www.referat.

ro

Motivatii reale ale razboiului din Irak

Motto: "Its all about the oil". (Este un razboi numai pentru petrol) - Ted Koppel, The New York Times" Scurta prezentare In 1993, prin razboiul din Golf, Irakului i s-au impus o serie de sanctiuni din partea Natiunilor Unite care stabileau, printre altele, un embargou si obligatia ca toate armele de distrugere in masa sa fie distruse. Regimul presedintelui irakian de la acea vreme, Sadam Husein, s-a opus colaborarii cu inspectorii ONU, in ciuda consecintelor embargoului asupra populatiei, si a tuturor atacurilor la care era supusa tara de catre fortele britanice si americane. Prin invazia Afganistanului din 2003, presedintele american George W. Bush a situat Irakul pe o asa-numita axa a raului, acuzand regimul lui Sadam Husein de a detine cantitati mari de arme de distrugere in masa, de a avea legaturi cu Al-Qaida, si de a fi un pericol iminent pentru Umanitate, bazandu-se pe presupuse informatii secrete. Dupa ce timp de luni intregi a presat Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite ca sa aprobe o rezolutie care sa sprijine invazia, lucru care nu a reusit sa il faca datorita lipsei de sprijin, Bush a facut o reuniune cu asa-numitul Trio al Azorelor (cu toate ca se referea la patru personalitati), format de el insusi, de Tony Blair, prim-ministrul Regatului Unit, Jos Maria Aznar, presedintele spaniol si prim-ministrul portughez Durao Barroso, pentru a anunta crearea unei aliante care avea scopul de a invada Irakul si de a-l detrona pe Hussein. Reactia opiniei publice mondiale a fost in general ostila, in special prin realizarea unor manifestatii mondiale contra razboiului din Irak, dar acestea nu au fost bagate in seama de alianta. La 20 martie 2003 a inceput invazia coalitiei in Irak, care viola flagrant Dreptul International si care nu dispunea de aprobare din partea Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite. Motivatiile reale ale razboiului din Irak Scopul oficial pentru care Administratia Bush a invadat Irakul a fost de a-l opri pe Saddam Hussein sa produca si sa foloseasca arme de distrugere in masa. La mult timp

dupa ce invazia a avut loc, aceste arme nu au fost gasite si probabil nici nu vor fi gasite niciodata, pentru ca nu exista. Singurele ocazii in care Saddam a folosit arme chimice a fost cand s-a razbunat pe locuitori din diverse sate irakiene. Desi inca de dinaintea invaziei, mai multi specialisti in informatii au atentionat Administratia ca Saddam nu are si nu produce asemenea arme, Bush nu a tinut cont de opiniilor lor avizate ci a preferat sa asculte de irakieni aflati in exil si care ar fi spus orice ca sa-l indeparteze pe Saddam de la putere. Dupa ce acest motiv de atac s-a dovedit neintemeiat, Bush a afirmat doar ca "rasturnarea unui dictator este un rezultat suficient de bun care sa justifice razboiul". Un alt motiv invocat de Administratie pentru razboiul din Irak a fost lupta antiterorista, si in special eliminarea retelei Al-Qaeda, desi niciodata nu a putut fi demonstrata vreo legatura intre Saddam si acesta organizatie terorista. In primul rand multi dintre fondatorii Al-Qaeda sunt de fapt originari din Arabia Saudita si au familii si legaturi acolo. Dar Arabia Saudita este un foarte bun prieten al SUA in zona, asa ca Bush nu s-a gandit nici o clipa sa o atace. De fapt, in Irak Al-Qaeda a devenit foarte activa abia dupa invazia trupelor americane si chiar serviciile secrete recunosc, la ora actuala Irakul a devenit o pepiniera foarte importanta pentru teroristi, inclusiv pentru Al-Qaeda. Adevaratele motive sunt totusi: 1. Petrolul Irakian Irakul exporta inainte de razboi aproximativ 520 milioane de barili de petrol pe an. La cotatia actuala de aproximativ 65$/baril, asta inseamna aproape 34 miliarde de dolari pe an (fara preturi de productie). In statele arabe pentru firmele extractoare functioneaza sistemul 50%-50%, adica 50% din castiguri revin statului iar 50% firmelor care extrag si exporta. Tinand cont ca practic americanii au controlat atribuirea tuturor contractelor din Irak si in special a celor legate de petrol, marea majoritate a firmelor din domeniu sunt americane, si deci aceste firme ar castiga aproximativ 17 miliarde dolari pe an. Din pacate pentru americani costurile razboiului au fost imense si din ultimele estimari se apropie de 350 miliarde de dolari. De fapt se aproximeaza ca daca lucrurile continua in ritmul actual, vor ajunge curand la $400 miliarde. Pentru a ne face o imagine despre ce inseamna aceasta suma, castigurile bugetare ale Romaniei pe anul 2005 au fost de aproximativ $73 miliarde. Facand calculul, rezulta ca o tara precum Romania ar trebui sa lucreze in mod exclusiv si neintrerupt vreo 5 ani si jumatate doar pentru a acoperi costurile acestui razboi. 2. Iranul Iranul a fost pus de Bush pe axa raului si de mult timp la Washington se urzesc planuri pentru a ataca aceasta tara. Intr-un fel Iranul este considerat "premiul cel mare" pentru americani si mult din politica externa americana converge catre a subjuga aceasta tara. De fapt daca ne uitam pe harta, Iranul practic incetul cu incetul a fost incercuit de o prezenta americana militara: Afganistan, Turcia, Arabia Saudita, Pakistan si mai nou Irak sunt toate tari care imprejmuiesc Iranul si care adapostesc baze militare americane sau cel

