Cuprins:

1. Introducere n sistemul judiciar din Republica Moldova 2. Etapele reformei judiciare in Republica Moldova 3. Reforma Judiciar n Republica Moldova 4. Ultimele evolutii 5. Posibile solutii 6. Concluzii

Bibliografie

1. Introducere n sistemul judiciar din Republica Moldova Pe parcursul ultimilor 10 ani am fost martori ai unor schimbari cu adevarat revolutionare in spatiul ex-sovietic, inclusiv si in Republica Moldova. Desi in urma prabusirii imperiului sovietic tara noastra si-a redobindit libertatea, tranzitia la o guvernare democratica a ramas nefinalizata. Pe parcursul ultimului an in sistemul judecatoresc au fost intreprinse masuri care submineaza independenta justitiei in stat. Toate modificarile in legislatie la acest capitol sunt insotite de lozinci propagandistice de ameliorare a reformei judiciare, de combatere a coruptiei, dar in esenta modificarile respective sunt subordonate totalmente intereselor celorlalte doua puteri: legislativa si executiva. Acest lucru il denota actiunile concrete ale actualei puteri care a desfasurat o epurare masiva, fara precedent a cadrelor din sistemul judecatoresc. O parte din judecatori au fost eliberati din functie ca persoane incomode pentru putere, fiind inlaturati din sistemul judecatoresc fara nici un motiv, fara nici o argumentare. In aceste conditii, cand se intreprind atacuri fatise asupra corpului judecatoresc, este inexplicabil comportamentul organului de autoadministrare judecatoreasca - cel al Consiliului Superior al Magistraturii - care isi cedeaza benevol altor puteri prerogativele consfintite de Constitutie si de legislatia in vigoare. In acelasi timp, Ministerul Justitiei se opune formarii Departamentului judecatoresc pe langa Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce inseamna ca Executivul nu doreste sa cedeze parghiile de influenta asupra sistemului judecatoresc. In fruntea Ministerului Justitiei sunt promovate persoane care nu au experienta de activitate in sistemul judiciar si care manifesta o agresivitate deschisa fata de corpul judecatoresc, fata de principiul de independenta a justitiei in stat. 2. Etapele reformei judiciare in Republica Moldova Procesul reformelor ce au avut loc in sistemul judiciar ar putea fi impartit in trei etape: A. Perioada de la 1989 pina la adoptarea Constitutiei din 29 iulie 1994; B. Perioada de la adoptarea Constitutiei si pina la 25 februarie 2001; C. Etapa guvernarii comuniste. A. Perioada de la 1989 pina la adoptarea Constitutiei. Perioada de la 1989 pina la adoptarea Constitutiei din 29 iulie 1994 Dupa obtinerea independentei nationale, Republica Moldova a intreprins o serie de pasi importanti spre instituirea democratiei si suprematiei legii. Un rol important in elaborarea normelor constitutionale privind autoritatea judecatoreasca l-a jucat Conceptia reformei judiciare si de drept , care a fost adoptata anterior Constitutiei si care, de fapt, a stat la baza sistemului judiciar existent actualmente in Republica Moldova. Necesitatea elaborarii unei asemenea Conceptii rezulta din faptul ca nu era posibila constructia unui nou sistem judecatoresc, schimbarea structurii, statutului si competentei instantelor judiciare sau schimbarea rolului si locului Procuraturii, fara elaborarea unei viziuni strategice asupra sistemului judecatoresc, care ar fi stat la baza viitoarei Constitutii.

Dupa mai bine de jumatate de secol de totalitarism, legiuitorul a pus la baza noului sistem judecatoresc principiul separarii puterilor in stat, la fel cum, pentru prima data, justitia a fost tratata ca autoritate distincta a statului. In aceasta ordine de idei, nu ar constitui o exagerare daca am vorbi despre caracterul cu adevarat revolutionar al acestei Conceptii. Odata cu aplicarea prevederilor conceptiei reformei judiciare si de drept, majoritatea uzantelor ce limitau independenta judiciarului in perioada comunista au fost abandonate. Perioada de la adoptarea Constitutiei si pina la 25 februarie 2001 Odata cu adoptarea Constitutiei s-a procedat la adoptarea cadrului legislativ pentru realizarea in practica a reformei juridice si de drept. Gradul de independenta institutionala a sistemului judecatoresc in Republica Moldova este legat in mare parte de viziunea asupra acestei probleme a clasei politice aflate la putere la un moment sau altul. Majoritatea absoluta a politicienilor moldoveni s-au format inca in perioada sovietica, pe cand justitia nu era altceva decat un simplu instrument al partidului comunist si nu se punea intr-un fel sau altul problema independentei institutionale a acesteia. De fapt, nu numai justitia avea scopul de a servi intereselor partidului, ci