PARODONTIUL MARGINAL PROFUND, DE SUSTINERE SAU FUNCTIONAL reprezinta totalitatea tesuturilor ce au functia de fixare si sustinere a dintelui in alveola.

Principalele componente ale parodontiului marginal profund sunt: - cementul radicular; - desmodontiul; - osul alveolar.

Cementul radicular Este un tesut de tip conjunctiv, cu grad ridicat de mineralizare, care acopera suprafata radiculara a dintilor si, uneori, o mica portiune din coroana dintelui.Ca structura se aseamana cu tesutul osos,dar spre deosebire de acesta nu este vascularizat,nici inervat.Proportia de elemente anorganice din cement este de 46%,deci mai mica decit in os (70,9%),smalt(95,5%) sau chiar dentina(69,3%).Cementul este interfata dintre radacina dintelui si desmodontiul din spatiul dento-alveolar. Raportul topografic ntre smalt si cement poate fi: - cementul acopera smaltul cervical n 60-65% din cazuri; - cementul vine n contact cu smaltul n 30% din cazuri; - cementul nu se ntlneste cu smaltul, lasnd o mica portiune de dentina descoperita, n5-10% din cazuri. Toate situatii se pot ntlni chiar la acelas dinte. Raportul dintre cement si smalt: a =cementul acopera smaltul; b = cementul vine n contact cu smaltul; c = cementul nu se ntlneste cu smaltul,dentina este descoperita. S= smalt C= cement D = dentina Exista 2 tipuri de cement: Primar(acelular); Secundar(celular). Cementul primar, acelular,fibrilar este dispus, n special, n jumatatea coronara a radacinii, (sau pe 2/3 din lungimea ei).Acesta se formeaza odata cu eruptia dintilor. Histologic, prezinta linii de apozitie

paralele n general ntre ele si suprafata radiculara. Ele reprezinta apozitia ciclica, priodica de cement, care se continua pe tot parcursul vietii. Acesta proprietate a cementului contribuie la mbunatatirea implantarii si explica procesele reparatorii care se produc dupa fracturile radiculare.Grosimea stratului de cement variaza de la ctiva m n timpul eruptiei, la 50 m ntre11 si 20 de ani, pna la 130 m la adult si chiar mai mult, peste 500 m la persoanele vrstnice. n grosimea sa sunt prezente fibre de colagen denumite intrinseci (care apartin cementului), spre deosebire de cele care provin din desmodontiu si sunt numite fibre extrinseci. Compozitia cementului fibrilar, acelular:Substanta minerala a cementului este reprezentata de cristale fine, aciculare dehidroxiapatita care formeaza 61 % n greutate (31% n volum) si apa 12 % n greutate (36% nvolum). Gradul de mineralizare a cementului este mai redus la vrste tinere si mai mare la vrstnici.n mbolnavirile parodontale, cementul cervical expus agresiunii microbiene din mediul bucal se poate hipermineraliza prin aport fosfocalcic de origine salivara. Cementul secundar, celular, este situat n jumatatea apicala a radacinii ai la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculari.Acesta se dezvolta dupa eruptie,in raport cu necesitatile functionale. Grosimea lui variaza ntre 130-200 m. n potiunea mijlocie a radacinii cementul celular poate acoperi o portiune de cement acelular depus anterior. Compozitia cementului celular: Substanta minerala este mai redusa 46% n greutate, dar matricea organica este mai bogata,fiind reprezentata de colagen tipul I (peste 90%) si III (cca 5%), glicoproteine si proteoglicani. Cementocitele sunt celule caracteristice acestui tip de cement si sunt situate numai n cement nu si n desmodontiu, stationare n lacune ale cementului( cementoplaste). Lacunele sunt unite ntre ele prin canalicule fine care se orienteaza preferential catre desmodontiu.Cantitatea de fibre de colagen provenite din desmodontiu si fixate n cementul celular este mai mare dect n cementul acelular.

Desmodontiul Totalitatea structurilor din spatiul dento-alveolar formeaza un complex morfofunctional este un tesut conjunctiv moalece inconjoara radacina si fixeaza cemtul radicular deosul alveolar. Spatiul dento-alveolar are forma de clepsidra, fiind mai ngust n zona de roatie a dintelui Hypomochlion si mai larg n zona cervicala,respectiv apicala. n medie spatiul dento-alveolar masoara 0.35 mm spre coroana dintelui,0.25 mm spre apex si 0.17 mm n zona hypomochlion. Dimensiunile spatiului dento-alveolar, deci ale desmodontiului, variaza n functie de: - vrsta: este mai larg la adolescenti si tineri dect la vrstnici; - gradul de eruptie: este mai ngust la dintii neerupti si inclusi; - gradul de functionalitate a dintelui: este mai larg la dintii cu functie normala, active si mai ngust la dintii fara antagonsti; - hiperfunctia prin suprasolicitare mareste dimensiunile spatiului dento-alveolar; - inflamatia desmodontiului; - afectiuni sistemice: sclerodermia se nsoteste de o largire a spatiului dento-alveolar; Componentele desmodontiului sunt: - substanta fundamentala; - celule; - fibre; - vase si nervi. Substanta fundamentala Celulele Celulele din desmodontiu au functia principala de mentinere a sistemului fibrelor ligamentului periodontal prin sinteza de noi fibre si remodelarea celor existente. Dintre celulele desmodontiului se disting: Celulele mezenchimale nediferentiate dotate cu un nalt potential de transformare n cellule ca: fibroblasti, cementoblasti, osteoblasti. Ele joaca un rol estential n procesele de structurare normala a desmodontiului, cementului si osului alveolar. De asemenea, participa alaturi de alte sisteme reparatorii la fenomene de

regenerare dupa interventii chirurgicale asupra parodontiului marginal. Osteoclastele actioneaza mpreuna cu osteoblastii n remodelarea osului alveolar. Odontoclastele sunt celule cu rol n reabsorbtia tesuturilor mineralizate, iclusiv cementul. Celulele epiteliale Celulele de aparare ca macrofage, mastocite, polimorfonucleare, limfocite. Fibrele desmodontale. Ligamentul periodontal. Cele mai numeroase sunt fibrele de colagen, n proportie de 53-74 %, putine fibre de oxytalan si rare fibre elastice. Fibrele de colagen sunt formate din fibrile. Numeroase fibre de colagen sunt grupate n benzi groase, care n totalitate formeaza sistemul ligamentului periodontal . Orientarea fibrelor se face ntre osul alveolar i cement, dup un traseu de celemai multe ori oblic, dinspre coronar spre apical i dinspre osul alveolar spre dinte. Traseul fibrelor este ondulat ceea ce le asigur un rol func ional deosebit n preluareasolicit rilor exercitate asupra dintelui. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal 1. Fibrele crestei alveolare sunt u or oblice, se ntind de la marginea osuluialveolar spre cementul radicular, sub epiteliul jonc ional