Grup colar Nr.

1 Cmpulung Moldovenesc

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE OBINERE A ATESTATULUI N INFORMATIC

MAI 2010

POLUAREA
NDRUMATOR: PROF.Ciobanu Adina REALIZATOR: Simionescu Ionut-Cristian cl a XII-a A

CUPRINS

1.DESCRIEREA PROIECTULUI....................................pag.4 2.DESCRIEREA MEDIILOR DE LUCRU FOLOSITEpag.5 3.REALIZARE I INDICAII.........................................pag.7 4.IERARHIA PAGINILOR...............................................pag.9 5.LISTAREA CODULUI SURS...................................pag.10 6.BIBLIOGRAFIE...........................................................pag.36

1.DESCRIEREA PROIECTULUI

Proiectul const ntr-o pagin web care ofer informaii despre poluare.Ca aplicabilitate aceasta poate fi folosita intr-o campanie de informare a populaiei despre influena negativ a oamenilor asupra mediului nconjurtor. Am ales acest subiect pentru proiect deoarece mi se pare un subiect sensibil dar care n ultima vreme are parte din ce n ce mai multa mediatizare. Pagina web cuprinde informaii despre sursele i efectele polurii asupra sntii oamenilor precum i asupra mediului nconjurtor. Proiectul poate fi extins completatndu-l cu mai multe poze i linkuri catre alte site-uri similare pentru a deveni o sursa de informaii cu adevrat relevant.

2.DESCRIEREA MEDIILOR DE LUCRU FOLOSITE

Mediile de lucru folosite sunt: -Microsoft Notepad -Macromedia Flash Professional 8 -IrfanView Pagina web este creat integral n HTML folosind editorul de text Microsoft Notepad iar pozele preluate de pe diferite site-uri de profil au fost prelucrate n utilitarul IrfanView. - Macromedia Flash Professional 8 este o soluie profesional pentru crearea aplicaiilor,meniurilor,animaiilor i imaginilor destinate folosirii pe Internet. Am ales aceast aplicaticaie pentru construirea meniurilor acestui site deoarece este capabil de a crea fiiere de dimensiuni foarte mici dar de calitate vizual superioar care se preteaz excelent oricrei conexiuni la internet.

- IrfanView este un mic utilitar de vizualizare a imaginilor dar care ofer i un set de unelte pentru editarea fotografiilor digitale. Aceast aplicaie mi-a fost de folos la editarea si
5

scalarea imaginilor folosite n pagina web.

3.REALIZARE I INDICAII

Site-ul este mprit n trei mari categorii: Poluarea aerului, Poluarea solului i Poluarea apelor,categorii care sunt accesibile din meniul principal creat n programul Macromedia Flash Professional

8.Accesul catre aceste categorii se efectueaz prin clickul pe una din cele trei imagini reprezentative.Meniul contine si nite animatii simple care ncep cnd cursorul mouselui ajunge asupra unei imagini sau unui buton. Tot din meniul principal sunt accesibile i alte dou pagini separate numite Istoria polurii i Combaterea polurii. La sfritul fiecrei categorii se afl linkuri ctre subpagini cu mai multe informatii relevante.

Fiecare pagin i subpagin din cele trei categorii,precum i celelalte dou pagini separate au ncorpotat cte un meniu mic la nceputul fiecreia pentru a facilita navigarea ctre alte categorii sau ntoarcerea la meniul principal.

Pentru vizualizarea in conditii optime la orice rezoluie

paginile sunt construite folosind stiluri i mrimi fixe care pstreaz toate elementele paginii aliniate corect. Pentru a simplificarea codului surs am implementat stilurile textului ntr-un fisier exterior numit text.css.Acest lucru mi permite s folosesc doar nite etichete pentru formatarea textului,fapt care scade surprinztor din cantitatea de cod din fiecare pagin. Folosind acect truc n paralel cu capabilitatea programului Macromedia Flash Professional 8 de a crea fisiere de mici dimensiuni precum si micsorarea imaginilor la marimi acceptabile permit construirea unui site de mici dimensiuni permind publicarea pe internet fr costuri mari.

4.IERARHIA PAGINILOR 0100090000031602000002009601000000009601000026060f002203574d4643010000 0000000100114a0000000001000000000300000000000000030000010000006c000000 00000000000000001a0000003700000000000000000000001b4700004627000020454 d4600000100000300001000000002000000000000000000000000000000f6090000e40 c0000d8000000170100000000000000000000000000005c4b030068430400160000000 c000000180000000a00000010000000000000000000000009000000100000006708000 0a5040000520000007001000001000000d2ffffff000000000000000000000000900100 000000000004400022430061006c006900620072006900000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 00000000001100dc5f11001000000040631100c0601100525160324063110038601100 10000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f31386011 004063110020000000fffffffffc02d300d0642f31ffffffffffff0180ffff0180efff0180ffffffff 0000000000080000000800004300000001000000000000002c01000025000000372e90 010000020f0502020204030204ef0200a07b20004000000000000000009f00000000000 000430061006c00690062007200000000002022e80500611100dee32e31e88d0832606 411006c6011009c3827310400000001000000a8601100a8601100e878253104000000d 0601100fc02d3006476000800000000250000000c00000001000000250000000c00000
9

001000000250000000c00000001000000120000000c00000001000000180000000c000 00000000002540000005400000000000000000000001a0000003700000001000000888 70741d1450741000000002c000000010000004c0000000400000000000000000000006 6080000a404000050000000200000001b00000046000000280000001c0000004744494 302000000ffffffffffffffff68080000a60400000000000046000000140000000800000047 44494303000000250000000c0000000e000080250000000c0000000e0000800e000000 140000000000000010000000140000000400000003010800050000000b02000000000 50000000c0242014602040000002e0118001c000000fb02f4ff00000000000090010000 00000440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000 000000040000002d010000040000002d010000040000002d010000040000000201010 0050000000902000000020d000000320a0c00000001000400000000004702410120000 7001c000000fb020400020000000000bc02000000000102022253797374656d0000000 000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01010004000000 2d010100030000000000

5.LISTAREA CODULUI SURS

Pagina principal: -index.html
<html> <head> <title> Pagina principala </title> <LINK rel="stylesheet" type="text/css" href="poluare\text.css"> </head> <body > <div id="meniucentrat"> <embed src="poluare\meniu.swf" width="810" height="510" > </embed><br> </div> </body> </html>

Aceasta este pagina principal.Conine meniul principal creat n Macromedia Flash Professional 8.

Paginile secundare: - poluareaer.html

<html> <head> <title> Poluarea aerului </title> <LINK rel="stylesheet" type="text/css" href="text.css"> </head> <body > <center> <embed src="meniu mic.swf" width="900" height="75" > </embed> </center> <CENTER> <TABLE WIDTH=900 CELLPADDING=2 CELLSPACING=2> <TR> <TD>

11

<div id=bloctext> <h3>Poluarea aerului</h3> <dd>Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui.<br> <img src="imagini/compozitieaer.jpg" width=400 vspace="10" align="right" border="1" hspace="20"> <dd>Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon ,dioxid de carbon , heliu si neon.Toate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf ,amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica.<br> <dd>Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani ,este amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera ,incalzirea globala ,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.<br> <dd>In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.<br> <h4><a href="aersursepoluare.html">Surse de poluare a aerului</a></h4> <h4 align="center"><a href="aersanatate.html">Efecte asupra sanatatii</a></h4> <h4 align="right"><a href="aerclima.html">Efecte asupra climei</a></h4> </div> </TD> </TR> </TABLE> </CENTER> </body> </html>

Aceasta este una din cele trei categorii principale.Conine un meniu secundar,imagini precum i linkuri ctre alte pagini.

