1

Mobilitatea
Mobilitatea reprezint capacitatea individului de a se mica liber, de a-i coordona micrile. Micarea reprezint una din funciile de baz ale organismului uman, ea fiind aceea care semnific interrelaia cu mediul nconjurtor. Aceast funcie se realizeaz prin intermediul sistemului neuro-muscular. Diferitele micri ale omului au fost clasificate n: micri reflexe cele prin care organismul reacioneaz la un agent traumatic micri automate reprezint marea majoritate a activitii motorii a omului; micri voluntare reprezint micri complexe care au fost memorate

(evitarea unui obiect supranclzit);

anterior n scoara cerebral, avnd la baz reprezentri vizuale i kinestezice.

Micri adecvate Tipuri de micri: abducie (micarea de ndeprtare fa de axul median al corpului); adducie (micarea de apropiere fa de axul median al corpului); flexie (micarea de apropiere a dou segmente bra/antebra sau gamb/coaps); extensie (micarea de ndeprtare a dou segmente bra/antebra, gamb/coaps); rotaie (micare realizat n jurul axului care trece prin lungul segmentului care se deplaseaz); pronaie (la nivelul membrului superior micare de rotaie a minii, prin care palma privete n jos sau la nivelul membrului inferior planta privete lateral, cu marginea extern ridicat); supinaie ( la nivelul membrului superior micare de rotaie a minii, prin care palma privete n sus sau la nivelul membrului inferior planta privete medial, cu marginea intern ridicat); circumducie (micare complex care totalizeaz flexia, extensia, abducia i le asociaz cu rotaia).

Exerciiile fizice pot fi: active - efectuate de individ; pasive micri efectuate de alt persoan.

Contraciile musculare pot fi:

izometrice lungimea muchiului rmne neschimbat, doar tensiunea crete (ex. contracia muchilor pentru meninerea poziiei capului); izotonice tonusul muscular crete, lungimea muchiului se modific. Caracteristicile exerciiilor sunt: coordonate; armonioase; complete.
5

3) Contractura musculara = reprezinta contractia involuntara si permanenta a

unuia sau mai multor muschi care determina o pozitie inadecvata. 4) Crampa musculara = este o contractie musculara dar de scurta durata. 5) ATONIE musculara = absenta totala a tonusului muscular. HIPOTONIE musculara = diminuarea tonusului muscular 6) ATROFIE musculara = absenta volumului muscular si a tonusului muscular.

HIPOTROFIE musculara = scaderea volumului muscular si a tonusului

muscular 7) ANCHILOZA = imposibilitatea miscarii unei articulatii; 8) ESCARE = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala, de obicei prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua;

Regiuni predispuse aparitiei escarelor : a) Decubit dorsal : regiunea occipitala, Omoplatii, Coate, regiunea sacrococcigiana, Calcaie. a) Decubit lateral : Umar, regiunea trohanteriana, fetele laterale ale genunchilor, Maleole. a) Decubit ventral : Tample, Umeri, creasta iliaca, Genunchi, degetele picioarelor;

D) Postura inadecvata 3) Deformari ale membrelor inferioare. GENU VALGUM = genunchii sunt apropiati, iar picioarele departate; GENU VARUM = genunchii sunt departati si picioarele apropiate; PICIOR ECVIN = sprijinit pe degete; PICIOR TALUS = sprijinit pe calcai; PICIOR VARUS = sprijinit pe partea externa; PICIOR VALGUS = sprijinit pe partea interna; PICIOR PLAT = bolta plantara prabusita; 4) Deformari ale soldurilor LUXATIE = iesirea capului femural din articulatia coxofemurala 5) Pozitii patognomonice (specifice unei boli). OPISTOTONUS= sprijin pe calcaie si extremitatea cefalica, corpul fiind in extensie (in tetanos) PLEUROSTOTONUS = sprijin pe marginea laterala a plantei si umar, corpul fiind in extensie (in tetanos) Pozitia COCOS de PUSCA = capul in hiperflexie, iar membrele inferioare flectate pe coapse, iar coapsele pe abdomen; 6) TORTICOLIS = inclinarea capului intr-o parte datorita musculaturii gatului. 7) Batatura (clavus) .

