentimente/pasiuni umane ( x: bucurie; n: furie; yo: ingrijorare; anxietate; be : tristetea; suprare; s s sa: gndirea obsesiv; kng: frica; iubirea; [] ling jng: oc) cauzeaz injurii, perturbri i maladii interne; E: desire, want, long for; intend; longing, wish, about to, on the point of, sign for future, soon; shng rn y b y: "the saint human being desires no desire" [64.20]; qi qing liu yu: the seven passions and six desires; qi qing the seven human emotions (seven emotional states; seven affects of traditional Chinese medical theory and therapy, namely: x: joy, n: anger, yo: anxiety, s thought, be : grief, kng: fear, [] ling jng: shock; fright; terror); internal injuries are caused by seven passions or emotions F: dsir; envie; dsirer; vouloir; li y: les six dsir; q qng li y: les sept sentiments et les six plaisirs sensoriels / dsir / passion; G: wnschen, begehren,hoffen, sehnen, im Begriff sein, bald, Zeichen der Zukunft, Begierde; apare in capitolele: 1.28; 3, 15, 19, 29, 34, 36, 37, 39, 46, 57, 61, 64 ( sfntul dorete non dorina); 66, 77; 1.29: y yi3 i yi R: dup; n acord cu; a servi drept; n conformitate cu; ca i; cu; de aceea; astfel; a folosi; folos, de, de ctre, de la; prin, pe la; cu; lang, alturi de, fiindc, a adopta, a considera c; aa i aa; prin mijlocirea a, pentru ca s; pornind de la; s utilizeze, sunt considerate ca fiind, cu, de, aa, pentru acest motiv; din cauza sa, induce, astfel nct s; n consecin; din cauza, prin urmare, c, i; i ct; sau, respectiv, este folosit pentru a indica poziia obiectului, formnd adverbe; E: like; with, thereby; to use to use, take, by means of; thereby, therefore; consider as; in order to; according to, because of, so as to; by; with; because; F: selon, aprs, servir de; G: gebrauchen, nehmen als, betrachten als, mit, vermittels, durch, damit, dadurch, von her, lasen, veranlassen, so da, dmait, um zu, entsprechend, gem, auf Grund von, deshalb, deswegen, weil, und und auch, wie auch, oder, beziehungsweise, dient zur Voranstellung des Objekts, bildet Adverbien, aus diesem Grunde; 1.30: [] gun gun; guan1 qin1 kuan kuan Semantic Variant(s): gun gun R: a privi, a se uita; a observa, a simi; a da atenie la; a vedea; vedere; a examina, a urmri; a inspecta; a zri, privire; atenie, a fi atent; a fi contient; a fi cu luare aminte, a bga n seam; veghe(re); perspectiv, punct de vedere; mod de a privi lucrurile; concepie; a supraveghea; santinel, gard; paz; pnd; a atepta; a (se)manifesta; a expune, a da dovad de (curaj); privete! iat!; cldire nalt (care ofera perspectiv) ; mnstire taoist; a face parad; a srbtori, a celebra; Nei Guan: observaie intern; gun c: observaie (stiinific, etc), a observa; gun ch zhe: observator; gun din: punct de vedere; sistem de referin; mod de a vedea; punct de plecare, concepie; gun zhng: spectatori ; png gun: spectator, non-participant; be gun: pesimist; l gun: optimist, plin de speran; bio gun: aparent ; cn gun: a privi in jur; a inspecta, a vizita si a observa; me gun: plcut ochilor, frumos; artistic; b y gun: care ofenseaz privirea, nepotrivit; neconvenabil; zh gun: subiectiv; k gun: obiectiv; E: look at, watch, to observe, to feel and to sense, to pay attention to; sight, view, see, observe, view; to look at, to watch, to observe, to survey, to examine; to behold; appearance; conception of the nature of the things, way of looking at things; Taoist monastery; gun c: (scientific, etc) observation, to observe; gun ch zhe: observer; gun din: point of view, viewpoint, standpoint ; gun zhng: spectators; png gun: spectator, non-participant; be gun: pessimistic; l gun: optimistic, hopeful; bio gun: apparent ; cn gun: to look around, to inspect, visit and observe; me gun: pleasing to the eye, beautiful, artistic; b y gun: offensive to the eye, unbecoming; zh gun: subjective; k gun: objective; G: betrachten, besichtigen, beobachten, erkunden, berschauen, zuschauen, bercksichtigen, in Anbetracht, Anschauung, bud: Einsicht, skr: prajna, Ansicht, Anblick, Aussehen, Zustand, Beobachtungsstelle,Warte, taoistisches Kloster oder Tempel, erkennen;1.30; 16.13; 26.23; 54.62; 56.36; 1.31: q qi2 chi k'i R: a ei, a lui,lor;acela particul modal (ce marcheaz o opinie ori o optiune subiectiv); particul final ce se refer la propozitia care o preced; E:

used within a sentence to refer to somebody or somrthing mentioned earlier: he she it, they, his, her, its, their, that, such; F: son, sa, leur, leur, ils, ils, elles; G: er,sie es, dieser, jener, anderer, sein, ihr, dessen, deren, davon, Einleitungswort, etwa=nmlich, drckt Wunschform aus: mge; 1.32: mio miao4 miao Cantonese reading miu6; Japanese on reading: myou byou; Japanese kun reading: wakai tae; Korean reading: myo; Vietnamese reading: diu; radical: n femeie; fata; feminin; Semantic Variant(s): mio: misterios; subtil; rafinat ; exquisite; R: secret; misterios; mister, esenta, subtilitate; minunat; esen; cauz; subtil; fin; rarefiat; delicat; adevr ezoteric; metamorfoz; detept; ingenios; tnr; frumos; transparent; minuni; perfectiuni (similar termenului din lb. sanskrit: siddhis); tot ce este bun; tot ce e de dorit; siddhis , ; wi mio wi xio a imita la perfectiune; (vedeti: capitolele: 15, 27); E: secret; mysterious, subtle; exquisite wonderful; fine, excellent, ingenious, clever; xun mio: mysterious, profound, abstruse; F: merveille; secret; subtil; subtilits perfection; siddhis , ; ; merveilleux, mystrieux, fabuleux; ingnieux; subtil; wi mio wi xio tre d'une ressemblance frappante / tre l'image vivante de... / entrer dans la peau de son; G: wunderbar, geheimnisvoll, wundervoll, fabelhaft; apare in: 1.32; 15; 27; Propoziia 6 din capitolul 1 in variantele [WB][HSG][FY] Textul Wng B in caractere tradiionale Textul Wng B in caractere simplificate chng yu y y gun q jioText Wng B transliterat in Pnyn chang2 you3 yu4 yi3 guan1,4 qi2 jiao3,4 Text Pinyin (cu numere pt tonuri) Ch'ang Yu Y I Kuan Ch'i Chiao, Text Wng B transliterat in Wade-Giles Tch'ang Yeou Yu Yi Kouan K'i Kiao Text Wng B transliterat in EFEO 1.33: chng chang2 chang tchang R: constant; permanent; vedei: 1.5 ; 1.34: yu you3 yu yeou R: a avea; a exista; plin; vedei: 1.19; 1.35: y yu4 y yu R: dorin; ateptare; expectaie; a dori; a vrea; a atepta; vedei: 1.28; 1.36: y yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi/folos; n acord cu; pt. ca s; de, de ctre, de la; vedei: 1.29; 1.37: [] gun gun; guan1 kuan kuan R: a privi, a se uita; a observa; a urmri; vedei: 1.30; 1.38: q qi2 ki chi R: a ei,a lui,lor; acela; particul modal; vedei: 1.31; 1.39: jio jio jiao3,4 chiao kiao R: 1. jio: 1. suprafa, periferie; frontier; margine, limit; grani; 2. a merge n cerc; a inspecta; a patrula; 2. jio: norocos; 3. yao: 1. a se ruga pentru (formal); 2. a acoperi, umbri; a ascunde; E: 1. jio: 1.surface; periphery, border, margin, limit, boundary; 2. going in circles, to inspect, to patrol, 2. jio: lucky; fortunate; by mere luck; 3. Yao: 1. pray for (formal) 2. cover; to shade; to hide; F: 1. jio: 1. priphrie; surface, frontire, marge; limite; 2. tourner en rond, inspecter, patrouiller; 2. jio: chance, la chance; par chance pure; chanceux; 3. Yao: 1. prier pour; 2. couvrir; ombrir; cacher; G: 1. jio: Oberflche; Peripherie, border, margin, Grenze, Rand, 2. sich im Kreis, zu inspizieren, patrouillieren, 2. jio: Glck, durch bloe Glck, Glcksfall, glcklich, glcklicherweise, unverdientes Glck; 3. Yao: 1. beten fr (formale) 2. decken; Schatten; verbergen; 1.39bis: in loc de jio jio apare eronat caracterul zhng zheng1 Cheng Tcheng: to summon; Propoziia 7 din capitolul 1 in variantele [WB][HSG][FY] Textul Wng B in caractere tradiionale Textul Wng B in caractere simplificate c ling zh tng ch r y mng, Text Wng B transliterat in Pnyn ci3 liang3 zhe3 tong4 chu1 er2 yi4 ming2,Text Pinyin (cu numere pt tonuri) Tz'u Liang Che T'ung Ch'u Erh I Ming, Text Wng B transliterat in Wade-Giles Ts'eu Leang tcho T'ong Tch'ou Eul Yi Ming Text Wng B transliterat in EFEO 1.40: c ci3 tzu ts'eu tse R: aceasta; acestea; aci; aici, acum; a opri; stop; n acest loc; c c: acest timp/moment; []c sh : acum; acest moment; y c: tocmai prin aceasta ! prin tot ce tocmai s-a spus aici ! (oprirea in Acum; Intrand in Acum si Aici in interiorul adnc al fiecrei fiine! Prin cunoatere direct ! Intuitiv ! prin accesul la cunoasterea direct (intuitie); reintorcandu-ne la spontaneitate; vedeti: 21.17; 54.15. 57.5; [ ] we c: din acest motiv; din cauza asta; cu privire la

