1

LUCRRI TOPOGRAFICE N TIMPUL EXECUIEI

CONSTRUCIILOR NALTE

VERIFICAREA VERTICALITII UNEI CONSTRUCII NALTE

n figura 1, punctul 1 se proiecteaz n cele 2 poziii ale lunetei, rezultnd
punctul 1 i 1, punctul 1 fiind poziia medie. Abaterea punctului 1 fa de punctul
proiectat 1 notat cu l reprezentnd nclinarea lateral (l=1- 1). nclinarea
unghiular este notat cu .


Fig.1 Verificarea verticalitii unei construcii

H
l
=
Abaterea standard total de proiectare a verticalei este dat de relaia:

2 2 2 2 2
CE l v n prv
+

+ + =

n care:

n
- abatera standard datorit calrii
2

v
- abatera standard datorit erorii de vizare cu luneta

l
- abatera standard datorit erorii de instalare a teodolitului n planul vertical
determinat de punctele inferior i superior al verticalei de verificat

CE
- abatera standard datorit condiiilor exterioare.


DETERMINAREA NCLINRILOR CONSTRUCIILOR
Problema se pune n special la construciile nalte, cum ar fi courile de fum,
turnurile de rcire, castelele de ap, alte turnuri, faruri, structuri metalice nalte
(antene, blocuri de locuine, etc.).
A u fost imaginate i folosite mai multe procedee de determinare a nclinrii, care
utileaz att dispozitive concepute special, ct i aparatura topografic cunoscut; ca
procedee topografice amintim urmtoarele: cu firul cu plumb;
prin msurarea unghiurilor orizontale.

1. Determinarea nclinrii cu firul cu plumb


Fig. 2 Determinarea nclinrii unei construcii cu firul cu plumb

Din partea superioar a construciei se coboar firul cu plumb (cablu subire cu
greutate), pn la nivelul terenului i se msoar distanele orizontale, de la un punct
superior al cldirii la fir i de la un punct al cldirii situat la nivelul solului, pn la
fir; n fig. 2, cele dou distane msurate sunt notate cu ds, respectiv dj, iar nclinarea,
pe direcia lor de msurare, (perpendicular pe faad) este dat de diferena dintre
citirea de jos i cea de sus: ( = dj - ds). Lucrndu-se pe dou direcii (faade)
perpendiculare se obin nclinrile pe direciile celor dou faade, ( i ), iar prin
compunerea acestor vectori (regula paralelogramului) din punctul de jos (Pj) al liniei
3
de intersecie a faadelor de lucru, se obine valoarea () i direcia nclinrii.
Dac distanele msurate sus i jos sunt egale (dj = ds), atunci construcia nu
este nclinat pe direcia de msurare.
Procedeul se poate repeta n timp, obinndu-se evoluia n timp a nclinrii
construciei.

2. Determinarea nclinrii prin msurarea unghiurilor orizontale
Se disting dou situaii, n funcie de tipul construciei:
a) construcie tip bloc de locuine (cu faade)
Lucrri de teren:
se fixeaz staiile st.A i st.B, la cca. 20-50m de cldire - fig 3, n prelungirea
faadelor; se vizeaz din ambele staii punctele Ps (punct col sus) i Pj (punct
col jos), care pot fi mrci speciale plantate pe faade (mai rar), dar cel mai
frecvent se vizeaz pe muchia construciei determinat de faade; citirile la cercul
orizontal (n ambele poziii ale lunetei) al teodolitului se fac n raport cu dou
puncte fixe de pe teren, T
1
pentru staia st.A i T
2
pentru staia st.B, obinndu-se,
n final, unghiurile orizontale
s
,
j
, respectiv
s
i
j
;
se msoar distanele orizontale D
A
i D
B
, de la staii la cldire.