Alte diagnostice nursing rezultate din perturbarea altor nevoi fundamentale sunt:
Schimb gazos ineficient legat de: staza secreiilor n cile respiratorii asociate cu imobilizarea; scderea expansiunii pulmonare asociat cu poziia de clinostatism.

Clearance aerian ineficient legat de:

incapacitatea de inspiraie maxim sau tuse eficient secundar durerii postoperator sau scderii tonicitii musculaturii toracice; medicaie care deprim respiraie;

staza secreiilor n cile aeriene.

incontiena sau ageni anestezici.

Potenial de aspiraie legat de:- deprimarea tusei sau a reflexelor respiratorii asociate cu Alterarea nutriiei (prin deficit) fa de necesitile organismului legat de:

anorexie secundar izolrii sociale;

balan negativ de azot asociat cu imobilizare i catabolismul masei musculare. Alterarea nutriiei (potenial) prin exces fa de necesitile organismului legat de:

dezechilibru ntre ingestie versus activitate.

Potenial de infecie legat de: staza urinar; obstrucia fluxului urinar (calcul renal).
9

Din cadrul pozitiilor pe care le adopta pacientul in pat amintim :

decubitul dorsal - respectiv culcat pe spate cu fata in sus, pozitie ce poate fi realizata: fara perna, cu o perna subtire sau cu doua perne; este pozitia cea mai relaxanta in mod normal, prevenind contractarea muschilor abdominali; este mai confortabila atunci cind genunchii sunt indoiti (pozitie Flower) pentru a se preveni eventualele dureri lombare ce pot sa apara datorita mentinerii timp indelungat a acestei pozitii, este necesara introducera unui sul subtire la nivelul coloanei lombare; din cadrul situatiilor sau a afectiunilor care impun adoptarea acestei pozitii fac parte : dupa punctia lombara; unele afectiuni ale coloanei vertebrale; anemii post-hemoragice; unele afectiuni cerebrale; pacienti slabiti, adinamici sau operati;

10

pozitie decliva Trendelenburg - respectiv - decubit dorsal, eventual lateral, cu capul mai jos decit restul corpului - realizata prin: ridicarea extremitatii distale a patului (diferenta dintre cele doua extremitati ale patului poate varia intre 10 si 60 cm) ; aceasta pozitie favorizeaza o buna circulatie pentru centrii vitali; pacientul este asezat in decubit lateral doar atunci cand este pericol de aspiratie a secretiilor; din cadrul afectiunilor sau a situatiilor care impun adoptarea acestei pozitii fac parte: anemiile acute; pe masa de operatie in cazul sincopelor din cursul anesteziilor generale; pentru autotransfuzii; pentru oprirea hemoragiilor membrelor inferioare si organelor genitale feminine dupa interventii ginecologice; dupa rahianestezie; pentru a favoriza drenajul secretiilor din caile respiratorii superioare;
11

pozitie procliva - Trendelemburg inversat - respectiv - pozitie oblica cu capul mai sus decit restul corpului, pozitie utilizata cu precadere in tratamentul ortopedic, mai exact , pentru extensia coloanei cervicale; decubit ventral - respectiv - culcat pe abdomen, cu capul intr-o parte sprijinit pe o perna subtire, membrele superioare asezate la stinga si la dreapta capului cu fata palmara pe suprafata patului si degetele in extensie; sub glezne se poate aseza o perna cilindrica, iar sub torace si abdomen se pot aseza perne subtiri si moi; aceasta pozitie nu este posibila fara perna pentru anumite boli cardiace si pulmonare; din cadrul afectiunilor sau a situatiilor care impun adoptarea acestei pozitii fac parte : excarele extinse; drenarea unor colectii purulente; pacientii inconstienti;

12

pozitie ginecologica - respectiv - decubit dorsal cu genunchii indoiti si coapsele indepartate, ce se poate realiza: in pat, pe masa de examinare sau pe masa ginecologica (prevazuta cu sprijinatori pentru membrele inferioare, iar sub placa de sezut cu o tavita mobila); este o pozitie jenanta si inconfortabila, fapt pentru care nu se va prelungi prea mult examinarea, iar pacienta va fi mentinuta bine acoperita examinarea se va face dupa golirea in prealabil a vezicii urinare si a rectului; din cadrul afectiunilor sau a situatiilor care impun adoptarea acestei pozitii fac parte examenele ginecologice si obstetricale ; rectoscopia si tuseul rectal; pozitia genupectorala - respectiv - pacientul asezat pe genunchi, acestia fiind usor departati, aplecat inainte, pieptul atingind planul orizontal respectiv masa de examinat; este o pozitie jenanta si inconfortabila pe care, pacientii cu artrita sau alte deformari articulare nu o vor putea practica;

13

Din cadrul pozitiilor fortate amintim : Opistotonus - in tetanos - care se manifesta printr-o contractura musculara ca un arc de cerc in care bolnavul atinge planul patului cu regiunea occipitala si calcaie. in anumite cazuri aceasta incordare se poate face pe partea laterala si se numeste emprostotonus. alteori putem intilni pleurostotonus. Cocos de pusca - in meningita - data de contractura muschilor cefei care duce capul pe spate - respectiv: decubit lateral cu restul coloanei curbate si flectarea gambelor pe coapse si a coapselor pe abdomen;

14

SCHIMBAREA POZIIEI PACIENTULUI

Schimbarile de pozitie ale pacientului - sunt indicate a fi efectuate la pacientii: adinamici, imobilizati, inconstienti, paralizati, sau a celor cu aparate gipsate. - pentru efectuarea schimbarilor de pozitii va fi nevoie de prezenta a doi asistenti, care vor trebui sa adopte o pozitie potrivita pentru a putea ridica pacientul cu mai multa usurinta si cu un efort fizic mai mic; - prinderea pacientului se va face precis si sigur cu toata mna, aseznd palma pe suprafata corpului pacientului astfel incit suprafata de contact sa fie cit mai mare; - asezarea asistentului se va face cit mai aproape de pat (respectiv de pacient), cu picioarele departate (pentru a avea o baza de sustinere cit mai mare), genunchii flectati si coloana vertebrala usor aplecata; - aceasta pozitie asigura protejarea coloanei vertebrale a asistentului prin diminuarea compresiunii atit asupra discurilor intervertebrale cit si asupra corpului vertebrei, permitind asistentului sa utilizeze forta musculaturii membrelor inferioare (coapsa , gamba), impulsionind astfel toata energia spre picioare;
15

Schimbarile de pozitie ale pacientului pot imbraca doua forme si anume :

schimbari active
schimbri pasive

- acele schimbari pe care le executa pacientul singur; sau

- mult mai frecvente - acele schimbri ce sunt efectuate cu

ajutorul asistentului medical; din cadrul acestei ultime categorii de micri, cele mai frecvente sunt: ntoarcerea pacientului din decubit dorsal n decubit lateral i napoi; ridicarea pacientului din decubit dorsal n poziie eznd; ridicarea pacientului pe pern; schimbarea poziiei pacientului din eznd n decubit dorsal;

aezarea pacientului n poziie eznd la marginea patului;

ridicarea pacientului n poziie ortostatic.
16

MOBILIZAREA PACIENTULUI Mobilizarea pacientului are drept scop, micarea acestuia, n vederea prevenirii complicatiilor ce pot s apar datorit imobilizrii prelungite, precum i rectigarea independenei acestuia; are drept obiective : - normalizarea tonusului muscular si mentinerea mobilitatii articulare; - asigurarea starii de bine si a independentei pacientului; - stimularea metabolismului si a circulatiei sanguine; - favorizarea eliminrilor; se va face n funcie de : - starea general si natura bolii i tipul de reactivitate a pacientului; - perioada de exerciii pasive i active pentru refacerea condiiei musculare, precum i anvergura de micare, trebuie nceput ncet, mrindu-se treptat, n funcie de rspunsul fiziologic al pacientului; - exerciiile se vor efectua nainte de mese; - pacientul trebuie nvat s intercaleze exerciiile de micare cu exerciii de respiraie; - momentul n care se ncepe mobilizarea pacientului precum i ridicarea din pat i ritmul n care se efectueaz mobilizarea, vor fi hotrte de ctre medic;
17

-nainte de nceperea mobilizrilor, pacientul va fi informat despre procedeul ce urmeaz a i se efectua precum i despre scopul acestuia; -asistentul va evalua funciile vitale ale pacientului (puls, TA, respiraie, coloraia i integritatea tegumentelor), observnd totodat att starea general ct i expresia facial a pacientului; -de asemenea se vor efectua msurtori goniometrice pentru a fi determinate gradele de mobilitate ale diferitelor articulaii ce urmeaz a fi mobilizate; Mobilizarea face parte din terapia prescris de medic, n funcie de afeciunea i starea pacientului, ea realizndu-se progresiv, crescnd treptat gama de micri. Se va ncepe cu : micri pasive i active ale capului (flexie, extensie, flexie laterala, rotatie) micri ale tuturor articulaiilor ; micarea i schimbarea poziiei membrelor superioare i inferioare (flexie i extensie) - pacientul pstrnd n tot acest timp poziia de decubit; Urmeaz: aezarea n poziie eznd - n mod pasiv la nceput; aezarea n poziie eznd - n mod activ, de mai multe ori pe zi, crescndu-se progresiv numrul de minute; aezarea pacientului n poziie eznd la marginea patului sau n fotoliu - mai nti n mod pasiv, dup care n mod activ; ridicarea pacientului n poziie ortostatic i realizarea primilor pai;

18

Ingrijirea pacientilor cu afectiuni reumatismale

Principalele afectiuni reumatismale sunt: Bolile reumatismale inflamatorii : Reumatismul articular acut (RAA), cu evolutie acuta; Poliartrita reumatoida (PR) si Spondilita anchilozanta( SA), cu evolutie cronica

Bolile reumatismale degenerative : Artrozele : gonartroza, coxartroza, spondiloza Boli reumatismale abarticulare : Periartrita scapulohumerala (PSH), nevralgie sciatica, nevralgie cervico-

brahiala;

Boli reumatismale metabolice : Guta

19

Educatia pentru sanatate in vederea prevenirii bolilor reumatismale

Masuri de profilaxie primara:
Pentru profilaxia reumatismului articular acut (RAA) : Efectuarea de controale in unitatile de ingrijire a copiilor (crese, gradinite), pentru epistarea purtatorilor sanatosi de streptococ beta hemolitic prin examenul bacteriologic al exsudatului faringian; Depistarea purtatorilor de infectii streptococice acute si tratarea lor corecta. Pentru prevenirea artrozelor:

Educarea populatiei pentru o alimentatie echilibrata, care sa determine

pastrarea greutatii corporale ideale si sa previna tulburarile metabolice; Evitarea factorilor traumatici si a factorilor mecanici- pozitii vicioase, suprasolicitari fizice. Acordarea unei atentii deosebite tuturor persoanelor cu dureri lombare.

20

Educatia pentru sanatate in vederea prevenirii bolilor reumatismale Masurile de profilaxie secundara constau in: Educarea persoanelor cu diferite forme de reumatism pentru: Prezentarea la controale periodice clinice si de laborator ( de exemplu in RAAexamenul ASLO); Evitarea factorilor climatici (frig, umezeala) care favorizeza aparitia puseelor acute ale bolilor degenerative reumatismale; Tratarea corecta a bolilor metabolice si endocrine; Evitarea ortostatismului prelungit si a eforturilor fizice mari; Continuarea tratamentului prescris, medicamenos si fizioterapic de recuperare. Masurile de profilaxie tertiara, se adreseaza persoanelor care prezinta infirmitati, sechele invalidante: Invatarea bolnavului cu coxartroza sa foloseasca bastonul de sprijin; Pregatirea pacientului pentru interventie chirurgicala ortopedica corectiva ( proteze de sold, genunchi); Recomandarea de noi profesiuni pacientilor cu poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta pentru integrarea lor sociala.

21

Evaluarea morfo functionala a aparatului locomotor:

Exam. De laborator- ex. Sange-VSH- in toate bolile reumatice; -ASLO- in RAA; -proteinemie; -proteina C reactiva; -fibrinogen; - analiza factorului reumatoid in artritele reumatoide - celule lupice; -exam. Exudat faringian pt streptococ beta hemolitic; - exam lichid sinovial- macroscopic, morfologic si bacteriologic

Examenul radiologic osteoarticular- osteoporoza ( rarefierea osului); - osteoscleroza (condensarea osoasa); - osteofitoza; - pensarea discului intervertebral.

22

Evaluarea morfo functionala a aparatului locomotor:

23

Manifestari de dependenta- semne si simptome posibile: Durerea articulara- loc: -osoasa sau articulara; - la articulatii mari sau mici, persistand la o singura articulatie sau migrand de la o articulatie la alta; - cond. De aparitie: - dimineata/ permanent - precedata de episod inflamator amigdalian - dupa o masa abundenta, consum excesiv de alcool in accesul de guta; - conditii de accentuare: miscarea, frigul, - conditii de ameliorare: repausul, caldura. Redoare articulara- reducerea mobilitatii articulare - instalare- dimineata; - localizare: in PAR articulatii mici de la maini si picioare; in spondilita anchilozanta- in reg. lombara si apoi dorsala

24

Manifestari de dependenta- semne si simptome posibile: Impotenta functionala articulara sau musculara- cond de ap. inflam. Art./ musc, anchiloza articulara; - localizare- centurile membrelor, col. Vertebrala( SA)/ segm. Distale ( PAR) - afecteaza activitatea profesionala si autoservirea. Tumefactia articulara- e semn obiectiv - caract: artic. Rosie, calda, marita de vol ( RAA) - tumefactie fluctuenta ( hidrartroza). Deformare articulara cauzata de prezenta osteofitelor, exostozelor osoase; - ap. In PAR la maini si picioare; Atrofia Musculara- in PAR, - e dureroasa, - incepe la muschii interososi ai mainilor.

25

26

INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM ARTICULAR ACUT (RAA)

Culegerea datelor Circumstante de aparitie: - varsta pac.- copilul si adultul tanar- receptivitate pt infectia streptococica; - Conditii insalubre de locuit, frigul, umezeala fav ap. anginelor streptococice; - Prezenta angine streptococice in APP ale pac ( 2-4 sapt.) precede instalarea durerilor artic. - Manif. de dep.- febra, transpiratii, astenie, durere si tumefactie articulara fugace, mai ales la artic mari, cu caldura si congestie locala, anorexie;

OBIECTIVE: - Pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite fiziologice; - Sa obtina o stare de bine, cu disparitia durerilor artic; - Sa se previna complicatiile.

27

INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM ARTICULAR ACUT (RAA)

Interventii- AM asigura: - repausul la pat, pana la disp. dur. art.-> 2-3 sapt. cu

reluarea treptata a mersului;

- fol. perne pt suportul art. dureroase; - asigura igiena corporala si a lenjeriei pac; - participa la investigatiile clinice si de laborator prin: recoltare sange, exudat faringian, efect. EKG; - adm. trat: - antistreptococic (pen G), efectuand testarea

sensibilitatii la antibiotic, respectand doza si ritmul de adm.;

- AINS ( aspirina) in formele usoare, cortizon in doze descrescatoare-> VSH = VN ( va sesiza RA ale corticoterapiei- dureri epigastrice, edeme, HTA, insomnie).
28

INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM ARTICULAR ACUT (RAA) INTERVENTII ( ROL PROPRIU SI DELEGAT)

-asigura alimentatia pacientului:

-dieta de crutare in perioada febrile (regim hidrozaharat, ce se

va imbogati treptat); - Dieta cu asigurarea necesarului de lichide-> deshidratarea; - Dieta desodata pe per. trat cu cortizon; - Supravegheaza zilnic semnele vitale: puls, TA, temp, G; - Educa pacientul si antreneaza familia privind: prevenirea reinfectarilor streptococice- continuarea trat cu

moldamin in dozele si la intervalele stabilite de medic;

Prezentarea la controale periodice, clinice si biologice; Asanarea focarelor de infectie amigdaliana si dentara; Dispensarizarea copiilor fosti bolnavi.
29

INGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA (PAR)

Afecteaza articulatiile mici de la maini si picioare, in mod simetric (un reumatism inflamator cu evolutie cronica); Culegerea datelor: Circumstante de aparitie: -pers. De sex feminin in per. De menopauza; -ap. Si ev. Bolii sunt insidioase-> tumefactii articulare, redoare matinala> std I al bolii; Semne si simptome posibile - tumefactia articulara- lim progresiva a mobilitatii articulare- durere articulara- la inceput metacarpofalangiana, interfalangiana, metatrsofalangiana si apoi la nivelul genunchilor, umerilor, coate si art. Coxofemurale: - Slabiciune si atrofie musculara- astenie generalizata- scadere ponderalacapacitate functionala redusa si infirmitate importanta- std 4; Probleme de dependenta - Durere articulara; - Limitare progresiva a mobilitatii; - Intoleranta la efort fizic; - Scadere in greutate; - Risc de pierdere treptata a capacitatii de munca, de autoservire si autoingrijire

30

INGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA (PAR)

Obiective- diminuarea durerilor articulare - prevenirea deformarilor articulare si osoase - mentinerea unui maxim de independenta in autoservirea pacientului; - sprijinirea psihica a pacientului, pentru a se adapta la reducerea capacitatii sale functionale; Interventii: In faza de repaus: - asigura repaus total la pat, in functie de afectarea articulatiilor portante: -pat confortabil; - Pozitia pacientului- in std 4 schimbare pozitie pt a preveni escarele de decubit; - Ajuta pacientul dependent pt satisfacerea nevoii de a elimina, a fi curat, a se imbraca si dezbraca; - Asigura alimentatia, adaptind-o pacientului; - Sustine pacientul din punct de vedere psihic, pentru a preveni stari depresive si anxietatea; - Recolteaza sange pentru det. VSH-ului, prot. C reactiva etc. - Adm. trat: antialgic/ antiinflamator/ cortizon/ saruri de aur. -

31

INGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA (PAR)

In faza de mobilizare: - Kinetoterapeutul stabileste acel program de recuperare: - La inceput, exercitii generale pentru restabilirea tonusului muscular general: - Treptat, se introduc exercitii fizice specifice pentru anumite grupe musculare si recuperarea mobilitatii articulare; In faza de reabilitare: - Incurajeaza pacientul sa faca miscari care sa-I asigure independenta; - Activitati fizice ce antreneaza articulatiile mici ale mainii- cusut, impletit; - Pastreaza legatura cu familia, pentru suportul psihic al pacientului. - Atunci cand evolutia bolii determina starea de dependenta totala, se recomanda internarea pacientului intr-o institutie de ocrotire sociala; - Pregateste pacientul psihic si fizic pentru interventie chirurgicala ortopedica recomandata pentru corectarea deformarilor si a contracturilor in cazul pozitiilor vicioase, sau inlocuirea elementelor articulare distruse (proteze articulare).

32

INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISME DEGENERATIVE (ARTROZE)

- Cea mai frecventa boala reumatica; - uzura cartilajului articular; - Hipertrofia extremitatii osoase. Culegerea datelor Circumstante de aparitia: - Persoane in varsta de peste 40-50 ani; - Pers. Cu traumatisme si malformatii congenitale (picior plat); - Pers. Cu obezitate; - Pers. Cu tulb. Endocrine, ovariene, climax; - Conditii de munca ( ef. Fizic mare, frig); - Debutul lent si evolutia progresiva in decurs de mai multi ani, cu manifestari discrete. Manifestari de dependenta - Durere articulara- caracteristici- se acc. dimineata, la sculare, articulatia nu anchilozeaza; - localizare: articulatia cotului/ umarului/ genunchiului etc. - In regiunea cervicala, durerea iradiaza la nivelul gatului, in regiunea occipitala, vertex sau in membrul superiior uni sau bilateral; - In regiunea lombara, durerea iradiaza in membrul inferior; - Miscari articulare limitate, crepitatii articulare, marirea volumului articulatiei;

33

INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISME DEGENERATIVE (ARTROZE)

Probleme: - durere cauzata de solicitarea articulara, care dispare in repaus; - limitarea mobilitatii; - Dificultate in imbracare, dezbracare, incaltare. - Anxietate, depresie; - Cefalee, ameteli; - Modificarea schemei corporale; - Risc de limitare a capacitatii d emunca si chiar de autoservire ( in coxartroza) - Risc de pareze, paralizii in artrozele cotului, umarului; Obiective: - Sa se dimineaze durerile articulare; - Sa se pastreze mobilitatea articulatiilor-> realzand autonom nevoile de deplasare, de igiena, de imbracare - Sa se pastreze greutatea corporala in limitele normalului, in functie de varsta; - Pacientul sa poata exprima o stare de confort fizic si psihic; - Sa se previna aparitia complicatiilor invalidante;
34

INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISME DEGENERATIVE (ARTROZE)

Interventii: AM aplica interventiile specifice in functie de localizarea procesului de artroza: - Asigura repausul la pat cel putin o jumatate de ora in timpul zilei pentru pacientul cu suferinte ale coloanei vertebrale si membrelor inferioare; - Invata pacientul, ca in timpul repausului, sa evite pozitia de flexie a articulatiei; - Ajuta pacientul imobilzat la pat sa-si satisfaca nevoia de a se alimenta, de igiena corporala; - Asigura alimentatia in functie de restrictiile impuse ( desodata la trat. Cu cortizon) si de bolile asociate ( hipocalorica, hipoproteica, hipoglucidica) - Pregateste pacientul pentru examene rx; - Adm. trat medicamentos antialgic, prescris de medic; - Participa la efectuarea injectiei intra/ periarticulare; - Educa pacientul privind modul de viata, pt a evita dependentele: Evitarea mersului si ortostatismului prelungit, a pozitiilor vicioase, ridicarea de greutati mari; Alterarea ortostatismului cu clinostatismului; il invata sa continue si la domiciliu programul de gimnastica medicala; Pregateste preoperator pacientul pentru interventia chirurgicala.
35

OSTEOPOROZA: SUBDIAGNOSTICATA SI SUBTRATATA LA NIVEL MONDIAL

200 milioane de femei osteoporotice la nivel mondial1 doar 50% dintre cazuri sunt diagnosticate

mai putin de 25% dintre paciente sunt tratate

1. Cooper C. Epidemiology of osteoporosis. Osteoporos Int 1999;9(suppl 2):S2-8

36

OSTEOPOROZA IN ROMANIA
5% 11,5%
2881 paciente recrutate de Medicii de Familie
1465 paciente evaluate de Medicii Specialisti

16,8% 3.000.000 femei

peste 55 ani in Romania,

osteoporoza cu fractura osteoporoza fara fractura osteopenie alt dg
*Recensamantul populatiei si a locuintelor 2002,

Institutul National De Statistica

37

DEFINITIA OSTEOPOROZEI
Osteoporoza se definete ca o boal scheletic caracterizat prin rezisten osoas scazut, ceea ce confer un risc crescut de fractur. Rezistena osoas reflect atat densitatea cat i calitatea osului.
NIH Consensus Conference 2001

Os normal

Osteoporoz
38

NIH Consensus Development Panel on Osteoporosis. JAMA 285 (2001): 785-95

DENSITOMETRIA OSOAS DXA

39

OMS: CRITERII DE DIAGNOSTIC IN OSTEOPOROZ- DENSITOMETRIE DEXA

NORMAL: OSTEOPENIE:

scorul T < 1 DS scorul T 1DS 2.5 DS

OSTEOPOROZ: scorul T < -2.5 DS

OSTEOPOROZ SEVER (DOVEDIT) : Osteoporoz + cel puin o fractur

40

Dr.......

INCIDENA FRACTURILOR VERTEBRALE, NCHEIETURA MINII I OLD

Femei peste 50 ani
40 Vertebrale 30

Incidena/an la 1000 femei

20 old 10 ncheietura minii

50

60
Vrsta (ani)

70

80
41

Wasnich RD: Primer on the Metabolic Bone Diseases and Disorders of Mineral Metabolism. 4th edition, 1999, p 257

Evolutia masei osoase in raport cu varsta

Acumulare Consolidare Pierdere

Masa osoasa

Menopauza
Barbati

-30%
Risc de fractura

Femei

10

20

30

40

50

60

70 Varsta (ani)

80
42

Compston JE. Clinical Endocrinology. 1990;33:653-682.

CINE TREBUIE TRATAT?

Pacienii cu fracturi
Pacienii cu osteoporoz Pacienii cu probabilitate crescut de fractur n urmtorii 10 ani - FRAX

43

INFORMATIILE NECESARE PT. CALCULUL PROBABILITATII DE FRACTURA PE URMATORII 10 ANI

tara densitatea minerala osoasa varsta sexul factori de risc clinici

indice de masa corporala redus fracturi de fragilitate anterioare istoric familial de fractura de sold tratamente cortizonice fumat excesiv consum excesiv de alcool poliartrita reumatoida osteoporoze secundare

44

INSTRUMENTUL DE CALCUL AL FRAX

45

FRAX IN PRACTICA CLINICA

Riscul de fractura determinat cu FRAX poate fi utilizat de clinician astfel: Daca riscul de fractura este mic, se fac recomandari de stil de viata (dieta, exercitii fizice) dar tratamentul nu este necesar. Daca riscul este mare atunci clinicianul va recomanda un tratament. Daca riscul este intermediar, se recomanda masurarea DMO. Se recalculeaza apoi riscul FRAX si se decide daca medicatia este necesara. Femeilor care au avut deja o fractura dupa menopauza li se poate recomanda tratament fara a fi necesara calcularea riscului.
46

ALEGEREA AGENTULUI TERAPEUTIC N OSTEOPOROZ 1. Criterii de eficacitate magnitudinea efectului antifractur specificitatea efectului antifractur

rapiditatea efectului antifractur

2. Siguran/tolerabilitate

3. Efecte extrascheletice
4. Cost-eficienta
47

Evolutia masei osoase sub tratament antiosteoporotic

Ranelat de Strontiu Derivati de PTH
OSTEOFORMATOARE
Menopauza

Masa osoasa

ANTIRESORBTIVE Bifosfonati)

10

20

30

40

50

60

70

80

Varsta (ani)
Compston JE. Clinical Endocrinology. 1990;33:653-682. 48

APLICATIILE CLINICE ALE DENSITOMETRIEI OSOASE DEXA

Diagnosticul osteoporozei Evaluarea riscului de fractura Monitorizarea tratamentului antiresorbtiv

49

INDICATII PENTRU DETERMINAREA DMO NOF (NATIONAL OSTEOPOROSIS FOUNDATION)

femei peste 65 de ani indiferent de prezenta factorilor de risc femei in postmenopauza mai tinere de 65 de ani, cu unul sau mai multi factori de risc (exceptand rasa alba, sexul feminin si postmenopauza) femei in postmenopauza cu fracturi (pentru confirmare diagnostica si aprecierea severitatii bolii)

50

WHI - RISCURI ABSOLUTE

51

VA MULTUMESC!!!

Images courtesy JA Kanis

52