Antihrist

Antihrist. Blestem asupra cretinismului este una dintre lucrrile trzii ale lui Friedrich Nietzsche . El a scris polemic socoteala cu cretinismul , n sfritul verii i toamna 1888th Ca Nietzsche nu a avut pn la prbuirea sa mintal, cteva luni mai trziu a fcut eforturi reale la o publicaie, manuscrisul a fost organizat pentru prima dat napoi n 1894 i de la Arhiva Nietzsche publicate, dar cu mai multe defecte. Litigiile cu privire la corecta editie a muncii trt pe - i cu toate lucrrile lui Nietzsche ntrziere - pn n a doua jumtate a douzecea napoi lea. Ca i n multe din lucrrile sale recente Nietzsche filosofeaz aici ", cu un ciocan" i vrea s reevalueze "" vechile valori. Revenind la unele din scrierile sale anterioare, el combina criticile sale de cretinism, pe care el d o claritate fara precedent. n Exemple de concise, el a criticat de multe ori cretinismul a preoilor, n principal, de la Pavel a fost justificat i de faptul c, printre alte lucruri, motenirea greac i roman antichitii au fost distruse. n plus, el este un original psihologic interpretare a lui Isus . El se opune la etica de compasiune din, atacat cretin teologia i punctul su de vedere de aceasta dependenta (german) filosofia i iudeo -cretin conceptul de Dumnezeu , i este cretinismul de alte religii, cum ar fi budismul , islamismul , sau brahmanismul ca superior n moduri diferite de peste. Lucrarea este de o importan central n filosofia lui Nietzsche mai trziu (a se vedea Friedrich Nietzsche: Privire de ansamblu asupra muncii ). De acum comun n cercetarea lui Nietzsche Sigel este de curent alternativ .

Cuprins
Lucrarea este alctuit din o introducere i 62 capitole scurte. Dac textul " legea mpotriva cretinismului au fost furnizate de "de Nietzsche ca sfritul crii este neclar.

Prefa
n prefaa scurt la proprietile lui Nietzsche, cititorul ar avea nevoie, n scopul de a -l neleg deloc. Astfel de cititori, dar el nu numai veni n viitorul ndeprtat: "Aceast carte aparine foarte puini. Poate chiar nici unul dintre ei nc n via. S-ar putea fi cei care cred c Zarathustra neleg: cum ar trebui s m fi confundate cu cele pentru care astzi a crescut urechile? - Nu a fost pn n ziua de poimine mi aparine. Unii vor postum nscut. "

Capitolul 1-7
Capitolele 1 pn la 7 au fost iniial sub titlul "Noi suntem Hiperboreeni . " Nietzsche prezint pe sine i cititorii si ar fi prematur i pustnici care s-au scos din "modern" i a gsit un nou mod.nchisoare de Formula el stabilete standardele sale de evaluare i caut n loc s progreseze - la care el nu crede - dup un "tip superior", "o [r] Tipul de Superman ": Strokes de noroc, fie c este vorba persoane fizice sau culturi ntregi care au avut loc n istoria din nou au fost. Dar cretinismul a fost doar lupta cu acest tip superior ntotdeauna, cu etica de compasiune umanitii corupt, de compensare, astfel, de tip superior este aproape imposibil.

Capitolul 8-14
"Fichte, Schelling, Schopenhauer, Hegel, Schleiermacher, [...] Kant si Leibniz [...] Totul simpla Schleiermacher" Nietzsche a scris n alt parte. responsabil cretinismul. n aceast prim "pentru noi - impotriva noastra" Nietzsche denumirea capitole, teolog i filozof ca adversarul su. Preoii i teologii s-au mincinosi din instinct: Acest lucru a permis ca ei s vin la putere, s -ar fi pus toate valorile naturale pe capul lor. Filozofia, n special german, a fost o teologie continu prin alte mijloace:
[1]

