Sunteți pe pagina 1din 33

NGRIJIREA BOLNAVULUI CU NEVROZ ASTENIC

CUPRINS
CAPITOLUL I...............................................................................................................................3 AANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL......................................3
Anatomia sistemului nervos central.....................................................................................................3 1.2 Fiziologia sistemului nervos central................................................................................................4

CAPITOLUL II...............................................................................................................................6 NEVROZA ASTENIC.................................................................................................................6


2.1. Definiie...........................................................................................................................................6 2.2. Simptomatologie..............................................................................................................................6 2.3. Etiologie...........................................................................................................................................7 2.4. Patogenie..........................................................................................................................................8 2.5. Clasificare si forme clinice:............................................................................................................9 2.6. Tratamentul medicamentos............................................................................................................9

CAPITOLUL III...........................................................................................................................12 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA PACIENILOR CU NEVROZ ASTENIC...................................................................................................................................12


3.1. Internarea pacientului n spital ...................................................................................................12 3.2. Asigurarea condiiilor de spitalizare...........................................................................................13 3.3. Asigurarea condiiilor igienice pacienilor internai .................................................................13 ....................................................................................................................................................13 3.4. Supravegherea funciilor vitale i vegetative..............................................................................15 3.5. Alimentaia bolnavului.................................................................................................................16 3.6. Administrarea medicamentelor i hidratarea organismului.....................................................16 3.7. Recoltarea produselor biologice i patologice.............................................................................17 3.8. Pregtirea pacientului i efectuarea tehnicilor speciale ............................................................18 3.9. Educaie pentru sntate.............................................................................................................19 3.10. Externarea bolnavului...............................................................................................................20 3.11 Descrierea a dou tehnici............................................................................................................20

CAPITOLUL IV...........................................................................................................................24 STUDIU DE CAZ.........................................................................................................................24


4.1 Culegerea datelor...........................................................................................................................24 4.2 Grila de nevoi i planul de ngrijire..............................................................................................25 4.3 EPICRZ.......................................................................................................................................32

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................33
2

CAPITOLUL I AANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL


Anatomia sistemului nervos central
Sistemul nervos poate fi comparat cu o reea complex de nervi i celule ce transport informaii de la nivelul creierului la nivelul mduvei spinrii, dar i de la nivelul diverselor pri ale corpului ctre creier. Acesta este alctuit att din sistemul nervos central ce cuprinde encefalul i mduva spinrii, ct i din sistemul nervos periferic ce curpinde fibre nervoase somatice eferente (motorii) i aferente (senzitive i senzoriale), dar i fibre nervoase vegetative eferente sau aferente (simpatice sau parasimpatice). Sistemul nervos recepioneaz, transmite si integreaz informaiile din mediul extern si intern, pe baza crora elaboreaz rspunsuri adecvate, motorii si secretorii. Prin funcia reflexa care sta la baza activitii sale, sistemul nervos contribuie la realizarea unitii funcionale a organismului si a echilibrului dinamic dintre organism si mediul nconjurtor. Sistemul nervos central este mprit n dou componente majore reprezentate de encefal i mduva spinrii. Encefalul - este localizat n interiorul cutiei craniene i este alctuit din patru componente principale reprezentate de: - Trunchiul cerebral; - Cerebelul; - Emisferele cerebrale; - Diencefalul. n structura encefalului intr neuroni dar i celule de susinere ce alctuiesc glia. La nivelul encefalului se pot identifica dou tipuri de substane: substana cenuie ce recepioneaz i reine informaii i substana alb ce transport impulsurile nervoase ctre/ i de la nivelul substanei cenuii.
3

Emisferele cerebrale sunt n numr de dou, fiecare emisfer controlnd activitate de la nivelul prii controlaterale a corpului. Ele sunt mprite la rndul lor n ase lobi i anume:
1. Lobul frontal;

2. 3. 4. 5.

Lobul parietal; Lobul temporal; Lobul occipital; Insula Reil; Cerebelul este localizat posterior i inferior fa de emisferele cerebrale i este alctuit

6. Sistemul limbic. din dou emisfere cerebeloase i vermis. Trunchiul cerebral prezint trei poriuni: bulb, punte i mezencefal (acesta este alctuit din pedunculii cerebrali i coliculii cvadrigemeni). Diencefalul este compus din mai multe componente i anume:
-

- Talamus; - Hipotalamus; - Epitalamus; - Subtalamus; - Metatalamus. Mduva spinrii - este o structur de form tubular localizat la nivelul canalului

vertebral i se ntinde de la foramen magnum pn la vertebra lombar L1-L2. n alctuirea ei se regsesc 31 de segmente. De la nivelul fiecrui segement iau natere o pereche de nervi spinali. Fiecare nerv spinal prezint o rdcin motorie i una senzitiv, ambele lund natere de la nivelul mduvei spinrii. Dimensiunea mduvei este de aproximativ 43 de cm lungime la femeie i 45 de cm la brbat, i are o greutate de 35-40 de grame. Prezint patru fee reprezentate de: o fa anterioar, o fa posterioar i dou fee laterale. Att mduva spinrii ct i encefalul sunt nvelite la exterior de meninge. Meningele este alctuit din trei foie reprezentate de duramater (extern), arahnoida (mijlociu) i piamater (intern). Rolul lui este de a proteja mduva i encefalul funcionnd asemntor unei bariere mpotriva a numeroi ageni patogeni. Lichidul cefalorahidian sau LCR circul n jurul encefalului i mduvei spinrii, rolul su fiind de a le proteja i de a le hrni. 1.2 Fiziologia sistemului nervos central

Encefalul are un rol major n controlul diferitelor funcii ale organismului precum motilitatea, sensibilitatea, gndirea, memoria, vorbirea. Mduva spinrii este conectat cu encefalul prin intermediul trunchiului cerebral i prezint dou funcii principale i anume: funcia de centru reflex i funcia de conducere. Encefalul este mprit n mai multe regiuni, fiecare avnd o funcie specific (de exemplu, lobul frontal deine funciile cognitive i memoria). sistemului nervos periferic. Dei encefalul i mduva spinrii lucreaz mpreun pentru a controla diverse funcii ale organismului, anumite reflexe pot avea loc doar prin intermediul mduvei spinrii, fr implicarea nici unei structuri aparinnd encefalului. Orice leziune de la nivelul mduvei spinrii sau de la nivelul encefalului poate determina afectarea unor funcii variate controlate de acestea. Viata psihica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimente strns legate ntre ele: compartimentul de cunoastere (gndirea, atentia, orientarea, nvatarea, mempria etc.) cu ajutorul careia omul cunoaste realitatea si patrunde n descifrarea legilor ei, comportamentul afectiv, constituit din trairile, emotiile, sentimentele si pasiunile pe care omul le ncearca n viata si comportamentul volitional, constnd n totalitatea hotarrilor, deciziilor si an preseverenta mplinirii lor. Aceste aspecte deosebite de importante ale activitatii superioare asigura corelatii optime ale organismului cu mediul fizico-biologic si social, fiind din ce n ce mai mult studiat de catre fiziologi. Mduva spinrii i neuronii sistemului nervos central au responsabilitatea de a transmite bidirecional mesaje ntre encefal i