aceasta; pt ca s; yn c: de aceea; yo c: de aici; prin prezenta, din aceasta; E: this, these; in this case, then; now, here; y c: Just therefore! By all that! Through this! From this! (the above)! From everything I just said ! (Entering the Here and Now). From deep inside of every human being ! Using direct knowledge! Intuitively! Spontaneously! (intuitive); [ ] we c: for this reason, with regards to this, in this respect, in order to do this, to this end; yn c: that is why, for that reason, therefore, for this reason; yo c: (adv) hereby, from this; F: ce, ici, maintenant; y c: Grce a ! Par tout ce que je viens de dire Entrer dans le Ici et Maintenant dans l'intrieur profond de chaque tre humain! Par l'utilisation de connaissance directe! Intuitivement ! G: dieser, hier, jetzt; y c: Durch diese (Fr alles, was ich gerade gesagt habe) Von alledem! (das Obige); Von ganz tief innen drin! Intuitiv! Eben daher! Durch all dies! Spontan! (intuitiv);1.40; 1.41: [] ling ling liang3 liang R: ambele (pri), dou, cuplu; civa; dublu; trsur (cu dou roi); uncie (aprox 38 grame); E: both (sides), two, pair, couple; ounce, some, a few, tael, some, chinese traditional unit of weight 0,05 kg; G: zwei, beide, ein Paar, einige, eine Unze, ein Tael Silber; 1.42: zh zhe3 che tcho R: cel/cea care face o anumita actiune; apare prescurtat ca o particula sufix de genul [-ar, -ist, -or, -giu] care indica persoana care face ceva; de pilda ar in nume de meseriasi: olar-cel ce face oale, rotar- cel ce face roti, dogar - cel ce face butoaie; ist in nume ca: artist; taoist, - or in nume precum: muncitor; scriitor, actor; -giu in nume precum: hangiu; particul gramatical cu functii variate, n special "acela care vine"si "actiunea de a veni"; E: a particle used after an adjective or verb[-er,-ist] as a substitute for a person or a thing, used to indicate a person engaged in a certain profession or believe in a doctrine, used to indicate things mentioned above[worker; taoist]; that which; he who; those who F: plac aprs un adjectif ou un verbe et utilis comme substantif pour dsigner une personne ou une chose; suffixe nominal; G: enklitisches grammatisches Hilfswort: derjenige, welcher, ein solcher, der etwas, das, schliet in Definitionen das zu Definierende ab, hebt das logische Subjekt hervor: was- anlangt, was anbetrifft, bildet Partizipien und (Partizipial-) Substantive, schliet als Finalpartikel Befehlsstze ab.Substantivierung; 33.3; 38; 56.2 1.43: tng tng tong2 tung tung R: acelasi; la fel;conform; a fi identice; a njuga; a fi n acord; simpatie; identitate; simultaneitate; sincron; acordare; identificare; functionarea nondualista, identificare subiect-obiect;; xun tng: uniunea mistic(transa mistic); profunda identitate cu realitatea adnc [Tao]; unificare: tng q chn: unifica firele lor de praf( capitolul 4 si 56); a se potrivi mpreun; a lega; a imbratisa; a primi (in cap. 23) E: same, alike, similar, together, in common, to with, and, as well as; same, similar; together with; like, alike, with; tng b: synchronous ; tng sh: at the same time, simultaneously tng qng: compassion, relent, sympathize, sympathy; tng xng xng: isomorphism; b tng y : disagree; qun tng: identical ; [ ] rn tng identify, approve, acknowledge; F: tng pareil, semblable, mme, avec, ainsi que; G: zusammen, vereinigt, ganz, gleichzeitig, teilhaben, mit, und, gleich, wie, bereinstimmen, derselbe, gemeinsam; vedeti: 1.43; apare in capitolele: 1; 4; 23; 56; 1.44: ch chu1 chu; tschu R: a iei; a se ivi; a apare; a deveni vizibil; a proveni din; a emana de la; developare; a produce; a nate; a genera; origine; de la; afar; E: go out, send out; stand; come out, issue, put forth, produce, arise, occur, happen, exceed, go beyond, vent; F: sortir; surgir; paratre; survenir; produire; fabriquer; donner, dpasser; dlivrer; G: hinaus, aus -, hinausgehen, heraus, herauskommen, hervor, hervortreten, erscheinen, ausgehen von -, hervorgehen, hervorbringen, herausgeben, ausgeben, die Haben - Seite einer Rechnung, hervorragend, bertreffen wachsen; apare in: 1.44; apare in capitolele: 1.44; 5; 18; 35; 47.2; 50; 1.45: r er2 erh eul R: A. ("astfel; n acele circumstante", n calitate de: ) sufix n frazele adverbiale; particul de legtur: i de asemenea; dar, ns; nc; apoi; atunci, B. tu;dvs; C. particul final; E: and ; as well as ; and so ; but (not) ; yet (not) ; (indicates causal relation) ; (indicates change of state) ; (indicates contrast; express coordination, similar to but or yet, connect cause and effect, aim and means or action, indicate a change from one state to another; F: et, aussi, mais, tandis que; alors que; (cl 126); G: und dabei, und demgem,gleichwie, aber, sonder, und doch, gleichwohl, indessen, du dein, leeres Wort am Satzendende; 1.46: [] y yi4 i R: a se deosebi; diferit, a fi felurit; straniu; surprinztor; rar; heterodox; E: different, strange, unusual, strange; different, unusual, strange; [ y b ] asynchronous; [ y zh ] heterogeneous; [ ch y ] difference, discrepancy; G: verschieden, anders, auergewhnlich, eigenartig, auslndisch, fremdartig, seltsam, wunderbar, sich wundern, irrig, unnatrlich; 1.47: mng ming2 ming R: a numi; cuvnt; nume; faim; vedei: 1.7 ;