n Antihrist , el a fcut mai ales Kant pentru lipsa de distana dintre filosofie i

"Pastor protestant este bunicul filosofiei germane [...] Ea are doar cuvntul, Tubingen vorbesc ", n scopul de a nelege ceea ce este de fapt filozofia german - o insidioas teologie ... " Dup aceast aluzie la idealismului german atacat Nietzsche Kant : Aceasta a fost filosofia lui de cunoatere explic miezul credinei cretine minile lui i incontestabil, indiferent dac intenionat sau nu. n orice caz, acest special "Calea secret pentru idealul vechi" a fost preluat cu succes de Kant. Kant a emis, de asemenea, un "letal" filosofie moral, de o obligaie general aezat la cap. Potrivit lui Nietzsche, omul se bazeaz pe taxe impersonale. Exact opusul a avut toat lumea e au virtute. Nietzsche a criticat faptul c filosofia precedent - "o pereche de sceptici" excepie - subiectul moral i motivele au prescris n loc de studiu i de critic. El laud de alt parte, metodologia de tiin care s-au ntors omul la animale i astfel ncep s-l neleag. n schimb, nelegerea ntreaga natur i de oameni de o zeitate, o "voin" sau "duh" la ea vrea (ca Schopenhauer i Hegel ) a fost o aberaie.

Capitolul 15-19
Aceast seciune a fost iniial intitulat "Noiunea de decaden-religie." Capitolul 15 explic Nietzsche, ntreaga lumegndire a cretinismului servesc n via de a suferi, de la realitate "wegzulgen". Capitolele 16 - 19 au fost iniial un tratat "Pe istoria conceptului de Dumnezeu", a carui ultima seciune Nietzsche aici a preluat.
[2]

n consecin, un

popor sntos crea un Dumnezeu puternic, puternic, n propria sa imagine, care nc are cuvintele "bun" i "rele" este. Conceptul cretin al lui Dumnezeu este degenerat, cu toate acestea, el a fost doar "bun" pentru sraci i bolnavi, n limbajul lui Nietzsche "nihilist". Sfinete El nu mai este lume, aceast lume, dar acum este o contradicie de via Acest Dumnezeu slab, de asem enea, a disprut de la Spinoza, a avut loc n filosofia a servit ca "ideal", "spirit pur" (Hegel), "Absolutum" (pin) sau "lucrul n sine" (Kant, Schopenhauer).

Capitolul 20-23
n aceste capitole, Nietzsche compar ", budismul i cretinismul "- a fost, de asemenea, titlul original. Chiar i budismul este nihilist i decadent, aa cum se ntoarce pe suferina i lumea declarat ru (compara cu folosirea lui Nietzsche a termenilor "nihilismului" i "decaden" a aici birourile mentionate). Dar Budismul este de a face mult mai mult realist, mai nelept i mai nobil dect cretinismul. Deci, conceptul de Dumnezeu, precum i lipsa unei Zurechtmachung moral lume: suferina nu va fi explicat prin "pcat", dar a recunoscut rece i a luptat ntr -un mod inteligent. Budismul se afl la sfritul unui trend i s stea de oboseal pentru a civilizaiei trziu, cretinismul, cu toate acestea doar de ngrijire pentru boli si oboseala, se poate transforma in deplasare la capricioas. "Clever" n cretinism sunt singurul virtuile "credin, speran i iubire", care atrage suferina: budismul nu au nevoie de un astfel de lucru.

Capitolul 24-27
"Rdcinile ale cretinismului" este traversat n m anuscris, ultimul titlu nainte de capitolul 24 Regia se viziunea lui Nietzsche asupra iudaismului. De asemenea, n poveste, el vede pictur de o religie popular iniial sntos la un moravurile nenaturale. Dar el face casta de preoti responsabili: Acest lucru a falsificat toate condiiile pentru a se menine la putere. Vechiul Testament este un amestec preoeasc c ntreaga istorie a lui Israel a fost re -interpretat ca un "prost mntuire" mecanism, n care vinovia fa de Domnul duce la pedeapsa, pietatea sa plateasca. Toate acestea servit scopul pentru care oamenii sunt supuse la preoi. Dar pentru a avea toate realitate, toat puterea real i puterea trebuie s fie negat. n cretinism, aceast negare a ajuns la un nivel superior: trebuie doar acum ndreptat mpotriva casta preoeasc n sine, mpotriva instituiilor de religie organizat.