CAPITOLUL II NEVROZA ASTENIC


2.1. Definiie
Nevroza este o tulburare psihica manifestata printr-un comportament anormal, cu diverse forme, de care bolnavul este contient, dar nu l poate stpni.. Nevroza perturba afectivitatea si emotivitatea, dar nu afecteaz facultile intelectuale. Neurastenia este una din cele trei forme de nevroza ntlnit la om si caracterizeaz n special printr-un simptom capital: astenia ( oboseala nervoasa ) persistenta. - este o stare de mare oboseala. Favorizata de surmenaj si nsoita de tulburri psihice (tristee, insomnie, nehotrre) de tulburri funcionale (cardiovasculare, digestive, sexuale) si de dureri cu diferite localizri; - este o tulburare speciala, persistenta a sistemului nervos central, fara leziuni organice, determinata n special de conflicte sufleteti, boala de care omul este contient si de care se ncearc sa se vindece, nevroza astenica fiind trectoare si vindecabila.

2.2. Simptomatologie
Debutul neurasteniei este de cele mai multe ori lent. Oboseala sau astenia este simptomul principal. - poate fi fizica sau intelectuala (mai predominanta) - are un caracter particular, special, neplcut si apstor, o senzaie de enervare, de gol si nu cedeaz la mijloacele de repaus sau distracie; - astenia fizica este aproape permanenta si apare dimineaa, la trezirea din somn. Bolnavul se simte incapabil sa coboare din pat. Chiar daca n timpul zilei se poate observa o uoara ameliorare a oboselii, totui dup cteva ore de munca ea reapare. - astenia intelectuala se traduce printr-o senzaie penibila de neputina de a mai face fata muncilor intelectuale. Toate zgomotele cat de mici, fiecare nchidere de ua, exaspereaz bolnavul. Aceasta astenie se poate diminua ctre seara.
6

Cefaleea este al doilea simptom ca frecventa si aproape ntotdeauna prezent. - n cea mai mare parte a cazurilor durerea de cap este intermitenta. Apare brusc sau se accentueaz progresiv. - este variabila ca intensitate si aproape totdeauna legata de oboseala; - ca localizare apare n regiunea cefei cu o senzaie de apsare, de strngere care iradiaz ctre frunte, tmpla sau coboar de-a lungul coloanei vertebrale; - este de obicei diurna si foarte rar nocturna. Insomnia sau tulburarea somnului sunt foarte frecvente fr a fi nsa constante sau durabile. n general este vorba de un somn foarte superficial si mai rar de insomnie pura si poate fi nsotita de somnolenta n timpul zilei. - din punct de vedere al orarului ea se manifesta la nceputul noptii (insomnie de adormire); - n timpul somnului pot apare foarte des comaruri (senzaie de rtcire, pierdere etc.) care pot sa-l trezeasc brusc din somn, fiind cuprins de o senzaie de teama. Tulburri secundare: - tulburri psihice : fenomenul cel mai important este oboseala intelectuala. Bolnavul constata treptat o greutate n gndire, atenia mult sczuta (hipoprosexie), uitarea obiectelor, a numelor proprii (hipomnezie); tulburarea voinei: nu-si mai duc la ndeplinire elurile propuse (disbulie) ; tulburri senzitivo-senzoriale: bolnavul are adeseori ameeli, senzaie de legnare. Pot aprea si tulburri de vedere: vederea dificila, nceoat; tulburrile glandelor endocrine: la muli bolnavi se poate observa o aparenta hipertiroidie sau hipotiroidie; hiperfoliculismul, de obicei constituional, e adesea nsoit de spasmofilie; secreia foliculinica normala sau chiar spre exces se traduce printr-o menstruaie uneori excesiva care tine 5-6 zile si are un ritm regulat.

2.3. Etiologie

Se cunosc trei factori mai importani rspunztori de apariia nevrozei astenice: factorul psihogen adic tulburrile sufleteti: factorul somatogen adic tulburrile organice corporale care pot favoriza sau dezlantui o nevroza; factorul predispozant care tine de ereditate si constituie.

Factorul psihogen este factorul esenial care provoac o nevroza astenica. La baza oricare nevroze astenice sta unul sau mai multe conflicte sufletesti care n general pot mbrca aspectele cele mai variate. Necazurile, grijile, decepiile, emoiile neplcute si prelungite si general traumele psihice sunt acelea care mai curnd sau mai trziu sunt fundamental vinovate de apariia bolii. O importanta deosebita o reprezint factorii emoionali, afectivi n special frustrrile afective, rceala sufleteasca, desprirea de cei dragi, dramele familiare. Unul din factorii declanatori cei mai importani al neurasteniilor este surmenajul psihic. Munca neplanificata, munca n asalt, munca neritmica, toate pot conduce ctre o nevroza. Factorul somatogen - foarte multe tulburri organice, foarte multe bolii, fara a provoca n mod direct o nevroza, o pot declana. Mai mult, unele boli cronice, daca nu sunt ndeprtate, contribuie ,, din umbra ,, la ntreinerea nevrozei. Printre cauzele organice care sunt rspunztoare de apariia neurasteniei se afla si perioadele de schimbri fiziologice importante, de ordine endocrin, cum sunt sarcina, alptarea, menopauza. De asemenea, un factor somatogen important l constituie si bolile infecioase si surmenajul. Factorul predispozant unul dintre cei mai importani factori predispozani l constituie tipul de sistem nervos. Dintre cele patru tipuri, tipul ,, slab,, si tipul ,, puternic neechilibrat ,, sunt cei mai predispui. Exista si anumite tipuri constituionale, dintre cei grai si cei slabi, cei slabi fac mai uor nevroza, dintre expansivi si introvertii, ultimii o fac mai repede.

2.4. Patogenie
Nevroza astenica este destul de rspndita. Evidenta clinica a artat ca vrsta la care apare nevroza astenica cel mai frecvent este ntre 25-45 ani. n ce privete sexul, ea este mai rspndita la brbai. De asemenea ea apare la persoanele cu un grad mai ridicat de cultura.