intregul sistem era utilizat pentru protectia privilegiilor nomenclaturii de partid, pe seama simplilor cetateni. Atat politicienii, cat si societatea in general, aproape ca nu stiau nimic despre principiile unei justitii independente si ale unei economii libere. In acest context, ne putem face o imagine referitoare la bagajul de cunostinte in materie de independenta a justitiei, pe care o avea clasa politica din Republica Moldova la momentul proclamarii independentei statale. Anume acesta a fost motivul ca demararea reformei judiciare a intarziat reformei din economie sau din alte domenii. Nu cred ca vom exagera daca vom spune ca "proclamarea" independentei judiciare a constituit mai degraba un rezultat al presiunilor ce veneau de jos, din corpul judecatoresc, decat un act deliberat al clasei politice aflate la guvernare in acea perioada. In favoarea acestei ipoteze vorbeste si faptul ca toate guvernele care s-au perindat la putere dupa 1994, si-au manifestat nemultumirea intr-un fel sau altul fata de independenta sistemului judiciar. Etapa guvernarii comuniste Dupa alegerile parlamentare din 25 februarie, cand partidul comunist a obtinut o majoritate constitutionala, a fost in mod oficial declarata intentia de a modifica sistemul judecatoresc existent la ora actuala. Intentia de a reforma sistemul judecatoresc poarta mai mult un caracter ideologic, si mai putin unul juridic si este mai mult o ambitie politica decat o necesitate. In favoarea acestei ipoteze vorbeste si lipsa unei conceptii clare privind viitoarea reforma judecatoreasca. In declaratii, autoritatile au oscilat de la revenirea la vechiul sistem de doua trepte de justitie, existent in perioada sovietica, pana la accederea la functia de judecator prin intermediul alegerilor generale. In general poate fi remarcata lipsa totala de transparenta a noilor autoritati in ceea ce priveste intentiile sale de a opera reforme intr-un domeniu atat de important precum este justitia. Atat opinia publica, cat si comunitatea juridica, poate judeca despre intentiile de reformare a justitiei numai din putinele detalii care se strecoara in presa. La ora actuala exista un proiect major de modificare a sistemului judecatoresc si, anume se propune lichidarea tribunalelor si crearea a cinci curti de apel. Numarul curtilor de apel va depinde de numarul unitatilor administrativ-teritoriale ce vor exista dupa a doua reforma administrativ-teritoriala, pusa la cale de actualele autoritati. La ora actuala, circumscriptiile

tribunalelor au fost formate in asemenea mod incat sa nu coincida cu judetele. Ratiunea acestei decizii consta in dorinta de a nu asimila tribunalele cu administratia publica din teritoriu si in acest mod de a scade potentialele surse de influenta din partea functionarilor locali. Din informatiile detinute la acest moment, nu reiese nicicum ca noua structura va tine cont si de acest aspect. Scopul declarat al acestei reforme este scurtarea termenului procesului de justitie si aceasta in ciuda faptului ca in statele vecine (Romania si Ucraina) termenele de examinare a cauzelor sunt cu mult mai lungi decat in Republica Moldova. Aceasta dorinta de a scurta termenul de examinare a cauzelor este cu atat mai stranie cu cat toate misiunile externe (inclusiv si cele de la Consiliul Europei) care au evaluat judiciarul moldovenesc, nu au identificat termenele lungi de examinare ca problema existenta. Daca ar fi sa analizam termenele de examinare a cauzelor in Republica Moldova prin prisma asa numitului "termen rezonabil" stabilit de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, vom vedea ca la acest capitol nu ar exista probleme. Am putea aduce un simplu exemplu ca in Republica Moldova cauzele se examineaza mai repede ca in Franta sau Italia. Prin urmare, este evident ca mobilul reformei este altul decat cel declarat. Dupa parerea mai multor lideri de opinie din mediul judecatoresc, adevaratul scop al propuselor modificari nu este altul decat efectuarea unor majore remanieri de cadre in instantele judiciare superioare. Lichidarea tribunalelor ar insemna renuntarea la conceptia reformei judiciare si de drept si optiunea pentru un altfel de sistem judecatoresc decat cel prevazut in Constitutie. Analizand actiunile noilor autoritati, este greu de a identifica care va fi acel sistem. 