Fig. 3 Determinarea nclinrii construciilor cu faade

Lucrri de birou:
se calculeaz variaiile unghiulare i , corespunztoare proieciei muchiei
Ps-Pj n plan orizontal (+) =
s
-
j
; (-) =
s
-
j
.
Observaie: semnele indic sensul nclinrii: (+) n sensul topografic; dac
construcia este vertical, Ps se proiecteaz n Pj, deci = = 0;
se calculeaz abaterile liniare transversale ale lui Ps fa de Pj:

cc
cc
cc
B B
cc
cc
A A
636620 ;

) (
D q ;

) (
D q =

=
+
=


4
mrimea (Q) exprimat liniar i sensul nclinrii de obin prin compunerea
vectorilor q
1
i q
2
(la scar), cu originea n Pj; mrimea se obine i cu relaia:
2
2
2
1
q q Q + = .
Acest procedeu este des folosit, el fiind comod i asigurnd precizia cea mai
mare.
b) construcii circulare (tip turn, co de fum, castel de ap, turn de rcire, etc.)
Pentru determinarea nclinrii unui astfel de obiectiv se procedeaz astfel -
fig. 4:

se stabilesc dou staii de teodolit, S
I
i S
II
, la o distan de construcie de cca. 1,5
ori nlimea acesteia, astfel dispuse nct direciile de vizare ctre axa vertical a
construciei s formeze un unghi de 100
g
;
din staia S
I
se execut msurtori de direcii orizontale (prin metoda seriilor)
pentru determinarea unghiurilor orizontale
1
,
2
(vize jos, tangente la baza
coului n punctele 1 i 2) i
3
,
4
(vize sus, tangente la gura coului n punctele
3 i 4 fa de direcia de referin S
I
-O
1
);
din staia S
II
se obin unghiurile orizontale
5
,
6,

7
i
8
viznd punctele 5 i 6
(jos), respectiv 7 i 8 (sus), fa de direcia de referin S
II
-O
2
;
se msoar distanele orizontale D
1
i D
2
, de la staiile S
I
respectiv S
II
la centrul
coului;
se calculeaz urmtoarele:

n staia S
I

1. unghiurile orizontale ntre direcia de referin S
I
O
1
i axa coului la baz
(
jos
), respectiv gura coului (
sus
)
2
2 1

+
=
jos
considerat corect


2
4 3

+
=
sus

2. abaterea unghiular

jos sus
I
=

3. abaterea liniar, corespunztoare abaterii unghiulare
I



1
D q
I

5
5
3 4

6

3 4







1 2

D
2

7


1 4 2


S
II


5

7

8
6


8


D
1


O
1

1

3


4




2
O
2


S
I


Fig.4 Determinarea nclinrii unui co de fum

n staia S
II

4. unghiurile orizontale ntre direcia de referin S
II
-O
1
i axa coului la baz
(
jos
), respectiv gura coului (
sus
);

2
6 5

+
=
jos
considerat corect


2
8 7

+
=
sus


5. abaterea unghiular

jos sus
II
=
6
6. abaterea liniar, corespunztoare abaterii unghiulare
II



1
D q
II
II

7. mrimea i sensul nclinrii pe direcia compus se obin prin compunerea
grafic, la scar, a vectorilor q
I
i q
II
:


2
2
2
1
q q Q + = .

DETERMINAREA NLIMII UNEI CONSTRUCII

Problema determinrii nlimii unei construcii apare mai ales n procesul de
proiectare a culoarelor de navigaie aerian i de stabilire a conurilor de servitute a
aeroporturilor. Se disting dou soluii, n funcie de posibilitatea sau imposibilitatea
msurrii distanei de la teodolit la construcie:

Determinarea nltimii unei construcii
a) cnd distana ntre teodolit i construcie poate fi msurat (fig. 5):

se instaleaz teodolitul n punctul P, la o distan de construcie de circa 2-3 ori
nlimea ei estimat;
se msoar cu precizie distana orizontal teodolit-construcie (dac terenul este
nclinat se msoar lungimea nclinat L, i unghiul de pant al terenului
t
i se
calculeaz distana orizontal D = L cos
t
);
se msoar cu teodolitul unghiurile verticale
1
(fa de punctul cel mai de jos al
construciei) i
2
(fa de punctul cel mai nalt -sus- al construciei);
nlimea I a construciei: I = h
1
+ h
2
= D (tg
1
+ tg
2
).