Capitolul 28-35
Dostoievski a fost uitam "de tip" Isus mai bine. Nietzsche a ncercat aici, o interpretare psihologic a persoanei i nvturile lui Isus pentru a da. El nu este de acord cu fermitate teze Ernest Renan , care (n lucrarea sa major de munc La Vie de Jesus a avut, 1863) de la Isus a fcut-o "erou" si un "geniu".Dimpotriv Isus a fost un idiot. Acest cuvnt este cu siguran ambiguu: Pentru toate controverse, n primul rnd este sensul original grecesc (a se vedea idiotule , Idiotes ) a unui singuratic sau persoane apolitice, dar, de asemenea, aluzie la lui DostoievskiIdiotul . pentru a vedea
[3]

se datoreaz durerii extreme i

capacitatea de iritare Isus chiar capabil doar de la o iubire universala, totul ia cauzat dureri. Realitate, el nu a luat not de, el nu s-ar putea exprima n simboluri ale statelor sale interioare. nvtura i practica lui Isus, Nietzsche vede n legtur cu cele lui Epicur -, dar cu putina vigoare - i Buddha -, ci "pe un sol indian pic". Isus este important doar pentru protestant viata practica a fost. dupa un sentiment interior, fr rezistene "mpria lui Dumnezeu" nu a fcut Isus sensul a ceva n viitor, aa cum a interpretat biserica, dar este o prin luarea de msuri corespunztoare n orice moment starea de spirit realizabile, iubirii universale i pace interioar. La cultura, politica, stiinta a avut cretin "de tip" nu este interesat, el doar nu nelege ct de diferit ar putea judeca, contrar nvturilor el ar putea simi compasi une doar doliu. "Viaa Mntuitorului a fost nimic altceva dect aceast practic - moartea lui a fost nimic, dar [...] el tie cum e numai practica este de la via, cu un "la divin", "binecuvntat", protestant, fiecare timp, copil al lui Dumnezeu ". simte Nu , antrenori ", nu , roag-te pentru iertarea "sunt ci ctre Dumnezeu: practica evanghelic singur duce la Dumnezeu, doar este , Dumnezeu '- Ce sa fcut departe cu Evanghelia, a fost iudaismul termenii, pcatul "," iertarea pcatului "," Believe ", mntuirea prin credin"

Capitolul 36-38
ntr-o digresiune mici descrie Nietzsche, ca doar timpul su vor da seama c istoria cretinismului este un alt distorsiune. Toate biserica a fost bazat pe opusul a ceea ce Isus a indicat. ntre timp, trebuie s fie clar pentru toat lumea c conceptele cretine sunt minciuni care preoii nu din ignoranta, greseala, dar pentru a menine puterea de minciun. De fapt, oamenii moderni s-au comportat destul de politica necretine - joac Nietzsche pe Bismarck i Wilhelm al II-lea de pe - de-a dreptul anti-cretin, i totui totul rmne cum a fost, de stat nc se numesc cretini, i preotul rmne o persoan de onoare. n plus el a simit "dezgust": "Ceea ce a fost odata doar bolnav, azi a fost indecent - este indecent s fie un cretin de astzi. [...] Chiar i cu modesta pretentie de a neprihnire trebuie s tim acum c un teolog, un preot, un pap cu fiecare propoziie el vorbete, nu numai greit, ci mint [...] preotul tie, la fel de mult ca toat lumea tie c nu exist nici un "Dumnezeu" d mai mult, nu, pctos, nu, Mntuitorul ", - care, fr s", "ordinea moral", se afl sunt [...] "

Capitolul 39-46
Pavel, "Crciun primul": pentru Nietzsche, prototipul preotului de moralitate sclav. Aici Nietzsche stabilete modul n biserica cretin ar putea veni dup m oartea lui Isus ". Biserica timpurie nu a neles nvturile lui Isus, moartea lui a fost interpretat complet greit i apoi doar a construit ceea ce Isus a lsat n urm: o biseric organizat, din nou cu preoia. Principalul vinovat n acest falsificare a fost Pavel , care a abuzat de toate conceptele lui Isus, n scopul de a se aduce la putere. Cu el a fost din nou credina n "pcat" i "iertare" nviat, el a fost n ur profund a cretinismului nou infiintata ca o rebeliune mpotriva a tot nobil i privilegiate. Cu indignare special, are nvturile lui Nietzsche de nemurire a sufletului i a Judecii de spate. "Unul nu trebuie s fie indui n eroare:" nu sunt direcionate '! spun ei, dar ei trimit totul la dracu ', ceea ce st n calea lor. Prin judeca Dumnezeu s le judece ei nii; prin slvind pe Dumnezeu, ei se slveasc pe [...] Realitatea este c

aceasta este vanitate ales cel mai contient joac modestie v sunt, comunitate, ", care, pentru buna i doar "un set o dat i pentru totdeauna pe de o parte, pe care" adevrul "- ... i restul," lumea ", pe de alt parte" Pentru a dovedi c este un pasaj din Nietzsche Noului Testament i, de asemenea, se refer la teoria sa a " moralitatea sclavului "din Genealogia moralei .