3. Reforma Judiciar n Republica Moldova Includerea Republicii Moldova ca stat-membru cu drepturi depline n Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est la 28 iunie 2001, a constituit un eveniment important pentru ara noastr, deoarece am aderat la un organism care i-a dovedit deja viabilitatea, devenind o instituie important pentru promovarea democraiei, creterii economice i securitii n Europa de Sud-Est. Adernd la acest aranjament internaional, ne-am subscris la un ir de angajamente, scopul crora este promovarea unei strategii coerente la nivel regional, obiectivele de baz fiind asigurarea pcii, democraiei, respectrii drepturilor omului i prosperitii economice. Implicarea activ a rii noastre n iniiativele i proiectele Pactului, se manifest prin crearea instituiilor de participare la activitile acestuia, n special participrii la cele trei mese de lucru, care includ un ir de subiecte sensibile pentru regiune: democratizarea i drepturile omului (masa de lucru nr.1), reconstrucie economic, dezvoltare i cooperare (masa nr.2), probleme de securitate (masa de lucru nr.3). n cele ce urmeaz, voi ncerca s evideniez unele aspecte abordate n cadrul activitilor mesei de lucru nr.3, n special de subdiviziunea Justiia i afaceri interne i, tangenial, n cadrul mesei de lucru nr.1 referitoare la drepturile omului. Este deja notoriu, c n prezent pentru toate rile din Europa Central, a aprut tendina de ai unifica att sistemele legale, ct i cele instituionale, n scopul consolidrii unui spaiu de drept comun, care s implice o cooperare intens, constructiv dintre organele judiciare ale

rilor noastre att la nivel regional, ct i global. Obiectivul n cauz va putea fi atins doar n cazul eficientizrii cooperrii i armonizrii legale n domeniu de ctre toate statele i realizarea unor noi programe vizavi de aceast problem. Tendina pe plan mondial de sporire a garaniilor respectrii drepturilor omului a determinat Republica Moldova s ia calea democratizrii, stabilirii unor mecanisme viabile de protecie a drepturilor omului, de afirmare a fiinei umane ca valoare suprem. inndu-se cont de noile realiti, s-a procedat la modificarea cadrului legal, remarcnd n acest sens contribuia masiv a democraiilor occidentale la racordarea legislaiei Republicii Moldova la standardele internaionale. Pe parcursul celor 10 ani de independen s-au produs mari transformri sociale pozitive, dar i negative. Spre regret n-au putut fi evitate unele conflicte violente, concentrarea frauduloas a bunurilor publice n minile unor proprietari clandestini, pauperizarea excesiv a populaiei. n pofida libertilor oferite populaiei, tranziia rii noastre la o democraie prosper rmne a fi incomplet. Aa fiind, proclamarea suveranitii i independenei Republicii Moldova a generat reformarea economic i social-politic profund a tuturor structurilor statale, condiionnd n mod evident i necesitatea impetuoas a reformrii juridice i de drept. Scopul final al acestor reforme a fost i rmne a fi n continuare asigurarea unui cadru legal i instituional, adecvat exigenelor unui stat de drept. De menionat c reforma judiciar i de drept este componenta principal a procesului de tranziie la o societate democratic, deoarece ea se raport la toate domeniile vieii sociale, aceast reform fiind indutabil necesar i pentru atragerea investiiilor, combaterea corupiei i crimei organizate, protejarea eficient a drepturilor omului Existena unui sistem legal viabil i eficient, reprezint pentru ara noastr o condiie important n cadrul consolidrii statului de drept, n aspectul experienei mondiale din domeniu. Astfel, formarea i consolidarea Republicii Moldova ca stat independent, democrat i civilizat a determinat n mod imperativ realizarea practic a principiului separrii puterilor n stat ca o condiie primordial de edificare i funcionare a unui stat de drept n cadrul marii familii a statelor europene. Principiul separrii puterilor i-a gsit realizarea n plan legal i instutiional n cadrul unei reforme judiciare i de drept, care s-a declanat n 1996 n rezultatul adoptrii de ctre Parlament a Concepiei reformei judiciare i de drept n Republica Moldova, pornind de la ideea c n perioada de tranziie de la sistemul totalitar i economia centralizat la un stat democratic i la economia de pia este absolut necesar formarea noilor mecanisme juridice: o autoritate judectoreasc independent, o pres liber i un mecanism de protejare a drepturilor omului. n esen, pentru statul nostru reforma judiciar i de drept a constituit una din cele mai importante etape de trecere de la sistemul de administrare prin directive la un sistem de administrare democrat, bazat pe drept. Concepia enunat a determinat direciile prioritare ale restructurrii instanelor judectoreti i stabilirea cercului de probleme adiionale acestora, fr soluionarea crora ar fi fost imposibil stabilirea instanelor judectoreti ca o ramur separat a puterii de stat. Concepia prevede dou aspecte ale reformei: crearea cadrului legal adecvat i reformarea instutiional.