Propoziia 8 din capitolul 1 in variantele [WB][HSG][FY] Textul Wng B in caractere tradiionale Textul Wng B in caractere simplificate tng wi zh xun Text Wng B transliterat in Pnyn tong4 wei4 zhi1 xuan2 Text Pinyin (cu numere pt tonuri) T'ung Wei Chih Hsuan. Text Wng B transliterat in Wade-Giles T'ong Wei Tche Hiuan. Text Wng B transliterat in EFEO 1.48: tng tng tong2 tung tung; R: acelasi; la fel; identic; a njuga; vedei: 1.43; 1.49: [] wi wei4 wei: R: a se adresa, a spune, a zice; a se chema; chemare, asi zice siesi,a gandi,a-si imagina; E: say, be called, meaning, sense; F: dire; G: jemanden mitteilen, zu jemanden sagen, von jemandem oder von etwas (kritisch) aussagen, nennen, heien, bedeuten, eine (bestimmte) Bedeutung haben, einen (bestimmten) Sinn haben, darber sprechen, sagen; 1.50: zh zhi1 chih tchi el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i atributiv; vedei: 1.17; 1.51: xun xuan2 hsan siuan hiuan; [in jap.: gen]. R: ntunecat, sumbru; negru; profund, adnc, culoarea cerului, culoarea albastru inchis a mrii (in lb. greac: xion; ion; vedeti geografia sacr in J. Nigro Sansonese The Body of Myth: Mythology, Shamanic Trance, and the Sacred Geography of the Body, Rochester: Inner Traditions, Inner Traditions; 384p; 1994.); ntunecat, sumbru, negru; culoarea cerului nocturn; adncul; profunzimea; dimensiunea vertical; misterios, mistic, transa mistic; moartea mistic; "mortea sacr", care conduce la "a doua nastere"; calm; linitit; acest caracter este inlocuit in unele editii de: yuan 2 culoarea cerului nocturn; profund,adanc, mistic, calm; contemplatie; absorbtie contemplativa; linistit; corespondenta analogica /magica: moartea sacra/transa mistica; mister;principiul transcendantal sau calea care ajunge la izvorul tuturor fenomenelor in conceptia lui Laozi si Zhuangzi; [] d mn marea poarta (poarta transei); in cap. 6: xun pin hsan pin hiouan pin- femela profunzimii[vidului], numit i matricea profunzimii desemneaza Yin-ul din Yang - poarta feminina (Yin) din zona Yang (starea de veghe paradoxala; transa mistica) [vedeti imaginea diagramei in metoda de trezire pilotata]; in capitolul 56: xun tng: identitatea cu realitatea adnc[Tao]; uniunea mistica; Lin Yutang : xuan are semnificatia de mistic ( izolare; interiorizare); taoismul este cunoscut si ca: xun jio xuan jiao: calea adancirii identitatii; religia mistica; Ren Jiyu: xuan are sensul de secret, sacru, ceva aflat la mare departare, care nu poate fi zarit (perceput pe calea mijlocita de simturi si minte), ci doar prin identifificare: transa mistica; acest caracter este inlocuit in unele editii de yuan 2 in 1.51, 1.52, 1.55, 6.7, 6.9, 10.20, 10.68, 15.9, 51.71, 56.29, 65.52 si 65.54; E: profound,deep; abstruse, unreliable, incredible; black, mysterious; black, dark, hidden, the color of the sky, unreliable, incredible; F: noir, sombre, profond, obscur; obscurit; cach, mystrieux, incroyable, (cl 95) primordiaux et si universels; ciel; couleur du ciel, dont l'origine se perd dans la nuit des temps; incroyable; mystre; Principe transcendantal qui est la source de tout phnomne dans la pense de Laozi et Zhuangzi; Mythologique: thme du chaos, de la desse mre, des cultes animistes comme celui des cours d'eau (les tourbillons ont t proposs comme origine au caractre xuan) ; G: schwarz, dunkel, finster, tief, verborgen, geheimnisvoll, Himmel, taoistisch, persnlicher Name von (Kang Xi, Qing Kaiser, vergleiche Wing Nr.66) [kang1] peaceful; [xi1] ;prosperous; splendid; 10.20; apare in capitolele: 1; 6; 10; 15; 51; 56; 65; Propoziia 9 din capitolul 1 in variantele [WB][HSG][FY] Textul Wng B in caractere tradiionale Textul Wng B in caractere simplificate xun zh yu xun, zhng mio zh mn Text Wng B transliterat in Pnyn xuan2 zhi1 you4 xuan2, zhong4 miao4 zhi1 men2 Text Pinyin (cu numere pt tonuri) Hsuan Chih Yu Hsuan, Chung Miao Chih Men. Text Wng B transliterat in Wade-Giles Hiuan Tche Yeou Hiuan, Tchong Miao Tche Men.Text Wng B transliterat in EFEO 1.52: xun xuan2 hsan hiouan R: ntunecat, negru; profund, adnc; vedei: 1.51; 1.53: zh zhi1 chih tchi el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i atributiv; vedei: 1.17;

1.54: yo you4 yu R: i, de asemenea; idem, la fel ca; acelai; nc, n plus, i mai mult, n continuare, din nou; ambele, precum i; att; la rndul su; cellalt; drept; indic repetarea sau continuarea actiunii; n continuare; indic simultaneitatea respectrii mai multor condiii; drept; mna dreapt; locul de onoare; a onora; a ajuta; E: and, also, again, in addition (once); too; also, as well, ditto, likewise, the same to you; still, moreover, furtermore; both... and..., again indicating repetition or continuation; again and again, indicating the simultaneous existence of several conditions or characteristics: as well as, tall and big indicating aditional ideas or afterthought, indicating two contradictory ideas, used for the sake of emphasis; F: et, aussi, ainsi, idem, galement, encore; de mme pour vous, nouveau, les deux; la fois; son tour, d'ailleurs, par ailleurs; en plus; de plus; avancer; et tant que bien; d'ailleurs; G: wiederum, nochmals, noch immer, berdies, ferneer, ebenfalss, auch, und, sowohlals auch; 1.54; 1.55: yun yuan2 yan R: primul; origine; izvor; cap; ef; principal; de baz; fundamental; element sau substant de baz; moned chinez (dolar); origine; original, inceput; principal, cel mai in vrst, mare; lingou de argint; dolar; yun q : energie ancestral, primordial sau congenital; acest caracter apare in locul lui xuan2 in 1.51, 1.52, 1.55, 6.7, 6.9, 10.20, 10.68, 15.9, 51.71, 56.29, 65.52 si 65.54 in unele ediii; E: first, primary, origin; chief, head; principal, basic, fundamental, basic substance or element; means of payment; dynasty, coin, dollar; yun q : strength / vigor / vitality / original vital breath (traditional Chinese medicine); G: Anfang, erste, Ursprung, ursprnglich, lteste, Fhrer, Haupt, hauptschlich, gro, gut, Zeit von 60 Lebensjahren, Dollar, Yen, Mnze, Name einer Dynastie, Familienname; 1.55; 1.55bis: xun xuan2 hsan hiouan R: ntunecat, negru; profund, adnc; vedei: 1.51; 1.56: [] zhng zhong4 chung tchong R: tot; toi (oamenii); toat lumea; popor; mulime; oameni, mpreun (trei oameni); intreg; ansamblu; muli, multe; numeros, majoritatea; cuvnt msur pentru preot; popor; vulgar, comun; zhong4 ren2: oricine; E: all; whole, many, numerous, multitude; everyone; people, masses, folk, crowd, set, band, measure word for priest; F: tout, tous; nombreux, plusieurs; nombreuses, beaucoup; ensemble, peuple; groupe, foule, troupeau, gens, folk, mot de mesure pour prtre; zhng rn: tout le monde; G: alle, ganz, viele, zahlreich, Menge, Schar, Volk, Zhlwort fr Priester; 1.56; 1.57: mio miao4 miao R: secret; misterios; minunat; esen; cauz; subtil; vedei: 1.32; 1.58: zh zhi1 chih tchi el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i atributiv; vedei: 1.17; 1.59: [] mn men2 men mn R: u, poart; deschidere; familie; coal; sect; zon; strdanii sau aspiratii; [] d mn: marea poarta (poarta transei); E: door; gate; portal; opening, entrance, valve, switch, way to do something, family, sect, school (of thought); tin n mn sh jin: Tiananmen F: porte; portail, ouverture; voie (pour l'eau, etc), entre; moyen, classe, [canon, mtiers, cours], (cl 169); dans (son) domicile, famille, famille, classe, catgorie; cole, adeptes d'une doctrine, des corporations, la profession,moyen ; ch mn: dplacement; dplacer (se); dplacement; sortie; dplacer; bouger; drangement; G: Tr, Tor, Pforte, ffnung, Hahn (fr Wasser usw), im (eigenen) Hause, Familie, sippe, Klasse, Schule, Anhnger einer Lehre, Zunft, Beruf, Zhlwort fr Kanonen; 1.59;

ANEXA I- Semnificaia caracterelor din titlul acestei lucrri: Primul titlu sub care este cunoscut aceast lucrare in China este reprezentat de numele paradoxal al autorului:

Lao zi Lao Tzu Lao-Tzu Lao Tseu Lao-tseu, Lao Tse, Lao Dan Lao Tan (), Li Er Li Erh (), in lb. japonez: Roshi R: numele de

Lao Tzu[Lao Zi] se poate traduce att prin "btrnul maestru, ct i prin expresia paradoxal de "btrnul copil", fiindc, conform unor legende, s-ar fi nscut cu prul alb, dup ce ar fi stat 81 de ani in burta mamei sale; E: Lao Tzu which can be translated as "the old master" and "the old child", because some legends say he was born with white hair, having spent eighty one years in his mother's womb; F: le surnom Lao-Tseu

peut se lire la fois comme le vieux matre et vieil enfant, car certaines lgendes disent qu'il est n avec des cheveux blancs, aprs il a rest quatre vingt et un ans dans le ventre de sa mre. la lao3 lao lao : R: btrn; vechi[de ani, vrst; experien; durat]; btrnul; venerabile[form politicoas de adresare]; experimentat; de mult timp; trainic; ntunecat; misterios; intensiv; oameni in vrst; seniori ; boli senile ; btrnul maestru; marele maestru; demen senil; shi san shi lao jia: stilul vechi al celor 13 posturi; a imbtrni; procesul de imbtrnire; E: old (of years or duration), old man, venerable, polite form of address, experienced, for a long time,tough,dark, intensive (a prefix used before the surname of a person or a numeral indicating the order of birth of the children in a family to indicate affection or familiarity), old (of people) old, aged; experienced; F: vieux, vnrable; ancien ( voquant la sagesse); Limage la plus courante de Lao Tseu en fait un personnage extraordinaire. Conu miraculeusement par le passage dune comte ou lingestion par sa mre dune prune ( li, nom de famille qui lui est gnralement attribu) magique, il nat avec des cheveux blancs et une barbe, do son surnom dancien ( lao), Le Zhuangzi contient dix-huit passages, dont certains pourraient remonter au IVe sicle av. J.-C., mentionnant Lao Dan (), moins souvent Laozi (Lao Tseu), et une fois Lao Laizi (); Sima Qian rapporte aussi que selon certains, Lao Tseu serait l'archiviste Dan () du roi des Zhou; G: alt (an Jahren oder Dauer), Greis, ehrwrdig, hfliche Anredeform, erfahren in ..,lange, hart, dunkel, sehr; apare in capitolele: 30.67; 55; 80; z zi 0, 3, 5; tzu tseu tse tze; R: fiu; copil; descendent; filosof; nelept; maestru; smn; puiul animalelor; ou; produs; descendent; discipol, student; un titlu antic de noblee; al patrulea rang nobiliar[baron]; titlu de politee; excelen; domnule[formul de salut]; interes; prima dintre cele 12 ramuri Terestre a elementului ap; miezul nopii; perioada dintre orele 23: 00-1: 00; nordul; fr ton; sufix pentru substantive; copil cu picioarele legate mpreun; dvs.; fu zi maestru; tin z: imprat; fiul cerului; wng z: prin; xio hi zi: copil; r zi: fiu(motenitor); jing zi: esen; smn, sperma una din cele "trei comori" sn bo, care sunt : esena fiinei ori principiul
vital( jing), energia vital ( qi) i spiritul( shen); pan jia zi : a practica unele posturi de baz sau o secven de micri; E: son, son, child, (salutation), descendant, Interest, seed, seed of; egg, small thing offspring, fruit, the fourth nobility rank (baron), You, Sir, philosopher, sage, Master, politeness title; Toneless: forms nouns, insignificant appendage of many nouns, reduction syllable; Midnight, the north, Time 23: 00-1: 00;11 p.m.-1 a.m., The first of the 12 earth branches, Enclitical; F: enfant; fils, ppin, le premier niveau des douze "branches ou rameaux terrestres" (rat); (cl 39); matre; le suffixe zi au sens littral d enfant et en font que Lao Tseu le vieil enfant , appellation mystique ou symbolique, d'autres estiment que ce surnom lui vient du fait quil serait n avec des cheveux blancs ou que sa mre laurait eu sur le tard. Dautres encore estiment qu'il s'agit tout simplement de son nom de famille, l'existence de familles Lao lpoque des Royaumes combattants tant atteste; matre [les matres

dinitiation (dushi), autrement dit des matres directs qui par ailleurs peuvent aussi tre des parents (pres, oncles, frres). Il y a bien sr des matres spirituels (zushi), et des matres relevant du lignage (shizu, shitai, shigong)]; les caractres Li (prune) et Er Erh (oreille) - ses nom de famille et prnom selon Sima Qian - ont inspir l'imagination.
Prune viendrait du fait que sa mre laurait conu en apercevant une comte ou un dragon volant alors quelle tait assise sous un prunier, ou bien en consommant un fruit magique; G: Sohn, Kind, Nachkommen, Saat, Samen, Eier, Kern, Korn, Zinsen, der vierte Adelsrang(Freiherr), du, Herr(Anrede), Philosoph, Weiser, Meister, Hflichkeitstitel, der 1. der 12 Erdstmme, Zeit 23: 00-1: 00, Mitternacht, Norden, enklitisch tonlos: bildet Hauptwrter, bedeutungsloses Anhngsel vieler Hauptwrter, Verkleinerungssilbe; apare in capitolele: 4, 26, 31, 52, 54, 55, 62;

12 Ramuri terestre / Terrestrial or Earthly Branches/ Branches terrestres z chu yn mo chn s w wi shn yu x hi

1. z zi zi3,5 R: prima ramur terestr; 23-1 a.m.(obolan); pui, copil, fructe, smn; E: 1st terrestrial branch; 11 p.m.-1 a.m., offspring, child; fruit, seed of; F: 1er des 12 rameaux terrestres (rat), (cl 39)fils, ppin; 2. [] chu chou3 R: a II-a ramur terestr; ramur terestr; 1-3 a.m.(bou) clovn, actor de comedie; (nume de familie), ruinos, urt; dizgraios; familiar; E: 2nd terrestrial branch 1-3 a.m.; clown, comedian; (surname); shameful, ugly, disgraceful ugly looking, homely; F: 2e des 12 rameaux terrestres (buf) laid, vilain, scandaleux; 3. yn yin2 R: a III-a ramur terestr; 3-5 a.m.(tigru); E: 3rd terrestrial branch 3-5 a.m.; F: 3e des 12 rameaux terrestres (tigre); 4. mo mao3 R: a IV-a ramur terestr; 5-7 a.m.; (iepure); E: 4th terrestrial branch; period from 5-7 a.m.; F: 4e des 12 rameaux terrestres (lapin); 5. chn chen2 R: a V-aramur terestr; 7-9 a.m;(dragon); E: 5th earthly branch, 7-9 a.m; F: 5e des 12 rameaux terrestres (dragon), (cl 161: temps, priode) 6. s si4 sse R: a VI-a ramur terestr; 9-11 a.m;(arpe); E: the 6th terrestrial branch; 9-11 a.m;(snake); F: 6e des 12 rameaux terrestres (serpent); G: 6.Erdstamm diese Version findet man im Dao Zang 36 volume Edition z.B. Band 14 S.2; 7. w wu3 R: a VII-a ramur terestr; 11 a.m.-1 p.m.;(cal); prnz; E: 7th terrestrial/earthly branch; 11 a.m.-1 p.m., noon; F: 7e des 12 rameaux terrestres (cheval); midi; 8. wi wei4 R: a VIII-a ramur terestr; 1-3 p.m.; (capr); E: 8th earthly branch, 13 p.m., not yet, did not, have not, not; F: 8e des 12 rameaux terrestres (chvre); ne pas encore; 9. shn shen1 R: a IX-a ramur terestr; 3-5 p.m., (maimu); E: 9th earthly branch, 3-5 p.m., extend, to state, to explain; (surname); F: 9e des 12 rameaux terrestres (singe); affirmer, se justifier; 10. yu you3 R: a X-aramur terestr; 5-7 p.m.;(coco), E: 10th terrestrial branch; 5-7 p.m.; a wine vessel; F: 10e des 12 rameaux terrestres (coq), (cl 164: amphore); 11. x xu1 R: a XI-a ramur terestr; 7-9 p.m.;(cine); E: 11th terrestrial branch; 7-9 p.m.; F: 11e des 12 rameaux terrestres (chien); 12. hi hai4 R: a XII-a ramur terestr; 9-11 p.m.(porc); E: 12th earthly branch, 911 p.m.; F: 12e des 12 rameaux terrestres (porc); 10 Trunchiuri Cereti/ Heavenly Stems /Troncs clestes; Tiges clestes ji y bng dng w j gng xn rn gu 1. ji jia3 R: prima tulpin cereasc din cele 10; carapace, armur, cochilie; cuiras; unghie; E: 1st heavenly stem; armor, shell; fingernails; F: le 1er des 10 Troncs clestes; de premier ordre, carapace, cuirasse, ongle; 2. y yi3 R: a II-a tulpin cereasc din cele 10; E: 2nd heavenly stem; second; F: le 2e des 10 Troncs clestes, second, (cl 5: faucille); 3. bng bing3 R: a III-a tulpin cereasc din cele 10; E: 3rd heavenly stem; third; F: le 3e des 10 Troncs clestes; troisime; 4. dng ding1 zheng1 R: a IV-a tulpin cereasc din cele 10; E: 4th heavenly stem; male adult; robust, vigorous; F: le 4e des 10 Troncs clestes, d, cube;adulte, membre d'une famille; 5. w wu4 R: a V-a tulpin cereasc din cele 10; E: 5th heavenly stem; F: le 5e des 10 Troncs clestes; 6. j ji3 ki R: a VI-a tulpin cereasc din cele 10; sine; personal; propriu; (imaginea unui vlstar care iese din smnt); E: 6th heavenly stem; self, oneself; personal, private; one's own, (picture of a seed shoot); F: le 6e des 10 Troncs clestes; soimme, personnel; (cl 49); G: selbst, eigen, persnlich, selbstsuechtig, 6/10 Himmelstamm, (RS: tien kan, py: tian gan), (Bild eines Keimlings) 9.8; 7. gng geng1 R: a VII-a tulpin cereasc din cele 10; E: 7th heavenly stem; F: le 7e des 10 Troncs clestes; 8. xn xin1 R: a VIII-a tulpin cereasc din cele 10; E: 8th heavenly stem; bitter; toilsome, laborious; F: le 8e des 10 Troncs clestes, (cl 160); laborieux, dur, piquant, amer; 9. rn ren2 R: a IX-a tulpin cereasc din cele 10; E: 9th heavenly stem; F: le 9e des 10 Troncs clestes; 10. gu gui3 R: a X-a tulpin cereasc din cele 10; E: 10th heavenly stem; F: le 10e des 10 Troncs clestes;

 Dao De Jing; Tao Te Ching; Tao te King; in lb. japonez: Dotoku-kyo; mai este cunoscut si sub numele autorului(vedeti mai sus) ori [cartea celor] cinci mii de caractere " wu qian wen". R: Tao(Calea ctre cunoastere direct) si Te (putere, capacitate de aciune nemijlocit) este azi una din cheile cele mai pretioase pt a ptrunde in gndirea chinez antic. Aceast carte antic(cea mai tradus carte de pe planet), care a fost canonizat (de aici termenul Jing; Ching; King) este un text fondator al taoismului si al buddhismului zen si de o mare importan pt inelegerea lumii in care trim si pt. fizica cuantic (vedeti cartea: Tao al fizicii/ The Tao of Physics a lui Fritjof Capra). Graie lucrrii prezente a cercettorului romn Dan Mirahorian, care se apleac asupra versiunilor cele mai vechi ale textului, recent descoperite, scrise pe benzi din bambus ( Kuo Tian; Guodian 300 i.e.n. descoperire realizat in 1993 in satul Guodian din prefectura Jingmen, din provincia Hu-pei Hubei) i pe mtase( Ma Wang Tui Mwngdu; 168 i.e.n. texte descoperite in 1972 la cativa kilometri la est de Changsha in provincia Hunan) descoperim azi o nou deschidere oferit civilizaiei prezente de ctre mesajul lui Lao Tzu. Aceast carte, care mai este cunoscut i sub numele autorului Lao zi Lao Tzu Lao Tseu , Lao Tse, Lan Dan, Li Her, in lb. japoneza: Roshi, a mai fost tradus in limba romn si sub alte titluri : Cartea cii i virtuii; Cartea cii spre cer i putere [Dan Mirahorian, Tao Jian Wen, Bratila Florin, 1992 ], Crarea i Virtutea[Ramuri Aninoasa Gorj,1932]; Carte despre Dao i putere [Dinu Luca; Editura, Humanitas,1993]; "Cartea despre Tao i virtute" [Mira si Constantin Lupeanu, 1997; Su Yan, Editura Herald, 2009]; "Il libro della Via e della Virt; Il libro del principio e della sua azione" [Evola, Julius]; E: "Tao or the way (to direct knowledge) and power (capacity of direct action)" or The Book of the Way and Virtue, is still one of the most valuable keys to enter the ancient Chinese thought. This classic text of Taoism, is presented here in a new translation, thanks to the research of Dan Mirahorian, which has studied the oldest versions of this work, recently discovered, written on the bamboo slips (Kuo Tian Guodian 300 BCE) and on silk (Ma Wang Tui Mwngdu 168 BC). The Tao Te Ching has been translated into Western languages over 250 times, mostly to English, German, and French. The title of Tao Te Ching has been translated in English language as: "The Tao and its Characteristics" [James Legge, London, 1881]; "The Canon of Reason and Virtue" [Carus, Paul, D.T. Suzuki , 1913]; "The Way and Its Power" [Arthur Wailey, 1934], "Classic of the Way and Virtue"[Richard John Lynn, 2004]; "Classics of Integrity and the Way" [Allchin, Douglas, 2002]; "The Way of Virtue"[Byrne, Patrick Michael, Garden City Park, NY, 1963,1991]; "Truth and Nature" [Cheng Lin, World Book Company, Taipei, 1969]; "The Path of Love and Happiness" [Correa, Nina, 2004], "The Way to Life" [Benjamin Hoff, 1981]; "The way of peace" [A.L. Kitselman II. Published: Palo Alto, CA, 1936]; "The Way of Acceptance"[Ould, Herman, London, 1946] ; "The book of the path of virtue"[Walter R. Old, Madras, 1894];F: "Tao (La Voie vers la connaissance directe) et Puissance (la capacit d'action directe)" ou "Le Livre de la Voie et la Vertu, est encore l'une des cls les plus prcieux pour entrer dans la pense antique chinoise. Ce texte classique du taosme (Tao T King, Tao-Te-King ou Daodejing) qui est l'ouvrage le plus traduit dans le monde, fut crit autour de 600 av. J.-C. par le "Matre vnrable", "Vieux Matre" ou Laozi; lao tseu; Lao-tseu (570- 490 av.J.-C), considr par la tradition comme le sage fondateur du taosme, est prsent ici dans une nouvelle traduction, grce la recherche de Dan Mirahorian, qui a tudi les anciennes versions de ce travail, rcemment dcouverts, les crits sur bambou de Guodian () [qui ont t dcouverts en 1993 dans municipalit de Jingmen, Hubei] datant de la fin des Royaumes combattants (fin du IIIe au milieu du IV sicle av. J.C.) et les crits sur soie de Mawangdui () [qui ont t dcouverts en 1972 quelques kilomtres lest de Changsha dans la province du Hunan], datant des Han Occidentaux (~190-168 av. J. C.); En Chine, Le Dao De Jing ou Livre de la Voie et de la Vertu est couramment appel du nom de son auteur suppos, Laozi [ ]. Ses autres noms sont Daode zhen jing ou Authentique classique de la Voie et de la Vertu [ ], Wuqian yan [] ou Cinq mille caractres et Taishang xuan yuan Daodejing ou Livre de la Voie et de la Vertu du Mystre originel suprme []; pour Dao De Jing trois traductions sont envisageables: Le livre de la Voie et de la Vertu, Les livres [runis] de la Voie et de la Vertu, ou selon certaines interprtations Le livre de la Voie et de sa Vertu (de son pouvoir). Le titre "Tao Te King" a t traduit en franais comme: "Le Ta-t-King, ou le Livre rvr de la Raison suprme et de la Vertu"[ par Pauthier, Jean Pierre Guillaume., Ed. Didot, Paris,1938], "Le Livre de la Voie et de la Vertu" [Stanislas Julien, 1842; Duyvendak; Maisonneuve, 1953; Liou Kia-hwai, Gallimard, 1969; Ma Kou. Albin Michel,