Capitolul 47-49
Nietzsche a declarat din nou c opoziia sa fa de cretinism, nu este pur i simplu (doar) nu este Dumnezeu n istorie sau n natur redescoperi - aa cum, de obicei, sub ateismul a neles -, dar c aceasta ceea ce este glorificat n cretinism, nu ca venerat se simte. n plus, Nietzsche tratat relaia cretinismului latiin : cunoscut tcerea contrastul ostilitate doar faptul c cretinismul a fost tot se situeaz la starea i pieri atunci cnd realitatea este detectat. Mai alesmedicament ( biologie ) i filologie au detectat ereziile ale bisericii i, prin urmare, s-au luptat ntotdeauna. Nietzsche interpreteaz povestea cderii de primaGeneza ca o parabol despre teama de preot (care este ca Dumnezeu), nainte de stiinta. ntreaga doctrin a pcatului i ordinea moral, natura si istoria au un sens moral, s fie inventate pentru a naturale cauzaliti i s ascund preotul s ctige putere asupra semenilor si.

Capitolul 50-55
Urmtoarea este o psihologie general a credincioilor, martirii i fanatici. Acestea sunt persoane slabe sau spiritual aflata in deriva, Biserica este de vina, pe care le-au promovat doar acest tip.Nietzsche i bate joc "complet copilreti i nevrednici" credina n providena divin, aa cum a fost pe scar larg astzi. Canoniza martiri au suferit adevrul: este nc larg rspndit opinia, un lucru este adevrat pentru c cineva me rge pentru ei n moarte. "Ton n care un martir arunc lui pentru-adevrat-hold n lume la cap, i-a exprimat deja o astfel de nivel sczut de integritate intelectual, cum ar sinceritate de problema adevrului, care nu au nevoie de un martir s dezmint. Adevrul este nimic care ar avea unul i altora nu. Acetia pot, n majoritatea fermierilor sau de gndire ran apostolilor Art. lui Luther despre adevrul " Toate marile spirite libere, puternice, sunt sceptici care "trateaza" n cel mai bun mod ocaziona l condamnri au fost ntotdeauna mpotriva credincioilor aflai n ntreinere i ar putea fi n cele din urm un fanatic. n cele din urm, Nietzsche atac din nou n nelegerea sa a permis din nou lui Kant la gndire, motiv pentru care nu poate judeca pe ultimele lucruri: este aceast "revelaie", "credin", numele este n realitate, dar din nou preot, dreptul de sa ntors s se pronune aici. Toate preoi i preoesc Dominarea filosofic odihn formatiuni pe Nietzsche privind dreptul se acordminciuna sfnt , aa cum este, nu numai n cretinism, dar, de asemenea, n Mohammed , n Confucius , n Platon gsi.

Capitolul 56-57
Ceea ce conteaz, orict de importante, este o minciun pentru ce scop. Aici, Nietzsche asupra cretinismului brahmanistische " Codul Manu peste ". Acest lucru a facut obiectiv semnificativ mai bune dect cretinismul,. Conform lui Nietzsche, crearea unui "natural" ordine de caste diferite, cu drepturi diferite Drepturi egale pentru toi sunt nefireti: mediocra va gsi cu siguran averea lor n mediocritatea lucrtorilor si auto suficient. Cretinismul a opus anarhitii (Nietzsche nseamn anarhitii teroritilor active ale secolului 19 ) i socialitii deschide calea de a incita oamenii la invidie i rzbunare, pentru a ajunge la regula.