Patologia neurastenica este de fapt numai solicitare cu o scdere de energie si de aici apar toate semnele clinice.

2.5. Clasificare si forme clinice:


n funcie de simptomele care domina tabloul clinic au fost izolate mai multe forme de neurastenie: - nevroza astenica pura; - nevroza astenica cu elemente anxioase; - nevroza astenica cu elemente depresive; - nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice; - nevroza astenica cu elemente (isterice). Din punct de vedere a cazurilor psihice declanatoare exista: nevroza de eec - apare la cei care i propun teluri care i depesc; nevroza de neadaptare care rezulta din ambianta noua n care o persoana este silita sa triasc fr a se putea adapta; nevroza de frustrare o resimt cei care au impresia sau certitudinea ca nu mai sunt suficient de iubii; nevroza de ateptare care apare la indivizi care ateapt vreme ndelungata un eveniment important, sau o hotrre capitala pentru viata sa.

2.6. Tratamentul medicamentos


Tratamentul nevrozei astenice presupune: tratament igieno-dietetic; tratament medicamentos; tratament balneofizioterapic; psihoterapie.

Tratamentul igeno-dietetic presupune: a) regim de munca raional si adaptarea unui ritm succesiv repaus munca;

b)

tratament dietetic care trebuie sa aib n vedere hrnirea substaniala a bolnavului cu

att mai mult cu ct aceasta sufer de foarte multe ori de o lipsa a poftei de mncare. Se vor administra si vitamine, n special vitamina A, B1, B6, C. Tratamentul medicamentos este n general foarte variat. n general el se ndreapt spre trei principale: sa calmeze, sa stimuleze organismul si sa refac somnul. Pentru primul se folosesc calmante uoare, aa numitele tranchilizante minore ca : Ciclobarbitalul, Bromovalul, Luminalul etc. (n doze mici). n ceea ce privete corectarea somnului si ndeprtarea insomniei se folosesc n special barbiturice ca : Ciclobarbital, Dormicum, etc. Efectul cel mai bun se obine nsa prin asocierea barbituricelor cu tranchilizante majore : Clordelazin, Romergan, etc. La bolnavii cu deficit ponderal si cu lipsa poftei de mncare sa aplicat cu succes o cura de hidrazida. Pe aceeai linie se folosete si insulina an doze mici, 5 uniti. Somnoterapia are indicaii mai restrnse. Ea se aplica de obicei an nevroza astenica datorata unui surmenaj fizic sau intelectual. Se face o cura de somn prelungit (18-24). Tratamentul balneofizioterapic: Una din metodele cele mai importante este cura frecventa de repaus, de odihna. Beneficiul este maxim daca bolnavul locuiete ntr-o localitate situata la o altitudine medie si nconjurata de pduri. S-a folosit cu succes hidroterapia (bai cldue la 35 C timp de 30 min.), bai aromate cu esene de brad, bai de acid carbonic. Psihoterapia : este o aciune multilaterala care se adreseaz att intelectului, ct si sferei emoionale a individului. Ea cuprinde att o latura analitica ct si una sintetica de recldire a personalitii pe baze mai sntoase. Psihoterapia n grup da rezultate foarte bune. Foarte importanta este educaia voinei. Adesea este foarte util sa se asocieze psihoterapiei, ergoterapia (terapia prin munca). Adesea o munca fizica: tiatul lemnelor, grdinritul sunt mijloc salutar de a-si ntri sistemul nervos.

10

Dar adevrata terapie a neurasteniei nu se poate realiza fara autoeducare. Cta vreme conflictele proprii sufletesti nu sunt rezolvate nevroza n general persista si multa vreme si este o lupta fara nvingtor. Tratamentul medicamentos este n general foarte variat. Pentru calmarea bolnavului se folosesc calmante uoare si anumite tranchilizante minore ca: - Ciclobarbitalul sedativ hipnotic cu aciune rapida si de scurta durata. Contraindicaii: - depresie de cauza cerebrala; - alergie la barbiturice; - insuficienta hepatica, respiratorie, renala alcoolism Reacii adverse: - oboseala, ameeli; - de toleranta si dependenta; - supradozare acuta de coma. Diazepam pentru efectul lui tranchilizant Contraindicaii: - coma colaps; - alergie la substana; Reacii adverse: - ameeli; - tulburri de vedere; - astenie fizica si psihica; - hipotensiunea arteriala. n ceea ce privete corectarea somnului si nlturarea insomniei se folosesc n special barbiturice ca: Ciclobarbitalul, Dormicum, etc. Dormicum inductor al somnului, caracterizat printr-un debut rapid al aciuni sale. Contraindicaii: - intoleranta la substana; - psihoze, depresii psihice, miastenie; - prudenta la vrstnici, insuficienta respiratorie; Reacii adverse se datoreaz efectului sedativi sunt dependente de doza administrata; - injectabil poate apare somnolenta

11

CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA PACIENILOR CU NEVROZ ASTENIC


3.1. Internarea pacientului n spital
Internarea bolnavului cu nevroza astenica se face n clinica de psihiatrie cnd acesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important n viata bolnavului, deoarece el se desparte de mediul sau obinuit si este nevoit sa decurg la ajutorul oamenilor strini. Internarea n spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomanda internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de transfer eliberat de alt spital. La internarea unor persoane gsite pe strada identificrii lor, asistenta de serviciu va anuna imediat organele de politie. Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internai fiind nscrii n registrul de urgenta. Acolo se completeaz foaia de observaie cu datele de identitate ale bolnavului si datele anamnezice culese de la bolnav sau nsoitori. n vederea examinrii bolnavului de ctre medic, asistenta va ajuta bolnavul sa se dezbrace si va asigura condiii necesare unei bune derulri a examinrii. Examinarea clinica poate fi completata de prelevri de produse biologice si patologice si de un examen psihologic. Dup stabilirea diagnosticului nainte de a ajunge n secia cu paturi, bolnavul trece prin serviciul de internare unde: va fi mbiat si daca e cazul deparazitat;

12

hainele si obiectele personale vor fi nregistrate n vederea nmagazinrii pe perioada internrii. dup terminarea bii bolnavul va fi mbrcat cu pijama sau cmaa de noapte, ciorapi si papuci.

Bolnavul astfel pregatit va fi dirijat pe sectia une se prezinta la asistanta sefa sau registratorul medical n vederea internarii. O primire adecvata n sectie diminueaza stresul suferit de bolnav la internare si usureaza adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul n salonul indicat, i face cunostinta cu ceilaltti bolnavi, l ajuta sa-si aranjeze obiectele n noptiera, l conduce pentru a cunoaste sectia, prezentndu-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, l aduce la cunstinta regulamentul de ordine intreioara.