Principalul pas n crearea cadrului legal l-a constituit adoptarea Constituiei, care conine un capitol separat special consacrat autoritii judectoreti, urmat de adoptarea unui ir de legi importante pentru un stat de drept, cum ar fi: Legea cu privire la Curtea Constituional, Legea privind organizarea judectoreasc, Legea privind statutul judectorului, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Legea cu privire la colegiul disciplinar i la rspunderea disciplinar a judectorilor i altele. Astfel, prin baza legislativ, s-a contientizat c justiia constituie atribuia exclusiv a statului, deci nici o alt autoritate nu poate nfptui justiia (art.114 al Constituiei Republicii Moldova). Sistemul unic al instanelor este permanent i sedentar. Pe lng principiile enunate au fost consacrate i principiile constituionale fundamentale: nfptuirea justiiei n numele legii (art.114 din Constituie), dreptul la aprare (art.26), prezumia nevinoviei (art.21), egalitatea cetenilor n faa legii i a autoritilor publice (art.16), interzicerea nfiinrii de instane extraordinare (art.115), independena i inamovibilitatea magistrailor i supunerea acestora numai legii (art.116), garantarea exercitrii cilor de atac (art.119) etc. A fost format Curtea Constituional unica autoritate de jurisdicie constituional n Republica Moldova, implementndu-se n acest sens controlul constituional la nivel de stat. Reforma judiciar a cauzat modificri eseniale privind statutul, rolul i funciile instanelor judectoreti. Actualmente, n baza Legii cu privire la organizarea judectoreasc, sistemul judiciar de fond al Republicii Moldova a fost separat n patru verigi: - judectorii de sector; - tribunalele; - Curtea de Apel; - Curtea Suprem de Justiie. n cadrul restructurrii sistemului judiciar s-a reuit de a introduce competena judiciar n toate sferele de reglementare a relaiilor sociale. Instituirea instanelor specializate a condus la specializarea persoanelor care nfptuiesc justiia, dat fiind faptul c dezvoltarea instituiilor juridice nu permite a ine n cmpul vizual toate domeniile realitii juridice (aa fiind au fost constituite un ir de instane specializate: judectoria economic, judectoria militar). Din 18 august 2000 a intrat n vigoare Legea privind contenciosul administrative, adoptat ntru respectarea prevederilor articolului 53 din Constituie, conform cruia orice persoan care se consider vtmat ntr-un drept al su, recunoscut de lege, de ctre o autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea n termen legal a unei cereri, se poate adresa instanei de contencios administrativ competente pentru a obine recunoaterea dreptului pretins, anularea actului i repararea pagubei care i-a fost cauzat. Astfel, ideea de baz a fost ca organizarea judectoreasc s fie axat preponderent pe protejarea drepturilor persoanei, asigurnd astfel principiul liberului acces la justiie i dreptului la satisfacere efectiv din partea instanelor judectoreti competente. n acelai timp, a fost modificat ntr-un mod esenial i statutul judectorului, acesta, actualmente, avnd la baz principiile independenei, imparialitii i inamovibilitii. Conform unei legi speciale a fost creat Consiliul Superior al Magistraturii, organul care exercit autoadministrarea judectoreasc i este garantul independenei autoritii judectoreti.

Un loc aparte n concepia reformei sistemului judiciar i de drept l ocup Procuratura. Modificarea rolului i funciilor Procuraturii astfel, nct aceast instituie s corespund exigenelor statului de drept i standardelor europene a constituit unul din angajamentele Republicii Moldova la momentul aderrii la Consiliul Europei n calitate de membru cu drepturi depline. Astfel, n urma studierii jurisprudenei Curii i Comisiei Europene a Drepturilor Omului, Recomandrii Comitetului de Minitri al Consiliului Europei nr.R. (2000)19 cu privire la rolul Ministerului Public n sistemul justiiei penale, experienei statelor occidentale, precum i n urma consultrilor experilor n domeniu de talie internaional este spre definitivare elaborarea proiectului legii, prin care se va stabili rolul i locul acestui organ n sistemul autoritilor publice. Este necesar de menionat c la moment funcia supravegherii generale realizat anterior de ctre Procuratur, a fost exclus din atribuiile de baz ale acesteia, conform modificrilor operate n vara anului 2000 n Constituia R. Moldova. Evideniem de asemenea i un alt institut al justiiei cum este avocatura. n prezent n Republica Moldova acioneaz deja o lege nou cu privire la avocatur. Spre regret, dup declararea unui ir de prevederi ale acesteia neconstituionale, a aprut necesitatea elaborrii unui nou proiect de lege referitor la avocatur, n sensul specificrii statutului acesteia drept o instituie de drept public, care se bucur de autonomie n activitatea sa. Toate aceste modificri ale cadrului normativ naional snt organic legate de modificarea respectiv a cadrului legal, n acest sens menionm c consacrarea principiului contradictorialitii n procesul de judecat, impune stabilirea rolului egal al procurorului i avocatului, respectndu-se principiul egalitii armelor. Au fost elaborate i proiectele Codului de executare i a Legii cu privire la executorii judectoreti, prin care se preconizeaz reglementarea activitii procesuale i organizarea structural a acestei instituii n procesul de executare a hotrrilor judectoreti. De asemenea, n urma studiului experienei relevante a rilor europene se preconizeaz modificarea statului grefierilor, care n prezent se prezint doar ca personal tehnic. n acest sens se va elabora un proiect de lege prin care grefierii vor obine statutul de asistent al judectorului atribuindu-le o competen mai larg. Etapa armonizrii cadrului legal i instutiional n cadrul reformei judiciare i de drept este foarte complex i se realizeaz n strict concordan cu standardele europene, fapt ce va asigura evident compatibilitatea legislaiei Republicii Moldova cu instrumentele internaionale i practica legislativ la nivel european. O seciune aparte n contextul reformei judiciare o constituie revizuirea sistemului legislaiei penale i de procedur penal. Elaborarea unor noi norme a fost inevitabil condiionat de apariia unor noi fenomene grave care prezint un pericol real pentru dezvoltarea statului de drept. n acest context a dori s accentuez fenomenul negativ al migraiei ilegale n continu ascenden, care pentru ara noastr constituie un component indispensabil al crimei organizate. Fenomenul n cauz provoac ngrijorarea organelor de resort nu numai din ara noastr, dar i din majoritatea rilor din Europa. Astfel, a dori s menionez c n ultimii ani Republica Moldova din cauza transparenei frontierelor, regimului simplificat de ieire-intrare n ar s-a transformat ntr-un aa numit coridor spre Apus. De aceasta profit n mare msur migraia ilegal prin ara noastr a cetenilor din rile Asiei i Africii. O alt problem stringent pentru ar a devenit traficul cu fiine umane i traficul cu organele i esuturile acestora, practicate n spe de organizaiile criminale, ara noastr fiind ar donatoare.