Capitolul 58-61
" Cesare Borgia ca Papa [...] victoria ar fi fost, dup ce am ntreb astzi singur. "
[4]

Aceast distrugere politic a cretinismului, care a fost ndreptat mpotriva totul nobil, Nietzsche vede confirmat n istorie. Cretinismul a fost primul motenirea antichitii, mai ales Imperiul Roman, distrus, apoi au stabilit maur cultura-islamic n Spania i a cruciadelor, cultura oriental mult superior. Ultima sansa mare de mbuntire Nietzsche vede n Renatere : Aici totul a fost pregtit pentru o victorie a culturii mai mare de cretinism, i mai ales n centrul cretinismului n Roma. Aceasta, cu toate acestea, a Reformei prevenite. " Luther a vzut corupia a papalitii, n timp ce exact opusul era palpabil: corupia vechi, originale peccatum , cretinismul sa aezat nu mai este pe scaunul de domnie al Papei! E viaa! Dar triumful vieii! Dar marea Da pentru toate nalte, lucrurile frumoase, bold! i ... Luther a plasat Biserica restaurat: le-a atacat ... " Mai ales germanii de aici sunt vinovai i distruse n mod repetat oportuniti pentru o cultur mai mare, cel mai recent, cu rzboaie de eliberare mpotriva lui Napoleon i a Imperiului 1871 .

Capitolul 62
n cele din urm, Nietzsche se opune discursurile de "binecuvntrile" umanitare ale cretinismului. Biserica a creat ntotdeauna mai degrab situaii de urgen, cum ar fi "vierme de pcat" i "arta de a auto-nclcarea regulilor de" este setat n umanitate. Cretinismul nu ar putea avea nici un beneficiu umanitar, deoarece conceptul su de Humanitas ale omenirii i a umanitii, a fost foarte greit. Idealurile sale a stat mpotriva tuturor oamenilor, probabil, mai mari, geratenen, aceasta ar fi devalorizat viaa din aceast lume i negativ. Cretinismul este corupia cea mai mare posibil i s-au ntors pe toate valorile. Cu toate acestea am o nou " reevaluare a tuturor valorilor "pe. Pentru legii mpotriva cretinismului , care va decide n cele din urm carte, a se vedea mai jos . Geneza i clasificare n scrierile lui Nietzsche

Origine si traditie
Nietzsche a schimbat ntre sfritul lunii august i 3 Septembrie 1888 planurile sale pentru publicaii suplimentare: el a fost de lucru pe planificat , voina de putere i a vrut s n loc de materialul scris anterior mai nti un "rezumat" al ideilor sale principale, iar mai trziu o lucrare n patru volume numit reevaluare a tuturor valorilor public. Din "Extract" n urmtoarele sptmni, Amurgul idolilor . A unui plan de prima pentru acest lucru, cu toate acestea, el a luat patru capitole. Ar trebui s vedei acum nceputul prima carte din reevaluare , titlul de Antihrist. ncercare de la o critic a cretinismului a fost alctuiesc,, i corespund fabrica de la punctele 1 - 23 ntre 3 i 30 Septembrie Nietzsche a scris mai nti n Sils-Maria , apoi n Torino urmtoarele seciuni. La nceputul lunii octombrie a fost de lucru, probabil, despre nainte n forma cunoscut astzi. Cele dou capace ale manuscrisului: prima carte n primul reevaluare , apoi n picioare pentru ei nii "blestem". Din aceast perioad, exist mai multe planuri pe 2 carti, prin 4 din reevaluare a tuturor valorilor . La sfarsitul lunii noiembrie Nietzsche, dar a schimbat acest plan: Antihrist era acum ntreaga reevaluare , pe o pagin nou fa se spune acum lui Antihrist. Reevaluarea tuturor valorilor. n cele din urm, Nietzsche a subliniat chiar aceasta subtitrare si l-au inlocuit cu blestem asupra cretinismului . El a planificat - probabil deja n debutul nebuniei -Anticrist care urmeaz s fie traduse n urmtorii doi ani, n toate limbile europene majore i apoi public n ediii uriae. Trebuie s fie tiprite, dar n primul lansat n octombrie autobiografia Ecce Homo , atunci chiar Nietzsche contra Wagner , i ditiramb dionisiac . nainte de sfritul timpului de aceste opere de nebunie a lui Nietzsche rupt deschis la rndul su, din 1888/89.

Franz Overbeck , care a ctigat Nietzsche nebun de la Torino a adus la Basel, inclusiv Antihrist manuscrisul n siguran i a fcut o copie a acesteia.Original 1893 a trimis Heinrich Kselitz c sa ntors n Germania de Elisabeth Forster predat.