- aersursepoluare.html
<html> <head> <title> Surse de poluare a aerului </title> <LINK rel="stylesheet" type="text/css" href="text.css"> </head> <body > <center> <embed src="meniu mic.swf" width="900" height="75" > </embed> </center> <CENTER> <TABLE WIDTH=900 CELLPADDING=2 CELLSPACING=2> <TR> <TD> <div id=bloctext> <h3>Surse de poluare a aerului</h3> <dd>Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca dect n mod exceptional poluari importante ale atmosferei. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de vnt pna la o anumita altitudine. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si asupra sanatatii populatiei, n apropierea unor zone aride sau de desert. n anumite conditii meteorologice s-au semnalat transporturi masive de praf de sol pna la distante apreciabile de locul de producere.<br> <img src="imagini/aervulcan.jpg" vspace="10" align="left" border="1" hspace="20"> <dd>De asemenea, ntre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice, emanatiile de gaze din sol, poluarea produsa de procese naturale de descompunere n sol a substantelor organice, incendiile din paduri etc. <br> <dd>Sursele artificiale sunt mult mai importante, nmultirea acestora constituind cauze pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului, progresul societatii, n primul rnd procesul de industrializare si urbanizare, avnd drept fenomen de nsotire poluarea mediului implicit si poluarea aerului.<br> <dd>Aceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate n surse stationare si surse mobile.<br> <dd>Sursele stationare cuprind procesele de combustie si procesele industriale diverse. Procesele de combustie arderea combustibilului pentru obtinerea de energie sunt folosite n scopuri industriale (centrale electrice etc.), pentru realizarea energiei calorice necesare ncalzirii sau pentru incinerarea reziduurilor. <br> <dd>Produsii de petrol reprezinta de asemenea combustibili frecvent folositi 13

n procesele de combustie din sursele stationare. Principalii poluanti emisi n atmosfera sunt oxizii de azot, oxidul de carbon, bioxidul de sulf (dependent de concentratia sulfului n petrol), hidrocarburi printre care si hidrocarburi policiclice (benzopiren), precum si suspensii continnd carbon si cenusa bogata n sulfati, precum si alte substante printre care sunt de mentionat seleniul si vadiul.<br> <img src="imagini/aertransport.jpg" width=400 vspace="10" align="right" border="1" hspace="20"> <dd>Transporturile auto sunt surse deosebit de importante, constituind pentru anumite tari sau localitati - principale surse de poluare. Astfel n S.U.A. 60% din totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule, iar n unele localitati ajung pna la 90%.<br> <dd>Emisiile de poluanti ale autovehiculelor prezinta doua particularitati: n primul rnd eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentratii ridicate la naltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si mare capacitate de difuziune n atmosfera. n al doilea rnd, emisiile se fac pe ntreaga suprafata a localitatii, diferentele de concentratii depinznd de intensitatea traficului si posibilitatile de ventilatie a strazii. Ca substante poluante, formate dintr-un numar foarte mare (sute) de substante, pe primul loc se situeaza gazele de esapament. Volumul, natura si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de conditiile tehnice de functionare.<br> <img src="imagini/aerindustrie.jpg" vspace="10" align="left" border="1" hspace="20"> <dd>O alta sursa de poluare a aerului atmosferic sunt ntreprinderile industriale.<br> <dd>Degajarile industriale n ultima instanta nimeresc n sol, e cunoscut faptul ca n jurul uzinelor metalurgice n perimetrul a 30-40 km n sol e crescuta concentratia de ingrediente ce intra n compozitia degajatilor aeriene a acestor uzine.<br> <dd>Dispersarea n aer a prafului de ciment constituie pna la 10 % din productia de ciment. Acest praf acopera totul din jurul ntreprinderii cu un strat cenusiu.<br> <dd>ntelegem prin poluarea aerului prezenta n atmosfera a unor substante straine de compozitia normala a aerului care n functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale sanatatii omului, creaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta definitie ca pentru a fi considerati poluanti substantele prezente n atmosfera trebuie sa exercite un efect nociv asupra omului sau a mediului sau de viata.<br> <dd>Sursele de poluare a aerului pot clasificate n doua grupe: surse naturale si surse artificiale (rezultate din activitatea umana).<br> </div> </TD> </TR> </TABLE> </CENTER> </body> </html>

Aceast pagin conine informaii despre sursele se poluare ale atmosferei.

-aersanatate.html
<html> <head> <title> Efectele poluarii aerului asupra sanatatii </title> <LINK rel="stylesheet" type="text/css" href="text.css"> </head> <body > <center> <embed src="meniu mic.swf" width="900" height="75" > </embed> </center> <CENTER> <TABLE WIDTH=900 CELLPADDING=2 CELLSPACING=2> <TR> <TD> <div id=bloctext> <h3>Efectele poluarii aerului asupra sanatatii</h3> <dd>n cursul unui act respirator, omul n repaus trece prin plamni o cantitate de 500 cm2 de aer, volum care creste mult n cazul efectuarii unui efort fizic, fiind direct proportional cu acest efort. n 24 ore n mediu omul respira circa 15-25 m3 de aer. Lund comparativ cu consumul de alimente si apa, n timp de 24 ore, omul inhaleaza n medie 15 kg de aer n timp ce consumul de apa nu depaseste de obicei 2,5 kg, iar cel de alimente 1,5 kg. Rezulta din aceste date importanta pentru sanatate a compozitiei aerului atmosferic, la care se adauga si faptul ca bariera pulmonara retine numai n mica masura substantele patrunse pna la nivelul alveolei, odata cu aerul inspirat.<br> <dd>Din punct de vedere al igienei, aerul influenteaza sanatatea att prin compozitia sa chimica, ct si prin proprietatile sale fizice (temperatura, umiditate, curenti de aer, radiatii, presiune).<br> <dd>n ceea ce priveste compozitia chimica distingem influenta exercitata asupra sanatatii de variatii n concentratia componentilor normali, ct si actiunea pe care o exercita prezenta n aer a unor compusi straini.<br> <img src="imagini/aersanatate.jpg" vspace="10" align="left" border="1" hspace="20"> <dd>Efectele directe sunt reprezentate de modificarile care apar n starea de sanatate a populatiei ca urmare a expunerii la agenti poluanti. Aceste modificari se pot traduce n ordinea gravitatii prin: cresterea mortalitatii, cresterea morbiditatii, aparitia unor simptome sau a modificarii fizio-patologice, aparitia unor modificari fiziologice directe si/sau ncarcarea organismului cu agentul sau agentii poluanti.<br> <dd>Efectele de lunga durata sunt caracterizate prin aparitia unor 15