ntru soluionarea acestor probleme, a considera necesar n scopul desfurrii unei activiti comune coerente de contracarare a acestor fenomene, continuarea realizrii unui program de msuri concrete, care s asigure ajustarea consecvent a legislaiei la normele europene, instruirea personalului, crearea unui fond special ntru susinerea tehnic i material a acestei activiti. Promovarea Republicii Moldova n plan internaional, aderarea n ultimii ani la numeroase instrumente internaionale, a condiionat n mod inevitabil asumarea unor angajamente i acceptarea unor principii internaionale deja consacrate, cu reflectarea ulterioar a acestora n legislaia naional. Astfel, actualmente au fost elaborate proiectele celor mai importante coduri, care urmeaz a fi examinate n regim prioritar de ctre Parlament, ntru asigurarea realizrii continue a reformei judiciare i de drept. n acest context menionm c prin noile proiecte ale codurilor se preconizeaz o reformare esenial a procedurilor existente i aprobarea lor va permite implementarea unor mecanisme i practici performante, reieind din experiena european din domeniu. Armonizarea consecvent a legislaiei naionale, constituie o prioritate pentru Republica Moldova i, desigur, este considerat un pas important n condiiile tendinei rii noastre de integrare n Uniunea European. innd cont de experiena relevant a rilor deja membre ale Uniunii Europene, precum i de instrumentele internaionale, proiectele noilor coduri de referin au fost elaborate n conformitate cu standardele europene. n acest sens modificri eseniale le suport etapa anchetei penale, instituind prin noul Cod de procedur penal un nou subiect procesual judectorul de instrucie, iar cercetarea penal va fi nfptuit de ctre structuri specializate-ofieri de cercetare, sub conducerea organelor procuraturii. Un moment esenial n noul Cod de procedur penal l constituie capitolul referitor la asistena judiciar internaional n materie penal. Prezena expres a acestui capitol va permite facilitarea procedurilor de cooperare internaional, care n prezent, se desfoar doar n baza unor instrumente ncheiate la nivel regional i internaional, fr a fi ns unele specificri concrete la nivel de legislaie naional. Un alt aspect important al armonizrii legislaiei penale l constituie noul Cod penal. Elaborarea noului proiect a implicat de asemenea studiul legislaiei europene, n acest sens urmrindu-se scopul stabilirii categoriilor de infraciuni i pedepse n raport cu exigenele statelor cu o experien avansat din spaiul european. Acest obiectiv de asemenea este condiionat de faptul c Republica Moldova i propune drept scop elaborarea unei legislaii care s stabileasc infraciuni penale comune, n contextul instrumentelor internaionale, la care este parte. Este evideniat n noul proiect aspectul transfrontalier al criminalitii organizate, care n perioada ultimilor ani a cptat un aspect ngrijortor, n special pentru statul nostru aflat n procedura de tranziie. Astfel, au fost evideniate noi componente de infraciuni dictate de noile condiii, cum ar fi splarea banilor, traficul de persoane, n spe traficul de copii. Un element radical nou l constituie i stabilirea expres a rspunderii penale a persoanelor juridice. Proiectele Codului penal i Codului de procedur penal au fost supuse unei expertize complexe n cadrul Consiliului Europei, ulterior fiind definitivate n conformitate cu obieciile i sugestiile expuse. Adoptarea acestor coduri va constitui un pas hotrtor al Republicii Moldova n cadrul procesului de integrare n Uniunea European i crearea unui spaiu de drept comun. Dei reforma judiciar i de drept n Republica Moldova se promoveaz deja n decursul a mai multor ani, considerm necesar s reliefm unele probleme-cheie cu care se confrunt statul nostru, cum ar fi: finanarea insuficient a organelor judiciare (care evident afecteaz imparialitatea judectorilor), deontologia judiciar, asigurarea realizrii eficiente a principiului contradictorialitii i egalitii prilor n proces, insuficiena informaional.