Poziia de scris n lucrarea lui Nietzsche

Poziia lui Antihrist n activitatea lui Nietzsche este deja clar din istoria sa:, mpreun cu Amurgul idolilor este scris ca o parte din ntrziere "re-evaluare" sphilosophie, a vrut s publice Nietzsche. Din moment ce el Antihrist ca ntreg "reevaluare" desemnat, este probabil ca aceasta sa spus s-i toate elementele eseniale pentru "re-evaluare". n autobiografic Ecce Homo , Nietzsche dup Anticrist a scris, dar mai nti a vrut s publice, el se refer de mai multe ori la reevaluare , precum i un set de citate din lege mpotriva cretinismului la coninutul acestuia. Mai ales n ultimul capitol al Ecce Homo
[6] [5]

, dar nu n mod explicit cu privire

, dar au considerat rezumate ale rezultatelor anti-

Hristos , par s fie convini de importana lor Nietzsche istoric mondial. Multe dintre Antihrist ridicat critici de religie i cretinismul nu sunt noi, dar se gasesc in alte scrieri ale lui Nietzsche de la nceputul "libertii de gndire" perioad n jurul valorii de 1878. Exemple de acestea sunt n primul rnd treia Capitolul "Viaa religioas" din uman, mult prea uman (1878) maximele (1879)
[8] [7] [9]

, APH. 92-97 de Avize mixte i , APH. 56 - 96 din prima carte a Zori (1881)
[ 12] [10]

., APH 74-85 de Wanderer i umbra lui(1880)

[11]

.,

APH 108-151 din cartea a treia de tiin Gay (1882)

i a treia ("esena religiei") i a cincea ("istoria natural a

moralitii") "evenimentul principal" al Dincolo de bine i de ru (1886).

Reforma luteran Nietzsche a vzut ca o " revolt rneasc a spiritului ", mpotriva culturii nalte a Renasterii. n multe dintre aceste conflicte anterioare n sunet Antichrist punctele ridicate n deja, dar de multe ori nu au claritatea absolut a literelor trzii. Nietzsche a pus acolo ca ntrebri deschise, difereniat sau au fost argumente pro i contra la anumite aspecte ale religiei (de exemplu, cele aforisme 61 i 62 de dincolo de bine i ru ). Unele puncte care sunt exprimate doar aici, Nietzsche n alt parte formulat detaliate i conciliant: astfel critica sa a Reformei n tiina vesel (1887)
[13]

sau critica lui de Kant i ntreaga filosofie, ntotdeauna raionamentul i asigurarea unui pretins dat a
[14]

fost dovedit a fi moral, mai degrab dect o comparaie a "moralei" i critica lor. avut n 1881, n zori atenia substaniale.
[15]

Psihologie a lui Pavel, Nietzsche a

O relaie deosebit de strns pentru a Scripturii este Genealogia moralei de 1887, att stilistic subliniaz, de asemenea. Cel mai semnificativ ziar local prima
[17]

[16]

, precum i tipul de

coninut: Nietzsche este, n unele locuri ale Antihristului necesit o cunotin cu teoriile sale dezvoltate acolo, i , n care el a dat Spre deosebire de moralitate
[18]

master i moralitatea sclavului (deja exemplul cretinismului) a dezvoltat, i pri ale hrtie i treilea

, n care a

detaliat tema central a ascetism - pesimism - Nihilismul decaden tratate. Aceste seciuni pot servi ca un sentiment de fundal teoretic pentru unele dintre acuzaiile ascuite.

Influenele
Acesta poate fi gsit n text, unele gleanings de la alti autori. Nietzsche nsui subliniaz faptul c este esenial n psihologia lui Isus cu Ernest Renan despre La Vie de Jesus stabilete n afar (1863). El a avut mai devreme pentru actuali istorice de cercetare Isus interese i, la vrsta de 20 de David Friedrich Strauss "Viaa lui Isus de citire, care a avut loc n toate criticile ulterioare ale lui Strauss inca valoroase. O surs important de Nietzsche privind istoria iudaismului au fost Julius Wellhausen lui Prolegomene la istoria lui Israel (ediia a doua, 1883), la care pot fi n special n capitolele 25, 26 i 48 sunt referiri directe. Alte lucrri ale lui