7


Fig.5 Determinarea nlimii unei construcii cnd distana S poate fi msurat direct

Pentru control se repet msurtorile ntr-un alt punct de staie a teodolitului,
din calcule obinndu-se o nou valoare h
2
a nlimii construciei; admind c din
prima staie s-a obinut valoarea h
1
, dac h = h
2
- h
1
este o valoare mic, atunci
nlimea definitiv a construciei se ia ca valoare medie: h = (h
1
+ h
2
) / 2.

Abaterea standard de determinare a nlimii h va fi:

( )
( )
(
(

|
|

\
|
+ +
|

\
|
=

|
|

\
|
+ + =
4
2
4
1
2
2
2 1
2
2 2
4
2
2
4
1
2
2
2
2 1
2 2
cos
1
cos
1
c accept se dac
cos cos
2 1
2 1

tg tg
S
S
S
tg tg
S
h
S h


n care
S
- abaterea standard de msurare a distanei S

- abaterea standard de msurare a unghiurilor orizontale

1
i
2
.

b) Determinarea nlimii unei construcii cnd distana teodolit-construcie
nu poate fi msurat (fig.6)

se materializeaz pe teren punctele A i B la o distan de construcie de 2-3 ori
nlimea ei estimat, astfel nct unghiul s fie ct mai aproape de valoarea de
100
G
; aceast lungime AB formeaz baza de determinare a nlimii construciei;
8
se msoar lungimea nclinat L = AB i diferena de nivel h
AB
(prin nivelment
geometric), ntre capetele ei;
se instaleaz teodolitul n punctul A, (I se determin nlimea i
A
) i se msoar
unghiul vertical
A
(fa de punctul cel mai de sus al construciei-C) i unghiul
azimutal
A
fa de axa vertical a construciei;
se instaleaz teodolitul n punctul B i se procedeaz la fel ca n staia A,
obinndu-se valorile pentru i
B
,
B
i
B
;
se determin cota punctului C
0
printr-o drumuire de nivelment geometric pe traseul
A- C
0
-B-A (punctul A primete o cot arbitrar H
A
);

Fig. 6 Deteminarea inlimii nlimii unei construcii cnd distana S nu poate fi
msurat direct

se efectueaz calculele:
9

O
C C
C C
C
C C C
B B B B C A A A A C
AB A B
A B
B A
B
B
A
A
B A
G
H H I ei constructi inaltimea
H H
H
atunci mica valoare H H H daca
tg S i H H tg S i H H
h H H
b
S
b
S
S S b
=
+
=
= =
+ + = + + =
+ =
=
=
= =
+ =
: . 5
2
,
. 4
. 3
sin
sin
sin
sin
sin sin sin
. 2
) ( 200 . 1

Dac se urmrete o precizie mai mare a determinrii, atunci se fac msurtori
i calcule pentru 3-4 staii de teodolit.



LUCRARI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA SI EXECUTIA
PODURILOR

Elemente geometrice si hidraulice
La proiectarea, executia si exploatarea podurilor apar calcule sau conditii
functionale care necesita precizarea si folosirea unor parametrii sau elemente
geometrice si hidraulice ale podului.

a)Deschiderea podului este data de deschiderea teoretica a elementului principal
de rezistenta, adica este proiectia pe orizontala dintre punctele de rezemare ale
elementului principal de rezistenta. Pentru grinzile drepte metalice sau de beton
armat punctele de rezemare sunt axele aparatelor de reazim, al pendulelor sau al
altor dispozitive de rezemare. Deschiderea este un element de calcul, de
proiectare si de executie foarte important si se da cu aproximatie de 1mm pentru
constructiile metalice si cu aproximatia de 1cm pentru constructiile de poduri
masive sau de lemn.