n plus, se impune revizuirea Concepiei reformei judiciare i de drept unele compartimente al Concepiei sunt deja depite, altele, innd cont de experiena acumulat necesit modificri. n acest contexte este necesar determinarea perspectivelor i strategiei n viitor. Concomitent este de menionat c n prezent s-a iniiat o nou reform a judiciarului. Astfel, se preconizeaz reformarea sistemului instanelor judectoreti existent, n scopul optimizrii acestuia, prin excluderea unei verigi, deoarece structura actual este foarte complex, iar n unele cazuri s-a demonstrat c aceasta chiar reprezint un impediment n realizarea dreptului constituional al persoanei viznd accesul la justiie. Introducerea n 1996 a unei noi instituii - apelul, a creat posibiliti reale pentru ca persoanele fizice i juridice s-i apere interesele legale. ns formarea a patru trepte de instane cu 5 grade de jurisdicie, cu dublu recurs ordinar, cu ci extraordinare de atac, s-a dovedit a fi greoaie i ineficient. n realitate trei verigi ale ierarhiei judectoreti (tribunalele, Curtea de Apel, Curtea Suprem de Justiie) snt instane de recurs. O asemenea situaie contravine principiului recunoscut al dreptului procesual: examinarea n prima instan, examinarea n apel a problemelor de drept i de fapt i examinarea n recurs doar a problemelor de drept. n ultimii ani acest subiect a suscitat multe discuii: unii propun schimbarea competenei tribunalului transformndu-l n veriga de baz, amplasnd cte un tribunal n fiecare jude i formnd trei curi de apel; alii propun de a lichida tribunalele i a institui mai multe curi de apel. Este cert c perfecionarea n continuare a sistemului judectoresc va avea un impact pozitiv asupra societii. Ca urmare, instanele de fond, apel i recurs vor examina mai operativ cauzele, va spori accesul cetenilor la Curtea Suprem de Justiie. De asemenea se propune stabilirea unui nou mecanism de numire, promovare n funcie, transferare, detaare (o nou procedur, care este necesar s fie specificat i care pn n prezent nu a fost reglementat) a judectorilor de ctre Parlament, ns nu de ctre Preedintele rii. Se preconizeaz ca Consiliul Superior al Magistraturii s fie format din magistrai alei prin vot secret, proporional din numrul judectorilor i a procurorilor, precum i al profesorilor titulari. Aa fiind, se propune pe viitor reglementarea n cadrul unei legi speciale al unui Consiliu Superior al Magistraturii mixt, care va fi format proporional din magistrai din rndurile procurorilor i a judectorilor, precum i din rndul profesorilor titulari. Reieind din aceste considerente, se impun rectificrile de rigoare i la competena Consiliului Superior al Magistraturii. Un loc aparte n cadrul proiectului i revine definirii statutului Procuraturii, care se propune a fi diferit de cel existent la moment, elementele cheie ale acestei modificri fiind atribuirea procurorilor statutului de magistrai i stabilirea autoritii Ministerului Justiiei. Procuratura fiind un organ, ce asigur efectuarea justiiei n stat trebuie s fie subordonat puterii executive, ca un organ deosebit n sistemul puterii executive, situndu-se, de fapt, la intersecia celor trei puteri n stat. O alt chestiune ce urmeaz a fi concretizat ine de noiunea contenciosului administrativ, care nu este reuit soluionat n Legea cu privire la contenciosul administrativ. Noiunea de contencios administrativ se refer la contestarea hotrrilor tuturor organelor administraiei publice i persoanelor cu funcii de rspundere din ntreaga administraie, inclusiv central i local n organele ierarhic superioare din administraia public, n caz de lips a acestora sau de dezacord n instanele judectoreti.

Nu este soluionat chestiunea ce ine de poliia judectoreasc prevzut expres de Constituia Republicii Moldova i Legea cu privire la organizarea judectoreasc. Nu sunt nc definitiv soluionate chestiunile ce in de avocatur i notariat. n cazul dac, aceste organe se includ n lista organelor ce asigur nfptuirea justiiei, este necesar ca aceste organe s-i realizeze activitatea doar sub controlul de rigoare al statului (n prezent aceste atribuii revin unor organisme cu statut de asociaie obteasc, statul exercitnd doar un control pur formal al acestor activiti). Necesit a fi soluionate i chestiunile ce in de organele de anchet. Este stabilit deja c pentru moment organele, persoanele ce efectueaz ancheta penal, gradul de efectuare a anchetei este insuficient. Conform Concepiei reformei judiciare i de drept se prevede instituirea unui Departament de anchet. n cazul dac nu se va institui acest organ este necesar de concentrat funciile anchetei n organele procuraturii i afacerilor interne. Altfel, va constitui o greeal desconcentrarea atribuiilor n diferite autoriti ale administraiei publice centrale ramurale (o asemenea prevedere a fost inclus n proiectul noului Cod de procedur penal), reieind din lipsa colaboratorilor cu experien, ct i va complica realizarea cooperrii internaionale n domeniul de referin. Un rol important n procesul reformei urmeaz s-i revin sistemului informaional, care este n continu perfecionare i dezvoltarea ulterioar a cruia trebuie s fie axat spre crearea sistemelor integrate cu sistemele informaionale ale tuturor organelor centrale de specialitate ale statului, crearea unui sistem informaional centralizat i unitar n justiie. Achiziionarea tehnicii de calcul va facilita constituirea acestui sistem, care va fi structurat unitar n principalele direcii: resurse umane, legislaie, practic judiciar, utilizarea pe scar larg a potei electronice n administrarea sistemului etc. innd cont de faptul c Republica Moldova este un stat tnr n continu ascenden, este indiscutabil apariia unor noi condiii i factori care vor impulsiona noi modificri menite s asigure afirmarea statului nostru n comunitatea internaional. n acest context, este indispensabil activitatea continu de perfecionare att a cadrului legal, ct i al celui instituional ntru asigurarea compatibilitii acestora cu standardele mondiale. Trebuie s acceptm ideea c reformele democratice n general i reforma judiciar n particular trebuie promovate n paralel cu reformele economice. O condiie esenial pentru existena unui judiciar independent este i bunstarea economic a rii, deoarece nivelul de dezvoltare al fiecrei ri impregneaz un specific msurilor ntreprinse de Guvern pentru asigurarea independenei judectoreti. inem s menionm, c scopul reformei judiciare i de drept n mare msur a fost realizat, ns urmeaz a fi eliminate deficienele semnalate. Lund n considerare, tendina Republicii Moldova de integrare n Uniunea European, Pactul de Stabilitate reprezentnd n acest sens un element catalizator pentru aceast integrare, este necesar ca ara noastr s continuie reformarea sistemului judiciar intern, facilitnd astfel implementarea celor dou iniiative SPAI i SPOC i atingerea obiectivului ntririi capacitilor de lupt mpotriva crimei organizate din Europa de Sud-Est prin promovarea aciunilor coordonate la nivel regional. Fiind contieni de faptul c cooperarea judiciar dintre state, este unul din cele mai eficiente mijloace de asigurare pe deplin a securitii sociale i individuale, Republica Moldova a fost i este mereu deschis tuturor iniiativelor internaionale, care ar contribui la supremaia legii.