Nietzsche Wellhausen citire, ele sunt susceptibile de a fi influenat poziia sa general privind iudaismului i islamismului. La data de aluzii ale lui Nietzsche de a Dostoievski a fost deja fcut. Nietzsche a descoperit scriitor rus trziu i s citeasc din scrierile sale, poate doar demonii (n traducere francez), dar cu siguran informat despre alte opere ale sale. El a felicitat n mod repetat ptrundere psihologic lui Dostoievski. n timp ce cunotin literar cu Nietzsche Dostoievski prin menionarea acesteia n Antihrist i Ecce Homo este evident, a fost mult timp susinut peste dac Nietzsche i Tolstoi tiut scrierile despre religie i cretinism. Acest lucru este n mod clar n afirmativ astzi, ca i n notebook -uri ale lui Nietzsche o varietate de fragmente din Tolstoi religie Ma gasit (1885). (Unele dintre ele sunt de la nceputul Arhiva Nietzsche , probabil, mpotriva hotrrii mele mai bine cum a susinut n elaborarea aforisme ale lui Nietzsche Xenosaga a fost adaugata.) Mai ales interpretarea lui Nietzsche Isus datoreaz mult lui Tolstoi opiniile n mod clar. "Codul de Manu" Nietzsche tia de o fabric de Jacolliots Louis , ci se aplic ca fiind extrem de fiabile i netiinific. Deci, gsii doar punctele pozitive ale lui Nietzsche despre femei care nu au ludat n originalele. Chiar mai problematic este complet nesustenabil i Nietzsche, aparent necritic acceptat i Anticrist armonios cu o teorie de locuri Jacolliots, n conformitate cu care poporul evreu este format din desce ndeni ai "proscriii" n brahmanistischen India. Vezi de asemenea i:chandala . Fostul su coleg, profesorul Iacob Burckhardt a fost Nietzsche n calitate de autoritate de necontestat asupra artei i istoriei culturale , n special n ceea ce privete Renaterii. n cazul n care Nietzsche n capitolul 61 din posibilitatea de a Cesare Borgia ca Papa spune, acest lucru va avea un model de rol n Burckhardt, n lucrarea sa Civilization a Renaterii n Italia(1869) -, ci, mai degrab dect fior cu bunvoin - tratai n acest fel, de asemenea. Vezi de asemenea i: Renaissancismus . Termenul folie circulaire (capitolul 51) a studiului a avut Nietzsche degenerescenta et criminalit (1888) de ctre medicul francez Charles Fere ( fr: Charles Fere ) i le-a combinat cu ipoteze, eseu al treilea su Genealogia moralei . C Nietzsche citat mai sus "pastor protestant" ca fiind "bunicul german filosofie" hinstellt, prin urmare, este demn de remarcat, deoarece Nietzsche nsui a venit dintr-o familie tradiional de pastori: tatl lui Nietzsche, Carl Ludwig Nietzsche si ambele bunici au fost pastor protestant, mama sa a fost un devotat pietist . Pentru nelegerea lui Nietzsche a cretinismului este att de des din surse biografice au fost cutate.

Despre aceast problem ediie

Pentru prima dat a aprut Anticrist , cu subtitrare ncercare de o critic a cretinismului , la sfritul lunii noiembrie 1894 (tiprit: 1895), n volumul al optulea prima divizie a GOA , editat de Fritz Koegel , n numele Arhiva Nietzsche . i n toate ediiile ulterioare ale arhivei aprut Anticrist , dar cu titluri diferite i omisiuni.

Legea mpotriva cretinismului

La Nietzsche, exist o reducere la 30 Datat septembrie 1888 ("epoca greit") i "Anticristul" semnat pagin, n mod politic declarat "Todkrieg mpotriva viciului", i anume cretinismul. Aici, n apte micri, uneori cu termeni ambigui, msurile mpotriva cretinismului i a "anti-natura" (despre predicarea castitii ) adopt: preoii trebuie s fie izolai de societate, acestea ar trebui s se verfehmen moara de foame ", a conduce n nici un fel de deert ". Participarea laserviciile religioase ar trebui s fie considerate ca "atacul asupra moralei publice". Ar trebui s fie mai greu fa de protestani mpotriva catolicilor, mpotriva liberal mai greu dect mpotriva protestanilor devotai, pentru c "natura penal n Hristos pentru a fi" zunehme n msura n care se apropie de tiin, a fost penal a criminalilor

