TULHIN ANDREI

Jurnal Cpitan la 15 ani de Jules Verne Date despre autor:

Dup ce a terminat studiile de la liceu, Verne a plecat la Paris, pentru a-i continua studiile. n 1848, mpreun cu Michel Carre, a nceput s lucreze la operetele muzicale, din punct de vedere literar. Cnd tatl lui Jules Verne a aflat c fiul su scria i compunea mai mult dect nva pentru Drept, i-a ntrerupt sprijinul financiar. n perioada aceasta s-a ntlnit cu autori de reputaie, cum ar fi Alexandre Dumas i Victor Hugo, care i-au dat nite sfaturi foarte bune. ns cea mai mare realizare pe plan personal a lui Jules Verne a fost cstoria sa cu Honorine de Viane Morel, o vduv cu dou fiice. S-au cstorit la 10 ianuarie 1857. Ajutat de optimismul i ncurajrile ei, Jules Verne a continuat s scrie i s caute activ un editor ce ar fi putut s-i publice cartea. Pe 4 august 1861 s-a nscut copilul lor, Michel Jean Pierre Verne. A fost descris de ctre tatl su ca un enfant terrible (un copil teribil). Trecnd peste obieciile exprimate de Jules Verne, el s-a cstorit n secret cu o actri, cu care a avut doi copii. Un moment semnificativ n viaa literar a lui Jules Verne l-a constituit apariia lui Pierre-Jules Hetzel, unul dintre cei mai importani editori francezi, care a mai publicat operele lui Victor Hugo, George Sand, Erckmann-Chatrian i muli alii. Cnd s-au ntlnit, Jules Verne avea 35 de ani, iar Pierre-Jules Hetzel avea 50 de ani, i de atunci pn la moartea lui Hetzel ei au format un excelent tandem - scriitor i editor. Imediat dup aceast ntlnire norocoas Verne a publicat romanul Cltorie spre centrul Pmntului (1864). Au urmat:

De la terre la lune - De la Pmnt la Lun (1865) Vingt Mille Lieues sous les mers - 20.000 de leghe sub mri (1869) Le tour du monde en quatre-vingts jours - Ocolul Pmntului n 80 de zile (1873)

Fratele su, Paul Verne, a contribuit la Ediia Nr. 40 a Festivalului Francez de la Mont-Blanc, unde a adugat operele coleciei de povestiri ale fratelui su, Doctor Ox, n 1874. Jules Verne a rmas cel mai tradus scriitor de romane; potrivit statisticilor UNESCO operele sale au fost traduse n 148 de limbi. Anul 2005 a fost anul centenarului morii scritorului marcat n Frana i n alte ri francofone, printre care i Romnia, prin reeditri ale volumelor sau ale unor opere de exegez despre Jules Verne.

CITAT n ziua de 2 februarie 1873, briculgoelet Pilgrim se afla la 4357' latitudine sudic i la 165 19' longitudine vestic fa de meridianul de la Greenwich. n timpul pregtirilor de plecare, doamna Weldon i tovarii si de cltorie venir pe puntea briculuigoelet. Cpitanul Hull se apropie de pasagera sa . Aadar, ne-am neles, doamn Weldon: dac vrei s cltorii pe Pilgrim, o facei pe rspunderea dumneavoastr. Dick Sand ndrgise copilul, care, la rndul su, simindu-se iubit de acest frate mai mare, cuta s fie mereu cu el. n lungile i desele rgazuri dintr-o cltorie pe ap, cnd marea-i linitit i pnzele nu cer noi manevre aa cum era cazul cu Pilgrim acum Dick i Jack erau aproape ntotdeauna mpreun. Uite colo! rspunse micul Jack, artnd un punct pe mare, printre dou din pnzele bompresului. Dick Sand privi cu atenie spre punctul artat i strig imediat, cu glas puternic: -O epav pe direcia vntului, la tribord8 nainte! La lumina zilei, care ptrundea n voie prin luminator, cpitanul Hull recunoscu cinci trupuri de negri. Dick Sand, mergnd de la unul la altul, avu impresia c srmanii mai respir nc. - Pe bord! Pe bord! strig cpitanul Hull. De! Se poate ca aceste crustacee s nu v
intereseze; v asigur ns c ai vorbi cu totul altfel dac ai avea stomac de balen! Ce osp ai mai trage atunci! Oare nu mai rmsese n via nici un marinar de la bordul lui Pilgrim? Ba da! Unul singur! Dick Sand, dar care nu era dect elev-marinar i nu avea dect cincisprezece ani! Cpitan, ef de echipaj, marinari, se putea spune c tot echipajul era acum ntruchipat de el.

IMPRESII Pe data de 2 februarie 1873 vasul Pilgrim apartinand armatorului american James Weldon a parasit apele Noii Zelande dupa o bogata vanatoare de balene indreptanduse spre San Francisco.
James Weldon fiind nevoi sa paraseasca Noua Zelanda fiind chemat pentru a incheia o afacere importanta fiind nevoit sa isi lase in urma sotai si copilul sau. Cand doamna Weldon a aflat ca Pilgrim urma sa acosteze in portul Noii Zelande aceasta face o intelegere cu capitanul Hull de pe Pilgrim sa ii duca in San Francisco. Capitanul Hull a fost de acord cu conditia ca acesta nu era raspunzator daca se intampla ceva cu doamna Weldon.