putin au o politica puternic pro-americana. Din oricare dintre aceste tari (sau simultan) se poate lansa o ofensiva impotriva regimului de la Teheran. Aceasta ofensiva ar avea doua mari teluri: acapararea petrolului Iranian (exporturi de peste 900 milioane de barili pe an) si eliminarea amenintarilor pe care Iranul le-a proferat la adresa Israelului, privind stergerea de pe harta a acestuia din urma. Faptul ca mai nou Iranul s-a angrenat intr-o activitate accelerata de generare de combustibili nucleari, nu poate decat sa accentueze presiunea strategilor de la Washington si Tel Aviv de a gasi cat mai repede o solutie la aceasta problema. Cum sunt perceputi americanii in Irak? Daca la inceput americanii au fost perceputi ca niste eliberatori de catre populatia irakiana, din cauza ca l-au indepartat de la putere pe Saddam Hussein, la scurt timp totusi perceptia s-a schimbat radical si acum ei se "bucura" de o reputatie foarte proasta in randul populatiei locale. -cazurile celebre de tortura a prizonerilor aflati in custodie americana la Abu Ghraib precum si in alte locuri de detentie. Ultimele dovezi arata in mod cert ca aceste acte de tortura nu au fost practicate in mod intamplator ci au avut loc ca urmare a politicii Departamentului de Aparare al SUA. - actele abominabile comise de unii soldati americani, cum ar fi violuri urmate de uciderea intregii familii pentru stergerea urmelor, sau masacre in randul populatiei civile ca urmare a uciderii unor camarazi de arme. - desconsiderarea la care sunt supuse obiceiurile si religia locala: exista cazuri in care Coranul, cartea sfanta a Islamului, a fost ars, multe tabu-uri in special sexuale impuse de Islam au fost luate in ras, etc. In randul unei populatii fundamentalist religioase, aceste acte nu au putut decat sa duca la o stare de revolta anti-americana. - in Irak aproape nimeni nu mai crede in motivele lui Bush pentru care a fost declansat razboiul. La fata locului se constata foarte clar lupta de interese economice si cum firmele straine si in special americane urmaresc sa puna mana pe resursele tarii. Cel mai adesea acesta se face prin intermediul unor oameni politici Irakieni, care sunt marionetele americanilor. - datorita incapacitatii americanilor de a stabiliza tara, la ora actuala Irakul se confrunta atat cu lipsuri cronice de alimente si chiar de energie, cat si cu un risc tot mai mare al vietii. Pierderi Forta multinationala condusa de Statele Unite a pierdut aproximativ 4.300 de oameni in Irak, dintre care majoritatea sunt americani, de la invadarea tarii la 20 martie 2003.Potrivit statisticilor publicate pe site-ul Irak Body Count, cel putin 81.639 de civili irakieni au fost ucisi incepand cu aceasta data.Fortele de securitate irakiene au platit un tribut greu, potrivit autoritatilor, cel putin 12.000 de politisti au fost ucisi de la indepartarea de la putere a lui Saddam Hussein.AFP prezinta in continuare bilantul mortilor, pe nationalitati, intocmit in conformitate cu informatiile obtinute de la diverse surse militare.