fenomene patologice n urma expunerii prelungite la poluantii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acumularii poluantilor n organism, n situatia poluantilor cumulativi (Pb, F etc.), pna cnd ncarcarea atinge pragul toxic. De asemenea modificarile patologice pot fi determinate de impactul repetat al agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de lunga durata apar dupa intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani. Manifestarile patologice pot mbraca aspecte specifice poluantilor (intoxicatii cronice, fenomene algerice, efecte carcinogene, mutagene si teratogene) sau pot fi caracterizate prin aparitia unor mbolnaviri cu etiologie multipla, n care poluantii sa reprezinte unul dintre agentii etiologici determinanti sau agravanti (boli respiratorii acute si cronice, anemii etc.). <br> <dd><u>Poluantii iritanti</u> realizeaza efecte iritative asupra mucoasei oculare si ndeosebi asupra aparatului respirator. n aceasta grupa intra pulberile netoxice, precum si o suma de gaze si vapori ca bioxidul de sulf, bioxidul de azot, ozonul si substantele oxidante, clorul, amoniacul etc. Poluarea iritanta constituie cea mai raspndita dintre tipurile de poluare, rezultnd n primul rnd din procesele de ardere a combustibilului, dar si din celelalte surse de poluari.<br> <dd><u>Poluantii fibrozanti</u> produc modificari fibroase la nivelul aparatului respirator. Printre cei mai raspnditi sunt bioxidul de siliciu, azbestul, si oxizii de fier, la care se adauga compusii de cobalt, bariu etc. Sunt mult mai agresivi n mediul industrial unde determina mbolnaviri specifice care sunt exceptionale n conditii de poluare a aerului. Totusi poluarea intensa cu pulberi poate duce la modificari fibroase pulmonare. <br> <dd><u>Poluantii toxici</u> asfixianti sunt cei care mpiedica asigurarea cu oxigen a tesuturilor organismului. Dintre poluantii atmosferici cu efect asfixiant cel mai important este oxidul de carbon, care formeaza cu hemoglobina un compus relativ stabil (carboxihemoglobina) si mpiedica astfel oxigenarea sngelui si transportul de oxigen catre tesuturi. n functie de concentratia din aer si timpul de expunere se realizeaza o anumita proportie de carboxihemoglobina ce depaseste 60% din hemoglobina totala. Intoxicatia acuta este relativ rara, aparnd practic numai n spatii nchise n prezenta unor surse importante de CO (n ncaperi n care sistemele de ncalzit functioneaza defectuos, garaje, pasajele subterane pentru autovehicule etc.)<br> <dd><u>Poluantii alergenici</u> din atmosfera sunt cunoscuti de multa vreme. ndeosebi este cazul poluantilor naturali (polen, fungi, insecte) precum si a prafului din casa, responsabili de un numar foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate. Pe lnga acestea se adauga poluantii proveniti din surse artificiale n special industriale care pot emite n atmosfera o suma de alergeni completi sau incompleti. Pe primul loc din acest punct de vedere, se gaseste industria chimica (industria maselor plastice, industria farmaceutica, fabricile de insecticide etc.). Sunt semnalate si situatii cu aparitia unor fenomene alergice in masa, precum cel de la New Orleans din 1958 n care alergenul a fost identificat n praful provenit de la deseuri industriale depuse n holde.<br> <dd><u>Poluanti cancerigeni</u>. Exista foarte mari dificultati n estimarea rolului poluantilor atmosferici ca factori etiologici ai cancerului. Totusi cresterea frecventei cancerului ndeosebi n mediul urban, a

impus luarea n considerare si a poluantilor atmosferici ca agenti cauzali posibili, cu att mai mult cu ct n zonele poluate au fost identificate n aer substante cert carcinogene.<br> <dd>Putem clasifica substantele cancerigene prezente n aer, n substante organice si substante anorganice.<br> <dd>Dintre poluantii organici cancerigeni din aer, cei mai raspnditi sunt hidrocarburile policiclice aromatice ca benzopiren, benzontracen, benzofluoranten etc. Cel mai raspndit este benzoopirenul, provenind din procese de combustie att fixe ct si mobile. Ia nastere n timpul arderii, se volatilizeaza la temperatura ridicata si condenseaza rapid pe elementele n suspensie. Substanta cancerigena este cunoscuta de multa vreme, iar prezenta n aer indica un risc crescut de cancer pulmonar. Efecte cancerigene se atribuie si insecticidelor organoclorurate precum si unor monomeri folositi la fabricarea maselor practice.<br> <dd>Mai sunt incriminati ca agenti cancerigeni dibenzacridina, epoxizii, precum si nitrosaminele n aer putnd fi prezenti precursorii acestora (nitritii si aminele secundare).<br> <dd>Dintre poluantii cancerigeni anorganici mentionam azbestul, arseniul, cromul, cobaltul, beriliul, nichelul si seleniul. Mai frecvent ntlnita n mediul industrial, prezenta lor n aer a fost semnalata si n zonele din apropierea industriilor.<br> <dd>Un aspect deosebit l prezinta azbestul, mai periculos dect se presupunea cu ctiva ani n urma si a carui prezenta a fost demonstrata att n atmosfera urbana ct si n plamnii (corpi azbestizici pulmonari) unui procent apreciabil din populatia urbana neexpusa profesional.<br> </div> </TD> </TR> </TABLE> </CENTER> </body> </html>

Aceast pagin conine informaii despre efectele polurii atmosferei asupra sntii oamenilor.

17

- aerclima.html
<html> <head> <title> Efectele poluarii aerului asupra climei </title> <LINK rel="stylesheet" type="text/css" href="text.css"> </head> <body > <center> <embed src="meniu mic.swf" width="900" height="75" > </embed> </center> <CENTER> <TABLE WIDTH=900 CELLPADDING=2 CELLSPACING=2> <TR> <TD> <div id=bloctext> <h3>Efectele poluarii aerului asupra climei</h3> <img src="imagini/aerefectsera.jpg" vspace="10" align="right" border="1" hspace="20"></img> <dd>De foarte multa vreme n atmosfera exista concentratii naturale de gaze cu efect de sera, cum ar fi vaporii de apa, gazele carbonice, metanul si oxizii de azot. Razele cu lungime scurta de unda, numite lumina vizibila a soarelui, pot traversa aceste gaze, ncalzind atmosfera, oceanele, suprafata planetei si organismele vii. Energia calorica este raspndita n spatiu n forma de raze infrarosii, adica de unde lungi. Acestea din urma sunt absorbite n parte de gaze cu efect de sera, pentru a se reflecta nca odata de suprafata Pamntului. Din cauza acestui fenomen natural, numit efect de sera temperatura medie anuala la suprafata pamntului se mentine la 15 C. Acesta e ceea ce noi numim un climat normal.<br> <dd>Activitatea umana constituie cauza aruncarii n atmosfera a unei cantitati mari de gaze cu efect de sera, mai ales a gazului carbonic, a oxizilor de azot, a metanului si a clorofluorocarbonilor (CFC).<br> <dd>Conform concluziilor numeroaselor comitete internationale de cercetare stiintifica, sporirea efectului de sera a declansat o noua ncalzire planetara de o amploare nemaintlnita pe parcursul istoriei. Ele descriu si argumenteaza fenomenul noii ncalziri globale, a schimbarii climei, a rencalzirii climatului si a efectului de sera accelerat.<br> <b>Gazele cu efect de sera </b><br><br> <li>Gazul carbonic. (CO₂)<br> <dd>Continutul atmosferic de gaz carbonic (gazul cu efect de