La bordul lui Pilgrim tanarul Jack il intalnii pe Dick Sand un novice de 15 ani printre toti ceilalti marinari dar cu un viitor promitator in flota lui James Weldon.

La un moment dat in timpul calatoriei micutul Jack a observat o epava.Capitanul Hull pleaca sa investigheze aceasta epava la bordul caruia afla un caine si 5 negri.

Dupa inca cateva zile pe mare apa s-a facut brusc rosie din cauza crustaceelor.Vazand asta capitanul Hull isi dadu seama ca prin preajma trebuie sa fie o balena.Intradevar o balena sa arata numaidecat in fata acestora.Acesta lasa corabia pe mana tanarului Dick si a celor 5 negri deoarece avea nevoie de echipaj sa prinda balena.Capitanul lansa pescadronul si porni spre balena.Dupa multe ore pescadronul capitanului fu lovit de coada balenei si scufundat iar echipajul pieri in apele mari.Acum la conducerea lui Pilgrim era doar un baiat de 15 ani.

n timpul nopii se obinuiete adesea s se reduc numrul pnzelor i mai cu seam s se strng velele de sus: sgeile, zburtorul, rndunic i celelalte. Aceasta se face ca msur de prevedere, pentru cazul n care s-ar isca pe neateptate vreo furtun. Dar Dick Sand crezu de cuviin c poate renuna la o asemenea msur de precauie.Starea atmosferei nu lsa s se prevad nimic suprtor Aici,doamn Weldon, aici! spuse el. Pmntul pe care l-am vzut nu poate fi dect punctul acesta pierdut n mijlocul Pacificului! Nu poate fi dect insula Patilor! Nu exist alt insul prin regiunea asta! .i zu c micul Jack fu cel ce gsi camera
de culcare de care aveau nevoie! Alergnd pe la poalele rpei, el descoperi un fel de peter care se deschidea n dosul unui cot fcut de stnc. Grota din stnc avea pereii foarte netezi. Era adnc scobit, aa cum sap marea atunci cnd valurile zvrlite de furtun bat mnioase coasta. Bieaul era ncntat. i chem mama cu strigte de bucurie i-i art, mndru descoperirea lui. Bine, Jack! rspunse doamna Weldon. Dac am fi robinsoni sortii s trim mult vreme pe acest rm, nu am uita s dm acestei peteri numele tu! Bine, o s ne mprietenim cu timpul! rspunse Harris. Odat ajuni la ferm, o s ncalece pe un ponei drgu, care o s-i spun numai lucruri bune despre mine!

Corabia condusa de Dick inainta pe mare cand dintrodata o furtuna aparu de nicaieri.In urma furtunii corabia isi pierdu panza principala dar se si abatu de la traseu.

Aproape ca isi pierduse incredera cand dintr-o data Tom, unul dintre negri, vazu ceva la orizont.In urma consultarii harti Dick si-a dat seama ca era insula Pastilor.
Hercule, un alt negru, observa pamant din nou de data aceasta era tot o insula de proporti mai mari decat ultima dar si aceasta parea parasita.Fiind nevoiti sa acosteze acestia se indreapta spre insula.Cand ajung aproape de insula corabia se izbeste de niste stanci si este inghitita de ape dar nu innaite ca intreg echipajul si pasagerii sa poata parasi nava si sa salveze cateva provizii.Peste noapte echipajul dormi intr-o pestera. In cealalta dimineata Dingo, cainele, incepu sa latre furios.Era un explorator pe nume Harris care ii lamureste exact unde se afla, adica pe coasta Boliviana, in America de sud.Harris le propune sa il insoteasca la ferma fratelui sau unde vor gasi mijloace de transport pentru a-si continua calatoria spre San Francisco.

-Nu cred c Dick Sand se gndete s se

ntoarc pe coast pe drumul pe care l-am fcut mpreun, fiindc e sigur c s-ar rtci n mijlocul acestor pduri uriae. Nu m ndoiesc ctui de puin c o s caute s ajung la unul din rurile care curg spre rm, pentru a putea cobor pe o plut cursul rului. Altceva nu-i rmne de fcut i sunt sigur c la hotrrea asta o s ajung. n ziua aceea a fost mare srbtoare n

Odata ajunsi la ferma Dick se mira de multitudinea de specii de animale pe care le gaseste acolo, cum ar fi struti, papagali. Echipajul de pe Pilgrim il suspecteaza pe Harris ca fiind un negustor de sclavi deoarece vad urme de sange intr-un copac, furci pe care Tom le-a recunoscut imediat ca fiind furci cu care negrii erau legati. Dick si Tom hotarasc sa ramana secretul lor pentru a nu o ingrijora pe doamna Weldon. Dick si Hercule construiesc o pluta cu care sa scape de pe insula pana la Sfantul Paul de Luanda unde vor gasi ajutor.

In finala fost o sarbatoare mare iar

3

casa negustorului californian. Cel mai cald cuvnt de laud a fost cel rostit de doamna Weldon n cinstea lui Dick Sand, cpitan la cincisprezece ani!

doamna Weldon a strigat in cinstea lui Dick Sand cpitan la cincisprezece ani