b) Inaltimea de constructie este diferenta de nivel intre partea cea mai ridicata
a caii si partea cea mai de jos a suprastructurii, in starea de deformatie maxima.
Inaltimea de constructie are mare importanta la proiectarea si la exploatarea
podurilor. Foarte des, este elementul care impune materialul din care se executa
podul, si de multe ori alcatuirea si deschiderea.
10
c)Nivelul apelor extraordinare (N.A.E.) se intelege cel mai ridicat nivel al
apelor cunoscut vreo data. Acest nivel este obtinut prin informatii, masuratori directe
si prin observatii facute pe o perioada lunga de timp, de catre organele de intretinere
ale caii ferate sau ale soselei pe care se afla podul.

d)Etiaj se intelege nivelul mediu al celor mai scazute ape, pe o perioada
lunga de timp (1030 ani) in functie de importanta podului. Se recomanda ca rostul
dintre elevatie si fundatie a pilelor si culeelor sa se prevada sub etiaj.

2.1 Documente necesare proiectarii

Pentru amplasarea podului trebuie respectate mai multe criterii:
Axa podului sa intersecteze directia de curgere a apei sub un
unghi de 100
g
, fiind admise abateri de +10
g
..12
g
;
In locul de traversare sa nu existe posibilitatea schimbarii
directiei de curgere fata de curgerea naturala pe perioada
inundatiilor;
Albia raului sa aiba in zona amplasamentului podului stabilitate
in timp;
Axa podului se amplaseaza in zona in care albia majora a
cursului de apa are latimea minima;
In locul de trecere albia raului sa fie aproximativ rectilinie, in
stanga si in dreapta axei podului pe o distanta egala cu de doua
ori latimea albiei;

A.Planul de situatie al zonei de traversare

Este necesar pentru:
- studiul variantelor traversarii prin pod si al cailor de acces la
traseu pentru fiecare varianta de traversare;
- alegerea schemelor de amplasare a constructiilor de regularizare a
malurilor si albiei cursului de apa;
- alegerea liniilor de vizare (traverselor) hidrometrice si a
amplasamentelor sondelor si forajelor geotehnice;
- intocmirea proiectului de organizare a santierului de constructie;
- elaborarea proiectului retelelor de sprijin planimetrice si
altimetrice.
Planul de situatie se intocmeste la scara 1: 5 000 pentru raurile mici
si la scara 1: 10 000 pentru cele de latime mare.
Daca exista planuri, harti sau fotoplanuri la scarile
1:100001:25000 ce cuprind si zona traversarii, planul de situatie poate
fi intocmit in birou, dupa verificarea si actualizarea in teren a
materialului cartografic existent.
11

B.Planul de situatie la scara mare al sectorului
amplasamentului podului

Acest plan este necesar pentru proiectarea in detaliu a podului si a
altor constructii anexe, cat si pentru studiile in detaliu a traseelor cailor
de acces la pod.
Planul se intocmeste la scara 1: 1000 cu echidistanta curbelor de
nivel E=0.5m pentru lungimi ale podului 300..500m.
Planurile de situatie se realizeaza in stanga si in dreapta axei
podului la o distanta de aproximativ 500m.
Precizia ridicarii si a retelei de sprijin trebuie sa fie in concordanta
cu scara planului. Ridicarea se efectueaza in acelasi sistem de axe de
coordonate si suprafata de nivel de referinta ca cel utilizat la intocmirea
planului de situatie al traversarii.
In afara acestor ridicari mai sunt necesare:
- profilul longitudinal al cursului de apa
- profilul transversal al locului de trecere
- profile hidrologice
- profile hidrometrice

2.2 Determinarea lungimii podului

La proiectarea amplasamentului podului este necesar sa se
cunoasca distanta intre doua puncte initiale amplasate fiecare pe cate un
mal in locuri neinundabile. Aceasta distanta-lungimea traversarii sau
,,lungimea podului"-se foloseste la legarea analitica a proiectului
podului de punctele initiale marcate pe teren. Prin lungimea podului, in
acceptiunea proiectantului, se intelege distanta L dintre fetele interioare
ale culeelor. Pentru geodez, prin lungimea traversarii, numita si
,,lungimea podului" se intelege distanta D=
MN
dintre punctele initiale
M si N, marcate prin borne pe ambele maluri si situate pe axa
longitudinala a podului. Lungimea podului D se transforma in lungimea
podului L cu relatia (folosita pentru control):

L=D - ( D
1
+ D
2
)
in care marimile D
1
=
1
MS
si D
2
=
2
NS au fost obtinute prin calcule sau
prin masurare directa.
Lungimea podului cu suprastructura metalica, alcatuita din
deschideri de lungimi diferite l
1
,l
2
l
n
se determina cu relatia:
12
L =

n
i
i
l +

1
1
n
i
q + (p
1
+ p
2
)
unde: q
I
este distanta dintre axele centrelor reazemelor de pe
infrastructura de beton, intre doua suprastructuri vecine;
p
1
si p
2
- distantele dintre fata interioara a peretelui culeei pina la
axa centrului reazemului suprastructurii (tablierului) metalic;
n- numarul deschiderilor podului.
Daca podul metalic este alcatuit din n deschideri de lungimi egale
l, lungimea podului se calculeaza cu relatia:
L = n
.
l + q(n-1) + 2p

Fi g. 1. 1. Lungi mea t raversari i
1- axele tablierelor; 2- cuzinetii; C
0
, C
1
, C
2
- centrele infrastructurii.
Precizia de determinare a lungimii traversarii se obtine pornind de
la relatia :

2
L
=

=
n
i 1

2
l i
+ (n-1)
q
2
+2
p
2
unde :
l i
- abaterea standard de confectionare si montaj a elementelor
suprastructurii metalice, care, la podurile simple se admite
l
=
6000
l
, iar
la podurile complexe ,
l
=
10000
l
;

q
- abaterea standard longitudinala de pozitie reciproca a doua
aparate de reazem vecine ( se admite
q cm
=0.5
2
, deoarece aparatele de
reazem se traseaza fata de centrul C
i
al infrastructurii, iar eroarea de
instalare a fiecarui aparat este in medie de
mm 5
);

p
- abaterea standard de aplicare a distantelor p (admisa de
aproximativ
mm 5
);



13
2.3 Transmiterea cotelor peste cursuri de apa

Este necesara pentru a aduce intr-un sistem unic de cote reperele de
nivelment de pe ambele maluri in timpul studiilor hidrologice
(determinarea cotelor fundului apei si oglinzii apei pe directie
transversala curentului de apa si in lungul riului ), la alcatuirea bazei
altimetrice pentru intocmirea planului topografic la scara mare a
amplasamentului podului, pentru trasarea in inaltime a constructiilor
podului.
Transmiterea cotelor se face iarna pe gheata prin nivelment
geometric obisnuit, iar peste apa - prin nivelment dublu geometric, de
nivelment trigonomteric sau de nivelment hidrostatic. In continuare, se
descrie numai transmiterea cotelor peste marile cursuri de apa.

2.3.1 Transmiterea cotelor iarna pe gheata

Se utilizeaza peste raurile adanci si inguste cind precizia
nivelmentului este redusa. Se utilizeaza pari batuti in gheata cu diametru
de 10 ...12cm.
Se realizeaza un releu de aparate de aceeasi precizie si se efectueaza
citiri deodata (nivelment instantaneu ) . Se reduc astfel influentele
deplasarii in inaltime a ghetii (respiratia ghetii ).