n concluziile acestui raport este necesar evidenierea unor aciuni care urmeaz a fi ntreprinse de ara noastr, ntru eficientizarea reformei judiciare: urgentarea adoptrii noilor proiecte a codurilor: penal, civil, de procedur penal i civil, contravenional, de executare etc. Ori, fr adoptarea codurilor, reforma nu este complet; reechilibrarea rolului Procuraturii n terenul judiciar, definirea rolului i locului acestei instituii (elaborarea proiectelor de rigoare); instituirea poliiei judiciare, intensificarea cooperrii dintre instituiile naionale implicate, formarea unui personal al poliiei judectoreti; dotarea instanelor cu echipamentul necesar pentru asigurarea bunelor condiii de lucru, examinarea posibilitii mririi salariilor (un element indispensabil n procesul activitilor de prevenire a corupiei); asigurarea echilibrului dintre aprare i acuzare (principiul egalitii armelor) i accesului efectiv la aprare; ameliorarea statutului actual al grefierului (adoptarea legislaiei despre statutul i locul grefierului) n scopul formrii unei profesii aparte. aplicarea unor msuri eficiente pentru executarea hotrrilor instanelor, inclusiv ameliorarea procedurilor de executare i rolul, statutul i organizarea executorilor judiciari; asigurarea recrutrii persoanelor calificate pentru funciile de judector i procuror i de a ameliora competenele profesionale a judectorilor i procurorilor prin crearea Institutului Naional al Magistraturii care s asigure formarea iniial (inexistent pentru moment) i continu a magistrailor; formarea grefierilor i a personalului auxiliar; iniierea unui program de formare a eticii profesionale a magistrailor; asigurarea transparenei justiiei pentru a da ncredere cetenilor n justiie, prin stabilirea unui program de lupt contra corupiei n cadrul sistemului judiciar i punerea n funciune a iniiativei Pactului de Stabilitate mpotriva corupiei (SPAI) i a programului PACO al Consiliului Europei. Implementarea acestor msuri, va favoriza percepia bun i credibilitatea Republicii Moldova la nivelul statelor-membre la Pactul de Stabilitate, participnd susinut la activitile acestuia pe plan politic, al reuniunilor de experi, al dimensiunii parlamentare. 4. Ultimele evolutii Deputatii comunisti Victor Stepaniuc si Afanasie Smochin au depus la 21 februarie 2003 o initiativ de modificare a articolului 11 din Legea cu privire la statutul judecatorului care, intre altele, obliga Consiliul Superior al Magistraturii sa propuna eliberarea din functie a judecatorilor ale caror candidaturi au fost respinse, in mod repetat, de Presedintele Republicii Moldova. Consideram ca aceasta initiativa reprezinta o imixtiune directa a Puterii in activitatea justitiei. In asa fel, din nou va fi incalcata Carta Europeana cu privire la statutul judecatorului in care se mentioneaza ca decizia pentru numirea sau eliberarea unui judecator trebuie sa fie luata de catre o institutie absolut independenta. Parlamentul nu a acceptat initiativa celor doi deputati comunisti, intruct in acesta situaie orice judecator va depinde de vointa Presedintelui, fapt ce afecteaza direct independenta puterii judecatoresti, un argument in plus ca actuala guvernare sfideaza recomandarile APCE in domeniul fortificarii puterii judecatoresti. Astfel, initiativa lui Stepaniuc nu se incadreaza in nici o norma internationala ce reglementeaza activitatea justitiei, deoarece pe seama Presedintelui se

pune nu doar investirea judecatorilor in functie, ci si selectarea acestora, fapt ce contravine Constitutiei, care stabileste ca singurul organ ce asigura selectarea, numirea, deplasarea si promovarea judecatorilor este Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). In opinia noastra, propunerea CSM de a numi judecatorul, presedintele sau vicepresedintele instantei de judecata nu este o simpla recomandare care poate fi respinsa de catre Presedintele Republicii Moldova sau de catre Parlament, ci este un act al puterii de stat, adoptat de organul de autoadministrare judecatoreasca in realizarea atributiilor sale prevazute de art.123 din Constitutie si exprima vointa si puterea autoritatii judecatoresti la administrarea treburilor si necesitatilor sistemului judecatoresc. Nici Constitutia si nici alte legi nu prevad dreptul Presedintelui Republicii Moldova sau a Parlamentului de a evalua calitatile candidatului la functia de judecator, presedinte sau vicepresedinte de instanta. Daca CSM a evaluat pozitiv calitatile candidatului la functia de judecator, de presedinte sau de vicepresedinte al instantei de judecata sau a evaluat