1.3.

pH-ul apei

Scara pH a activitatii (sau concentratiei) ionilor de hidrogen. n solutii diluate, acizii tari pot fi considerati complet ionizati. De aceea, nu gresim mult cnd admitem ca, ntr-o solutie apoasa 0,1 n HCl (0,1 mol /l) concentratia ionilor de hidroniu (n moli/litru) este egala cu concentratia totala a acidului: cH+ = cHCl Este practic sa se exprime concentratia ionilor de hidroniu dintr-o solutie apoasa n forma logaritmica. Se numeste exponent al concentratiei ionilor de hidrogen sau pH, logaritmul cu semn schimbat al concentratiei ionilor de hidroniu din solutie (Srensen, 1909): pH = - log cH+ = log (1 / cH+ ) Mai trziu, cnd semnificatia termodinamica a notiunii de activitate a fost mai bine nteleasa, definitia de mai sus a fost modificata asfel: pH = - log aH+ Pentru solutii diluate, activitatile sunt practic egale cu concentratiile. Scara pH a activitatii ionilor hidroxil. S-ar putea defini o marime: p OH = - log cOH+ pentru a exprima concentratiile sau activitatile ionilor OH-. Este nsa mai practic sa se exprime aciditatea si bazicitatea solutiilor apoase, n aceeasi scara. Produsul concentratiilor ionilor de hidrogen (cH) si a ionilor de hidroxil (cOH) este constant; la 23 C: cH cOH = 10-14 (mol/kg)2 O solutie apoasa este neutra, cnd concentratiile ionilor de hidroniu si de hidroxil sunt egale, deci: cH = cOH , rezulta: cH = cOH = (10-14) = 10-7 mol/kg pH = 7 n solutii apoase: pH < 7,0 - solutii acide pH = 7,0 - solutii neutre pH > 7,0 - solutii alcaline pH- ul neutru al apei este deplasat de prezenta n apa a anumitor electroliti. Nu exista o relatie directa ntre pH-ul, aciditatea sau alcalinitatea apei, datorita capacitatii de tamponare a apelor naturale n special prin actiunea bicarbonatilor exprimata prin relatia: pH= 6,532 + lg (ppm CO2 bicarbonatic / ppm CO2 liber) n care: 6,532 este logaritmul cu semn schimbat al concentratiei ionilor de acid carbonic. Din aceasta relatie rezulta ca, de obicei, aciditatea apelor naturale se datoreaza bioxidului de carbon liber, mai rar acizilor minerali si organici, precum si sarurilor acizilor tari cu bazele slabe. Scara pK a acizilor. Constanta de bazicitate KB a unei baze B care ionizeaza n solutie apoasa: B + HOH " BH+ + OHse poate formula, conform celor aratate nainte: Kb = ( aBH+ aOH-) / aB Acidul conjugat BH+ ionizeaza n solutie apoasa, conform ecuatiei chimice: BH+ + HOH " B + H3O+ Constanta de aciditate va fi: Ka = (aB aH+) / aBH+ Daca se nmultesc cele doua ecuatii se obtine: Ka Kb = aH+ aOH- = KW Din ecuatia de mai sus rezulta ca baza conjugata a unui acid tare este slaba si invers. Mai rezulta apoi, din aceasta ecuatie, ca nu este necesar sa se foloseasca doua scari diferite, una pentru taria acizilor si alta pentru taria bazelor. Daca se exprima constantele de aciditate, bazicitate si autoprotoliza, si anume: -log Ka = pKa ; -log Kb = pKb si -log KW = pKW pKa + pKb = pKW avnd n vedere ca la 25C, pentru apa pKW = 14 pKa = 14 - pKb Se poate deci exprima taria unui acid, ct si a bazei sale conjugate prin acelasi exponent de aciditate pKa.

Cuprins