Paris, 1984; Claude Larre, Franois Cheng, 2002]; "Canon du Sens de la Vie" [Richard Wilhelm / tienne Perrot Librairie de Mdicis, 1974]; "La Voie et sa vertu" [Houang, Franois et Pierre Leyris Editions du Seuil, 1949]; La Voie du Tao[ ditions Alternatives, Xiao Min Feng, Paris, 2000]

do dao4,3 tao tao; Cantonese reading: dou3 dou6; in lb japoneza: do; michi; Japanese on reading: dou, tou; Japanese kun reading: michi, iu, michibiku; Coreana/ Korean reading: to R: Tao reprezint att Calea vertical a cunoaterii directe sau nemijlocite, ct i realitatea surs (temelia realitii ) la care conduce aceast cale, din cauza suspendrii dualitii dintre cale (mijlocul de a a ajunge la destinaie) i scop (inta sau destinaia aleas). Cu alte cuvinte Tao desemneaz att calea direct, de a parcurge nemijlocit, ct i destinaia (realitatea vertical primordial din care este alctuit i in care plutete intreaga realitate manifestat, ca aisbergul intr-un ocean); Toate celelalte semnificaii indirecte, mijlocite au fost eliminate din start de ctre Lao Tzu din clipa in care a definit si a indicat ce semnificaie acord caracterului Tao in primul capitol; cu alte cuvinte nu este vorba despre semnificaiile anterioare ale caracterului Tao: de cale extern, potec; drum(exterior) i nici despre o aciune dualist(activitateinactivitate) de genul lui a cltori ( cu trupul, mintea ori imaginaia) ori de a parcurge fizic, imaginativ ori prin comunicare verbal(a spune; a descrie; a exprima). In locul cii dualiste a morii(rigiditii, tarelui) sau a cii in care suntem prizonieri ai cercului aciunii i inaciunii(activitate-repaus; sistol-diastol), Lao Tzu ne cere s urmm calea vieii(a moalelui, a flexibilitii, calea apei) sau calea aciunii din mijlocul inaciunii, calea aciunii paradoxale, care este aciune i inaciune simultan (vedei w wi; wu-wei; Guodian: wng wi: nonaciune; nefptuire; in: 2.52-53); Caracterul Tao a mai fost tradus drept: Cer(calea cerului); natur; adevr; mersul sau legea lumii; principiu; raiune; doctrin; ordine; calea adevrat; In gndirea antic chinez Tao este simultan destinaia i calea(care trebuie urmat), un adevr final i o modalitate de a proceda; do ji tao-chia : taoism filosofic; Taoism; do jio dao4 jiao4 tao-chiao : taoism religios; In buddhismul zen Tao [in jap. d] desemneaz cunoaterea cea mai nalt, principiul, metoda, mijlocul i calea; Caracterul Tao este

alctuit din: chu: a merge; si: shu schou : cap; lider; principal; esenial; capital; origine, nceput, a iniia; "primul si ultimul"; "alpha i omega"; vedei: 14.71; E: Way, path, road, method, direction; principle; truth; reason; skill; the Supreme, the Absolute, the All-Creative, the Way, the Root, the Source, the Unmanifest ONE; Tao (of Taoism); a measure word; to say; to speak; to talk; train, run; Run of the world; nature; world order; world law; the daoism; the truth; right; virtue, customs, Buddhism: Highest knowledge, teaching method, means and way; Part of a province, district, abbot of such a district, Dautai (Taotai), Counting word for rivers etc., direction, way, method, skill, route; the Supreme, the Absolute, the All-Creative, the Way, the Root, the Source, the Unmanifest ONE. F: chemin; voie; lit; cours; moyen; mthode; procd; couramment employ dans son sens figur de voie spirituelle ou idologique , ou mode d'action ; Dans la pense chinoise antique, le [Tao; Dao; jap. d] est la fois le but et le chemin suivre, une vrit ultime et une manire de procder; Tao de Lao-tseu, frquemment traduit par lexpression "la Voie"; Signalons par ailleurs que le Dhamma, (en sanskrit: Dharma) signifie la Loi, la Voie, la Doctrine vraie du Bouddha, telle que prsente dans les versets (Pada) du Dhammapada. Voir Introduction la pense bouddhique , dans Dhammapada, ouvr. cit, p. 7. G: Weg, Pfad, Bahn, Lauf, Lauf der Welt, Natur, Weltordnung, Weltgesetz, das "Tao", Daoismus;Taoismus; Dauismus, der rechte Weg, richtige Grundstze, Tugend, Sitten,Vernunft, bud: hchste Erkenntnis, Grundsatz, Lehre, Verfahren, Mittel und Wege, Teil einer Provinz, Bezirk, Vorsteher solchen Bezirks, Dautai(Taotai), Zhlwort fr Flsse usw., sprechen, sagen; Natur; do ji Tao-chia R: taoism filosofic; Taoism do jio dao4 jiao4 Tao-chiao R: taoism religios; E: taoist religion; F: taosme Comentariu: Tao () este conceptul fundamental din taoismul filosofic(Tao-chiao; dao4 jiao4 ) i din taoismul religios(Tao-chia; dao4 jia1) i se afl n miezul operei lui Lao Tzu unde apare de 76 de ori [forme alternative ale numelui/Alternative forms of name: Laozi, Lao Zi; Lao-tzu. Lao Tseu; Lao-tseu; Lao Tzeu; Lao-tzeu; Lao-tse; Lau Dsi; Lao, Zi, p. Kr.. Li, Boyang. ... Lao Tsu. Lao-C. Lao-tse, Li Erh; Li Er; Lao Tan; Li Dan; / Ro-shi; Roshi 604-531 i.e.n. ] i continuatorilor acestuia: Chuang Tzu [/ Zhang zi Tchouang-tseu Tchoang-tzeu, Chuang-tsu, Sshi (369 - 286 i.e.n.)] i Lieh Tzu[ Lie Zi; Liezi Lie Tseu; Lieh Tz; lieh-tzu; Lie Tzeu; Lie Yukou; Lie Y-k'ou;Lie Yu K'eou; Li Dsi; Lie Tse [ko] Rylja [jap.: ] Retsushi; Retsu-shi; a trait in sec V i.e.n.insa cartea lui Liezi a fost pusa in scris in sec III-IV e.n.] Toate semnificaiile din dicionare, intemeiate pe actiune mijlocit (fizic, verbal, mental) sunt eliminate de Lao Tzu[Lao Zi] in primul capitol, unde sunt definii termenii cu care va lucra in continuare. Confirmarea acestui lucru vine din faptul c pe parcursul intregii lucrri Lao Tzu face distincia intre calea orizontal (mijlocit, indirect, calea omului rn do jen tao) si calea vertical (nemijlocit, direct, calea cerului tin do tien tao) de cunoatere i de aciune. Ce spune Lao Tzu despre cunoaterea mijlocit? C trebuie eliminat [cunoastere mijlocita; eruditie, invaare, studiu, inelepciune, prudenta, umanitate si justiie 3;19, 20; 48; 64; 49, 63; 3, 65, 70, 71] i inlocuit cu cunoaterea nemijlocit de sine, care conduce la trecerea dincolo de dualitatea subiect-obiect, la iluminare, trezire(33). Calea acumulrii care intreine starea de recipient i prizonieratul in realitatea secund trebuie abandonat in favoarea cunoaterii directe. "Cel ce urmeaz calea cunoaterii mijlocite creste/acumuleaz zi de zi; Cel ce urmeaz Tao scade zi de zi" /"Celui qui continue son tude augmente de jour en jour. Celui qui pratique le Tao diminue de jour en jour"(48). Ce spune Lao Tzu despre actiune ? Ca trebuie eliminat si inlocuit cu non-aciunea, aciunea paradoxal, situat dincolo de aciune si inaciune. Comunicarea verbal, ca tip de aciune mijlocit de cuvinte se suspenda in favoarea comunicarii nemijlocite [ b yn; fr cuvinte, tcerea sau instruirea nonverbal: 2 ; 5; 33, 43, 47; 38, 56] Nu conteaz c la origine, ideograma Tao() a desemnat a merge, a indica o directie/cale, Calea dar i doctrin, metod; Si nici semnificatia furnizat n dictionare pentru ideograma (Tao) sunt : directie; sens; cale; crare; potec; drum; a cltori; a urma; a parcurge mijlocit (a spune; a descrie; a exprima; a indica); principiu, adevr; doctrin; metod; Cerul; mersul lumii; natura; ordinea; calea adevrat; principiul drepttii; legea sau raiunea lumii; obiceiuri; raiune; dibcie; ingeniozitate; talent; n buddhism ideograma Tao desemneaz: cunoaterea cea mai nalt(nemijlocita sau direct); principiu; metod; calea i destinaia; mijlocul i elul;

Caracterul Tao[] nseamn n mod obinuit a parcurge fizic, raional ori imaginativ o cale prin pai succesivi. Mersul sau orice cltorie evocat prin gndire, ascultare ori lectur [relatare; comunicare verbal] sunt ns ci secventiale (orizontale; cauzale; conditionate; mijlocite) i ele sunt excluse din prima propoziie de Lao Tzu[Lao Zi] [Calea care poate fi parcurs (descris; exprimat; spus) nu este Calea etern, imuabil ( la care se face referire n continuare)]. Aceeai ideogram(inclusiv ideograma care-l desemneaz pe Tao) simbolizeaz dou lucruri simultan: 1. mai nti ceva concret i real: un proces(verbul; a cltori; a parcurge; a urma un drum); i apoi 2. ceva abstract [teoretic; general] i iluzoriu, fiindc o ngheare sau o fotografie, dintr-un anumit moment al unui proces(substativul; numele: calea), este ceva mort sau lipsit de existen real]. Noi, n calitate de fiine vii suntem procese, curgeri, deveniri, situate n mijlocul altor procese. Este o iluzie s credem c n jurul nostru se afl obiecte sau lucruri ngheate, cnd de fapt trim intr-o realitate tranzitorie, in continu curgere sau schimbare, adic suntem valuri, nconjurai de alte valuri n mijlocul oceanului universal. Pentru substantivul[numele; eticheta] de ru, care este un proces n desfurare, numele de rurire ar fi mai aproape de adevrul deja cunoscut c n universul spaio-temporal totul se transform i curge. Toi tim c nu ne putem sclda de dou ori n apa aceluiai ru, dar continum, n urma condiionrii primite, s nu vedem realitatea i s ne considerm nconjurati de lucruri nghetate[moarte] pe care le etichetm din obinuint prin nume(substantive). Dac am dori s evideniem realitatea curgerii ar trebui s utilizm verbul (procesul) iar nu substantivul( fotografia sau inghearea unui anumit moment al unui proces). Civilizaia antic din China a apelat la o scriere care permite indicarea faptului c un pom este de fapt o pomire iar omul i omenirea, creia i aparine fiecare individ, sunt de fapt o menire, adic un proces prin care universul ajunge s fie contient de sine nsui. In plus n toate cile mistice se subliniaz insistent faptul c diferenierea cauzefect[cale-destinaie; mijloc -scop] se poate realiza doar n lumea spatio-temporal [secvenial; cauzal; diacronic] iar nu ntr-o lume[sincronic] n care curgerea timpului este suspendat fiind nlocuit de eternul prezent. O realitate diacronic este cel mai bine modelat de o linie, n timp ce o realitate sincronic este cel mai bine modelat de un un punct sau un cerc. "Acum" este doar un punct , o singularitate, care nu a aparinut niciodat liniei timpului, fiindc nu are dimensiune temporal (dt=0), dei din ignoran linia timpului este impartit de ctre oameni intre trecut, prezent si viitor. "Acum" este locul de intersecie al liniei timpului(al realitii temporale; diacronice) cu o realitate atemporal (sincronic; etern) Doar ntr-un cerc nceputul i sfritul, calea i scopul sunt identice. Cu alte cuvinte mijlocul sau calea de a ajunge la o anumit destinaie i destinaia nsi sunt identice. Lao Tzu spune c : un drum de o mie de leghe ncepe cu un pas, iar acest prim pas este un contact instantaneu [ca i ntr-un circuit electric ori luminos], o conexiune prin care deja ne conectm instantaneu la int. De fapt vorbim de dou regimuri de funcionare: de un regim dualist (teluric; inerial) i de unul nondualist(celest, divin, holografic). Trezirea, eliberarea(moksha) inseamn trecerea de la un regim teluric(entropic, dualist), la unul divin(negentropic, nondualist). Acest lucru nu se realizeaz prin umplere de efemer(rugciuni verbale), ci prin indeprtarea obstacolelor din calea apei divine, a dopului( reprezentat de ego, identificarea cu existena separat i localizat in corp i minte) din flautul in care urmeaz s cnte divinitatea, sau prin golire de tot exteriorul interiorizat in cursul procesului de condiionare/dresare/programarei i care limiteaz percepia, contiena imparial, egalitatea mental. Meister Eckhart: "Indumnezeirea nu este atins printrun process de adugare a ceva n suflet, ci printr-un proces de golire." /Meister Eckhart : "God is not attained by a process of addition to anything in the soul, but by a process of subtraction." [vedeti Lao Tzu : dezvarea; deprogramarea; unlearning; scderea cunoaterii orizontale; vedei articolul: "Puterea lui Socrate"]. De aceea se afirm n toate textele occulte c eti ceea ce urmreti [nceputul este identic cu sfritul; starea de nou nscut i starea de indumnezeire sunt diferite doar in ceea ce priveste invulnerabilitatea]. Semnificaia lui Tao in alte discipline i curente de gndire chineze este complet diferit fa de cea din taoism, dar intlnim autori care o aplic ca pe o etichet i peste cea indicat de Lao Tzu. Iat o ilustrare a acestui procedeu folosit de Francis Rouam(care crede c se poate ocupa de taoism i de cmpurile de cinabru rmnnd prizonier al condiionrii confucianiste; http: //www.lacanchine.com/ChCl_Rouam1.html "Caracterul Tao poate fi tradus prin "cale, drum, traseu, procedeu, a conduce/a indica"; el este utilizat att in limbajul curent, ct i in discursurile cele mai savante ori

tehnice /"Ce caractre dao peut tre traduit par "voie, chemin, route, procd, conduire" ; il est utilis aussi bien dans le langage courant que dans les discours les plus savants ou les plus techniques. "Acest proces infinit, aceast derulare neintrerupt a curgerii lumii de-a lungul acestor interaciuni transformatoare este ceea ce chinezii [contemporani ignoranti] consider a fi Tao"/Ce processus infini, ce droulement ininterrompu du cours du monde travers ces interactions mutatives sont ce que les chinois dnomment le dao Dup ce il transform pe Tao intr-un concept sau intr-o etichet verbal a unui proces de transformare, autorul citat anterior se apuc s ii corecteze pe cei ce scriu inc "tao", in loc de "dao" [cum cer cei care vor s scriem "dao", i s citim "tao") si apoi s-l revendice pe Tao ca aparinnd patrimoniului comun al tuturor curentelor de gndire chineze(ceea ce au fcut confucianitii de la inceputuri; asta ceste ca si cum morala ar revendica toate descoperirile din chimie). In final se apuc s afirme c Tao nu e un concept abstract, ci ceva concret : "virtutea este o denumire nefericit pt eficacitatea lui Tao" (identific pe Tao, o cauz, cu un efect, virtutea) Ce processus infini, ce droulement ininterrompu du cours du monde travers ces interactions mutatives sont ce que les chinois dnomment le dao. Ce terme a connu une grande vogue en Occident, ne serait-ce que parce quil est lorigine du vocable "taosme" (dans les anciennes transcriptions du chinois, on utilisait "tao" au lieu de "dao"). Mais ce mot fait partie du "patrimoine" commun toutes les courants de la pense chinoise depuis ses origines ( les "Cent coles"), et nest pas lapanage du taosme, et ce en dpit des divergences rvles par des usages diffrents. Le dao est le principe de ce grand procs des choses, de la "ralit" ; ce nest pas un concept abstrait, car il nest rien sil est dissoci de son effectivit en acte, de son "efficace" (caractre de, souvent traduit de faon moins heureuse par "vertu") ; d de2 duo2 te te; t; teh: d variant a lui R: termen cheie in Tao Te Ching(Daodejing) unde apare de 44 de ori; semnificaie: putere; capacitate; abilitate; tradus prin vigoare, vitalitate i virtute; de la termenul sanskrit "virya": curaj, for, putere; vigoare; in taoism inseamn capacitate de aciune nemijlocit i este un efect al ci de cunoatere direct (realizat prin ancorare/inrdcinare in Unu prin practica identificrii profunde); virtue= strength, magical power, the capacity of direct, holographic or divine actionorice cunoatere inseamn putere(cunoaterea mijlocit confer putere mijlocit, instrumental, tehnologic, magic; cunoaterea nemijlocit, direct, non-dualist confer putere nemijlocit, holografic, divin); in dicionare acest termen are o colorare confucianist i inseamn calitate etic/moral merite; succes; comportare; buntate; d; te este un concept-cheie n filozofia chinez, tradus de obicei n taoism prin: "caracter inerent, putere interioar; integritate" , n confucianism i in alte contexte prin: "caracter moral; virtute; moralitate", i n buddhismul chinez acest caracter inseamn: "calitatea; virtute" (guna) sau "merit; fapte virtuoase" (punya); in confucianism d ine locul de: rn ren2 jen : omenie; fraternitate; identificare, prtinire; preferin; o prezentare a legturii dintre d ca natur; esen i antropomorfizarea sa confucianist xng, ca natur uman se afl in capitolul 40; etimologia si compozitia acestui caracter este prezentata in capitolul 38 numit si capitolul lui Te; vedei: 5.4; apreciere; intlnim acest termen in expresii de tipul: xun d R: putere/virtute profund(suprem; mistic; misterioas); E: deep/ supreme power/ virtue; mystic Power; Mysterious force; F: la vertu primordiale; la vertu suprme; force profonde; pouvoir mystique; Force mystrieuse; traduit en gnral par
vertu , a essentiellement en chinois moderne le sens de vertu morale , mais a eu autrefois tout comme son quivalent franais le sens d' effet ou de pouvoir ; G: tiefe Kraft; mystische Kraft; Geheimnisvolle Kraft; 10.68-69; 51.71-72; 65.52-53;

kng d R: virtutea/puterea penetrant(continu; larg; mare; extins; radiant; atot-ptrunztoare); E: Permanent Power; large virtue; Continuous power F: Puissance continue; G: Durchgehend Kraft; 21.1-2; chng d R: virtutea(puterea) constant (etern, permanent, imuabil); E: constant virtue; everlasting Power; F: la puissance constante ou ternelle; la vertu constante; G: bestndige Kraft; 28.15-16; shng d R: virtutea/puterea inalt( superioar); E: upper virtue; highest virtue/power; F: la vertu suprieure; G: Hchste Kraft ; 38.1; 41; xi d R: Virtutea/Puterea(Te) joas/inferioar E: lower virtue/power; F: la vertu infrieure; G: geringe Kraft ; 38.3. gung d R: putere vast (extins; larg; radiant; deplin); E: vast Power; expansive virtue; F: la vertu vaste; G: umfassende Kraft 41.11. jin d R: putere/virtute ferm(solid); E: solid power; firm virtue; F: la vertu solide ; G: solide Kraft; 41.12.

 hu d R: umbra puterii; virtutea simulat/mimat/interpretat; masca virtuii 38.11 hn d R: plenitudinea virtuii; puterea tezaurizat in interior E: Power in abundance; F: la plnitude de la vertu; G: Kraft Flle 55.1. j d R: putere acumulat; rezerv de Virtute (for); E: accumulation of Power; F: rserve de vertu G: Ansammlung Kraft; 59.03. zh d R: putere/virtute autentic/pur); E: authentic virtue; zh d R: puterea perfect/ultim; E: "perfect/ultimate power; http: //de.wikipedia.org/wiki/De_(Philosophie) http: //en.wikipedia.org/wiki/De_(Chinese) E: virtue= strength, magical power, the capacity of direct, holographic or divine action; virtuous; power, integrity, quality, the Manifestation of Tao in the objective world-process, cannot be translated by any single term; good qualities, merits, favors, blessings, ability,strength, success, behavior, considering as good, to appreciate, power for paces to the very crosspoint of yin and yang -building a network resulting in integrity -a mirror of oneness and wholeness. One turns to polarity and reverse in everlasting cycles; morality, ethics, kind; kindness, goodness, favor, character, Germany, / do d virtue; morality; ethics morale b da d: immoral ; yo da d: chaste; yo d xng: F: vertu; moralit; volont; coeur; bont; bienveillance; G: Tugend, Gte, gute Eigenschaften, Verdienste, Wohltaten, Segnungen, Fhigkeit, Kraft, Erfolg, Betragen, als gut ansehen, schtzen, Deutschland; 10.69; Comentariu Viziunea cosmologic taoist descris in cap 42["Tao nate Unul; Unul nate Doi(dualitatea); Doi nate Trei(treimea); Trei a alctuit toate fiinele lumii"] este un proces de difereniere i de cretere a complexitii in care originea existenei este si finalitatea/destinaia devenirii. Se poate spune c acest proces este finanat energetic de puterea d de2 te te; t; teh, care este inerent in toate lucrurile i nu trebuie adus din afar prin educaie, condiionare, forare, sexualitate, droguri, mijlocitori(preoi, guru). Este nevoie s sesizm o deosebire intre virtutea confucianist si cea taoist. Prima este o spoial superficial, o aciune la nivelul efectelor, obinut prin condiionare, programare, educaie, culpabilizare, impunere i pedepse corporale. Cea de a doua este obinut prin aciune la nivel cauzal, prin inrdcinare in sursa iubirii autentice, a puterilor si capacitilor reale, prin reintoarcere la izvorul adevratei cunoasterii(cea nemijlocit de umbre). Deosebirea dintre cele dou tipuri de virtui este ca aceea dintre un recipient si un izvor sau dintre o oglind (planet) si un soare(stea), adic dintre o reflectare a luminii imprumutate si o surs autentic de lumin. Pe parcursul lecturii vom descoperi deosebirea dintre omenia confucianista si cea taoista(vedeti capitolul 5 termenul rn ren2 jen R: omenie; fraternitate; identificare, prtinire; preferin; vedei: 5.4) [] jng jing1 ching king: R: clasic; scriptur; cri canonice; lan [al unei mpletituri]; Biblia; carte de rugciuni; Sutra[n buddhism]; lunar; durata unei luni; esenial; regul; vn; tub; conduct; vas; meridian,cale, drum, principiu; fire verticale; a guverna; a gestiona; a adminitra; a trece prin; lungime; a trece prin; prin; jng canale energetice longitudinale; mpreun cu: lu luo4 [plas; reea] desemneaz meridianele folosite n acupunctur prin care circul energia vital: jng lu jing1 luo4; E: classic; scripture; psalm, or canon; conduit; meridian; way; path; principle; vertical threads; govern; manage; pass through; chain(of a fabric), basic, rule, Monthly, time of the month, canonical Books, Bible, Prayer-books, Sutra (bud), vein, lengthwise, Length, Longitude, To walk-through, Through, by, gone, Passing, past, s.th. is a thing of the past, Happening, Experiencing, Going through, By arrangement of-, to deal oneself with, Getting, Conducting, to control/manage,hang, Suicide, Last name, pinyin: jing1 luo4: Meridian; lu luo4 net-like enmesh, wrap around; web, net, net-like; Qi channels; F: livre canonique; classique; Le Dao De Jing est un jing, terme souvent traduit par classique car il est rserv aux ouvrages importants. On pense qu'il doit l'empereur Jing des Han (r. 156-141), adepte du huanglao, d'avoir t class dans cette catgorie. C'est vers la fin de cette dynastie que le nom Dao De Jing commence apparaitre frquemment; longitude; passer par; supporter; subir; chane (un tissu), de base, rgle gnrale, mensuel rgle canonique des livres, la Bible, Livres de prire, la Bible, Sutra (buddhisme), les veines, le sens de la longueur, la longueur, la longitude,parcourir, travers, par (au passif),prs, passer, signe du pass,de se produire, vivre, subir,par l'intermdiaire de, de traiter avec, craindre, conduire, (se) pendre, le suicide, le nom de famille; jng lu jing luo: les mridiens d'acupuncture G: Kette (eines Gewebes), grundlegend, Regel, monatliche

Regel, Kanonische Bcher, Bibel, Gebetbcher, Bibel, Sutra(bud), Adern, der Lnge nach, Lnge, Lngengrad, hindurchgehen, hindurch, durch(beim Passiv), vorbei, vorbergehen, Zeichen der Vergangenheit, sich ereignen, erleben, durchmachen, durch Vermittlung von-, sich beschftigen mit-, besorgen, leiten, (sich) erhngen, Selbstmord,Familienname; jng lu jing luo: Akupunktur Meridiane; 5. Text in lb. chineza, transliterat [in Pinyin, Wade-Giles i EFEO], traducere in lb. romana, comentarii, note ,