Sunteți pe pagina 1din 2

Moara cu Noroc

de Ion Slavici

Relatia dintre doua personaje : Ghita si Ana

In orice nuvel, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea personajelor. Acest lucru este vizibil i n nuvela realist-psihologic Moara cu noroc a lui Ioan Slavici. Realismul nuvelei este susinut mai ales de amprenta pe care i-o pune mediul social asupra comportamentului i caracterului uman, dar i de veridicitatea relaiilor dintre personaje. Astfel iau natere conflicte puternice de ordin exterior (social) sau interior (psihologic, generat de cel dinti). Relatia dintre Ghita si Ana este surprinsa in procesul de destramare , autorul insistand ca patima pentru bani poate distruge existenta oamenilor. Ghita, personaj principal , se impune atat prin complexitate, cat si prin putere de individualizare si ilustreaza consecintele distrugatoare pe care le are asupra omului lcomia extrema. Acesta este un cizmar nemultumit avand ambitia de a-si depasi limitele si de a oferii familiei un trai decent. Pe de alta parte, Ana ,personaj secundar si realist, este sotia cizmarului Ghita, mama a doi copii si impartaseste acelasi destin tragic, pentru ca incalca virtuti morale importante, cum sunt cinstea si loialitatea fata de sotul ei. Cei doi locuiesc intr-un spatiu rural, in timpul inceputului capitalismului cand ierarhizarea sociala incepe sa se faca in functie de bani. Deoarece trasaturile de caracter ale celor doi sunt conturate dominant prin caracterizare indirecta, un rol important in conturarea cuplului din aceasta nuvela il au intamplarile si situatiile prin care trece, acestea fiind organizate in mod conventional pe baza momentelor subiectului. Capitolul incipit al nuvelei preia functiile prologului, prefigurand tema si conflictul dominant, prin intermediul sfatului rostit de batrana soacra a lui Ghita-"Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca-i vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit", ea evidentiind faptul ca nu bogatia, ci doar linistea caminului il poate face pe om fericit si anticipand ideea unui conflict social si psihologic. Expozitiunea este reprezentata de hotararea lui Ghita de a lua in arenda hanul "Moara cu noroc", asezat intr-o vale situata la rascruce de drumuri, in incercarea sa de a-si depasi modesta conditie sociala. Astfel cei doi, Ana si Ghita, se muta impreuna cu mama acesteia si cu cei doi copii si incep sa munceasca, schimband infatisarea locului si reusind sa agoniseasca ceva avere. Intriga este reprezentata de aparitia la han a lui Lica Samadaul, un fel de staroste al tuturor turmelor de porci din zona, un om hot si ucigas, care-i impune carciumarului sa-i

devina complice, iar Ghita i se supune, temandu-se de razbunarea acestuia, in ciuda opozitiei sotiei sale. Pana la aparitia lui Lica la han, cuplul se afla intr-o completa armonie , atat prin unitatea familiei cat si prin relatia bazata pe incredere, intelegere si respect. Desfasurarea actiunii consta in toate activitatile intreprinse de cuplu, in timp ce Ghita este dominat de forta malefica a Samadaului: primeste de la Lica sase porci despre care stia ca sunt furati, dar acesta este orbit de banii pe care i-a putut obtine, jumatate din ei ramanand ai lui . Pe masura ce trece timpul, iar banii se inmultesc, Ghita este tot mai dornic de imbogatire, devenind impulsiv, violent si pierzandu-si controlul de sine. Un moment semnificativ in destramarea cuplului ar fi cearta dintre cei doi soti pe tema neintelegerilor aparute , Ghita ripostand la atitudinea Anei, aceasta fiind insistenta, dezamagita si ingrijorata. In acelasi timp, Ana il percepe pe Lica drept un posibil protector al familiei si se lasa atrasa in jocul acestuia si isi pierde increderea in Ghita, simtindu-se respinsa de acesta. Punctul culminant al nuvelei este reprezentat de momentul in care, de Paste, la o petrecere cu lautari, Ghita se hotaraste sa-l ajute pe Pintea, lasandu-si sotia la han ca momeala pentru a-l prinde pe Lica cu bani asupra lui, situatie in care acesta ar fi putut fi osandit, demonstrandu-i-se vinovatia. Deznodamantul are rol de epilog si incheie simetric opera prin vorbele batranei, care pune intamplarile pe seama destinului necrutator: "Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat". Finalul are valoare moralizatoare , personajele fiind pedepsite pentru comportamentul si atitudinea lor care distruge echilibrul initial al familiei, cauza fiind aventura Anei cu Lica , in urma planului facut de Ghita. Explicatia gestului final a lui Ghita si respective uciderea Anei, evidentieaza gestul unui om slab care isi pierde controlul si isi exteriorizeaza furia si frustrarile personale. Complexitatea cuplului Ghita-Ana este evidentiata prin tehnicile si procedeele folosite. Privind personajele si actiunile lor din punct de vedere obiectiv, naratorul se valideaza ca fiind omniscient, avand o viziune de ansamblu asupra universului fictional, fiind folosite verbe de persoana a III-a. Astfel,prin modul de abordare a unei problematici morale a vietii si anume relatiile ce instraineaza individul de valorile pure si morale ale familiei, opera "Moara cu noroc" reuseste sa reflecte imaginea unei familii abatute de la perceptiile morale specifice acestui mod de organizare a indivizilor in cadrul societatii.