sera de provenienta antropica cel mai frecvent,) a crescut pna la 25% de la debutul revolutiei industriale (pe parcursul a 1700 de ani.) cu o frecventa de 280 parti la milion pna la 350 parti la milion. Eliminarile de gaz carbonic de origine antropica au condus la sporirea cu 55% a potentialului efectului de sera. Gazul carbonic (CO2) este unul din principalele subproducte ale arderii tuturor combustibilelor fosile. Circa 90% a energiei comercializate pe plan mondial este produsa de catre combustibile carbonice: pacura, carbunele brun, gazul natural si lemnul. Cu fiecare an zeci de miliarde de tone de CO2 sunt astfel eliminate n atmosfera. Circa 2 miliarde de tone de gaz carbonic suplimentar este atribuit fenomenului despaduririi, inclusiv incendierii padurilor. Potrivit raportului dezvoltarii statului Canada (1991), 108 milioane de tone de carbon sunt eliminate anual n Canada. Astfel, pentru fiecare canadian revin 4 tone de CO2 eliminat anual n atmosfera. Canada nu este ntrecuta dect de Statele Unite n ceea ce priveste producerea de CO2 pe cap de locuitor. Aproape jumatate din gazul carbonic de origine antropica este absorbit de plantele terestre si fotoplanctonul oceanic, restul se adauga la cel atmosferic.<br><br> <li>Metanul.(CH₄)<br> <dd>Emisiile de CH4 contribuie cu aproape 15% la cresterea potentialului efectului de sera. Metanul este principalul component al gazului natural ars de catre utilajele de ncalzit. El provine de la descompunerea vegetala: cmpurile inundate de orez, mlastinile, gazele de balta, aparatul digestiv al numeroaselor animale, n special bovinele si termitele, arderile anaerobe (descompunerea vegetatiei n lipsa de O2). CH4 provine n egala masura de la scurgerile conductelor de gaze, de la centrele de tratament, de la instalatiile de stocaj si de la minele de carbune, de la materiale organice n descompunere (cum ar fi produsele alimentare aflate in depozite). Cercetatorii sunt alarmati ca o noua ncalzire a climei va antrena eliberarea unei parti din CH4 natural acumulat n cantitati mari sub ghetari si n calotele polare, provocnd astfel efectul de retroactiune. Altfel spus rencalzirea climei va avea un efect de crestere.<br><br> <li>Oxidul de azot. (N₂O) <br> <dd>N2O este un oxid de azot, provenit de la arderea combustibilului fosil, utilizarea ngrasamintelor azotate, incinerarea arborilor si reziduurilor de plante. Gazul contribuie la sporirea efectului de sera cu circa 6%. Acest gaz este la fel cunoscut sub numele de gaz nveselitor.<br><br> <li>Ozonul stratosferic. (O₃) <br> <dd>n atmosfera, la o naltime foarte nalta, ozonul creat natural apare ca un ecran de protectie mpotriva razelor ultraviolete. n troposfera, ozonul e un subproduct al reactiilor poluantelor atmosferice, al industriilor si al automobilelor eliminat n prezenta luminii solare. Ozonul troposferic reactioneaza cu tesuturile vegetale si animale provocnd efectul de sera. Contributia ozonului stratosferic la sporirea efectului de sera se apreciaza la 8%.<br><br> <li>Clorofluorocarbonele (CFC)<br>

19

<dd>Este un produs chimic care rareste stratul de ozon constituind n egala masura un gaz cu efect de sera n crestere. Savantii nu sunt siguri de efectele reale produse de CFC asupra schimbarii climatului pentru ca actiunea lor de rarifiere a stratului de ozon poate sa conduca la o noua racire a planetei. Este posibil ca reducnd emisia de CFC, ceea ce e imperativ, sa protejam stratul de ozon, accelernd o noua ncalzire a planetei. Aceasta problema demonstreaza n ce masura factorii de mediu sunt legati nemijlocit.<br> n unele acte se regasesc comparatii ntre potentialul dezvoltarii efectului de sera a diferitor gaze si a celui produs de CO2. Raportnd molecula la molecula, potentialul de crestere a efectului de sera a metanului e de 21 ori mai mare dect a bioxidului de carbon CO2; a N2O e de 200 ori mai mare dect a CO2; si a CFC e de 18000 de ori mai mare dect a CO2.<br> </div> </TD> </TR> </TABLE> </CENTER> </body> </html>

Aceast pagin conine informaii despre efectele polurii atmosferei asupra climei.

- poluaresol.html
<html> <head> <title> Poluarea solului </title> <LINK rel="stylesheet" type="text/css" href="text.css"> </head> <body > <center> <embed src="meniu mic.swf" width="900" height="75" > </embed> </center> <CENTER> <TABLE WIDTH=900 CELLPADDING=2 CELLSPACING=2 > <TR> <TD> <div id=bloctext> <h3>Poluarea solului</h3> <img src="imagini/sol.jpg" width=300 vspace="10" align="right" border="1"

hspace="20"> <dd><b>Solul</b> - Un mediu complex si dinamic, caracterizat de o fauna si o flora specifice, de un ansamblu de elemente minerale si organice si de o ciculatie proprie a aerului si apei care, toate, ntr-o strinsa interdependenta si corelatie cu climatul local, determina calitatea solului de care depind, de fapt, preabilitatea terenurilor pentru multiple folosinte, favorabilitatea solurilor pentru diferite plante si functia ecologica a acetora.<br> <dd>Solul este o resursa naturala strategica unica, reprezentata printr-o pelicula fina la suprafata uscatului si limitata ca intindere, constituind, de altfel suportul esential al peisajului; poate fi distrus rapid, fertilitatea lui putnd fi refacuta prin masuri adecvate, ntr-o perioada de ani intregi sau chiar decenii, iar reconstructia ecologica a solului, odata distrus, poate necesita chiar secole si milenii.<br> <dd>n diferite scopuri, mai ales n societatea industrializata, se impune cu necesitate ca orice politica de amenajare a teritoriului sa fie conceputa tinind seama de proprietatile si fertilitatea solului si serviciile social-economice pe care solul le poate oferii att societasii prezente ct si cele viitoare, evitndu-se cu orice pret distrugerea solului, mai ales din ratiuni de ordin economic dictate de consideratiuni pe termen scurt.<br> <dd>Poluarea solurilor agricole sub toate ipostazele sale diminueaza n ritmuri alarmante, baza de resurse de soluri ale omenirii, modifica, uneori ireversibil, calitatea solurilor cu efecte dintre cele mai daunatoare. Multe tari, deja, se confrunta cu declinul general al productivitatii terenurilor agricole, declin reflectat prin: <li>lipsuri acute de alimente; <li>costuri crescute ale alimentelor produse. <h4><a href="solsursepoluare.html">Surse de poluare a solului</a></h4> <h4 align="right"><a href="solefecte.html">Efectele poluarii solului</a></h4> </div> </TD> </TR> </TABLE> </CENTER> </body> </html>

Aceasta este una din cele trei categorii principale.Conine un meniu secundar,imagini precum i linkuri ctre alte pagini.