3.2. Asigurarea condiiilor de spitalizare


n spitale de psihiatrie, asigurarea conditiilor de specialitate a bolnavilor are un rol foarte important. Bolnavii internati aici sa se simt ct mai confortabil, de aceea se vor asigura saloane de zi ct si saloane de noapte. Saloanele trebuie sa fie de dimensiuni mici (2-3), sa fie bine aerisite, linistite. Se va avea nsa grija ca prizele sa fie bine izolate. De asemenea, ferestrele prevazute cu gratii, iar rezervele rezervate bolnavilor agitati sunt capitonate cu cauciuc moale si sunt prevazute cu vizoare. De asemenea, sectia de psihiatrie trebuie sa asigure bolnavilor si ateliere pentru ergoterapie. Pentru ca bolnavii stau majoritatea timpului spitalizarii n pat acesta trebuie sa aiba anumite calitati: sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca att cerintele de confort ale bolnavului ct si ale personalului de ngrijire, sa-i permita bolnavului sa se poata misca n voie, sa nu limiteze miscarile. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat de cte ori este nevoie. n sala de mese trebuie sa se asigure conditii igienice de mediu, se aeriseste , se vor aranja estetic mesele, toate pentru a-l creste apetitul.

3.3. Asigurarea condiiilor igienice pacienilor internai


Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului.

13

Asigurarea igienei generale si corporale este importanta n evolutia unei boli, de aceea asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea regulilor de igiena. n cazul neurastenicului, asigurarea igienei generale si corporale este n majoritatea cazurilor precara pentru ca pacientul prezinta dezinteres pentru propria-i persoana si pentru cei din jur. De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla n mod discret, de a ndruma si la nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta de dimineata si seara. Astfel ea va ndemna bolnavul sa-si spele fata, gtul, membrele superioare, regiunea axilara. De asemenea sa efectueze toaleta cavitatii bucale si sa-si ngrijeasca parul. Daca este cazul va atrage atentia si asupra lenjeriei de corp sa fie tot timpul curata si ngrijita. Observarea pozitiei pacientului n pat Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia bolnavului n pat pentru ca n foarte multe boli bolnavii, pentru a-si proteja partea bolnava, adopta pozitii care sa le diminueze durerea. n cazul neurasteniei, care este o ,,boala a creierului,, bolnavii nu au o anume pozitie n pat sau n timpul somnului care sa atraga atentia, dar foarte frecvent lenevesc n pat si este necesara supravegherea pozitiei pentru a preveni escarele. Totusi se poate urmarii pozitia bolnavului pentru a sesiza eventualele modificari survenite n timpul tratamentului. De asemenea este foarte importanta de urmarit si faciesul bolnavului. De cele mai multe ori, la un neurastenic se poate observa foarte usor un facies care tradeaza, oboseala, astenia de care el se plnge. Este un facies putin mobil, cu trasaturile trase. Pregatirea patului si accesoriile lui Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecndu-si bolnavul majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de curatat, pentru ca ngrijirile, investigatiile si tratamentele aplicate bolnavului sa fie usor de efectuat.Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful, cearsaful plic, fata de perna. Schimbarea lenjeriei de pat

14

Este o problema n asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si ngrijirea bolnavilor. La intrarea n salon bolnavul gaseste patul pregatit cu lenjerie curata, salonul bine aerisit. Schimbarea lenjeriei se face de cte ori este nevoie si pe parcursul internarii.

3.4. Supravegherea funciilor vitale i vegetative.


Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru asistenta medicala, att pentru a urmari evolutia boli, ct si pentru a urmari evolutia tratamentului deoarece unele medicamente pot influenta aceste functii. Ele vor fi masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate n foaia de observatie. Respiratia nevoia omului de a capata oxigenul din mediu si a elimina dioxid de carbon, poate prezenta unele modificari n neurastenie. Bolnavii nevrotici se plng adesea de o senzatie subiectiva d sufocare, de lipsa de aer (dispnee) ceea ce i face sa inspire din cnd n cnd profund uneori sa ofteze. Ritmul respiratiei ( n mod normal este de 16-18 pe minut) este ceva mai des, iar uneori poate exista o adevarata aritmie. Temperatura corpului (valori normale 36-37 C) nu prezinta modificari importante n cazul unui bolnav neurastenic. Pulsul este expansiunea ritmica a arterelor, cu valori normale cuprinse ntre 60-80 batai/minut la un adult sanatos. n cazul neurastenicului bate uneori mai des, prezentnd o usoara tahicardie sau din potriva mai rar (bradicardie). Se constata deci o labilitate, o nestatornicie a pulsului, care bate cnd mai ncet, cnd mai tare. Tensiunea arteriala presiunea exercitata de sngele circulant asupra peretilor arteriale, prezinta si ea unele modificari. Valorile normale la un adult sanatos sunt cuprinse ntre 115140/70-90 mmHg. n cazul neurastenicilor ea este scazuta (hipotensiune arteriala) n cea ce priveste functiile vegetative, aici se constata cteva modificari: diureza neurastenicului nu prezinta modificari; scaunul n cazul nevrozei astenice cu predominanta tulburarilor digestive poate prezenta unele modificari, bolnavii pot avea fie constipatie, fie diaree;

15

varsaturile n cazul nevrozei astenice cu predominanta tulburarilor digestive, pot fi prezente, dar au caracter trecator, fara sa influenteze evolutia bolii; transpiratia multi bolnavi pot prezenta o usoara diaforeza, care nsa creeaza doar un usor disconfort; nevroza poate tulbura si buna functionare a glandelor endocrine, ele apar nsa mult mai trziu.

Unii bolnavi pot prezenta si o aparenta hipotiroidie (care, daca exista nainte, poate declansa sau mari intensitatea neurasteniei). De asemenea hiperfoliculism, de obicei constitutional, adesea nsotit de spasmofilie, mai ales la femeile tinere. Secretia foliculara normala sau chiar spre exces se traduce printr-o menstruatie abundenta (hipermenoree), 5-6 zile si care are un ritm regulat. Sa constatat de asemenea ca apar fenomene trecatoare de pseudo frigiditate, respectiv pseudo impotenta.

3.5. Alimentaia bolnavului


Alimentatia bolnavului neurastenici este o alimentatie activa. Ea trebuie sa aiba n vedere hranirea substantiala a bolnavului cu att mai mult ct acestia sufera de foarte multe ori de o lipsa a poftei de mncare. Bolnavii neurastenici au un regim alimentar normal. Se vor suprima, nsa, pentru un timp alcoolul, condimentele si excesul de carne sau de conserve. Bolnavul va avea mai multe mese pe zi, usoare si dese, mai ales n starile dispeptice. Alimentatia ca fi bogata n legume si fructe, care sa-i asigure un aport marit de vitamine, n special vitamina A, B1, B6, C.

3.6. Administrarea medicamentelor i hidratarea organismului


1. n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate n rubrica ,,tratament,, din foaia de observatie, cu data calendaristica, forma de prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea de administrare, doza unica si orarul. Medicamentele sunt substanta de origine minerala, animala, vegetala sau chimica de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice ntr-o forma de administrare ( comprimat, fiola ) folosita pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor. La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamentele, prescrise, tinnd cont de regulile de administrare a medicamentelor. 2. n cazul bolnavului cu nevroza astenica se administreaza urmatoarele medicamente:

16

Glucoza 5% Insulina Piracetam Peritol Electrovit

- 250 ml x 2/zi; - se administreaza parenteral prin punctie venoasa; - 15 UI/ zi; - se administreaza subcutanat; - 2 x 1 tableta / zi;- se administreaza per oral; - 3 x 1 comprimat / zi; - se administreaza per oral; - 1x 3 drajeuri / zi; - se administreaza oral;

Vitamina B1 lf o fiola / zi; B6 lf se administreaza subcutanat sau intramuscular; Vitamina C - o fiola / zi(500 mg)- se administreaza intavenos; Dormicum - 1 tableta seara;- se administreaza oral.

3.7. Recoltarea produselor biologice i patologice


Regulile de baza n aplicarea precautilor universale: - considerarea toti pacientii potentiali infectati; - considerarea ca sngele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu HIV si HBV; considera ca acele si alte obiecte folosite n practica medicala sunt contaminate dupa utilizare. Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicala le are n ngrijirea bolnavilor l reprezinta si efectuarea recoltarilor de produse biologice si patologice. Examenele de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza simptomatologia boli cu elemente obiective exprimata modificarile aparute. Ele confirma sau infirma diagnosticul clinic. n nevroza astenica recoltarea produselor biologice se face pentru a exclude o tuberculoza, anemii, boli cronice, infectii de focar. V.S.H. viteza de sedimentare a hematiilor este rapiditatea cu care se produce asezarea hematiilor. Asistenta medicala se spala pe mini, mbraca manusile de cauciuc sterile, aspira n seringa 0,4 ml citrat de sodiu, sol. 3,8 %. Se punctioneaza vena si se aspira 1,6 ml snge. Se scurge seringa n eprubeta si se agita. Se eticheteaza si se trimite la laborator. V.n. eritrocitele: 4,5-5,5 mil/mm la barbati; 4,2 -4,8 mil/mm la femei; hemoglobina: 15+/-2g la 100 ml la barbati;

17

13+/-2g la 100 ml la femei; leucocite: 4200-8000/mm; trombocite : 20-4+% 150- 400.000/mm. Recoltarea sngelui pentru examene serologice cerceteaza prezenta sau absenta anticorpilor n serul bolnavului. Sngele se recolteaza prin punctie venoasa direct n eprubeta ntr-o cantitate de 5-10 ml. Dupa coagulare se desprinde cheagul de snge de pe peretele eprubetei si dupa 30 de minute se decanteaza serul ntr-o eprubeta sterila. Din el se fac mai multe reactii, n functie de boala suspicionata (tifos, sifilis, scarlatina, viroze). Examen de urina Dupa toaleta organelor genitale externe se recolteaza 150 ml de urina. Examenul de laborator furnizeaza: - date macroscopice (culoare, luciu, miros, densitate). - date microscopice (sediment n care se gasesc elemente figurate, cilindri, celule epiteliale). - date fizico-chimice (pH, ionograma, proteinurie, creatinina); Toate rezultatele examenelor de laborator trebuie sa fie n limitele valorilor normale n cazul neurasteniei.

3.8. Pregtirea pacientului i efectuarea tehnicilor speciale


Electrocardiograma (EKG) nregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Pregatirea pacientului pentru EKG: - se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nlatura factorii emotionali; - se transporta bolnavul n sala de nregistrare, de preferinta cu caruciorul cu 10-15 min. nainte de nregistrare; - aclimatizarea bolnavului cu sala; - bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatie si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura. Montarea electrozilor: - Montarea electrozilor pe membre
18

rosu mna dreapta; negru picior drept. galben mna stnga; verde picior stng; - Montarea electrozilor precordiali V1- spatiul VI intercostal, pe marginea dreapta a sternului; V2- spatiul VI intercostal, pe marginea stnga a sternului; V3- ntre V2 si V3; V4- spatiul V intercostal, stng pe linia medioclaviculara; V5- la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara anterioara stnga; V6 la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stnga. ngrijirea pacientului dupa EKG: - ajuta bolnavul sa se mbrace; - este ajutat sa se ntoarca n salon.

3.9. Educaie pentru sntate


Boala este o reactie a organismului fata de factori nocivi de materii. Restabilirea completa a bolnavului nu poate fi conceputa, dect prin ndepartarea cauzelor, care au determinato, adica acelor cauze, care se datoreaza mediului nconjurator. Asistenta trebuie sa-si desfasoare n asa fel activitatea educational sanitara, nct aceasta sa constituie un factor de influenta pozitiva asupra psihicului bolnavului, sa constituie la crearea unor emotii pozitive, care urmaresc optimismul si ncrederea bolnavului n medic si asistenta medicala si n eficacitatea masurilor terapeutice. Trebuie sa dezvoltam ncrederea bolnavului n vindecarea sau ameliorarea starii lui, daca va respecta constiincios si riguros presciptiile si recomandarile medicale. Cuvntul medicului si al asistentei, joaca un rol important n ntarirea neuropsihica a bolnavului. Un cuvnt cald de lamuriri si mbarbatarea totodata da forte noi organismului n lupta sa cu boala, dupa cum un cuvnt nechibzuit, care ar ngrijora pacientul sau i-ar distruge speranta n vindecare, poate scade puterea organismului si nrautatii cursul bolii. Masurile de educatie sanitara se ncadreaza tendintelor mereu actuale ale asistentei psihiatrice de tip comunitar. n acest scop toti membrii unei echipe terapeutice trebuie sa

19

sensibilizeze anturajul familial si profesional n legatura cu modalitatile de debut, evolutie si cu particularitatile etapei terapeutice reabilitative. Readaptarea bolnavului la noul stil de viata, depinde n mare parte si de familia, care l ngrijeste. Profilaxia bolii ,, dusmanul cunoscut este pe jumatate nvins. Acelasi lucru si pentru nevroza astenica. Pentru a o depista din vreme, pentru a o preveni este bine ca fiecare sa-i cunoasca bine manifestarile pentru a lua din vreme masurile energice care se impun. Elementul principal cade pe trei elemente principale asupra carora trebuie sa luam aminte: ntarirea sanatatii, psihoprofilaxia si organizarea activitatii att n ce priveste regimul de munca ct si regimul de odihna.

3.10. Externarea bolnavului


Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medicul curant si sef de sectie. Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispozitia medicului de salon. Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura alimentatia pna n ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile naintea iesirii din spital, va anunta familia bolnavului si va da explicatiile primite de la medic, cuprinse n biletul de iesire. Va lamurii n special prescriptiile referitoare la tratamentul medicamentos, daca bolnavul si-a nsusit n mod corespunzator tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte la control. Asistenta va nsoti bolnavul pna la magazia cu efecte, unde l va ajuta sa primeasca hainele si va lua de la bolnav efectele spitalului. nainte de externare asistenta medicala va verifica, daca bolnavul are biletul de iesire si retetele pentru tratamentul prescris.

3.11 Descrierea a dou tehnici


Injecia intramuscular

Scop: terapeutic
Locul injeciei: muchii voluminoi, lipsii de trunchiuri mari de vase i nervi:

regiunea superoextern a fesei; faa extern a coapsei, n treimea mijlocie; faa extern a braului, n muchiul deltoid. n muchii fesieri se evit lezarea nervului sciatic:

20

- Cadranul superoextern fesier: rezult din ntretierea unei linii orizontale, care trece prin

marginea superioar a maerelui trohanter, pna deasupra anului interfesier, cu o alta vertical perpendicular pe mijlocul celei orizontale;
- Cnd pacientul este culact: se caut ca reper punctele Smirnov(situat la un lat de deget

deasupra i napoia marelui trohanter) i Barthelmy(situat la unirea treimii externe a celor dou treimi interne a unei linii care unete splina iliac antero-superioar cu extremitatea anului interfesier);
- Cnd pacientul este n poziie eznd: injecia se poate face n toat regiunea fesier, desupra

liniei de sprijin
Pregtirea materialelor: seringi sterile, cu o capacitate n funcie de cantitatea de

soluie medicamentoas. Se utilizeaz seringi de unic folosin, n ambalaj individual, sterilizate. Acele se gsesc mpreun cu acestea sau n ambalaje separate; se pregtete separat ac pentru aspirarea soluiei medicamentoase i ac pentru injectare cu diametrul de 7/10,8/10,9/10 mm, lungime 40-70 mm i bizou lung. Soluia medicamentoas( se verific integritatea fiolelor/flacoanelor, eticheta, doza, termenul de valabilitate i aspectul soluiei); tampoane sterile din vat i tifon, soluii dezinfectante, tavi renal. Se ncarc seringa si se monteaz acul pentru injectare.
Pregtirea pacientului: psihic se informeaz pacientul privind scopul i locul

injeciei i eventualele reacii pe care le va prezenta n timpul injeciei, i se spune s relaxeze musculatura; fizic se ajut s se aeze comod n poziie decubit ventral/lateral/ortostatism/seznd(pacienii dispneici) i se dezbrac regiunea.
Executare : asistenta i spal minile, dezinfecteaz locul punciei, ntinde pielea

ntre indexul i policele minii stngi i pe neap perpendicular pielea cu rapiditate i siguran, cu acul montat la sering. Se verific poyiia acului prin aspirare, se injecteaz lent soluia. Apio se retrage brusc acul cu seringa i se dezinfecteaz locul masnd uor locul injeciei pentru a activa circulaia, favoriznd resorbia.
ngrijirea ulterioar a pacientului: se aeaz n poziie comod, rmnnd n

repaos fizic 5-10 min. Incidente i accidente Intervenii Durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a Retragerea acului, efectuarea injeciei n alt zon unor ramuri ale sale Se evit prin respectarea zonelor de elecie a Paralizia prin lezarea nervului sciatic injeciei Hematom prin lezarea unui vas

21

Se anun medicul pentru extragere manual sau chirurgical Se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi Supuraie aseptic pentru a ptrunde n masa muscular Embolie, prin injectarea accidental ntr-un vas a Se previne prin verificarea poziiei acului soluiilor uleioase Ruperea acului

Injecia intravenoas Scop: - explorator se administreaz substante de contrast radiologic;


- terapeutic

Locul injeciei: venele de la plica cotului, venele antebraului, venele de pa faa dorsal a minii, venele maleolare interne, venele epicraniene. Pregtirea materialelor: seringi sterile, cu o capacitate n funcie de cantitatea de soluie medicamentoas. Se utilizeaz seringi de unic folosin, n ambalaj individual, sterilizate. Acele se gsesc mpreun cu acestea sau n ambalaje separate; se pregtete separat ac pentru aspirarea soluiei medicamentoase i ac pentru injectare cu diametrul de 6/10, 7/10 mm, lungime de 25mm i bizoul scurt. Soluie medicamentoas( se verific integritatea fiolelor/flacoanelor, eticheta, doza, termenul de valabilitate i aspectul soluiei); tampoane sterile din vat i tifon, soluii dezinfectante, tavi renal, garou din cauciuc, perini, muama, manui sterile. Se ncarc seringa si se monteaz acul pentru injectare. Pregtirea pacientului: - psihic se informeaz pacientul privind scopul i locul injeciei i eventualele reacii pe care le va prezenta n timpul injeciei. - fizic pentru puncia la venele braului, antebraului: se aeaz pacientul ntr-o poziie confortabil att pentru el ct i pentru asistent(decubit dorsal), se examineaz calitatea i starea venelor avnd grij ca hainele s nu mpiedice circulaia de ntoarcere la nivelul braului, se aeaz braul pe perini i muama n abducie si extensie maxim. Se dezinfecteaz tegumentele, se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, strngndul astfel nct s opreasc circulaia venoas fr a comprima artera. Se recomanda pacientului s strnga pumnul, venele devenind astfel mai turgescente. Execuia: asistenta imbrac manuile sterile i se aeaz vizavi de bolnav, fixeaz vena cu policele minii stngi sub locul punciei la 4-5 cm, exercitnd o uoar compresiune i traciune n jos asupra tesuturilor vecine. Se fixeaz seringa, gadaiile in sus, acul ataat cu bizoul n sus, n
22

mna dreapt, ntre police i restul degetelor. Se ptrunde cu acul traversnd, n ordine, tegumentuln direcie obic(unghi de 300), apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pna cnd acul nainteaz in gol. Se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei, se controleaz ptrunderea acului prin aspiraie. Se ndeprteaz staza venoas prin desfacerea garoului i se injecteaz lent soluia medicamentoas, tinnd seringa n mna stng, iar cu policele minii drepte se apas pe piston. Se verific periodic dac acul este n ven. La final retegem brusc acul i aplicam tamponul imbibat n alcool, compresiv. ngrijiri ulterioare: se menine compresiunea la locul injeciei cteva minute, se supraveghez n continuare starea general a pacientului. Incidente i accidente Intervenii Injectarea soluiei n esutul perivenos, Se ncearc patrunderea acului n lumenul venei, manifestat prin tumefierea tesuturilor i durere continundu-se injecia sau se face in alt loc Flebalgia produs de injectarea rapid a soluieiInjectare lent sau a unor substane iritante Valuri de cldur, sezaie de uscciune n faringe Injectre lent Hematom prin strapungerea venei Se ntrerupe injectarea Ameeli, lipotimie, colaps Se anun medicul

23

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ


4.1 Culegerea datelor
Date fixe Numele si prenumele: F.N Vrsta: 48 ani Sexul : F Ocupatia: gestionar Domiciliul : Codlea-Brasov Data internrii: 18.02.2013 Data externrii: 28.02.2013 Manifestari de dependenta: - tristete - irascibilitate - inapetenta - neliniste - astenie(slabiciunea starii generale) - fatigabilitate - plns Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat n urma cu cteva luni datorita programului foarte ncarcat de la locul de munca si a problemelor familiale(divort). Acuza insomnii, neliniste, tristete, plns, inapetenta. Simptomele s-au exacerbat n urma cu doua saptamni, motiv pentru care se interneaza. Diagnosticul medical: nevroza astenica cu elemente depresive. Problemele pacientului: - stare generala alterata - alterarea somnului

24

- alterarea nutritiei - diminuarea interesului pentru efectuarea activitatilor cotidiene

4.2 Grila de nevoi i planul de ngrijire


NEVOIA FUNDAMENTALA 1. A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE 2. A MANCA SI A BEA 3. A ELIMINA MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSE DE DIFICULTATE PROBLEMA DE DIFICULTATE GRAD DE DEPENDENTA Independent

Inapetenta

Anxietate

Alterarea nutritiei

Dependent Independent

4. A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA 5. A DORMI SI A SE ODIHNI 6. A SE IMBRACA SI A SE DEZBRACA 7.MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE 8. A FI CURAT,INGRIJIT SI A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE 9. A EVITA PERICOLE 10.A COMUNICA 11. A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI

Fatigabilitate indispozitie,treziri frecvente anxietate

Afeciune spitalizare

Slabire fizic, adinamie Alterarea somnului (insomnia)

Independent Dependent Independent

Independent

Independent

Teama de complicatii Vulnerabilitate

Limite cognitive

Risc de complicatii Anxietate

Dependent Independent Independent

25

VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA 12. A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13.A SE RECREA 14. A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA

Teama Anxietate, astenie Cunostinte insuficiente despre boala

Lipsa de comunicare Spitalizare Lipsa de comunicare

Pierderea imaginii de sine Alterarea starii generale Deficit de cunostinte despre boal

Dependent Dependent Dependent

26

Diagnostic de ngrijire 1. Alterarea starii generale manifestata prin astenie.

Obiective - bolnava sa-si redobndeasca interesul pentru desfasurarea activitatilor.

Interventii Proprii - bolnava va fi ascultata atent, va fi ndemnata sa-si exprime sentimentele, va fi ncurajata pentru comunicarea cu colegele de salon si familia; - stimularea pacientei n efectuarea unor activitati; - pacienta va fi recompensata prin laude. - stimularea bolnavei n efectuarea unor activitati: se va stabili un program de activitati agreat de bolnava pentru a preveni plictiseala. - se previne izolarea prin stimularea relatiilor interpersonale. Se va stimula apetitul bolnavei prin alimente oferite n cantitati mici si la intervale scurte de timp. - i explic pacientei principiile unei alimentaii corecte ; - o nv care este valoarea nutritiva a alimentelor; - contientizez pacienta asupra importanei regimului alimentar in meninerea sntii sale; - i ntocmesc un regim alimentar; - fac bilanul lichidelor ingerate i a celor eliminate; - stabilesc un orar regulat al meselor; Delegate Administrez tratamentul prescris de medic. Vitamino-terapie: -vit. B1 1 fi/zi im -vit C 1fi/zi i.v

Evaluare 18-20.02.2013 -in urma interventiilor efectuate pacienta prezint astenie 21-28..02.2013 Dupa cteva zile, n urma plimbarilor, a exercitiilor fizice pe care bolnava le face zilnic, starea ei psihica se mbunatateste vizibil, starea generala este buna. 18-20.02.2013 Pacienta prezint slabire fizica, fatgabilitate 20-28.02.2013 n urma tratamentului de aproximativ doua saptamni starea pacientei se mbunatateste foarte mult si are din nou ,,pofta de viata. 18-20.02.2013 Pacienta prezint inapetent. 20-28.02.2013 n urma interventiilor apetitul bolnavei revine la normal.

2. Slabirea fizica adinamie din cauza afeciunii manifestata prin fatigabilitate.

Bolnava sa-si redobndeasca interesul pentru desfasurarea unor activitati, sa-si redobndeasca ncrederea n fortele proprii.

Administrez tratamentul prescris de medic. -vit. B1 1 fi/zi im -vit C 1fi/zi i.v -glucoz 5% 500ml/zi

3. Alterarea nutritiei din cauza anxietii manifestata prin inapetenta.

Asigurarea unui aport alimentar n functie de necesitatile bolnavei.

Administrez tratamentul prescris de medic. -vit. B1 1 fi/zi im -vit C 1fi/zi i.v

27

4. Deficit de autongrijire manifestat prin aspectul exterior nengrijit.

Bolnava sa se ngrijeasca de aspectul ei exterior.

Se va stimula bolnava sa-si faca toaleta, sa se spele, sa se mbrace, sa-si aranjeze parul. nucrajez i felicit pacientul pentru fiecare aciune efectuata in scopul imbuntatirii aspectului sau.

Colaborez cu familia i psihoterapeutul

18-19.02.2013 Bolnava refuza s se autongrijeasc. 20-28.02.2013 Dupa cteva zile pacienta ncepe sa se ngrijeasca din nou de aspectul ei exterior si o data cu acesta se obtine si o ameliorare a starii generale. 18-19.02.2013 Paceinta prezint insomnie. 20-21.02.2013 Pacienta doarme 5 ore pe noapte. 22-28.02.2013 n urma tratamentului somnul bolnavei este corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ.

5. Alterarea somnului datorita insomniei de adormire manifestata prin oboseala, agitatie

Asigurarea unui somn corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ

- identific cauza insomniei i ncerc s linitesc pacienta; - asigurarea microclimatule corespunzator: camera linistita, lipsita de excitati, temperatura optima; - bolnava nu va fi lasata n timpul zilei sa se odihneasca prea mult. - explic pacientei cum trebuie sa aplice tehnici de relaxare; - pacienta va bea o can de lapte cald nainte de culcare; - observ i notez in foaia de observaie calitatea i orarul somnului i efectele acestuia asupra organismului. ncurajez pacienta sa vorbeasca despre problemele ei, ncerc sa o sfatuiesc i s o linitesc pentru a-si putea recapata linistea sufleteasca de care are nevoie.

- administrez tratamentul medicamentos: - dormicum 1tb seara la nevoie. - frontin 1 cp seara

6. Alterarea starii generale manifestata prin irascibilitate, neliniste, tristete.

Pacienta sa-si recapete linistea sufleteasca de care are nevoie

- administrez tratamentul medicamentos: Piracitam: 2/1 tb/zi; frontin 1 cp seara si vitaminoterapie

18-19.02.2013 Pacienta este nelinitit, irascibila i trist. 20-22.02.2013 Pacienta incepe sa ii recapete linitea i nu mai este irascibil. 23-28.02.2013 Pacienta se simte mult mai bine. ncepe sa zmbeasca si starea sa generala se mbunatateste foarte mult.

28

7. Deficit de cunotine din cauza lipsei de informaii, manifestat prin cunotine insuficiente despre boala sa.

Pacientul s fie bine informat.

- pacientul este educat in vederea continurii tratamentului conform indicaiilor medicului; - pacientului i se recomanda s revin la control periodic i la pansat.

- colaborare cu familia n vederea unui regim de viata sntos

- in urma explicatiilor efectuate pacientul a interes i a asimilat informaiile primite.

temp 18.02.2013 36,7 19.02.2013 36,4 20.04.2008 36,6 21.02.2013 36,6 22.02.2013 36,5 23.02.2013 36,2 24.02.2013 36,4 25.02.2013 36,2 26.02.2013 36,5

Puls 80 82 79 81 82 75 80 82 78

TA

Resp. Glicemie : Vn 80-120mg% Vo 95 mg% Colesterol : Vn 1,8-2,80g% Vo 2,10 g% Eritrocite : 1/f/zi SC sau IM Vn 4,2 mil/mm Vo 4,3 mil/mm -indic.: starii de hipovitaminoza, boli epuizante, nevrite, hepatite CI: alergie la vit. B1 r.adv.: foarte EKG: nregistrarea grafica a rezultatei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. - nu prezinta modificari. Piracitam: 2/1 tb/zi; Regimul alimentar este unul normal, dar mai bogat n legume Indic: involutie intelectuala(tulb. de si fructe. atentie, memorie) ntrziere psihica, tulb. de comportament Bolnava va avea mai multe mese pe zi, usoare si dese. CI: insuficienta renala severa. Pentru un timp se vor suprima alcoolul, condimentele si excesul R. adev. : ocazional nervozitate, de carne sau conserve. insomnie, greata, dearee. Vitamina B1:

130/80 18 125/70 19 120/70 20 125/80 19 120/75 19 120/70 120/65 120/70 125/70

29

27.02.2013 36,6 28.02.2013 36,7

87 79

120/70 120/70

Leucocite : Vn 42008000/mm Vo 5000/m

rar IV poate fi urmate de reactii grave(soc) vit. C: 1/f/zi(500mg)

Trombocite : Vn 150400000/mm Vo 250000/m Limfocite : Vn 20-40% Dormicum: 1tb. seara Vo 22% Hemoglobina : Vn 13+2g% Vo 13g% VSH : Vn 2-12m/g Vo 7mm/h - CI : intoleranta la substanta, miastenie, psihoze. Insulina: Flacon de 10 ml sol. neutra Mod de administrare 15 UI /zi SC - indic.: inductor al somnului, caracterizat printr-un debut rapid al actiunii sale. -indic.: tratamentul scorbutului, a asteniilor profilaxia avitaminozei sau hipovitaminozei C CI: litiaza renala -r.adv. la doze crescute favorizeaza tulb. digestive sau urinare.

30

Examen serologice: Negative

Frontim: 1comp. Seara Se administreaza ca si sedativ

Sumar de urina: Glucoza: Culoare galben deschis Densitatea Vn 1015-1025 Vo 1017 pH Vn 5,6-6,4 Vo 5,7 -proteinuria negativa 5% 250mlx2

31

4.3 EPICRZ Pacient n vrst de 48 ani se interneaz pe secia de pshiatrie clinic n data de 18.02.2013 cu urmtoarele manifestri de dependen: - tristete - irascibilitate - inapetenta - neliniste - astenie(slabiciunea starii generale) - fatigabilitate - plns. n urma examenului clinic i paraclinic s-a stabilit diagnosticul de nevroz astenic cu elemente de depresie. Datele culese au fost analizate i interpretate definindu-se problemele de dependen, diagnosticele de ngrijire i obiectivele. n urma interveniilor proprii i delegate i a tratamentului, obiectivele au fost ndeplinite iar problemele de dependen rezolvate. Pe durata spitalizrii pacienta nu a avut nici o complicaie iar n data de 28.02.2013 pacientul este externat, prezentnd o stare general bun. Pacientul s-a externat cu urmtoarele recomandri: - s continue tratamentul prescris de medic - s evite emotiile puternice, stresul i surmanajul - s-i reia treptat activitatea fizic - s respecte regimul alimentar bogat n vitamine i proteine - s se prezinte periodic la control Verific dac pacientul a neles corect mesajul transmis i dac i-a nsuit noile cunotine.

32

BIBLIOGRAFIE
1. Stanescu Sorin: Nevroza astenica, Editura medicala 2. Ed. Pamfil si D. Ogodescu: Nevrozele, Editura medicala 3. Tudor serbanescu: Neurologie. Psihiatrie. Endocrinologie, Editura medicala

4. Lucretia Tirtica: Ghid de nursing si Breviar de explorari functionale, Editura medicala 5. Carol Mozes: Tehnica ngrijirii bolnavului

33