STATELE UNITE: 3.987 de militari si personal auxiliar. MAREA BRITANIE: 175 de militari. ITALIA: 32 de militari, intre care 17 au murit intr-un atentat impotriva unei baze militare italiene din Nassiriyah, in sudul tarii, in noiembrie 2003. Un agent de informatii militare a fost, de asemenea, ucis. Ultimii militari italieni au parasit Irakul in decembrie 2006. UCRAINA: 18 militari. Ucraina si-a retras contingentul din Irak in 2005, dupa o misiune de peste doi ani. POLONIA: 22 de militari. BULGARIA: 13 militari ai contingentului bulgar au fost ucisi in Irak. Bulgaria a prelungit mandatul contingentului sau pana la 31 martie 2008. SPANIA: 11 militari spanioli au murit in Irak intre 1 mai 2003, iar contingentul a fost retras in mai 2004. DANEMARCA: Opt militari. EL SALVADOR: Cinci militari. SLOVACIA: Patru militari. Cei 100 de genisti au parasit Irakul in februarie 2007. LETONIA: Trei militari. ESTONIA: Doi militari, ucisi in lupte in 2004. THAILANDA: Inainte de retragerea din Irak, in septembrie 2004, contingentul thailandez a pierdut doi militari, ucisi intr-un atentat in decembrie 2003. OLANDA: Doi militari au murit in 2004. Mandatul militarilor olandezi s-a incheiat in martie 2005. CEHIA: Un militat ucis intr-un accident rutier in 2003. KAZAHSTAN: Un militar a fost ucis la 9 ianuarie 2005. AUSTRALIA: Un militar din cadrul fortelor aeriene a fost ucis dupa ce un avion britanic s-a prabusitla sfarpitul lui ianuarie 2005, in apropiere de Bagdad. UNGARIA: Un militar a fost ucis in iunie 2004 intr-un atentat. Contingentul s-a retras in decembrie, acelasi an.

ROMANIA: Doi militari au fost ucisi, unul la 21 septembrie 2007, iar celalalt in aprilie 2006. COREEA DE SUD: Primul militar sud-coreean a fost ucis in Irak la 20 mai 2007. Contingentul sud-coreean a fost redus progresiv de la 2.300 la 1.200 de militari. Concluzie Din cele prezentate mai sus Irakul este in mod cert un punct de cotitura pentru politica externa americana. Primul rezultat major este ca disponibilitatea Americii de interventie externa directa a scazut foarte mult. De acest lucru este foarte constient Iranul, care a indraznit mult mai mult sa joace un rol activ in zona. La fel Coreea de Nord poate fi mai linistita ca nu va fi atacata curand. Pe de alta parte Israelul, care se bazeaza foarte mult pe sustinerea americana se vede acum nevoit sa se descurce din ce in ce mai mult singur, in special in privinta Iranului. Imaginea Americii a avut foarte mult de suferit in lume, iar multi lideri politici ezita sa mai faca orbeste pe placul americanilor. Populatiile locale au vazut pentru a doua oara in 2006 ca intr-o lupta de gherila o forta mica poate cu succes sa reziste unui ocupant mult mai puternic, daca are sprijinul populatiei.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate