Curs 1 Radiologie Stiinta utilizarii radiatiilor in scopuri medicale Descoperirea radiatiei X 1871 radiatiile electromagnetice cu frecventa mare au fost

t prezise de von Helmholtz in experimente cu tuburi catodice 1880 William Crookes constata ca placile fotografice care stau langa tubul catodic in functiune se aburesc 1893 Phillipp Lenard constata fluorescenta unor cristale plasate in afara tubului catodic 1894 Rontgen analizeaza rezultatele lui Lenard si concluzioneaza ca acest efect este cauzat de valurile de frecventa ultrainalta prezise de Helmholtz Cumpara tuburi catodice si chiar ii cere sfaturi lui Lenard

Vineri 8 noiembrie 1895 Experiment efectuat de Rontgen (profesor de fizica la Universitatea din Wurzberg Germania), folosind un tub Hittorf-Crookes pentru studiul razelor catodice (electroni) Constata ca un ecran fluorescent asezat la un metru de tub, straluceste (se lumineaza)

Urmeaza 6 saptamani de experimente unde constat ca razele care provin din tubul catodic sunt extrem de penetrante si nu au nicio legatura cu razele cunoscute pana atunci, numindu-le raze X. Stabileste frecventa lor, lungimea de unda, penetrabilitatea. Tot in acest timp sunt efectuate radiografii cu diverse corpuri din laborator, cu mainile personalului din laborator si chiar cu mana lui. 22 decembrie 1895 prima radiografie, mana sotiei (Anna Bertha ) 28 decembrie 1895 Rontgen publica in revista Comunicarile societatii de fizica medicala din Wurzburg, articolul intitulat Despre un nou fel de raze. 5 ianuarie 1896 descoperirea lui apare pe prima pagina a ziarului vienez Die Presse apoi este preluat in toata lumea (radiografia cu mana sotiei). Mai 1896 Edison fabrica primele echipamente cu raze X. Anul 1896 50 carti si peste 1000 comunicai stiintifice privind experimente cu raze X inclusiv Prof. S. D. Hurmuzescu (fizician) si Prof. Gh. Marinescu (medic) - la Paris si la scoala de Drumuri si Poduri din Bucuresti (actual Institut politehnic).
1

Primele aplicatii diagnostice (mijlocul lui ianuarie) Viena radiografia unui glonte la mana stanga a unui barbat.

In Romania iunie 1896 primele radiografii Clinica de Chirurgie a Prof. C. D. Severeanu, de la Spitalul Coltea. Prof. Dr. Dimitrie Gerota pionier al radiologiei romanesti : 1899 primul curs de Radiologie medicala o Tratat romanesc de radiologie Epiteliom + amputatia unui deget datorita iradierii (1907)

10 decembrie 1901 Wilhelm Conrad Rontgen primeste premiul Nobel pentru Fizica

Radiologia medical-veterinara bucuresteana 1928 1935 POENARU D. ION o Organizeaza spatii pentru radiologie o Fondator al disciplinelor Semiologie medicala si Radiologie medicala (notiuni) 1928 1938 UDRISCHI GHEORGHE o Procura si aduce in Romania primul aparat rontgen o Fondator al disciplinei Semiologie chirurgicala 1939 Dr. Cliza face radiografii la spitalul central militar-veterinar o 1943 primele cursuri de radiologie la FMVB 1951 1957 ADAMESTEANU ION o Este adus un aparat Kostix 1974 1998 POPA VASILE VIOREL o 1977 Rx portabil : CGR Clinix si Piremobil-CGR 1998 Eltex 400 (Romania) 2001 Acoma PX-15-F portabil (Japonia) 2009 aparat Rx digital Bukcy Diagnostic (Olanda)

Radiologia disciplina complexa Radiodiagnosticul (Rontgendiagnosticul) investigarea morfologica si fuctionala a diferitelor organe si sisteme pe calea utilizarii radiatiilor CX. Radioterapia utilizarea radiatiilor ionizante in scopul tratarii unui numar de afectiuni de natura variata (in principal tumori maligne). Radiobiologia studiul efectelor radiatiilor ionizante asupra materiei vii Radiatiile ionizante alterari ale structurilor biomoleculare (la randul lor) modificarea in grade diferite a proprietatilor vitale efecte radiobiologice (de factura si gravitate diferite mergand de la manifestari reversibile pana la moartea celulelor si organsimelor)
2

Medicina nucleara utilizarea izotopilor radioactivi in scop diagnostic si terapeutic o Izotopii se fixeaza selectiv in anumite tesuturi si organe: Emisia lor este detectata - diagnostic Iradierea tesuturilor in care au ajuns terapie

Fizica radiatiilor Radiatia emisia s propagarea in spatiu a unor campuri sub forma de unde sau a unor fluxuri de particule cu origine naturala (solara, telurica, cosmica) sau artificiala. Indiferent de origine alor, radiatiile sunt energii emise de anumite componente atomice sau nucleare si care dupa formele de energie pe care le incorporeaza se constituie ca: Radiatii electromagnetice reprezinta propagarea sub fora de unde transversale a variatiilor campului electromagnetic care se deplaseaza cu viteza luminii; difera ca lungime de unda, frecventa si energie fotonica (X, gamma, infrarosii, luminoase) Radiatii corpusculare sunt formate din particule subatomice, care se deplaseaza sub forma de fascicule de mare energie/viteza (alfa, beta, protonice, neutronice, electronice)

Dupa efectul lor: Ionizante radiatii de mare energie, capabile sa excite etomii substratului asupra caruia actioneaza - corpusculare, X, gamma Neionizante radiatii de energie mai mica, insuficienta pentru a produce ionizarea acustice, calorice, luminoase, UV

Clasificarea undelor electromagnetice: dupa fenomenul ce sta la baza producerii lor, undele se impart in: o unde hertziene datorate oscilaiilor electronilor in circuitele oscilante sau in circuite electronice speciale o radiatia termica rezultata mdin transformarea energiei interne in energie electromagnetica o radiatia de franare apare la franarea electronilor accelerati in campul nucleului dupa frecventa si lungimea de unda: o unde radio sunt unde lungi, medii sau scurte o microundele sunt generate de instalatii electronice in telecomunicatii , radar, cercetare stiintifica, la studiul atomilor/moleculelor sunt decimetrice, centrimetrice, milimetrice o radiatiile infrarosii produse de corpurile incalzite; exista instalatii electronice care emit unde IR o radiatiile vizibile
3

o radiatiile UV o radiatiile X produse in tuburi speciale un fascicol de electroni accelerati cu ajutorul unei tensiuni mari bombardeaza un anod, care va emite radiatiile X o radiatiile gamma emise de nucleele atomilor Radiatiile (undele) electromagnetice combinatie de campuri electrice si magnetice o apar in urma dezexcitarii atomilor (pierdere de energie) franarii electronilor de catre campul nucleului atomic (radiatia X) o aspect de unda sinusoidala

Viteza radiatiilor electromagnetice - constanta = viteza luminii Fotonul = cuanta (particula energetica) asociata undei electromagnetice este particula fundamentala a luminii si a altor radiatii electromagnetice (X, gamma) o nu are sarcina electrica o nu are masa de repaus o are masa de miscare o se deplaseaza cu viteza luminii o poseda energie si impuls o nu are antiparticula dualism unda-corpuscul atat proprietati de corpuscul cat si de unda energia e liberata de la nivelul atomului: o de la nucleu = radiatii gamma, alfa, beta o de la electroni = radiatii X, etc

In MV radiatia X: diagnostic radiodiagnostic terapeutic radioterapie

sursele de radiatii X. Inchise materialul radioactiv natural sau artificial este inglobat intr-un material nedispensabil Deschise o Materialul radioactiv se poate raspandi provocand contaminarea o Produse radiofarmaceutice solutii injectabile, pulberi liofilizate o Produse radiochimice trasorii radioactivi Generatori de radiatii o Instalatiile rontgen o Reactorul nuclear o Acceleratorii de praticule

Instalatia Rontgen Generatorul de curent o Transformatoare o Redresoare o Temporizatoare o Linia de alimentare o Pupitrul de coanda Tubul radiogen Accesoriile tubului radiogen

1. Generatorul de curent asigura tubului curentul de alimentare - Transformatoarele transforma curentul de aductie in energie utilizabila: o Adaptarea curentului la sistemul de iluminare al instalatiei o Asigurarea unui curent de incalzire filamentului de oasa tensiune (cca 10V) o Asigurarea unui curent de inalta tensiune (mii de V) pentru fascicolul catodic - Redresoarele adaptarea curentului electric alternativ la nevoile tubului radiogen curent continuu sens unic (de la catod la anod) o Ventile sau kenotroane = intrerupatoare automate se intrerupe una din cele doua faze, asezand-o la nivelul alternantei utile redresarea curentului o Prin redresarea si accelerarea frecventei alternantei curent electric redresat (continuu) bombardarea continua a anodului - Temporizatoarele o Decalnseaza si intreru curentul tubului In doi timpi De pregatire o Incalzirea filamentului o Concectarea circuitului de masurare a tensiunii si intensitatii la nivelul bornelor o Armarea echipamentului auxiliar De poza o Pornirea miscarilor echipametelor auxiliare o Emisia de curent de inalta tensiune (anodul) Timpi In circuit de joasa tensiune In circuit de inalta tensiune o Expometre intrerup in functie de cantitatea de raze ajunse pe placa radiofrafica (monitorizare camere de ionizare) - Linia de alimentare o Cabluri sau trolee izolate asigura conditiile radiogenezei prin Transportul curentului de incalzire a filamentului catodului Transportul curentului de inalta tensiune pentru incarcarea anodului
5

 Iluminarea zonei expuse - Pupitrul de comanda o Diverse dimensiuni o Buton pornire/oprire o Selectorul de lucru (pentru aparate cu mai multe posturi pe un singur generator) o Selectorul de focar o Aparate de masura si control Pentru intensitate (mA) Pentru tensiune (KV) Pentru timp (s) Parametrii de lucru reglare manuala sau automata sisteme de regimuri de lucru preimplementate conform unui sistem de afisaj anatomic pe regiuni corporale 2. Tubul radiogen emitatorul de raze Rontgen - Recipient (continator) vidat sticla, ceramica, metal (rezistenta mecanica superioara) - Catodul filamentul si piesa de concentrare - Anodul fix sau rotativ materiale greu fuzibile - Componente de protectie (pentru radiatia de iprastiere)

Structura catodului Aici ia nastere fascicolul catodic Catodul include: Un (sau doua) filament(e) si circuitul de curent asociat: o Tungsten preferat datorita punctului ridicat de topire (3370 grade C) o Se incalzeste la 2300 grade C o Evaporarea slaba a filamentului o Nu se arcuieste sub actiunea curentului In stand-by temperatura este mentinuta la +- 1500 grade C asa incat temperatura de emisie de 2300 grade este realizata intr-o secunda Piesa de concentrare o Piesa cilindrica metalica o Dirijeaza electronii emisi prin filament fascicolul catodic - anod

Structura anodului Componenta metalica ce suporta bpombardamentul electronilor din fascicolul catodic Metale greu fuzibile tungsten, renium, molibden Forma de disc Suprafata dreapta (pentru cele fixe) sau inclinata fata de axul lung 15-20 grade (pentru cele rotative) Cele cu doua focare doua piste circulare, corespunzatoare fiecarui focar
6

Viteza de 3000 9000 rot/min In urma ciocnirii cu putere de catre fascicolul catodic ia nastere fascicolul anodic orientat catre exteriorul tubului

Caracteristicile tubului de raze X Mecanice: Fizice: Tensiuni maximale Puterea instantanee si conventionala Capacitatea termica a anodei Sarcina permanenta medie Focarul Panta anodei Diametrul discului anodei Viteza de rotatie a anodei Metalul din care este fabricata anoda Disiparea cladurii

Aceste caracteristici au importanta puternica asupra contrastului si claritatii imaginii. Determina randamentul energic al tubului = energia utila/energia absorbita

Focarul Partea din suprafata anodei care este bombardata cu electroni accelerati Focarul optic zona ce se proiecteaza la suprafata anodei pe directia razei incidente centrale Suprafata focarului o Mica (imagine precisa si neta) Condensarea fascicolului Randament redus al tubului Timp de expunere mare o Mare (imagine cu penumbra evidenta) Debit mare de radiatii Putere utila mare Timp de expunere mai scurt

Panta anodei unghiul de inclinare a anodei fata de axul lung al tubului; dirijeaza fascicolul emis in afara tubului. Efectele inclinarii anodei

Are loc o absortbie de catre anod a fotonilor X cu unghi de emisie mic incarcarea tubului Cu cat unghiu este mai mic cu atat focalizarea este mai buna rezolutia imaginii cu rezultate bune

Diametrul anodei Determina puterea tubului Capacitatea anodei de a se raci

Capacitatea de racire este dependenta de: Diametrul pistei o Pista mare capacitatea de disipare mare o Pista mica racire anevoioasa Viteza de rotatie o Mica fiecare punct al anodei este bombardat ai des creste incalzirea anodei o Mare nbombardarea se face mai rar si cu durata scurta incalzire mai redusa

! de preferat un diametru mai mare, insa determina cresterea in greutate a anodei si supradimensionarea celorlalte componente pericliteaza integritatea imbinarii sticla/metal. Viteza de rotatie 3000-9000 rot/min Puterea este mai mare cu cat viteza de rotatie este mai mare (datorita efectului de gradient termic intre suprafata anodei si miezul metalului component) Tuburile cu anodei ultrarapide (9000 rot/min) puterea creste cu 73%

Inconveniente Zgomot mare Creste timpul intre pornire si momentul atingerii vitezei maxime Efect giroscopic = vibratie laterala spargerea sticlei tubului Prezenta unui dispozitiv de franare o Franarea caldura suplimentara ce trebuie disipata o Fara o anoda ultrarapida = stop in 30 min

Natura metalului Greu fuzibil Un Z ctat mai mare O foarte buna conductibilitate termica In prezent o Suprafata placa subtire metalica tungsten, rheniu, molibden o Miezul o pastila groasa de grafit/ceramica

Disiparea caldurii
8

Influenteaza durata de viata a tubului Depinde de o Conductibilitatea termica a metalului component o Gradientul de temperatura intre pisa activa si miezul anodei (mai mare = mai bun)

Tensiunea maximala Cantitatea maxima de kV = pentru obntinerea de radiatii eficiente pentru diagnostic o Tipul de explorare Grafie 50-150 kV Scopie 40-110 kV o Tipul de radiografie/zona de examinare Adaptari o Distanta catod/anod mai mare accelerarea mare a electronilor forta de impact mare o Vid perfect in tub o Electrozi din metal degazat (incalzit in timpul fabricarii pentru eliminarea gazului din compozitie pana la nivel de molecule o Sticla cu grosime mare si rezistenta dielectrica o Ulei fara impuritati si cu rezistenta dielectrica

Puterea instantanee (P) si puterea conventionala (PC) Caracteristici fizice ajuta la protectia si prelungirea vietii tubuluu Putere electrica indica transferul de energie electrica intr-un circuit

Capacitatea termica a anodei Metalul anodei nu trebuie sa atinga o anumita temperatura limita capacitatea termica maximala o Temperatura maxima permisa o Masa metalica a anodei o Caldura specifica a metalului o Dimensiunile focarului

Sarcina permanenta Cantitatea de energie (W) care determina o incalzire su limita interzicerii utilizarii tubului o Echilibrul asigurat de racirea concomitenta Orice aport suplimentar incalzire exagerata Sarcina permanenta etermina acumularea de energie calorica

Utilizarea practica a tuburilor a) Pentru efectuarea unei radiografii

9

b) c) d) e)

a. Tensiunea kV, intensitatea mA, timpul s b. 2 variaza, al treilea de la sine Limitarea intensitatii exagerate cu cat timpul scade, intensitatea creste a. Exista o limita de care nu se trece efect de grila Timp de repaus pentru disiparea caldurii din anoda Reducerea sarcinii permanente in scopie prin utilizarea aplificatorului cu lant TV sau intreruperea frecventa a imaginii (obositor) Pentru obtinerea de secvente seriate cu cadenta rapida: a. Se pleaca din pozitia de tub rece (beneficiind de toate rezervele de energie) b. Tehnologii adaptative i. Metoda secventei blocate automat ii. Metoda capacitatii reduse (cunoasterea de imagini, minim de energie, cand se atinge s.p. se opreste)

Curs 2 Utilizarea practica a tuburilor Reguli tehnice utile si obligatorii a) O radiografie presupune utilizarea constantelor energetice maxime ale aparatului a. Tensiunea kV, intensitatea mA, timpul s b) Limitarea intensitatii exagerate cu cat T scade, intensitatea creste existand o limita de care nu se trece efect de grila c) Repetarea radiografiilor timp de repaus pentru disiparea caldurii din anoda d) Reducerea sarcinii permanente in scopie - utilizarea amplificatorului cu alnt TV; intreruperea frecventa a imaginii e) Obtinerea de secvente seriate, cu cadenta rapida: a. Se pleaca din pozitia de tub rece (beneficiind de toate rezervele de energie) b. Tehnologuu adaptative i. Metoda secventei blocate automat ii. Metoda capacitatii reduse

Imbatranirea si moartea tuburilor Procese consecutive modificari fizice ireversibile si inevitabile Suprafata anodei rugozitate fisuri cratere alterarea orientarii emisiei fotonilor o O parte din fotonii fascicolului util se pierd o Compensarea l- cresterea constantelor energetice suprasolicita anoda avanseaza craterizarea

10

Peretii de sticla depunerea interna de atomi de metal metaliare ruperea echilibrului electrostatic din tub Compromiterea vidului imbatranirea sticlei (pori) o Degazarea unui element metalic din tub Fuziunea filamentului Accidente anodul, catodul, sticla o Catodul Ruperea mfilamentului Supraincalzire Inversarea curentului din circuitul de inalta frecevnta o Anodul Atingerea punctului de fuziune prin rotatie lenta Supraincalzirea pistei efect de cupa, fisura radiala, rupere Ruptura cozii dezechilibrarii si vibratiilor Blocarea anodei la nivelul lagarelor/rulmentilor o Sticla Spargerea (blocarii anodei, descentrarii anodei, supraincalzirii) Permeabilizarea peretilor (pori pentru ulei sau aer din sistemul de racire)

3. Accesoriile tubului radiogen - Sunt echipamente situate in afara tubului propriu-zis - Destinate optimizarii omogenitatii si transmisiei fascicolului anodic Cupele Recipient metalic tubul radiogen 3 mm Pb Orificii etanse o Pentru cablurile de inalta tensiune o Fereastra operculata fascicolul X Material radiotransparent Rezistenta mecanica mare Protectia tubului Opreste orice radiatie in afara de cele ce compun fascicolul propriu-zis Limiteaza dimensiunea fascicolului operational Contine materialul de racire (ulei/aer)

Diafragmul Lamele metalice, in dublu/triplu strat Modelarea dimensiunilor si formei fascicolului Absorb radiatiile divergente Manual (vechi) sau automat (program digital)
11

Centrorul Filtrul Membrana metalica 2 mm Al pentru 60-120 kV, 0,2 mm Cu, 1mm Al peste 120 kV Elimina fotonii de energie joasa, care nu contribuie la formarea imaginii Dispozitiv luminos laser Centreaza fascicolul, obiectivizand limitele acestuia

Radiatia X In generatorul de radiatii prin declansarea unei diferente de tensiune electrica intre catod si anod, electronii sunt smulsi din filamentul incalzit al catodului si loviti cu mare viteza de anoda rotativa, de unde rezulta energie termica (caldura) si radiatie X. Mecanismul de producere al razelor X Cand electronii de mare viteza lovesc un metal radiatie X Tuburile radiogene permit accelerarea electronilor si interactiunea lor ulterioara cu metalul anodei Curentul electric trece prin filamentul tubului il incalzeste caldura permite electronilor de pe suprafata filamentului sa fiarba intr-un nor. Numarul electronilor din nor e echivalentu cu cantitatea de curent care trece prin filament (mA) Crestera mA curentului lumina becului creste creste puterea (numarul lectronilor) Electronii sunt negativi, trebuie sa existe un pol pozitiv care sa-i atraga Intre catod si anod se produce o diferenta de potential ce determina smulgerea electronilor din norul din jurul filamentului si lovirea tintei (anodul) energie (calorica si radianta) Energia radiatiei X este dependenta de energia electronilor ce lovesc tinta (anodul) Cu cat diferenta de potential intre cei doi ppoli este mai mare cu atat energia radianta va fi mai puternica Diferenta de potential este ajustata prin kV, iar cantitatea de electroni prin mA Cresterea kV electronii sunt accelerati la viteze mari radiatii cu energie mare raze mai puternice (penetrante) Ca urmare a multiplelor combinatii intre mA si kV un spectru larg de raze X xu energii diferite Cand electronii lovesc au loc interactiuni (coliziune si franare) radiatie X

Interactiuni prin coliziune Coliziunea are loc intre un electron accelerat emis din filament si un atom de la nivelul anodului

12

Procesul incepe cu scoaterea prin ionizare a unui electron, in principal de pe nivelul k (este posibil si de pe L, M) Electronii dupa nivele L sau M coboara pe locul vacant creat pe nivelul K Diferenta de energie este emisa ca fotoni (energie caracteristica atomului) ce participa la formarea imaginii Poate avea loc cu succesiune de tranzitii de electroni intre nivelel energetice Electronul incident ca si electronul scos de pe nivelul energetic respectiv, pot produce aditional noi ciocniri, insa fotonii rezultati au energii scazute, care nu mai participa la formarea imaginii