21

- solsursepoluare.html
<html> <head> <title> Surse de poluare a solului </title> <LINK rel="stylesheet" type="text/css" href="text.css"> </head> <body > <center> <embed src="meniu mic.swf" width="900" height="75" > </embed> </center> <CENTER> <TABLE WIDTH=900 CELLPADDING=2 CELLSPACING=2> <TR> <TD> <div id=bloctext> <h3>Surse de poluare a solului</h3> <img src="imagini/solpesticide1.jpg" width=300 vspace="10" align="right" border="1" hspace="20"> <h4><u>Poluarea cu pesticide</u></h4> <dd>Pesticidele sunt substante chimice utilizate pentru combaterea speciilor considerate daunatoare economiei si/sau sanatatii omului.<br> <dd>Poluarea solului cu pesticide ocupa un rol important. Spre deosebire de alte substante poluante, pesticidele sunt dispersate voit in mediul natural pentru a distruge anumiti paraziti ai omului, animalelor domestice sau ai culturilor agricole. Suprafetele afectate sunt considerabile. In S.U.A. suprafetele tratate cu pesticide ocupa 5% din teritoriu, iar in Franta anual se trateaza cca. 18 milioane ha.<br> <dd>Pesticidele moderne sunt in cea mai mare parte substante organice de sinteza. Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor daunatoare (insecticide), a ciupercilor fitofage (fungicide), a buruienilor din culturi (ierbicide), a razoarelor (rodenticide) sau a nematodelor (nematocide).<br> <dd>Utilizarea pesticidelor a permis cresterea considerabila a productiei agricole, prin distrugerea diferitilor daunatori care provocau pierderi economice imense (mana cartofului, fainarea vitei de vie, plosnitele cerealelor, filoxera, gandacul de Colorado ), dar a afectat calitatea produselor. A permis reducerea drastica a cazurilor de malarie,

tripanosomoza, tifos exematic la om.<br> <img src="imagini/solpetrol1.jpg" vspace="10" align="right" border="1" hspace="20"> <h4><u>Poluarea cu petrol</u></h4> <dd>Hidrocarburile care apar in diferite medii de viata pot avea doua proveniente : <li>activitati umane - ardere de combustibili , folosirea lemnului , prelucrarea petrolului . <li>procese naturale - iesiri de petrol , emanatii de gaze naturale<br> Toxicitatea petrolului si a produselor petroliere se imparte in doua categorii : <ol type="1"> <li>imediata <li>pe termen lung </ol> <ol type="1"> <li>Cea imediata e cauzata de : <ol type="a"> <li>Hidrocarburile saturate ce pot produce la concentratii mari moartea organismelor , a formelor tinere . <li>Hidrocarburile aromatice sunt cele mai toxice <li>Hidrocarburile olefinice au o toxicitate intermediara intre cele anterioare . </ol> <li>Cea pe termen lung se refera la: Fractiile solului in apa in concentratii foarte mici interfereaza cu numerosi mesageri chimici , cu rol in nutritia si reproducerea multor organisme acvatice , producand dezechilibre ecologice. </ol> <h4><u>Poluarea cu metale grele</u></h4> <dd><b>Mercurul (Hg)</b> fiind lichid , e singurul metal ce se gaseste in toate cele trei medii de viata . Sursele de mercur sunt naturale , mercurul fiind folosit in industria chimica , in fabricarea vopselelor , a hartiei , a unor pesticide fi fungicide, a unor produse farmaceutice .<br> <dd>Sursa de poluare cu mercur o reprezinta combustibilii fosili care care se ard anual si prelucrarea mnereului numit cinobru.<br> <dd><b>Plumbul (Pb)</b> este un metal foarte toxic si e folosit de multe industrii.Plumbul rezulta din liniile unor intreprinderi industriale si din arderile motoarelor cu explozie ale autovehicolelor (fiind adaugat in benzina ca moderator de explozie) .Ajunge in atmosfera odata cu gazele de esapament ale motoarelor cu explozie , iar din atmosfera ajunge in sol si apa , de aici fiind absorbit de plante , acumulandu-se in radacini , in frunze , de unde e preluat de animalele ce se hranesc cu plante .<br> <dd><b>Zincul (Zn)</b> - este un element indispensabil tuturor organismelor , dar poate deveni si toxic in unele imprejurari si conditii . Este introdus in atmosfera din diferite procese industriale si din alte activitati umane atat sub forma stabila

23

cat si sub forma radioactiva . Zincul este necesar datorita faptului ca intra in alcatuirea unui numar mare de enzime . Multe organisme concentreaza zinc in cantitati mult mai mari decat cele necesare functionarii lor normale .<br> <dd><b>Cadmiul (Cd)</b> este un metal cu o puternica actiune toxica asupra organismelor. Patrunde in organisme prin hrana si prin suprafata corpului acumulandu-se selectiv in diferite tesuturi, crescand temperatura si scazand salinitatea.<br> </div> </TD> </TR> </TABLE> </CENTER> </body> </html>

- solefecte.html
<html> <head> <title> Efectele poluarii solului </title> <LINK rel="stylesheet" type="text/css" href="text.css"> </head> <body > <center> <embed src="meniu mic.swf" width="900" height="75" > </embed> </center> <CENTER> <TABLE WIDTH=900 CELLPADDING=2 CELLSPACING=2> <TR> <TD> <div id=bloctext> <h3>Efectele poluarii solului</h3> <img src="imagini/solpesticide2.jpg" width=300 vspace="10" align="right" border="1" hspace="20"> <h4><u>Poluarea cu pesticide</u></h4> S-au constatat si efecte ale pesticidelor , pe masura ce a crescut si s-a diversificat sinteza de compusi chimici de tipul pesticidelor crescand rata similara si rezistenta daunatorilor la compusi . Actiunea negativa a pesticidelor asupra organismelor se exercita prin: <ul> <li>toxicitatea substantei active din produsul utilizat <li>doza de substanta activa existenta in produsul comercial . <li>cantitatea de pesticid aplicata pe hectar

<li>remanenta substantelor toxice , in produsele obtinute din culturile respective , in sol , in apa . <li>frecventa aplicarii tratamentului chimic . <li>modul de aplicare - prin stropiri , prafuiri , gazari , ca granule . <li>suprafata pe care se aplica trebuie sa coincida cu cea pe care densitatea daunatorului poate duce la inregistrarea celor mai mari pierderi . </ul> <dd>Din atmosfera pesticidele pot ajunge din nou pe sol sau in rauri, lacuri si mari unde sunt preluate de alge . Pesticidele decelate astazi in unele alimente determina afectari ale functiei reproductive a organismelor .<br> <dd>Pesticidele sunt compusi foarte periculosi prin persistenta in mediu , acumularea de reziduuri in produsele alimentare , infiltrarea in sol , antrenarea in apele de siroire , in rauri si lacuri , spalarea (perco;area) in straturile profunde ale solului , in apa interstitiala si freatica , antrenarea in atmosfera de curentii de aer. <img src="imagini/solpetrol2.jpg" width=350 vspace="10" align="left" border="1" hspace="20"> <h4><u>Poluarea cu petrol</u></h4> <dd>Petrolul ajuns in apa sufera transformari , iar formarea peliculei la suprafata apei determina efectele : <ul> <li>Scaderea cantitatii de lumina ce patrunde in apa ducand la scaderea intensitatii fotosintezei plantelor. <li>Scade exigenul din apa <li>Unele produse volatile ale peliculei de petrol se evapora si ajung in atmosfera . <li>Fractiunile mai grele se sedimenteaza treptat <li>Datorita actiunii vantului , pelicula de petrol este dusa spre tarm , invadand plajele , zonele litorale , zonele scaldate de maree zone bogate in flora si fauna . </div> </TD> </TR> </TABLE> </CENTER> </body> </html>

25

- poluareapa.html
<html> <head> <title> Poluarea apelor </title> <LINK rel="stylesheet" type="text/css" href="text.css"> </head> <body > <center> <embed src="meniu mic.swf" width="900" height="75" > </embed> </center> <CENTER> <TABLE WIDTH=900 CELLPADDING=2 CELLSPACING=2> <TR> <TD> <div id=bloctext> <h3>Poluarea apelor</h3> <img src="imagini/apa.jpg" width=400 vspace="10" align="right" border="1" hspace="20"> <dd>Apa este un factor indispensabil vietii. De aceea in jurul surselor de apa s-a dezvoltat o diversitate de biocenoze si chiar civilizatia umana a fost atrasa de aceste zone.<br> <dd>Multa vreme am crezut sau in orice caz am actionat ca si cum am fi crezut - ca apa, prin imensitatea volumului ei, digera tot ce putem sa arucam in ea ; cu alte cuvinte, intinderile de apa ar fi o imensa lada de gunoi pe care o stiam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani in cursul carora am aruncat in mare mai multe deseuri de toate felurile decat in cursul celor 20 de secole precedente pentru ca aceasta iluzie sa se spulbere.<br> <dd>A trebuit sa se produca o serie de catastrofe pana sa descoperim greseala pe care am facut-o. Savantii cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori, neluate in seama. Astazi suntem aproape neputinciosi in fata anumitelor fenomene de impurificare.<br> <dd>Apa este un factor important n echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problema actuala cu consecinte mai mult sau mai putin grave asupra populatiei. Prin poluarea apei, se ntelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale apei, produsa direct sau indirect de activitatile umane si care face ca apele sa devina improprii utilizarii

normale n scopurile n care aceasta utilizare era posibila nainte de a interveni alterarea. Efectele poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate, n functie de natura si concentratia substantelor impurificatoare. <dd>Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate solide, lichide, gazoase, radioactive apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism. <dd>Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaza prin tratare, prin care se asigura conditiile necesare pentru consum. <h4><a href="apasursepoluare.html">Surse de poluare a apelor</a></h4> <h4 align="right"><a href="apaefecte.html">Efectele poluarii apelor</a></h4> </div> </TD> </TR> </TABLE> </CENTER> </body> </html>

- apasursepoluare.html
<html> <head> <title> Surse de poluare a apelor </title> <LINK rel="stylesheet" type="text/css" href="text.css"> </head> <body > <center> <embed src="meniu mic.swf" width="900" height="75" > </embed> </center> <CENTER> <TABLE WIDTH=900 CELLPADDING=2 CELLSPACING=2> <TR> <TD> <div id=bloctext> <h3>Surse de poluare a apelor</h3> Dupa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi mpartite n: <ul> <li>surse de poluare naturale; 27

<li>surse de poluare artificiale, datorate activitatii omului, care, la rndul lor, pot fi subdivizate n ape uzate si depozite de deseuri. </ul> <h4><u>Surse de poluare naturale</u></h4> <dd>Sursele naturale de poluare a apelor sunt, n cea mai mare parte a lor, surse cu caracter permanent. Ele provoaca adesea modificari importante ale caracteristicilor calitative ale apelor, influentnd negativ folosirea lor. <dd>Principalele conditii n care se produce poluarea naturala a apelor sunt : <ul> <li>trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zacaminte de sare, de sulfati) constituie principala cauza de patrundere a unor saruri, n cantitati mari, n apele de suprafata sau n straturile acvifere. <li>trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificari prin particulele solide antrenate, n special daca solurile sunt compuse din particule fine, cum sunt cele din marne si argila, care se mentin mult timp n suspensie; <li>vegetatia acvatica, fixa sau flotanta, n special n apele cu viteza mica de scurgere si n lacuri, conduce la fenomene de impurificare variabile n timp, n functie de perioadele de vegetatie; <li>vegetatia de pe maluri produce si ea o impurificare, att prin caderea frunzelor, ct si prin caderea plantelor ntregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere, care conduce la o impurificare a apelor, n special n perioade de ape mici sau sub pod de gheata. </ul> <h4><u>Surse de poluare artificiala</u></h4> <img src="imagini/apapoluare.jpg" width=350 vspace="10" align="right" border="1" hspace="20"> <ul> <li><h4>Ape uzate</h4> <dd>Principala sursa de poluare permanenta o constituie apele uzate reintroduse n receptori dupa utilizarea apei n diverse domenii. Dupa provenienta lor, exista urmatoarele categorii de ape uzate: <ul> <li>ape uzate orasenesti, care reprezinta un amestec de ape menajere si industriale, provenite din satisfacerea nevoilor gospodaresti de apa ale centrelor populate, precum si a nevoilor gospodaresti, igienico-sanitare si social- administrative ale diferitelor feluri de unitati industriale mici. <li>ape uzate industriale, rezultate din apele folosite n procesul tehnologic industrial, ele fiind de cele mai multe ori tratate separat n statii de epurare proprii industriilor respective. Numarul de poluanti pentru o anumita industrie este de obicei restrns, o apa industriala uzata avnd n principiu, caracteristici asemanatoare substantelor chimice sau fizice utilizate n procesul tehnologic. <li>ape uzate de la ferme de animale si pasari care, au n general caracteristicile apelor uzate orasenesti, poluantii

principali fiind substantele organice n cantitate mare si materialele n suspensie. <li>ape uzate meteorice, care nainte de a ajunge pe sol, spala din atmosfera poluantii existenti n aceasta. <li>ape uzate radioactive, care contin ca poluant principal substantele radioactive rezultate de la prelucrarea, transportul si utilizarea acestora. Indiferent de provenienta lor substantele radioactive pot ajunge n apa, aer si sol pe multiple cai, prejudiciind ntreg mediul nconjurator. <li>ape uzate calde, care contin de obicei un singur poluant, energia calorica, a carei provenienta a fost mentionata anterior. <li>ape uzate provenite de la zone de agrement, campinguri, terenuri de sport, care sunt asemanatoare cu apele uzate orasenesti. <li>apele uzate provenite de la navele maritime sau fluviale, contin impuritati deosebit de nocive cum ar fi: reziduuri lichide si solide, pierderi de combustibil, lubrifianti etc. </ul> <li><h4>Depozite de deseuri sau reziduuri solide</h4> <img src="imagini/apapoluare2.jpg" width=400 vspace="10" align="right" border="1" hspace="20"> <dd>O sursa importanta de impurificare a apelor o constituie depozitele de deseuri sau de diferite reziduuri solide, asezate pe sol, sub cerul liber, n halde nerational amplasate si organizate. Impurificarea provenita de la aceste depozite poate fi produsa prin antrenarea directa a reziduurilor n apele curgatoare de catre precipitatii sau de catre apele care se scurg, prin infiltratie, n sol. Deosebit de grave pot fi cazurile de impurificare provocata de haldele de deseuri amplasate n albiile majore ale cursurilor de apa si antrenate de viiturile acestora. </ul> </div> </TD> </TR> </TABLE> </CENTER> </body> </html>

29

- apaefecte.html
<html> <head> <title> Efectele poluarii apelor </title> <LINK rel="stylesheet" type="text/css" href="text.css"> </head> <body > <center> <embed src="meniu mic.swf" width="900" height="75" > </embed> </center> <CENTER> <TABLE WIDTH=900 CELLPADDING=2 CELLSPACING=2> <TR> <TD> <div id=bloctext> <h3>Efectele poluarii apelor</h3> <dd>Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitoplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate putin, lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare. <dd>Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit, dupa natura agentului contaminat. Astfel, sarurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa Ureelor blocheaza cresterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice. <dd>Probleme grave ridica, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lantul trofic. Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei. <dd>De fapt, nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct

sau indirect asupra omului si de aceea este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului chiar cantitatile mici de substante chimice din sursele de apa. Desi se poate afirma ca exista tehnologii pentru a mentine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru a indeparta multe din substantele chimice periculoase din apa potabila, din pacate, acestea nu se aplica pe o scara larga, potrivit cerintelor. <dd>Amploarea si diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e usor de masurat. In primul rand, este in joc sanatatea omului. Dupa aceea, sunt amenintate un sir de activitati economice. In sfarsit, degradarea vietii acvatice este plina de consecinte, deoarece ea tinde sa reduca resursele alimentare obtinute din mari tocmai intr-un moment in care se are in vedere ulizarea mai larga a acestora. <img src="imagini/apapoluare3.jpg" width=300 vspace="10" align="left" border="1" hspace="20"> <dd>Faptul ca poluarea poate prejudicia turismul este lesne de inteles : rari sunt aceia care nu au intalnit inca o plaja murdara. Si faptul ca ea poate sa fie fatala culturilor de stridii se intelege de la sine. Tot asfel, este usor de inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata : se stie ca anumite uleiuri deversate in mare contin produse cancerigene. <dd>Opinia publica trebuie sa se convinga de gravitatea situatiei actuale. Masa substantelor poluante pe care le deversam in ape creste cu fiecare zi, ceea ce inseamna ca, daca nu luam masuri pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta nimic in comparatie cu poluarea de maine. <dd>Reintoarcerea la o viata simpla si naturala, care se manifesta prin aceste uriase reuniuni in aer liber, o anumita simplificare in atitudine si in vestimentatie, un entuziasm pentru a continua lupta, foarte vizibile in unele tari, sunt indicii incurajatoare. </div> </TD> </TR> </TABLE> </CENTER> </body> </html>

31

- istorie.html
<html> <head> <title> Istoria poluarii </title> <LINK rel="stylesheet" type="text/css" href="text.css"> </head> <body > <center> <embed src="meniu mic.swf" width="900" height="75" > </embed> </center> <CENTER> <TABLE WIDTH=900 CELLPADDING=2 CELLSPACING=2> <TR> <TD> <div id=bloctext> <h3>Scurt istoric al poluarii</h3> <dd>Este interesant de remarcat ca atitudinea oamenilor fata de mediu nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul existentei umanitatii. O multime de documente atesta exploatarea irationala a padurilor (Grecia, China), degradarea solurilor, distrugerea unor specii (eroii din Mahabharata ard o padure intreaga cu animalele din ea cu tot). Diferenta intre noi si stramosii nostrii este legata de capacitatile noastre sporite atit de a distruge cat si de a ingriji mediul. De-a lungul timpului prin ocuparea extensiva a planetei calitatea aerului si a apei s-a degradat, grosimea stratului de ozon a scazut, punand intr-o stare critica intreaga planeta. Toate acestea au dus la cresterea ingrijorarii legate de deteriorarea mediului.<br> <dd>Primii vizionari care au tras semnalul de alarma legat de degradarea mediului inconjurator au fost oamenii de stiinta din secolul XIX care, confruntati cu urbanizarea si industrializarea galopanta au incercat sa stopeze actiunile destructive si sa educe oamenii n domeniul stiintelor naturale si a protectiei mediului. <dd>Din punct de vedere istoric conceptul de protectie a naturii a aparut prima oara la mijlocul secolului XIX la biologi (Humbold, Darwin, Wallace) si la romantici (Wordsworth, Emerson, Thoreau).<br> <dd>Prima societate de protectie a naturii atestata a fost fondata n Anglia n 1865 sub numele Commons, Open Spaces and Footpath Preservation Society iar prima lege antipoluare Alkali Law a fost data de parlamentul britanic n 1863. In 1864 Congresul Statelor Unite hotaraste ca Valea Yosemite sa devina o zona recreationala iar n 1872 se stabileste primul parc national la Yellowstone.<br> <h4><u>Prima jumatate a secolului XX</u></h4> <dd>Continua distrugerile ecologice cauzate de dezvoltarea extensiva a

agriculturii care a dus la degradarea solurilor (SUA). Apare n SUA n 1935 Oficiul de conservare a solului care avea ca rol prevederea eroziunii acelerate. Dupa 1945 se infiinteaza primele organizatii internationale care se preocupa si de problemele mediului inconjurator: <dd>1945 ONU (Organizatia Natiunilor Unite ) <dd>1945 FAO (Food and Agricultural Organisation) <dd>1956 Uniunea Internationala pentru conservarea Naturii si a Resurselor Naturale <dd>1961 World Wildlife Found <h4><u>Anii 1960 1980 </u></h4> <dd>Anii 60 au fost marcati de impactul tehnologiilor de razboi (incluzand si tehnologia nucleara) asupra mediului si de utilizarea produselor chimice devastatoare. Generatiile anilor 60 s-au format n contextul miscarilor pacifiste si a unor miscari de protectie a mediului precum Campania pentru dezarmare nucleara, Miscarea pentru drepturi civile (SUA) . Apar primele organizatii nonguvernamentale (NGO) implicate n protectia mediului (Sierre Club).<br> <dd>Are loc prima celebrare a Zilei Pamantului (Earth Day) 21 martie 1970 cand au loc mitinguri n toata America cu implicarea oficialitatilor si cu fonduri federale. Incepand din anul 1970 Ziua Pamantului a devenit o zi internationala.<br> <dd>In anii 70, miscarea ecologica s-a dezvoltat n continuare, ajungandu-se la creerea organizatiilor Greenpeace si Friends of the Earth.<br> <dd>In anii 80 se contureaza primele propuneri legate de dezvoltarea durabila ca urmare a aparitiei unor accidente de mediu extrem de grave. Devine tot mai clar ca trebuie stabilite bariere n calea potentialului destructiv al unor descoperiri stiintifice.<br> <dd>In 1984 are loc un tragic accident n Bhopal (oras din India Centrala), unde o fabrica de pseticide a companiei americane Union Carbid a explodat. Au fost inregistrati mii de morti iar impactul asupra mediului a putut fi simtit si 15 ani mai tarziu. In 1986 a explodat un reactor nuclear al centralei nuclearo-electrice de la Cernobal, Ucraina, fosta Uniune Sovietica. S-au inregistrat peste 100000 morti si imense degradari ale mediului. n 1987 a fost confirmata pentru prima data existenta unei gauri n stratul de ozon.<br> <h4><u>Anii 1990</u></h4> <dd>n 1991 are loc Razboiul din Golf care duce la mari pierderi de vieti omenesti si catastrofe ecologice.<br> <dd>n 1993, Summitul de la Rio al Natiunilor Unite dezbate criza contemporana si mai ales impactul ei asupra mediului. Se angajeaza primul plan de actiune globala Agenda 21. n capitolul 36 al Agendei 21 se afirma rolul cheie al educatiei ecologice.<br> <dd>La 6 ani dupa Summitul de la Rio, cu tot entuziamul care a dus la adoptarea Agendei 21, ea este n cea mai mare parte un esec. Au fost depuse eforturi mari de catre unele state, organizatii sau corporatii. Opinia publica este saturata cu informatii legate de mediu (in general n tarile occidentale) dar mobilizarea n jurul cauzei a scazut. Actiunile pentru mediu par a fi n retragere peste tot cu exceptia Peninsulei Scandinave.<br> <dd>Ca rezultat al Conferintei de la Rio a aparut GEF (Global Environment Facility) care reprezinta un mecanism de finantare ale unor proiecte legate de mediu si dezvoltare n diferite parti ale lumii. Finantatorii GEF sunt Banca Mondiala, UNDP (Programul natiunilor unite pentru dezvoltare) si UNEP (Programmul