2.3.2 Transmiterea cotelor prin nivelment dublu geometric

Instrumentul nu poate fi asezat la mijlocul niveleului ci se observa
simultan (de obicei de pe ambele maluri ) mirele de pe celalalt mal. Prin
luarea in consideratie a mediei rezultatelor masuratorilor se elimina
influenta curburii pamantului, iar influenta exercitata de refractie si de
celelalte erori instrumentale vor fi atenuate daca observatiile se
efectueaza dupa un program strict simetric. Pe cat posibil simetric fata
de axa raului sau vaii peste care traversam, trebuie sa fie si terenul ca si
pozitia soarelui fata de oglinda apei, temperatura aerului si apei si
directia vantului .
Influentele erorilor instrumentale pot fi diminuate prin schimbarea
reciproca a instrumentelor . Aceste conditii presupune un timp relativ
lung pentru masuratori ca si calcule destul de laborioase.
Aceasta transmitere se utilizeaza vara si toamna.
In functie de latimea raului si de aspectul vaii si malurilor se poate
utiliza una din urmatoarele scheme de transmitere:
Pentru latimi mai mici de 300 m
a) Cand exista o insula (sau banc de nisip)
14

Fi g. 1. 2
Pe ambele maluri se materializeaza cate doua repere de nivelment
(R
1
, R
2
si R
3
, R
4
) in locuri unde raza de vizare ar trece la minim 2..3m
deasupra pamantului .
Din statia S
1
se efectueaza cu instrumentul de nivelment citiri pe
mirele asezate pe punctele R
1
, R
2
,R
3
,R
4
(mire cu banda de invar).
Pentru a asigura controlul diferentelor de nivel , din statia S
2
se
efectueaza citiri pe mirele din R
1
, R
2
, iar statia S
3
se fac citiri pe mirele
din R
3
si R
4
.
Se calculeaza o drumuire pe traseul R
1
,R
3
,R
4
,R
2
,R
1
. Neanchiderile
admise sunt mai mici sau egale decat 10...20 mm.

b) Cand nu se poate utiliza schema de transmitere de la punctul a) si nu
exista posibilitatea sa se bata piloti in interiorul albiei atunci se poate
proceda astfel:
Mirele si instrumentele de nivelment se aseaza in varfurile unui
paralelogram (sau dreptunghi) marcate pe teren.

Fig. 1. 3
Se instaleaza aparatul in statia S
1
si se efectueaza citirile a
1
si b
1
;
se muta instrumentul in statia S
2
si fara a modifica focusarea se vizeaza
mira de pe R
1
efectuandu-se citirea a
2
si apoi citirea b
2
pe mira apropiata
din R
2
. Cu aceasta s-a terminat o serie de observatii. Se executa cate 2 -
4 serii de observatii in functie de latimea riului si precizia necesara de
15
transmitere a cotei . Statiile S
1
si S
2
se aleg la cite 10 ... 30 m fata de
reperele R
1
si R
2
, avind grija ca sa se respecte egalitatile distantelor
S
1
R
1
=S
2
R
2
si S
1
R
2
=S
2
R
1
.
Cand distantele da" si db' sunt mai mari de 200...300 metri se
utilizeaza mire cu panouri mobile . Latimea necesara trasarii panoului se
determina in functie de latimea acoperita de firul reticular la distanta de
100 metri.
Latimea dungilor sau trasaturilor se alege cu 25% mai mare decit
latimea corespunzatoare firului reticular.

m=
100
25 . 1 L

in care: L - latimea cursului de apa
- grosimea firului reticular pe mire asezate la distanta de
100m;

Dirijarea panoului este efectuata de catre un operator cu ajutorul
unui surub de fina miscare; se asigura o precizie de citire de + (0,2 ...
0,4)mm.
La semnalul operatorului se deplaseaza panoul pe mira pana cand
una dintre dungile panoului se suprapune peste firul nivelor. La un
semnal al operatorului este efectuata citirea pe mira, se aduc succesiv in
dreptul firului reticular si celelalte trasaturi ale panourilor efectuand
citirile.

Pentru latimi mai mari de 300m

Fig. 1. 4
Pe un mal este materializat reperul R

de cota HR
1
cunoscuta. Pe
celalalt mal se amplaseaza reperele R
2
si R
3
astfel ca toate reperele sa se
gaseasca in virfurile unui triunghi isoscel.
16
Se efectueaza citiri din din statiile S
1
si S
2
respectiv din S
3
si S
2

folosind concomitent doua instrumente de nivelment geometric cu marire
mare a lunetei (M=42x). Citirile se efectueaza utilizind panouri mobile.

2.3.3 Precizia transmiterii prin nivelment geometric dublu

Datorita porteelor neegale diferentele de nivel h dintre punctele
materializate pe cele doua maluri este afectata de erori datorita refractiei
atmosferice verticale (la trecerea razei peste apa), a curburii pamantului,
precum si datorita influentei erorii de neparalelism dintre axa de vizare a
lunetei si directricea nivelei torice.Este evident, ca influenta cea mai
mare va fi asupra citirilor pe mirele departate.
Diferenta de nivel (cu instrumentul in statia S
1
) este :
h
1
= a
1
- b
1
,
unde citirile eronate a
1
si b
1
se pot scrie sub forma :
a
1
= a'
1
+ da'
.
tg i
1
b
1
= b'
1
+ db'
.
tg i
1
+ c
1
in care : a'
1
si b' sunt citirile pe mire considerate neafectate de erori;
d
.
tg i
1
influenta unghiului i dintre axa de vizare si directricea
nivelei torice;
c
1
- influenta curburii pamantului si a refractiei atmosferice;

h
1
= a'
1
+ da'
.
tg i
1
- b'
1
- db'
.
tg i
1
- c
1
.

Diferenta de nivel cind instrumentul este in statia S
2
este :
h
2
= a
2
- b
2
,
unde citirile eronate a
2
si b
2
se pot scrie sub forma :
a
2
= a"
2
+ da"
.
tg i
2
+ c
2

b
2
= b"
2
+ db"
.
tg i
2

h
2
= a"
2
+ da"
.
tg i
2
+ c
2
- b"
2
+ db"
.
tg i
2
Diferenta de nivel medie dintre reperele R
1
si R
2
va fi :
h =
2
2 1
h h +
;
Se considera ca db' = da" si da' = db" ; atunci vom avea :
h=
( ) ( ) [ ]
1 2 1 2 2 1
2 2 1 1
' '
2
1
2
" " ' '
c c tgi tgi db tgi tgi a d
b a b a
+ + +
+

Daca in statiile S
1
si S
2
avem i
1
= i
2
(nu se produce o variatie a
unghiului i) iar influenta refractiei atmosferice este constanta ca valoare
si semn (c
1=
c
2
) atunci :
h=
2
" " ' '
2 2 1 1
b a b a +

17
Variatiile mici ale unghiului i (i
1
- i
2
= 2") la o latime de 1000m
afecteaza diferenta de nivel cu 5 mm.
De aceea trebuie luate masuri ca sa nu se schimbe marimea
unghiului i datorita variatiei de temperatura si a zdruncinaturilor la
transportul instrumentului. S-a stabilit ca variatia temperaturii cu 1
O
C
provoaca schimbarea marimii lui i in medie cu 0",5. De aceea, in timpul
transmiterii cotelor trebuie sa se determine minutios unghiul i si sa se
tinda la micsorarea lui pana la o marime neglijabila.
Fiecare serie se va executa intr-un timp cat mai scurt si in conditii
exterioare identice, astfel ca influenta refractiei atmosferice verticale de
pe ambele maluri sa fie aproximativ aceeasi. De asemenea, pentru
reducerea influentei refractiei, transmiterea cotelor va trebui sa se
efectueze concomitent cu doua instrumente de nivelment de pe ambele
maluri, schimband apoi statiile.