Interactiunea de franare Electroni cu energia mare adtom tinta o Nu atinge nucleul o Isi incetineste viteza si ia o noua traiectori o Rezulta radiatii eectromagnetice r de franare cu spectru foarte larg, depinzand de cantitatea de energie cedata de electronul incident car va fi deviat in unghiuri diferite Unghi mai mare de 90grade energia cedata este mai mare Electronul incident poate sufer multiple interactiuni de franare, pana cand energia lui se disipeaza Reactia de franare participa la formarea imaginii Ar fi de preferat ca electronul sa cedeze energie cinetica in urma unei singure interactiuni radiatii cu energie maxima si sa traverseze obiectul

Caracteristicile razelor X Se raspandesc sferic din sursa care le emana, sub forma de fascicol divergent Sunt invizibile Se propaga in spatiu in linie dreapta, cu viteza de 300000 km/sec, directia poate fi modificata, insa tot in linie dreapta Au o penetrabilitate invers proportionala cu lungimea de unda o Raze X moi cu lungime de unda mare, cu energie si putere de penetratie reduse o Raze X dure cu lungime de unda mici, cu energie si pitere de penetare mare Sunt absorbite de corpurile prin care trec, absorbtia fiin influentata de Z, densitatea si grosimea obstacolului Intensitatea razelor X scade cu patratul distantei Deterina fenomenul de iluminiscenta asupra unor saruri cu proprietati fluorescente (platino-cianura de bariu) = lumineaza radioscopie Determina efecte fotochimice impresioneaza filmul prin influentarea directa a emulsiei de saruri de argint de pe suprafata filmului radiografic radiografiere Au capacitatea de a excita sau ioniza atomi si moleculele substantelor inclusiv gazele prin care trec

13

o Excitatia un electron este mutat de pe un nivel energetic pe altul, in cadrul atomului o Ionizarea un electron exterior este complet eliminat din atom ion pozitiv Produc efecte biologice asupra tesuturilor vii, antrenand tulburari celulare sau chiar moartea acestora necesare masuri de radioprotectie.

Interactiunea radiatiei X cu materia Implica dua categorii de procese fizice o Direct ionizante o Indirect ionizante

Radiatia direct ionizanta energia este depusa de particula in mod direct materiei Radiatia indirect ionizanta particula primara transfera energia particulei secundare, care la randul sau va determina ionizarea 5 mecaniskme de interactiune a unui foton cu materia: Efectul Thomson imprastierea coerenta Efectul fotoelectric Efectul Comptom Efectul de materializare sau producerea in pereche Fotodezintegrarea

Ultimele doua fara relevanta, nu actioneaza in iradierea din rx-diagnostic Trasaturi comune ale mecanismelor de interactiune Particulele rezultate nu mai pastreaza traiectoria initiala a particulelor incidente Produc energie secundara

a) Efectul Thomson imprastierea coerenta - Radiatia care apare dupa cel putin o interactiune a unui foton cu un corp o Schimbare de directie o Fara absortia lui o Fara sunetul energiei materiei traversate Rezulta iradiatie imprastiata Poate lovi filmul nu este utila obtinerii imaginii reduce contactul, estompeaza imaginea Personalul din jur creste doza absorbita b) Efectu fotoelectric - Proces de interactiune intre un foton si electronul din stratul profund al tintei - Fotonul este absorbit
14

Electronul eliberat fotoelectron ce produce multiple ionizari pana este absorbit Electronul din stratulle exterioare ajung in locul liber, cu cedare de energie = radiatie caracteristica, nivel energetic (absorbita) Energie caracteristica din tesuturi rezulta similar energiei caracteristice din tubul radiogen Si este in functie de Z al elementului din care provine Efectul fotoelectric este dependent de Z (creste cand Z este mai mare ca urmare a existentei unui numar mare de straturi) Avantaj absorbtia diferita a tesuturilor (realizarea contrastului) o Os/muschi, testul muscular/tesut adipos Dezvanataj - creste doza absorbita de pacient Efectul fotoelectric scade cand este utilizat un fascicul de fotoni cu energie mare, insa scade si contrastul intre tesuturi, fotonii trecand prin mediu fara sa interactioneze.

Curs 3 c) Fenomenul Compton a. Procesul de cedare a energiei de catre fotonul incident, unui electron din straturile exterioare ale atomului mediului respectiv b. Electronul eliberat este electronul Compton este deviat producand ionizari aditionale si apoi este absorbit c. Fotonul, imprastiat in alta directie cu energie mai mica decat initial, poate ioniza sau pate ajunge la film d. Probabilitatea producerii interactiunii depinde de numarul de electroni din tesut, care la randul sau este dependent de densitatea fizica adica de electroni/g Cu cat energia fotonului este mai mare, efectul Compton scade, deoarece fotonul are energie suficienta pentru a traversa tinta fara sa se lase influentat: Absorbtia la tesuturi este slaba contrastul este slab

Fotonii imprastiati rezultati prezinta dezavantaj pentru personalul ajutator creste doza absorbita. Pot ajunge la film estompeaza/voaleaza/innegreste Interactiunea fotonii razelor X si materie Separat sau comncomitent o Molecular o Atomic o Electronic o Nuclear Raman in regiunea examinata aprecierea coeficientilor de reactie
15

Traverseaza informatia o Film/ecran

Mecanismele de interactiune ale radiatiilor X cu materia se definesc prin aprecierea coeficientilor de reactie Coeficientul de absorbtie nr de fotoni care si-au transferat integral energia si dispar, fiind absorbiti de mediul tinta Coeficientul de atenuare nr de fotoni care au transmis o parte din energia lor mediului si apar in fluxul secundar, cu o energie scazuta acest coeficient fiind influentat de lamba si masa traversata Coeficientul de difuziune nr de fotoni care ies din obiectul iradiat, insa dupa o alta traiectorie decat cea incidenta; ei pot proveni din fascicolul initial sau pot fi particule noi, din mediul traversat Coeficientul de distanta n care intensitatea razei incidente scade proportional cu patratul distantei parcurse

Desfasurarea reactiilor depinde de relatia dintre razele X si mediu (Z): La Z scazut absorbtie mica La Z crescut predomina efectul fotoelectric absorbtie mare, contrast mare (osul, iodul contrast bun) (Pb radioprotectie)

Notiunni de dozimetri marimi si unitati in radiologie Dozimetria procedee de masurare a dozelor de radiatii Evaluarea fenomenelor biologice produse de radiatii

Raze X efecte biologice cu grade/tipuri diferite = energia cedata se impune cunoasterea cantitatii de radiatii absorbita de tesuturi Pentru a cunoaste bilantul intre risc (provocat de iradiere) si beneficiu De a optimiza abordarile procedurale (diagnostice si terapeutice) o Pentru a atinge scopul urmarit o Pentru a cruta tesuturile sanatoase din jur

Scopul medical cunoasterea dozei/cantitatea de energie absorbita de tesuturi Calitatea fotonilor radiatiei X incidenti Cantitatea fotonilor radiatiei X incidenti

Calitatea fotonilor este caracterizata de energia lor. Fascicoll X este alcatuit din fotoni cu energii diferite Scazute raze moi Crescute raze dure

Aprecierea calitatii unui fascicol de fotoni X

16

Indicarea valorii tensiunii maxime utilizate Sectometrie (foarte exacta) o Cu ajutorul strat semivalent adica grosimea (mm) a unui anumit material care poate sa injumatateasca intensitatea unui fascicol de fotoni X.

Dozimetria cantitativa are trei marimi: Doze de emisie (expunerea) Doza absorbita Doza echivalenta

Expunerea (E) doza de emisie Reprezinta numarul de sarcini electrice produse de radiatie in aer o Inainte de a interactiona cu pacientul (fascicol direct) sau cu personalul radiologic (radiatia imprastiata) radiatia X interactioneaza cu aerul o Marimea expunere da o indicatie asupra capacitatii radiatiei X de a produce un anumit efect in aer o Efectul ulterior in tesut va fi in general proportional cu acest efect in aer Unitatea de masura pentru Expunere in Si este Columb/kg

Doza absorbita (D) cantitatea de energie disipata de rdiatie pe unitatea de masa de tesut biologic si absorbita de acel tesut. Unitatea pentru Doza absorbita este Gray (Gy) ap calorimetru Absorbtia razelor X in diferite materiale variaza considerabil

Doza echivalenta (H) reprezinta aprecierea efectelor biologice consecutive unor iradieri, in raport cu energia fotonilor incidenti si tipul de iradiere (X, gamma, alfa, beta etc) Este doza absorbita multiplicata printr-un factor de ponderare pentru radiatie, care exprima eficacitatea biologica a tipului de radiatie Pentru cea mai mare parte a radiatiilor folosite in medicina................

Metodele de masuratori cantitative se bazeaza pe diferite fenomene fizice si chimice: Ionizarea gazelor contoare Geiger-Muller (permite numararea ionilor prezenti in aer si prin urmare intensitatea radiatiilor care i-au produs) Ionizarea si excitarea unor corpuri solide (contoare de oscilatii 0 au in alcatuire substante precum sulfura de zinc, care devin fluorescente sub actiunea radiatiilor) Modificarea conductibilitatii electrice a unor substante (dozimetria cu semiconductori) Innegrirea peliculelor fotografice (dozimetria fotografica) dozimetrele contin...............

SI: Rontgen (R) doza deradiatii X necesara pentru eliberarea unei sarcini electrice de 2,58....................
17

Modul elementar de actiune al radiatiilor X Un foton interactioneaza cu un electron de pe straturile interne 2 ioni o Un ion negativ electronul ejectat o Un ion ozitiv restul atomului ionizat Ambii ioni sunt foarte reactivi o Electronii interactioneaza c u alti ................

Mecanismul de actiune: Direct ruperea arhitecturii mmoleculare (gene, cromozomi, enzime) Indirect prin substantele rezultate din reactiile precedente, care vor actiona dupa aceleasi mecanisme ca in cazul actiunii directe, efectele suprapunandu-se o Tesuturile contin............... La nivel soatic legea Bergonier si Tribondeau cu cat un tesut este mai tanar cu atat el va fi ma sensibil si vulnerabil

Ionizarea la nivelul ADN determina cresterea Ratei mutatiilor Ratei anomaliilor fetale sau avortului (iradiere in perioada de sarcina) Sensibilitati la............

Ce se intampla dupa expunere? efecte biologice Dozele mici si unice autorestaurarea Dozele mari deficit celular alterari functionale o Mutatii o Moarte celulara

Fenomene deterministice (reactii tisulare) Se constata imediat (minute-zile) Au prag de aparitie Probabilitatea de aparitie si severitatea efectului cresc doza o Exemplu Sindroul acut de iradiere Eritemul

Fenomene stochastice (cronice maligne) Nu au prag pot aparea si la doze foarte mici Probabilitatea de aparitie creste cu doza Apare dupa mai multi ani, consecutiv unui incident sau cumulativ Severitatea este determinata de transformarea maligna

Siguranta radiatiei ia in considerare: Pacientul

18

Operatorul o Pentru ambele principiul ALARA (as low as reasonable achievable) atat de coborat cat poate fi rezonabil realizat beneficiu care sa justifice procedeul.

Radiosensibilitatea (RS) Probabilitatea ca o celula, un tesut sau un organ sa sufere un efect per unitatea de doza Legea Bergonie si Tribondeau (1906) RS va fi mai mare in celulele tinere o Cu mitoze multiple o Care sunt nediferentiate In cazul iradierii diagnostice, manifestarile clinice apar numai exceptional Boala profesionala o Piele in forme cronice sub forma de distrofii o Leziuni oculare 0 cnjunctivita vindecabila fara sechele, cataracta o Tesut hematopoietic.................

TABEL Curs 4 Lantul informativ Sursa de radiatie X vectorul pacient modulatorul fascicolului de radiatie X fascicolul modulat receptor procesare imagine vizibila decodor Fotonii cu energie mica sunt cei care nu contin informatie sis unt absorbiti in momentul plecarii din tub de componentele tubului de catre filtru, carcasa si diafragm, rezultand un fascicul care are raza centrala perpendiculara pe fasciculul incident. Se produc numeroase actiuni in urma carora fasciculul de radiatie poate lua 3 directii: Radiatia absorbita Radiatia secundara imprastiata Radiatia reziduala

Atenuarea fasciculului primar siimaginea latenta receptorul. Pentru a vizualiza informatia latenta trebuie transformata intr-un .... care va furniza informatia vizuala. Filmul radiografic receptorul capteaza informatia latenta Strat protector previne zgarieturile si dispersarea materialului fotosensibil Emulsia - cristale de halogenura de argint in gelatina (material radiosensibil stratul in care se formeaza imaginea) Strat adeziv Baza realizeaza structura relativ rigida a filmului; intotdeauna transparenta Strat anti-ondulare si anti-rigiditate

Filmul casete metalice port film, dimensiuni similare.

19

In functie de lungimea de unda a razelor X cristalele de halogenura de argin din emulsie vor suferi o impresionare, o reactie diferita in functie de cantitatea de radiatie ajunsa pe film pe imagine apare o paleta variata de nuante de la alb la negru. Gradul de innegrire al filmului este direct proportional cu cantitatea de radiatii ce ajung pe film. Cantitatea de radiatii este influentata o De cantitatea de energie (mAs si kV) o De distanta tub-film (ca urmare a densitatii razelor X din fascicul) o Compozitia structurilor Densitatea fizica Numarul atomic Grosimea

5 grade perceptibile de radioopacitate Aer - negru Grasime gri inchis Apa/muschi alb spre gri deschis Osul alb spre gri inchis Metalul alb complet

O imagine abdominala Aer gaz in stomac, intestine Grasimea abdominala Tesutul moale ficat, vezica urinara Oase vertebrele Metal piele, cavitatea abdominala

Grosimea influenteaza radioopacitatea creste grosimea creste radioopacitatea Proiectia fasciculului X fiind conica imaginea radiologica se a subordona legilor geometrice ale opticii. Radiografia este o imagine bidimensionala a unor structuri tridimensionale imaginea structurilor respective va fi in functie de pozitia lor in fasciculul prima de radiatii. Consecinta Marire Deformare Estomparea contururilor Sumatia imaginii structurilor

Legea proiectiei conice imaginea radiologica la baza conului sa fie marita deformata Dimensiunea creste cu cat este mai aproape de tub.
20

In cazul structurilor suprapuse mai mare ce este mai departe de film. Deformarea imaginii: Daca fasciculul este perpendicular pe obiect imagine marita, dar nedeformata Daca fasciculul este oblica pe obiect imaginea marita si deformata

Pentru diminuarea efectului: Fascicolul trebuie sa fie orientat cu raza centrala perpendiculara pe film, trecand prin centrul structurii anatomice care prezinta interesul cel mai mare Structura examinata sa fie cat mai aproape de film

Deformarea este influentata de pzitia structurii in raport cu fasciculul: Schimbarea raportului aspecte diferite ale structurii Cand fasciculul este perpendicular pe axul lung proiectia lingitudinala Cand fasciculul este perpendicular pe acul scurt proiectie axiala Cand fasciculul este obli o Mai scurt o Mai lung Fenomenul de translatie a planurilor o Formei o Dimensiuni o Pozitia structurilor suprapuse

Legea sumatiei planurilor Sumatia semnelor regiuni care sunt in planuri diferite dar se suprapun

Imaginea reprezinta o insumare a gradelor diferite de absorbtie a razelor X ale tutror segmentelor strabatute de fascicul. Rezolvarea translatarea planurilor doua incidente perpendiculare Fenomenul de stergere a planurilor doua structuri care au aceeasi densitate si sunt suprapuse si vin in contact direct una cu cealalta nu se pot distinge una de cealalta. Fenomenul semnul siluetei (conturului) = substractia reducerea intensitatii unei radioopacitati. Fenomenul de paralaxa Deplasarea fasciculului deplasarea in sens invers a structurilor suprapuse Deplasare mai mare pentru structura cea mai apropiata de sursa Marire si deformare crescuta Avantaje o Pozitia unei structuri fata de alta (disocierea structurilor) o Adancimea fata de planul de proiectie (film)
21

Legea incidentei tangentiale Imaginea unei structuri depinde de gradul de atenuare (contrastul) diferit intre structurile invecinate Diferente de contrast crescute limite/contur net(e) Trasarea conturului numai cand raza incidenta este tangentiala Daca raza este perpendiculara pe suprafata conturul aare O zona ascutita (creasta) contur sters = nuante degradate progresiv

Calitatea imaginii depinde de: Contrast Definitie claritatea/finetea (vizibilitatea precisa a demarcatiei detaliul)

Factorii care afecteaza detaliul: Factori perturbatori o Tehnici decurg din modul de folosirii a aparatului o Fizici mai greu de anihilat pentru ca deriva din proprietatile fizice ale radiatilor X

Factori tehnici: a) Sursa fascicului sau marimea petei focale b) Pozitia structurii in fasciculul de radiatii (distanta focar obiect) a. Distanta mica perturbari ale conturului b. Distanta mare necesita cresterea intensitatii radiatiei c. Ajuta la stabilirea adancimii (locului) la care se afla structura c) Miscarea pacientului a. Factorul cel mai important b. Produce stergerea contururilor c. Imobilizare absoluta tranchilizare (cand este posibil) d. Timpi de expunere corespunzatori, mici i. Foarte mici mAs mare insa cresterea intensitatii este limitata prea mare produce efectul de grila electronii raman in jurul filamentului ca un nor) e. Remediere ecranele intensificatoare d) Ecranele intensificatoare a. Folii i. Convertesc radiatia X in lumina vizibila 1. Cristale fosforescente ce emit lumina 2. Nu sunt identice cu cele din emulsia de pe film a. Elemente chimice Z = 57 71 pamanturi rare 3. Dimensiuni variabile a. Cristale mici detaliu mai bun, timp mai mare b. Cristale mari detaliu mai slab, timp mai mic
22

4. Luminozitate remanenta scurteaza timpul de expunere a. Actioneaza si ca mijloc de radioprotectie ii. Componente 1. Baza 2. Strat reflectorizant 3. Strat fluorescent 4. Strat protector e) Grila antidifuziune/antiimprastiere a. Fotoni efectul Thompson sau Compton energie redusa, directia diferita de fotonii incidenti, fara informatie reduc contrastul, reduc detaliu ceata = neclaritate b. Grila i. Benzi absorbante opresc fotonii haotici ii. Inte pacient si film (in masa) iii. Detaliu apare net Factorii care influenteaza contrastul Contrast diferente graduale de innegrire a filmului ca urmare a atenuarii diferite a fasciculului de raze X care traverseaza o regiune corporala Natual Artificial o Substante radioopace o Substante radiotransparente o Mixt Evidentiaza detaliile

Contrastul depinde de: Subiect (compozitie o Densitatea fizica o Grosimea structurilor o Numarul atomic Energia fasciculului incident o Tensiunea prea mare penetabilitate crescuta radiatie reziduala omogena constrast scazut = imagine supraexpusa o Tensiune prea mica putine raze penetreaza pacientul contrast scazut = imagine subexpusa Sensibilitatea filmului o Filemle cu emulsie dubla sunt mai sensibile contrast mai bun Ecranele intaritoare o Ofera mai multa laritate detaliului Radiatia imprastiata o Estompeaza imagine grila antiimprastiere Developarea
23

o Tipul de revelator, timpul de developare, temperatura de developare Curs 5

Curs 6 Examinarea craniului Craniul o Neurocraniul encefalul o Splachnocraniul (viscerofacial) Loc de insertie Dinti Limba Laringe Muschi o Structura simetrica comparare stanga/dreapta o Rx indicata in evaluarea Cavitati craniene Cavitatii nazale Sinusurilor Maxilarului Mandibuei Dintilor Creierului Tesuturilor moi externe o Dificil de evaluat Multe structuri suprapuse (segmente osoase pereche) Compartimente multiple Diferente intre rase (caine)

Variatia conformationala a craniului la caine Tipul dolicocefaic cavitatea nazala ingusta, mai lunga decat craniul, cap alungit (Borzoi, Collie, Irish Setter etc) Tip mzocefalic cavitatea nazala si craniul au aceeasi lungime (Ciobanesc german, Labrador etc) Tip brahicefalic cavitatea nazala mut redusa comparativ cu craniul (Pekinez, Bulldog, Boxer)

Incidente standard Laterala (stg/dr) suprapunerea structurilor pereche

Obiective
24

Cavitatea craniana (1) + bolta craniana Cavitatea nazala Sinusurile Etmoidul si volutele etmoidale Palatul dur Mandibula Tesuturile moi

Cavitatea nazala DV cu filmul in gura VD cu gura deschisa si raza in unghi de 45 grade

Afectiunile cutiei craniene Hidrocefalia Acumularea patologica de lichid in ventriculii cerebrali o Boala congenitala o Traumatisme craniene o Boli virale/bacteriene o Migratii parazitare o Procese neoplazice cerebrale Yorkshire, Bulldog englez, Chihuahua, Pekinez, Poodle Siameza gena recesiva Se observa o Deformarea craniului o Neinchdierea fontanelelor o Deficit de vaz si auz o Sunete vocale o Incoordonari in deplasare

Displazia occipitala Malformatie a occipitalului largirea dorsala a marii gauri occipitale o Rasele mici si foarte mici o Asimptomatic daca nu apar complicatii Hidrocefalie Meningoencefalocel

Osteopatia cranio-mandibulara Proliferarea osoasa, nonneoplazica Afecteaza exclusiv oasele craniului si mandibula Etiologie necunoascuta La tineretul raselor terrier West Highland Whte, Scottish, cairn, Boston 3-8 luni Ocazional Labrador, Pinscher, Bullmastiff
25

Clinic o o o Rx o

Deformara zonei Disfagie de prehensiune Durere la deschiderea gurii

Radiopacitate crescuta mandibula, bula timpanica, temporal, articulatia temporo-mandibulara o Proliferari oasoas neregulate, simetrice/unilaterale o Diagnosticul semnele clinice, rasa si rx

Fractura Consectiv traumatismelor Antreneaza semne nervoase pasagere sau permanente Poate aparea la toate segmentele osoase Clinic o Tumefierea tesuturilor moi o Emfizem subcutanat (implica nazalul, sinusurile) Rx o Linie radiotransparenta, frecvent aspect neregulat o Simpla sau cominutiva o Cu/fara fragmente, cu/fara deplasarea acestora Evaluare incidente standard si suplimentare

Articulatia temporomandibulara Accidente de masina Caderi de la inaltime (pisica) Frcatura foarte rara, frecvent luxatia Frecvent unilaterala, rar bilaterala Deplasare rostrala (procesul retroarticular temporal) dar se pate rupe caudala Insotita de fractura procesului retroarticular la pisica o Largirii fosei mandibulare a temporalului o Fractura procesului zigomatic al temporalului o Fractura procesului condiloid al mandibulei Clinic o Neinchiderea gurii o Nesuprapunerea laterala a mandibulei o Scurgerea salivei din gura Rx o Largirea/ingustarea spatiului articulatiei o Fracturarea procesului retroarticular al osului temporal Evaluare o VD/DV o Laterala oblica stg/dr
26

Osteoartrita Boala degenerativa a articulatiei temporomandibulare Apare ocazional o Imbatranire o Secundar Luxatiei/fracturilor Infectiilor regionale (otite) Fremisment la palparea zonnei Rx o Aspect neregulat al fosei mandibulare sau procesului condiloid o Radioopacitate crescuta neregulata perarticular osteofite o Reducerea spatiului articular

Procesele infectioase Osteomielita boltii craniene rar o Posttraumatic o Postchirurgical o Consecutiv rinitelor infectioase si o Micotice lama ciuruita a etmoidului Posttraumatic o Tumefierea tesuturilor moi de acoperire o Zone de liza osoasa si/sau proliferare Consecutiv rinitelor extinderea radioopacitatii la sinusuri si etmoid Otitele frecvent o Infectii bacteriene externe (ureche externe, medie, interna) o Infectii orale/nasofaringiene ureche medie ureche interna o Polipi nasofaringieni si auriculari (pisica) o Traumatisme o Procese neoplazice osoase/tesuturilor moi Osteosarcomul Carcinomul glandelor ceruminoase Fibrosarcomul

Urechea externe otita externa Normal zona de radiotransparenta Obliterata o Partial o Total o Proliferari ale tesuturilor moi o Exsudat (care se poate calcifica)

Procesul infectios urechea externa

27

o Urechea medie o Urechea interna Urechea medie si interna = expansiunea otitei externe Rx Cr Scleroza (rx crescuta) stancii temporalului Proliferarea osoasa Otolite rar mineralizarea exsudatului Cresterea radioopacitatii bulei timpanice Ingrosarea peretelui bulei Dilatarea bulei timpanice Acumularea de exsudat Unilateral/bilaterall

Procese tumorale Animalele adulte si cele batrane Semnele clinice asociate localizarii o Bolta cranina o Oasele fetei o Mandibula Deformare regionala Convulsii, ataxii(tumori intracraniene) Scurgeri nazale + cornaj Rx o Determinarea tipului tumoral este imposibil rx o Undele sut litice, altele productive, altele combina cele doua forme o Biopsia confirmare Osteosarcomul o Cea mai frecventa tumora maligna o Osteoblastic cu reactie periostala agresiva o Afecteaza bolta, oasele fetei, mandibula Osteomul o Cea mai frecventa tumora benigna o Aspect neted, bine delimitat o Afecteaza mandibula, bolta, sinusurile Alte forme o Nu sunt semne rx patognomonice o Diferentierea numai histologic
28

Carcinomul scvamos oral gingie (maxilarul, mandibula) o Zone de liza in grade diferite Fibrosarcomul o Predilectie pentru bolta palatina dar poate aparea si la mandibula o Adesea la rasele mari de caini o Liza osoasa prezenta Melanomul maling o La rasele mici o Tesuturi moi produce liza osoasa si metastaze in limfonodurile regionale si pulmon Epulis (tumora ligamentului priodontal) rar la pisica o Mai multe tipuri Unele se rezuma la tesutul moale Altele invadeaza si osul Diferentiere histologic

Afectiunile cavitatilr nazale si sinusurilor Fractura Rx Radiotransparenta pe linia de fractura asociata radiodensitatii tesuturilor moi Radiotransparenta subcutanata emfizem In cazul suprapunerilor fragmentare radiodensitate crescuta Hemoragia radiodensitate omogena La nivelul oaselor fetei si fruntii Simpla sau cu fragmente Fragmentele cu/fara deplasare La nivelul sinusurilor infundare Hemoraga poate acompania fractura tumefierea zonei

Procesele infectioase Bacteriene sau micotice (in funcie de evolutie) o Fara (acute) o Minime o Evidente Unilateral/bilateral o Cavitatea nazala o Sinusurile paranazale Ostructira cailor acumulare Distrugerea cornetilor radiotransparenta Corpuri straine o Radiopac
29

o Radiotransparent (arista) modificarea zonei adiacente Curs 7 Examenul radiologic al scheletului axial aspecte semiologice radiologice ale coloanei vertebrale Examinarea pe segmente Individual Ansamblu

Obiective Corpul vertebral Canalul vertebral Procesele (spinos, transverse, articulare) Spatiul intervertebral Gaura intervertebrala

Evaluarea radiografica a vertebrelor Numar Pozitie Forma Dimensiune Densitate

Modificarile coloanei vertebrale determina sau nu determina semne clinice. Semnele clinice prezente cu sau fara (contrast artificial mielografierea) modificari radiologice. Modificarile vertebrale Congenitale De dezvoltare Degenerative Metabolice Traumatice

Anomalii congenitale Frecvent intalnite la rasele brahicefalice (Bulldog) si rar la celelalte rase. Multe nu au semnificatie clinica. Unele pot deforma canalul vertebral compresiuni Pe maduva
30

Radacinile nervilor

Apar ca urmare a alterarilor in dezvoltarea embrionara Variatii ale o Numarului (la nivelul tuturor segmentelor coloanei) Crestere Reducere o Formei

Vertebrele tranzitionale = au caracteristicile vertebrale din doua regiuni adiacente Regiunea toraco-lombara Regiunea lombo-sacrala

Agenezia sau formarea incompleta a perechii 13 de coaste T13 tranzitionala. Lombarizarea sacrumului prima vertebra S nu fuzioneaza cu sacrumul Unilateral/bilateral Prima vertebra caudala sa apara unita cu utima sacrala sacrumul tot 3 vertebre.

Sacralizarea ultimei vertebre lombare L7 se uneste unilateral sau bilateral cu iliumul. Vertebre tranzitionale lombosacrale Ciobanesc german Labrador Doberman Dog german

Reducerea numarului de vertebre caudale Taierea cozii Fracturilor Congenital

Pisicile Manx nu au vertebre coccigiene. Blocul vertebral reducerea numarului de vertebre. = unirea partiala sau totala a doua sau mai multor vertebre alaturate. Unirea intereseaza o Corpul o Arcul o Procesul spinos Fara manifestari clinice Uneori insa datorita fortelor ce actioneaza asupra zonelor alaturate, apar degenerari la nivelul spatiilor adiacete si ulterior hernieri discale.
31

Hemivertebra = anomalie de dezvoltare a unei portiuni din corpul vertebral. Afectiune unilaterala o Dorsala o Ventrala Contur neted, densitate normala, forma alterata are aspect de pana deformarea coloanei vertebrale Spatiu intervertebral este normal reprezentat, uneori poate fi mai larg Rasele cu coada rasucita Bulldog, Boston terrier Obisnuit fara semne clinice Poate determina angulatia coloanei cifoza, scolioza, lordoza Uneori compresiuni medulare

Vertebra fluture Neunirea in unctul median al corpului vertebrei formarea a doa hemivertebre, stanga si dreapta = aspect de fluture Spatiile intervertebrale apar marite

Spina bifida Defect de unire a arcului vertebral cu/fara hernierea maduvei sau meningelui Rx o absenta arcului vertebral sau neunirea proceselor spinoase (stanga/dreapta) o Obisnuit ultimele vertebre lombare sau sacrale Bulldog, pisicile Manx Clinic manifestaru neurologice parezia membrelor posterioare, incontinenta urinara si/sau defecare involuntara

Anomalii vertebrale modificari de pozitie si forma a coloanei Cifoza o Hemivertebre o Deformarea suprafetelor articulare Lordoza o Hemivertebre o Spondiloza anchilozanta Scolioza o Hemivertebre

Anomalii de dezvoltare Instabilitata atlanto-axiala = subluxatia atlantoaxiala Congenitala Dobandita

Congenital (tineretul raselor mici)

32

Agenezia/hipoplazia/neunirea procesului odontoid Absenta ligamentului transvers al atlasului Absenta ligamentului apical odontoid

Dobandit Traumatismele o Desirarea/ruptura ligamentului apical odontoid o Fractura procesului odontoid

Incidenta laterala, cu flexia capului, oblica (fr odontoida sau neunirea) Rx cresterea spatiului dintre arcul dorsal C1 si procesul spinos C2. Manipulare cu grija a animalelor traumatizarea maduvei Anestezie obligatorie

Spondilomielopatia cervicala (sindromul Wobbler) Rasele grele de talie mare o Doberman o Dog german Semnele clinice (ataxia si/sau pareza) pot fi determinate de o varietate mare de anomalii anatomice: o Malformatia vertebrelor cervicale o Deformarea suprafetelor articulare ale proceselor articulare o Subluxatia cervicala o Deplasarea discului intervertebreal spre canalul vertebral o Hipertrofia ligamentelor vertebrale (ligamentului longitudinal dorsal si ligamentul intervertebral) o Stenoza canalului vertebral cervical Frecvent C4-C5, C5-C6, C6-C7 Rx o Osificarea discala prematura (tineret) o Degenerarea proceselor articulare o Spondiloza deformanta o Aplatizarea fetelor corpului vertebral o Modificarea alinierii vertebrale o Ingustarea canalului vertebral

Anomalii degenrative Spondiloza deformanta Formarea de puncte osoase sau punti osteofitice Partea ventrala (uneori si laterala) intre doua (sau mai multe) vertebre adiacente Regiunea toracala caudala lombara si lombosacrala unde mobilitatea este mai mare
33

Fara manifestari clinice Insa, cand osteofitele avanseaza pe marginea laterodorsala poate compresa pe radacinile nervilor durere/instabilitate

Spondiloza deformanta anchilozanta = hiperostoza idiopatica spinala difuza Intalnita la cainii tineri si pisici Caracterizata prin extinderea productiei osoase, ventral si lateral, la mai mut de 4 vertebre alaturate Mentinerea relativa a dimensiunii spatiului intervertebral Osteofite periarticulare la nivelul proceselor articulare Pseudoartroza la baza proceselor spinoase Osteofite periarticulare si calcificari in tesutul moale atasat coloanei si membrelor

Spondilita = inflamatia corpului vertebral Spondilita infectioasa implica prezenta unui agent patogen specific osteomielita vertebrala Reactie periostala cu plecare din portiunea mijlocie capetele corpului vertebral Liza osoasa este redusa Bacterii, fungi, protozoare, paraziti, corpuri straine Spirocerca lupi spondilita la nivel T8-T11 Aristele la L3-L4

Dicospondilita = infectia discului intervertebral si a suprafetelor corpurilor vertebrale Migrare de corp strain (ariste) Pe cale hematogena consecutiv infectiilor urinare, dentare, endocardice Scaderea densitatii (distrugerea) suprafetelor corpului vertebral liza lor si a zonei adiacente, urmata de scleroza sau osteofitoza in jurul spatiului discal o Spatiul intervertebral Largit Redus o Poate ajunge la anchiloza vertebrelor o Obisnuit afecteaza mai multe vertebre

Boala degenerativa articulara artrita La nivelul suprafetelor proceselor articulare Suprafata lor degenereaza Scleroza subcondrala si steofitoza periarticulara cu reducerea spatiului articular Daca se extinde catre gaura intervertebrala compresiune pe radacini sau chiar pe maduva durere

Osteocondroza sacrala Boala degenerativa necroza a cartilajului

34

Intalnita la nivelul sacrumului predominant la Ciobanesc german Zona radiotransparenta neregulata la nivelul fetei craniale a c orpului primei ertebre sacrale Scleroza adiacenta necrozei condrale Poate fi asociata cu formarea unui fragment ce avanseaza in canalul medular compresiune

Stenoza degenerativa lombosacrala = modificarea de volum acanalului vertebral lombosacral stenoza canalului vertebral lombar sau sacral (congenital sau dobandit) Numeroase cauze care duc la compresiune pre radacinile nervilor care formeaza coada de cal radiculopatie dobandita = sindromul cozii de cal: o Vertebrele tranzitionale o Osteocondroza primei vertebre sacrale o Subluxatia lombosacrala o Spondiloza lombosacrala o Deplasarea discurilor intervertebrale lombare o Proliferarile osoase la nivelul gaurilor intervertebrale o !!! obligatoriu examen cu contrast artificial

Spondiloza deformanta lombosacrala/liniile radiotransparente reprezinta osificarea incompleta a gulerului osos. Procesele neoplazice vertebrale Maligne Primare (obisnuit o vertebra; frecventa crescuta in regiunea toracala) o Osteosarcomul o Fibrosarcomul o Condrosarcomul o Mielomul o Hemangiosarcomul Secundare (metastaze) (una sau mai multe vertebre; frecventa crescuta in regiunea lombara) o Carcinomul (mamar, de prostata, al glandelor perianale) o Sarcomul (osteo-, hemangio-, fibro-) Rasele de talie mare frecventa crescuta Media varstei 7 ani Rx o Modificarea formei vertebrei Liza osoasa Productie osoasa Sau ambele
35

o Reactii de scleroza (radioopacitate) a corpului vertebrei liza osoasa fractura pe os patologic strivirea corpului vertebral distrugerea fetelor o Diminuarea spatiului intervertebral, reactii proloferative osoase o Pot aparea modificari ale tesuturilor moi paraspinale Tumorile secundare metastazele o Afecteaza mai multe vertebre o Pate aparea in oricare portiune vertebrale o Tumorile prostatice, vezicale, perianale, mamare o Reactii periostale neregulate/zone de liza osoasa

Benigne exostoza cartilaginoasa multipla (osteocondromatoza) Tumori cartilaginoase solitare sau multiple, ce afecteaza vertebrele si oasele lungi Caine o La tineretul su 1 an o In timpul osificarii encodrale La pisica o Foarte rara, la adultii tineri o Dupa incheierea osificarii o Oarecum asociata cu virusul leucemiei feline Rx o Expansiunea proceselor spinoase si a arcului vertebral canalul spinale = semne neurologice

Traumatismele Fractura poate afecta toate componentele unei vertebre (arc, cor, epifize, procese) Simpla/cominutiva Cu/fara deplasarea fragmentelor o In functie de tipul fortei ce actioneaza Compresiune scurtarea corpului vertebral; creste densitatea radiologica Smulgere determina smulgerea de fragmente osoase si deplasarea lor prin suprapunere Forfecare determina smulgerea de fragmente osoase si deplasarea lor prin suprapunere Spargere numeroase fragmente cu dimensiuni variabile impuscare sau lovire Cu/fara modificarea pozitiei coloanei

Curs 8

Cavitatea nazala si sinusurile Procesele tumorale

36

1-2% din tumori o Animalele batrane o 2/3 carcinoame Adenocarcinom Scvamocelular Nediferential o 1/3 sarcoame Fibrosarcom Chondrosarcom Osteosarco Nediferentiat o Invazive local o Potential metastatic redus o Se diagnostica tarziu prognostic nefavorabila o Scurgeri uni- bilaterale, cu/fara epistaxis o Incidente Laterala DV cu filmul in gura Oblic VD Frontala (sinusuri)

Rx In stadiu incipient zona de radiopacitate crescuta, localizata sau difuza in cavitatea nazala si/sau sinusuri In stadiu avansat opacitate neregulata o Radiortansparenta corneti nazali o Devierea/liza septumului nazal lama ciuruita o Deformare caitatii nazalesinusurilor fetei o Pierderea dintilor

Tumorile mai putin agresive si stadiile incipiente sut greu de diferentiat de rinite. Conformatia unui dint Coroana Col Radacina

Structura unui dinte Formatiuni dure (radioopace) o Smalt o Cement o Dentina Formatiuni moi
37

o Cavitatea pulpara o Periostul alveolar o Gingia Afectiuni dentare Abcesul dentar periapical Infectie a varfului dintelui Obisnuit la animalele batrane Secundar bolilor parodontale, fracturilor dentare, neoplasmelor orale si dentare Frecvent la caine al 4-lea premolar superior se extinde a maxxilar fistula Rx o largirea spatiului peridental apical o Liza sau scleroza osului adiacent varfului radacinii o Eroziunea progresiva a radacinii o Infectia osoasa

Fractura dentara Mestecarea obiectelor dure Traumatismelor Resorbtiei odontoclastice la nivul colului subtierea fractura

Fracturi Coronare La nivelul colului Radiculare

Expunerea cavitatii pupare infectie Rx Pentru localizarile coronoradiculare si radiculare Linie radiotransparenta Necroza pulpara Abces dentar apical Chist dentar apical

Resorbtia radacinilor Apare la pisicile batrane Partiala sau totala Consecutiv inflamatiiilor cronice, traumatismelor, prehensiunii fortate Apar la nivelu cementului (sub ligamentul gingival) Erodeaza colul radacina Rx pete radiotransparente de diferite dimensiuni sub colul dentar.
38

Boala parodontala (gingivita + parodontita) Afecteaza structurile de sustinere o Cementul o Ligamentul aleolodentar o Osul alveolar o Gingia Primara dezvoltarea placii dentare care se mineralizaza tartru gingivita parodontita Secundara fragmente consecutiv fracturilor sau extractiilor incomplete Mai frecventa la cainii batrani din rasele mici si la pisici Gingivita progreseaza inflamatia ligamentului alveolodentar eroziunea peretelui alveolar si a crestei alveolare (parodontita) retractia gingiei cu descoperirea radacinii si pierderea dintelui Poate fi o Localizat o Generalizat Rx o Nu ofera date directe despre gingie (radiotransparenta) o Structura osoasa peridentala 5 stadii evolutive o I si II tumefierea gingiei, fara semne rx o III creasta alveolara devine neregulata o IV pierdere osoasa si largirea alveolei dentare (pungi parodontale) o V liza osoasa severa, mobilitate accentuata pierderea dintelui

Examenul radiologic al coloanei vertebrale repere anatomice Coloana vertebrala 5 regiune O vertebra Curs 9 Examenul radiologic al scheletului apendicular
39

Proces spinos Procese transverse Margine craniala Margine caudala Procese articulare craniale Procese articulare caudale Canal vertebral Corp vertebral Spatiu itervertebral Gaura intervertebrala

Osteopatii nutritional-metabolice Sunt consecinta unor tulburari in fiziologia osului care determina ruperea echilibrului dintre procesul osteoformator si procesul osteodistructiv Cauze o Carenta sau exces de substante necesare osificarii o Actiunea unor produsi intermediari de degradare metabolica care perturba echilibrul mineral si hormonal Modificarile rx osoase reflecta tulburarile metabolice medii si severe o pierdere a Ca din oase peste 30% Osteopatiile nutritional-metabolice afecteaza mai multe oase Imaginea radiologica densitatea osoasa o Scazuta hiperparatiroidism secundar nutritional si renal, rahtism, hipervitaminoza A etc o Crescuta osteopetroza

Hiperparatiroidismul secundar nutritional = osteodistrofia juvenila, osteodistrofia nutritionala, osteodistrofia fibroasa. La tineretul carnivor (caini, pisici, tigru) dupa intarcare, hranit exclusiv cu carne, cu continut scazut de Ca si crescut de P all meat disease/boala de macelarie Aportul scazut de Ca si aportul excesiv de P antreneaza scaderea nivelului de Cahipocalcemie cresterea secretiei hormonului parotidian mobilizarea Ca din oase demineralizare = osteopenie.

Clinic Schiopaturi (un membru) severe (toate membrele imposibilitatea de a se ridica) Sensibilitatea la palpare, deformari osoase (consecutiv fracturilor spontane) Parezie sau paralizia consecutiv compresiunilor medulare Administrarea de ratii echilibrate determina remineralizarea osoasa

Semne radiografice Demineralizarea osoasa generalizata In cazuri severe, opacitatea tesutului os este similara tesuturilor moi inlocuirea tesutului osos cu tesut fribros osteodistrofia fibroasa Subtierea corticalei diafizare aspect de foaie de hartie Obisnuit fracturi spontane incomplete in lemn verde Pot aparea si fracturi complete Unele oase lungi au forma anormala cosecutiv calusarii vicioase a fracturilor vechi La pisica lordoza coloanei in regiunea lombosacrala si fracturi de compresiune a corpurilor vertebrale Incurbarea iliumului si ischiumului si ingustarea bazinului

Hiperparatiroidismului secundar renal = osteodistrofie renala

40

Clinic -

La adulte cu insuficienta renala dobandita Rar la tineretul cu nefropatii congenitale Filtrare glomerulara redusa - retentie de P = fosfatemie progresiva scaderea Ca din sange care provoaca hipersecretie paratiroidiana Hiperparatiroidismul provoaca resorbtie osoasa cu eliberare de Ca din oase Sunt afectate oasele membranoase (fetei) manndibula si maxila Demineralizarea celorlalte segmente este lenta

Semnele bolii renale (polidipsie, poliurie, voma, azotemie) Mandibula devine moale (rubber jaw), apar tulburari de masticatie, hipersalivatie, mobilitate dentara In situatii mai avansate pot aparea si schiopaturi acute consecutive demineralizarilor oaselor lungi si fracturilor patologice

Radiologic Demineralizarea generalizata a oaselor craniului, cu pierderea structurii trabeculare Reducere marcanta a laminei dura oapcitate crescuta a dintilor fata de osul mandibular si maxilar = dintii plutesc in alveole In unele cazuri pot aparea mineralizari ale tesuturilor moi rinichi, vase sanguine In cazuri avansate, pot fi identificate demineralizari si resorbtii osoase subperiostale care imprima un aspect dantelat (areolat) zonei respective

Rahitismul Chimiodistrofie osoasa a tineretului raselor mari de caini cuvarsta sub 2 ani, consecutiv dezechilibrului metabolismului fosfo-calcic si al vitaminei D

Clinic Apatie, tulburari digestive (constipatie alternand cu diaree), in faza prerahitica Deformari sistemice juxtaarticulare ale oaselor lungi, incurbarea diafizelor, schopatura intermitenta si progresiva, mers plantigrad laba de urs

Radiologic Subtierea corticale diafizare si largirea canalului medular ale oaselor lungi Radiotransparenta crescuta si omogena oase de sticla Ingrosarea cartilajului de crestere, largirea metafizei care aspect neregular si concav de ciuperca/dop de sampanie

Osteopetroza boala aselor de marmura = boala oaselor de creta Osteopatie produsa de activitatea defectuoasa a osteoclastelor de la nivelul cavitatii medulare care nu participa la remodelarea osoasa persistenta spongioasei primare la nivel medular
41

Se produce o crestere difuza a opacitatii oaselor (osteoscleroza) cu ingrosarea corticalei diafizare si reducerea progrsiva a cavitatii medulare Scaderea celulelor hematopoetice anemie Desi au aspect opac, oasele sunt fragile fracturi patologice Cauze o Congenitala gena recesiva, obisnuit letala, insa unele animale pot supravietui pana la varsta adulta o Dobandita Hipervitaminoza D cronica Mielofibroza Virusul leucemiei feline

Clinic Oboseala, apatie, slabire, stare generala de rau, paliditatea mucoaselor consecutiv instalarii anemiei Schiopaturi, durere osoasa consecutiv fracturilor patologice

Radiologic Ingrosarea corticalei diafizare Cresterea densitatii......

Osteopatii posttraumatice Fractura ruperea sau spargerea partiala sau totala a unui os (normal sau bolnav) consecutiv unei actiuni bruste si violente Exemplu rx ofera informatii privind Confirmarea diagnosticului clinic Locul si tipul fracturii Pozitia fragmentelor osoase Eventualele complicatii asociate

Miscarea Imagine neclara marcheaza fisurile sau fracturile mici Reducerea durerii prin anestezie, tranchilizare, imobilizare - in functie de statusul animalului

Tehnica Obligatoriu incidente ortogonale care sa cuprinda articulatiile adiacente proximala si distala Daca examenul clinic releva semne severe, dar rx clasica nu confirma prezenta fracturii sunt efectuate incidente suplimentare oblice (mai ales pentru oasele mici) In caz de incertitudine se recomanda examinarea membrului congener
42

In fracturi incomplete mici, incerte se recomanda reevaluarea dupa 4-8 zile (pentru a deveni vizibila linia de fractura resorbtie osoasa)

Radiologic Discontinuitatea conturului razei osoase Linie radiotransparenta fragmentele sunt la distanta unele de altele Linia radiopaca fragmentele sunt comprimate sau suprapuse Scurtarea osului fragmentele comprimate, modificarea cu zona congenera Fragmente libere de dimensiuni variabile os sau corpuri straine Tumefierea tesutului moale densitatea radiologica crescuta Modificarea axului lung angulatie

Clasificarea fracturilor Raporti cu tesuturile moi Directia liniei de fractura Intinderea liniei de fractura Numarul fragmentelor osoase Regiunea anatomica a osului Pozitia framentelor

a) Dupa raportul cu tesuturile moi - Fractura deschisa lezionarea pielii la locul fracturii si prezenta de resturi straine radioopace (nisip, pietricele) sau emfizemul tesuturilor moi profunde = indici radiologice pentru fractura deschisa - Fractura inchisa fara lezionarea pielii la locul fracturii b) Dupa directia linie de fractura - Transversale perpendiculara pe axul ung al osului o Frecvent aare deplasarea fragmentului distal fata de fragmentul proximal,ca urmare a contractieimusculaturii - Oblica- in alt unghi (diferit de 90 grade) fata de axul lung al osului - Spiralata linia de fractura serpuieste in jurul axului lung al osului sub forma de spirala o Fragmentul distal aare torsionat fata de fragmentul proximal c) Dupa intinderea liniilor de fractura - Completa (totala) linia de fractura se intindeprin tot osul rezultand doua sau mai multe fragmente - Incompleta linia de fractura afecteaza o portiune din os, fara deplasarea fragmentelor osoase o Fisura linie radiotransparent o Fractura in lemn verde linia de fractura apare pe partea convexa a unui os indoit, iar cea concava este intacta (la animalele tinere sau cele cu osteopenie) o Fractura de stress crapaturi longitudinale sau oblice in corticala osului d) Dupa numarul fragmentelor osoase
43

Fractura simpla o singura linie de fractura care separa osul in doua fragmente Fractura cominutiva exista mai multe linii de fractura care se unesc intr-un punct comun, rezultand maimult de doua fragmente osoase o Fractura fluture cu trei fragmente mari, dintre care unul are aspect tringhiular - Fractura multipla sau segmentara mai multe linii de fractura dar care au punct comun e) Dupa locul fracturii- regiuna din os afectata - Fractura diafizara care poate fiin treimea o Proximala o Doatala o Mijlocie - Fractura epifizara implica de regula articulatia adiacenta osului - Fractura metafizara o Proximala o Distala - Fractura segmentara de trocanter, de maleola, de tubercul, de creasta - La animalele tinere, cu fiza inclinata, se pot intalni numeroase combinatii de fracturi metafizo-fizo-epifizare clasificarea Salter-Harris (1963) 5 tipuri o SH I separarea epifizei de metafiza la nivelul fizei o SH II separarea epifizei cu un fragment din metafiza o SH III linie de fractura trece prin fiza si epifiza, fiind de regula fractura intraarticulara o SH IV linia trece prin metafiza si epifiza, traversand fiza 0 fractura intraarticulara o SH V- fiza este compresata (strivita) intre epifiza si metafiza fara deplasarea razelor osoase linia radioopaca neregulata la nivelul jonctiunii epifizimetafizare o Uneori compresarea excentrica a placii metafizare este mentionata ca tipul VI f) Dupa statusul osului fracturat - Fractura unui os normal - Fractura unui os patologic = fractura patologica o Osteopenie (rahitism, osteoporoza,hiperparatiroidism, tumori osoase) o Osteoporoza (oase de creta) Diagnosticul radiologic al fracturilor evidentiaza Tipul fracturii completa, incompleta, cominutiva, multipla,transversala, oblica, spiralata Localizarea = care raza osoasa este afectata si care zona a razei respective (diafiza, epifiza, metafiza) Directia de deplasare = cu suprapunere, cu angulatie, cu rotatie, distal sau proximal Leziunile asociate = statusul articulatiilor si tesuturilor moi adiacente

Evaluarea radiologica a fracturilor postoperator Gradul de reunere a fragmentelor osoase

44

Alinierea osului din incidente ortogonale Pozitia materialului utilizat la reducerea si imonilizarea fracturii Aspectul articulatiilor si tesuturilor moi adiacente Evolutia rocesului de vindecare

Evaluarea radiologica a procesului de vindecare a fracturilor Stadiul I (2-3 zile) aspect ascutit al marginilor fragmentelor rezultate, tumefierea tesuturilor moi adiacente, consecutiv hemoragiei locale Stadiull II (5-10 zile) marginile fragmentelor devin neclare (hiperemia locala si resorbtie osoasa) linia de fractura se largeste, se reduce tumefierea tesuturilor moi, usoara reactie periostala (la tineret) Stadiul III (10-20 zile) formarea de calus nestructurat endostal si periostal, reducerea distantei dintre fragmente prin crearea unei punti intre capetele fracturate Stadiul IV (dupa 30 zile) disparitia liniei de fractura prin cresterea si mineralizarea calusului Stadiul V (1-3 luni) remodelarea osoasa cu formarea trabeculelor si reducerea calusului si formarea cortexului. Cavitatea medulara continua sa se refaca. Intervalul de reevaluare o Varsta pacientului o Complexitatea fracturii o Tipul de remediere o Starea clinica a pacientului o Obisnuit 2-3 saptamani la tineret si 4-6 saptamani la adulte. Utilizarea acelorasi incidente pentru comparatie

Vindecarea fracturilor se poate realiza in doua moduri Vindecarea rimara- pentru remedierile rigide nu se formeaza calus osos Vindecarea secundara pentru remedierile elastice toate stadiile cu formarea calusului ce trece prin faza cartilaginoasa si apoi se osifica si se remodeleaza panala restaurarea conturului normal si functiilor osului implicat.

Complicatiile fracturilor Calusarea vicioasa vindecarea in pozitie incorecta o Poate antrena tulburari functionale tulburari degenrative Intarzierea consolidarii cand fractura nu se consolideaza in timpu asteptat (raza osoasa si tipul fracturii) o Persistenta liniei de fractura miscarea Pseudoartroza articulatie falsa extremitatile fragmentelor sunt scelrozate, ingrosate (picior de elefant) cu linie de radiotransparenta evidenta, captele osoase sunt conectate printr-o strctura fibroasa mimand capsula articulara Osteomielita o Contaminarea fracturilor deschise sau in timpul interventiilor chirurgicale o Semnele clinice preced semnele radiografice
45

Rx Initial tumefierea tesuturilor moi Reactie neregulata periostala extinsa Zone de scleroza si zone de liza Sechestrul osul mort care impiedica vindecarea fragment opac separat de osulmama, printr-o zona transparenta ce contine puroi (nu apare in tumori) Ii este asociat unui traiect de drenaj

Transformarea neoplazica Cauza si mecanismul inca incerte Unele teorii o Initierea carcinogenezei de catre ionii metalici ai fixatorilor siprocesu inflamator cronic o Apare dupa operioada indelungata (3-5 ani) o Rx Leziuni agresive osoase in zona unde anterior a fost o fractura reactie periostala, liza osoasa si mineralizari in tesuturile moi Punctia biopsica confirma diagnosticul rx Cand se suspecteaza....

Examinarea radiologica a articulatiilor Articulatiile Fibroase sinartroze (craniul) fara imagine rx Cartilaginoase - amfiartroze (intervertebrale, pubs) spatiu/linie radiotransparenta Sinoviale diartroze

Articulatia sinoviala Doua suprafete articulare opuse acoperite de cartilaj articular

Radiotransparente Cavitatea articulara si lichidul sinovial Capsula articulara si ligamente Formatiuni complementare intraarticulare (meniscuri, etc)

Tehnica de examinare Standard craniocaudal/caudocranial o Lateral Suplimentare o Oblice o Flexie/extensie o Artrografierea

46

Rx se apreciaza Conturul suprafetelor articulare si aspectul osului subcondral Dimensiunea interliniei articulare Forma epifizelor

Examenul radiologic al artropatiilor primare Osteocondroza (OC) Necroza subcondrala consecutiv unei perturbari a osificarii encondrale locale separarea focala a cartilajului articular Se traduce prin schiopatura (4-10 luni) Tineretul raselor mari de caine, cu crestere rapida Evolueaza frecvent bilateral, desi animalele afectate preznta schiopatura la un singur membru Are o predispozitie anatomica articulatiile ce suporta greutatea mai mare umar, cot, genunchi, jaret

OC a capului humeral Rx Defect al osului subcondral sub forma unei zoe radiotransparente, aplatizate sau chiar concave, inconjurata de scleroza osului sbcondral adiacent (radioopaca) Fragmentul se poate desprinde si migreaza in spatiul articular fragmente radioopace dupa mineralizarea lor Pot aparea colectii articulare sau ingrosarea capsulei = opacitata tesuturilor moi tumefiate Secundar afectiuni degenerative articulare

OC condilului medial humeral Focar radiotransparent pe marginea condilului medial al hunerusului cu delimitare pritr-o zona descelroza Rar fragmentul se mineralizeaza in situ Frecvent atasat de membrana sinoviala se poate calcifica devenind vizibil Determina procese degenerative secundare la nivelul cotului osteofite, displazie de cot

OC a genunchiului Afecteaza atat condilul lateral cat si cel...

OC jaretului Leziunile pot aparea oricunde pe arcul crestei .....

47

Necroza aseptica a capului femural = maladia Legg-Perthes-Calve Afecteaza tineretul raselor mici de caini (Yorkie, Poodle, WHWT, etc) Varsta 3-12 luni (7 luni) Etiologie neclara mai mute ipoteze o Plurifactoriala factori predispozanti (rasa talie varsta) sau factori determinanti (traumatisme) Clinic o Semnele aparmult in urma modificarilor osteo-articulare o Schiopatura Rx o Variaza in functie de evolutia bolii o In faza incipienta linie radiotransparent in profunzimea osului subcondral.... o Capul femural se apltizeaza o Necongruenta intre capu femural si cavitatea acetabulara creste o Scurtarea colului femural o Largirea cavitatii acetabulare o Remodelarea capului si colului femural si a cavitatii acetavulare o Subluxatie coxofemurala o Procese degenerative articulare o Se recomanda..... O forma de osteonecroza aspetica la pisica o Manifesata uni- sau bilateral o Cu necroza la nivelul colului femural radiottransparenta crescuta o Se poate remodela si apare neomogen si ingrosat o Se poate fractura In ambele situatii apar procese degenerative secundare

Curs 10 Examenul radiologic al artropatiilor primare Displazia de cot Dezvoltare anormala a articulatiei cotului de trei entitati patologice o Fragmentarea procesului coronoid medial al ulnei o Neunirea procesului anconat al olecranului o Osteocondroza condilului medial al humerusului Determina procese degenerative secundare osteofite si incongruenta articulara

Fragmentarea procesuui coronoid medial al ulnei La unii indivizi are centru secundar de osificare 5 luni Afecteaza rasele mari si medii, mai ales masculii Consecutiv presiunii se fragmenteaza
48

o Ramane in loc/se deplaseaza o Ramane cartilaginos/se osifica Semnele clinice mai devreme de 6 luni Diagnosticul dificil pe prezenta fragmentului mai ales daca ramane cartilaginos sau nu este desprins in totalitate o Cand este osificat fragment radioopac pe marginea mediala a procesului coronoid o Mai frecvent pe semnele indirecte modificari degenerative secundare

Neunirea procesului anconat al ulnei Centru de osificare secundar la rasele mari ciobanesc german cea mai afectata rasa Cresterea radiusului scaderea ulnei trochleea H forta pe procesul anconat perturba unirea Diagnostic prezena unei linii trasparente ce separa procesul anconat de olecran dupa varsta de 5 luni Aceasta linie poate fi definita sau cu diferite neregularitati si ingrosari Apar procese degenerative secundare osteofite pe procesul ancoat si epicondilii humerali Poate evolua concomitent cu fragmentarea procesului coronoid medial ulnar procese degenerative secundare grave

Displazia de sold Dezvoltare anormala a articulatiei coxo-femurale Afecteaza toate rasele de caini, dar cu o prevalenta crescuta la cele de talie mare (ciobanesc german 46-61%), apare si la pisica Etiologie incerta purifactoiala o Se transmite ereditar, evoluand obisnuit bilateral, dar poate fi intalnita si unilateral o Factorii negenetici alimentatia = greutatea, varsta Nu se observa la nastere, insa evolueaza cu varsta, prezentand aspecte variate de la laxitate articulara pana la instalarea osteoartrozei coxofemurale Clinic o Fara semne la unii indivizi in fazele incipiente o Se constata mers defectuos, durere, schiopatura si atrofia musculara care se agraveaza odata cu evolutia modificarilor degenerative secundare o Severitatea semnelor clinice nu este intotdeauna corelata cu gradul modificarilor raiografice o Pentru stabilirea diagnosticului oblgatoriu examen radiologic Rx o Metoda recomandata de OA incidenta VD cu membrele in extensie foarta si articulatia genunchiului rotita catre interior masurarea unghiului Norberg mai mare sau egal cu 105 grade.

49

o Precizie redusa la tineret, precizia creste odata cu inaintarea in varsta diagnosticul cert dupa 2 ani o Nu verifica laxitatea articulara, ci doar raaportul dintre capul femural si cavitatea acetabulara, precum si prezenta modificarilor degenerative secundare Metoda PennHIP (Pennsylvania Hip Improvement Program) o Utilizarea a trei radiografii De compresie pentru verificarea congruentei capului emural cu cavitatea acetabulara De abatare pentru verificarea laxitatii pasive a articulatie un dispozitiv de cauciuc ce tractioneaza bilateral femurul (aflat la 90 grade fata de pelvis) Clasica pentru dentificarea proceselor degenerative Rx o Eroziunea si subtierea cartilajului articular aspect neregulat, opacitate crescuta a osului subcondral o Remodelarea capului si gatului femural aplatizarea capului, scurtarea si ingrosarea gatului o Remodelarea cavitatii acetabulare mai putin adanca si largita o Formarea de osteofite periarticular, cu aspect de guler La pisica incidenta mai redusa la metisi 6,6% si mai mare la rasele pure 12,3% o Rx Subluxatia coxofemurala consecutiva remodelarii cavitatii acetabulare Formarea osteofitelor pe marginea cavitatii acetabulare Mai rar remodelarea capului si gatului femural

Examenul radiologic al artropatiilor secundare Osteoartrozele Procese degenerative progresive care afecteaza articulatiile sinoviale Apar ca urmare a imbatranirii sau dobandite (boli primare OC, FPCMU, NPAO, DS sau secundare traumatisme, infectii) Cele mai afectate articulatii genunchiului, soldului, cotului Caracteristicile radiografice variaza in concordanta cu stadiul bolii o Colectii articulare si degradarea cartilajului articular o Initial largirea, apoi reducerea spatiului articular o Producerea de os nou osteofite pericondrale o Scleroza osului subcondral si remodelarea lui

Hipervitaminoza A In urma consumului excesiv de ficat de bovine Afecteaza mai ales pisicile, care devin reticente la sarituri si hipersensibile la palpatia cervicala Rx

50

o Mineralizarea tesuturilor moi (ligamente, capsula) adiacente articulatiilor punti artroza anchilozanta o Leziuni cot, umar si coloana vertebrala cervicala si portiunea craniala a cv toracala Diagnosticul anamneza (hrana), leziunile anchilozante de la nivelul cv concomitent cu cele de la articulatiile proximale

Traumatismele articulare Sunt afectiuni dobandite consecutiv actiunii unor factori mecanici Caracteristici o Tumefierea articulatiei o Acumulari de lichid o Modificarea pozitiei capetelor articulare Entorsele leziuni ale ligamentelor si tendoanelor, cu ruperea partiala sau totala, fara deplasare osoasa Caracteristicile radiografice o Nu se vad radiografic doar aparitia proceselor degenerative secundare osteofite o Tumefierea tesuturilor moi adiacente Luxatiile deplasarea capetelor articulare o Cu lezionarea ligamentelor, tendoanelor si capsulei, eventual avulsia de fragmente de la locul de insertie ligamentara/tendinoasa o Poate aparea la nivelul tutror articulatiilor Fracturile intraarticulara orice fractura care comunica cu spatiul articular cele eifizare

Artritele infectioasa Poliarticulare o Produse de un focar de infectie din care disemineaza pe cale sanguina (endocardite, discospondilite etc) o Produse de boli sistematice (Mycoplasa, Leishmania) Monoarticulare o Un focar de osteomielita la articulatia adiacenta o Inseminare in urma unei fracturi intraarticulare o Intepaturi cu corpuri straine o In urma interventiilor chirurgicale intraarticulare Aspecte radiologice o Largirea articulatiei = colectie articulara si tumefierea tesuturilor moi adiacente o Distrugerea cartilajului articular si instalarea osteomielitei subcondrale o Reducerea interliniei articulare o Distrugerea osului subcondral si pericondral aspect neregulat = extinderea infectiei la os

51

o Distrugerea continua a osului subcondral spatii chistice de liza (radiotransparenta) o Scleroza osoasa adiacenta zonelor de liza Diagnosticul artritelor septice examen citologic si lichidul sinovial

Artropatiile neoplazice Osteocondromul sinovial Afectiune benigna cu etiologie necunoscuta cu punct de plecare membrana sinoviala Se intalneste la caini si pisici (Birmanezele fiind predispuse) Deformare articulara, durere si schiopatura Indepartarea chirurgicala amelioreaza semnele clinice Rx o Focare bine conturate, neomogene, intraarticulare sau extraarticulare o Devin vizibile cand sunt mineralizate Examenul histopatologic stabileste tipul lezional

Sarcomul sinovial Tumora primara articulara Afecteaza cainii de talie mijlocie si mare, de varsta mijlocie Cu predilectie la genunchi si cot Rx o Initial o masa de tesut moale omogen la nivel articular o Apoi zone mineralizate unctiforme sau liniare o Ulterior invadeaza osul adiacent articulatiei Apar spiculi periostali Eroziuni neregulate osoase Uneori initial neagresiv (mimeaza un chist) ca apoi sa devina distrugator, invadand ambele capete osoase ale articulatiei Tumora este invaziva local, cu un pronuntat caracter imprevizibil de metastazare Cand metastazeaza pulmonul principalul loc = rx torace. Prezenta leziunilor tumorale intraarticulare cu potential distructiv asupra oaselor adiacente articulatiei nu pot fi atribuite obligatoriu sarcomului sinovial (fibrosacomul, rhabdosarcomul, fibromiosarcomul, liposarcomu, hemangiosarcomul etc) Evaluarea histologica = diagnostic cert

52