33

natiunilor unite pentru mediu).<br> <dd>UNEP contribuie cu experienta stiintifica si selecteaza ariile proiectelor GEF, UNDP face legatura intre mediu si dezvoltare, Banca Mondiala este responsabila de proiectele de investitii.<br> <ul>Directiile n care actioneaza GEF sunt: <li>reducerea efectului de incalzire globala <li>protectia biodiversitatii <li>protectia apelor internationale <li>reducerea efectului de epuizare a ozonului </ul> </div> </TD> </TR> </TABLE> </CENTER> </body> </html>

- combaterea poluarii.html
<html> <head> <title> Combaterea poluarii </title> <LINK rel="stylesheet" type="text/css" href="text.css"> </head> <body > <center> <embed src="meniu mic.swf" width="900" height="75" > </embed> </center> <CENTER> <TABLE WIDTH=900 CELLPADDING=2 CELLSPACING=2> <TR> <TD> <div id=bloctext> <h3>Combaterea poluarii</h3> <dd>Din cauza multor tragedii ale mediului nconjurator, de la jumatatea secolului XX, multe natiuni au instituit legi cuprinzatoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluarii necontrolate si pentru a preveni viitoarele contaminari ale mediului. n Statele Unite a fost creat Actul pentru Aer Curat (Clean Air Act - 1970) prin care se reduceau semnificativ anumite tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. Actul pentru Apa Curata (Clean Water Act - 1977)

si Actul pentru Apa Potabila Curata (Safe Drinking Water Act - 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluantilor n ape si standarde pentru calitatea apei potabile. Actul pentru Controlul Substantelor Toxice (Toxic Substance Control Act - 1976) si Actul pentru Conservarea si Recuperarea Resurselor (Resource Conservation and Recovery Act - 1976) au fost create pentru a supraveghea si controla deseurile periculoase. Dupa 1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru curatarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deseurilor. Aceste acte si alte cteva legi federale ale unor state individuale au ajutat limitarea poluarii dar progresele au fost lente si au ramas multe probleme cu privire la zonele cu contaminari severe din cauza lipsei fondurilor pentru curatare si din cauza problemelor n aplicarea legilor.<br> <img src="imagini/combatereapoluarii.jpg" vspace="10" hspace="10" align="left" border="1"> <dd>ntelegerile internationale au jucat un rol important n reducerea poluarii globale. Protocolul de la Montral cu privire la Substantele care Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat date internationale pna la care sa fie reduse emisiile de substante chimice, cum ar fi CFC, despre care se stie ca distruge stratul de ozon. Conventia Basel pentru Controlul Transporturilor Internationale ale Deseurilor Periculoase si Depozitarea Lor (1989) serveste ca punct de reper pentru reglementarile internationale ce se ocupa de transportarea deseurilor periculoase si depozitarea lor.<br> <dd>Din anul 1992 reprezentantii a mai mult de 160 de tari s-au ntlnit n mod regulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substante poluante care produc efectul de sera. n 1997 a fost creat Protocolul de la Kyto, chemnd celelalte tari sa adereze la el pentru a reduce pna n anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Pna la sfarsitul anului 2000 Protocolul de la Kyto nu fusese nca ratificat; negociatorii ncercau nca sa ajunga la un consens n legatura cu regulile, metodele si penalitatile care ar trebui sa fie folosite pentru a aplica tratatul.<br> <dd>Regulamentul si legislatia au dus la un considerabil progres n diminuarea poluarii aerului si apelor n tarile dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai putini oxizi de azot dect cele din 1970; centralele electrice ard acum mai putini combustibili pe baza de sulf; cosurile industriale au acum filtre prin care se reduc emisiile si nu se mai foloseste benzina cu plumb. Tarile n curs de dezvoltare continua sa se lupte cu poluarea fiindca nu au tehnologii pentru filtrare si curatare si trebuie sa si mareasca puterea economica, de cele mai multe ori cu costul poluarii mediului. Problema este ca tarile n curs de dezvoltare atrag investitorii straini prin forta de munca mai ieftina, materiale brute mai ieftine si mai putine restrictii pentru substante poluante. Maquiladoras, uzine de asamblare de-a lungul granitei dintre S.U.A. si Mexic, pe partea mexicana, creeaza industrie si locuri de munca pentru Mexic dar majoritatea lor apartin unor corporatii non-mexicane care au fost atrase de forta de munca ieftina si de lipsa legilor cu privire la poluanti. Ca rezultat, aceasta regiune de granita, incluznd Rio Grande este una din cele mai poluate zone din America de Nord. Pentru a se evita dezastrele ecologice si saracia, tarile n curs de dezvoltare necesita ajutor si tehnologie de la tarile si corporatiile straine, participarea comunitatii n initiativele de dezvoltare si crearea de reglementari mai aspre cu privire la poluare.<br> <dd>Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, national si international pentru a combate problemele create de poluare din toata lumea. Multe din aceste organizatii raspndesc informatii si ajuta oameni si alte organizatii, care nu sunt

35

implicate n procesul luarii deciziilor. Reteaua Actiunii Pesticidelor raspndeste informatii tehnice cu privire la efectele pesticidelor asupra agricultorilor care le folosesc. O miscare bine organizata de justitie pentru mediu s-a ridicat pentru a pleda pentru protectia echitabila a mediului nconjurator. Greenpeace este o organizatie activista care concentreaza atentia internationala asupra industriilor si guvernelor care contamineaza terenul, apele sau atmosfera cu deseuri toxice. </div> </TD> </TR> </TABLE> </CENTER> </body> </html>

-text.css
BODY { background-color:#4D54D8 } A:link { COLOR: #7277D8; TEXT-DECORATION: none } A:hover { COLOR: white;TEXT-DECORATION: none } A:visited { COLOR: #7277D8; TEXT-DECORATION: none } h3 { color:"#ECE9D8";line-height:1;text-align:center; } h4 { color:"#ECE9D8";line-height:1; } #bloctext { position:static;background-color:#1921B1;color:white;font-size:120%;paddingleft:2%;padding-right:2% } #meniucentrat { position:absolute; height:500px; top:50%; margin-top:-250px;width:800; left:50%;margin-left:-400px; }

Acesta este fiierul cu stilurile pentru text i linkuri.

BIBLIOGRAFIE

HTML

PRIN EXEMPLE-Teodoru Gugoiu

Macromedia Flash Professional 8 Help

37