" filosof ". Cuvintele "Dumnezeu", "Salvatorul", "Mntuitorul" i "sfnt" va trebui s utilizai epitete. C textul lui Nietzsche, cel puin temporar, cu denumirea Legea mpotriva cretinismului , dup a 62- Seciunea n Antihrist au fost furnizate de, este dincolo de orice ndoial. Inteniile finale ale lui Nietzsche sunt clarificate, dar nu mai mult. Poate c "Legea mpotriva cretinismului" cunoscut pentru o lung perioad de timp doar Elisabeth Frster -Nietzsche i Heinrich Kselitz i editorii a fost refuzat pn n 1932. n acest an, a fost Hans Joachim Mette la catalogarea sa din stocurile de Arhiva Nietzsche, n caseta de a Ecce Homo i a tiut ce s fac cu ea provizoriu. Numai Erich Podach , verificai prin manuscrise n 1960 la Weimar a realizat calitatea sa de membru original al anti-Hristos, i a publicat-o 1961st mpotriva acestora i a altor misiuni Podachs aplicabile Pierre Cham celebriti i Arnold Walter Kaufmann obiecii. n ziua de azi utilizate n mod obinuit, a nceput n 1967, critic Ediia n / ediie studiu critic are Mazzino Montinari "legea" la sfritul lui Antihrist este setat, cu toate acestea, n litere mai mici, pentru a indica aceast incertitudine. Un alt text, care Podach Anticrist , apoi alocate ("Discuiile Hammer", un fragment din a vorbit astfel Zarathustra ) este, n timp ce aici, doar ca la sfritul Amurgul idolilor imprimate. O justificare referitoare la Montinari a fost propus pentru prima dat n 1980, publicat n comentariul de KSA, care - mai mult de 90 de ani de la redactarea de scrisori - exist n prezent un text, n general, acceptat de munc.

Titlu
"Istoria a publicrii lui Antihrist este efort continuu de a ascunde descompunerea re-evaluare "Podach scris 1961st
[19]

n circumstanele de fapt care rezult este mai sus indicat. Nietzsche timp Arhiv dar a susinut c

Nietzsche a avut mai mult trei cri n reevaluare a elaborat, care au fost pierdute din vina lui Franz lui Overbeck. n sprijinul acestei campanii de defimare (a se vedeaBasel "contra-arhiv" ), a fost petrecut Anticrist d o impresie corespunztoare. Coroane de cheltuieli stabilite astzi titlul de "reevaluare a tuturor valorilor. Prima carte Antihrist. "i prefaa Asigurai-prefata" ntregului ", presupune patru volume reevaluare . Utiliza, de asemenea, diverse ediii pn n prezent cele utilizate n prima ediie subintitulat "ncercare de la o critic a cretinismului."

Interpretri i de primire
Prietenul lui Nietzsche Franz Overbeck, un profesor de istoria bisericii, a fost primul cititor a l manuscrisului i revizuit l difereniate. Anticristul este "un monument n ntregime singur specie". lui Nietzsche a persoanei lui Iisus: "[A] oate ncercrile anterioare de a face o figur uman l-au facut s apar ridicol, abstract i numai ca o ilustrare a unei dogme raionalist n afar de performana lui Nietzsche." El a ludat ", deoarece acest din originalitatea persoanei umane, de asemenea, iese." Muli alii, cu toate acestea, el a gsit "extrem de violent" i "suveran de nedreptate": "n special, cred c concepia lui Nietzsche a cretinismului vorbesc ecuaia politic i anarhiti = cretine, la o apreciere istoric foarte grav a ceea ce a fost cretinismul" realitatea "pentru Imperiul Roman s se bazeze. Micarea pentru Pace buddhist ", care a fost creat iniial de ctre Nietzsche, Isus mi se pare, dar, de asemenea, n cretinism, dup el, ar putea avea aa-Initiat n continuare distorsionat att de mult c a venit ntr-o msur mai mare, dup cum Nietzsche ia." Strauss cautat sa Symphony Alpine temporar titlul Antihrist nainte. Strauss apreciat filosofia lui Nietzsche foarte, lui poem simfonic Also sprach Zarathustra de revista cu acelai nume a lui Nietzsche este cunoscut.
[20]

el a fost foarte impresionat de descrierea