pozitiv activitatea judecatorului in termenul probatoriu de 5 ani, numirea lor in functie de catre Presedintele Republicii Moldova sau de catre Parlament la propunerea CSM este obligatorie. In caz contrar ar insemna ca la evaluarea activitatii judecatorului, la numirea sau promovarea lui, se aplica alte criterii decit cele de profesionalism si integritate, sau, conform art.123 din Constitutie aprecierea acestor criterii tine de competenta autoritatii Judecatoresti si nu a Presedintelui Republicii Moldova sau a Parlamentului. Articolul 16 (2-3) din Constitutie in mod imperativ prevede numirea judecatorului in conditiile in care CSM il considera apt pentru ocuparea functiei propuse. Practic, Presedintele Republicii Moldova si Parlamentul in baza acestei legi, avand dreptul de a respinge candidaturile judecatorilor, presedintilor si vicepresedintilor instantelor judecatoresti propuse de CSM in conditii de netransparenta totala, in lipsa unei proceduri legale in cadrul careia judecatorul si-ar putea apara drepturile sale constitutionale, apar ca niste factori de decizie cu functii nelimitate, in fata carora judecatorul este o persoana absolut lipsita de drepturi si neputincioasa, neavand cel putin dreptul de a sti de ce nu este acceptat si de a da explicatii in apararea sa. Rezolutiile APCE din aprilie si septembrie anul curent privind independenta justitiei in Moldova cer autoritatilor moldovenesti sa coopereze plenar cu Consiliul Europei si organele sale si, indeosebi: - sa dea o prioritate efectiva planului de actiune pentru reforma judiciara si de drept; - sa nu intreprinda nici o reforma privitor la organizarea judiciara, la statutul magistratilor, la Consiliul Superior al Magistraturii sau la Curtea Constitutionala, fara ca, in prealabil, sa primeasca si sa ia in consideratie recomandarile expertilor Consiliului Europei. 5. Posibile solutii Obtinerea unor progrese in urma reformei de drept este o chestiune complicata si de lunga durata. Fara a exagera, am putea spune ca reforma judiciara si de drept nu este pentru cei care nu dau dovada de intelegere sau care asteapta rezultate imediate. Pe parcursul derularii unei reforme atat de complexe, inevitabil apar momente de insatisfactie si frustrare, dar la fel de inevitabil va urma si succesul definitiv in instaurarea suprematiei legii. Analizand informatia cuprinsa in acest raport, putem da urmatorul raspuns la intrebarea, daca sistemul judecatoresc moldovenesc este independent? In linii mari legislatia prevede aceste garantii, dar prin interpretarea si aplicarea denaturata a acestor prevederi, garantiile de independenta institutionala sun reduse la minimum.

Pentru moment unii juristi sunt tentati sa creada ca ultimele modificari operate in legislatia privind sistemul judecatoresc sunt intr-un fel sau altul o revansa a faptului ca justitia a devenit prea independenta; altii - ca aceasta este rezultatul situatiei financiare precare in care se afla statul, de aceea Parlamentul si Guvernul stopeaza reforma, incercand sa simplifice sistemul judecatoresc, in timp ce parlamentarii, aparatul birocratic si-au pastrat inlesnirile de odinioara. In actuala situatie politica in care se afla acum Republica Moldova, este greu de a propune careva solutii pe termen scurt. Pe termen mediu ar trebui consolidate acele rezultate bune care au fost obtinute in urma implementarii reformei. Este important de a evita deraierea totala de la conceptia initiala a reformei judiciare si de drept. Pe termen lung este necesar sa se produca schimbul de generatii, in urma caruia ar veni la putere oameni noi, care nu au cunoscut masina ideologica comunista, care vor fi educati in spiritul valorilor democratice europene, si care ar fi capabili sa mearga la sacrificii pentru a construi mult ravnitul stat de drept. 6. Concluzii In final am vrea sa remarcam ca Parlamentul, seful statului si Guvernul, clasa politica ar trebui sa constientizeze doua lucruri foarte importante: a) situatie mai dramatica in sistemul judecatoresc decat cea de astazi n-a existat in Republica Moldova nici pina, nici dupa 1990. Si daca lucrurile vor derula tot asa si de acum incolo, acest sistem se poate prabusi de la sine. Mai este necesar de constientizat ca sub daramaturile unui sistem judecatoresc ruinat pot nimeri si celelalte structuri statale; b) atat in baza actelor internationale la care a aderat, cat si a angajamentelor pe care si le-a asumat, statul Republica Moldova este obligat sa stimeze si sa aplice in practica independenta judecatorului, fiindca cetatenii acestui stat, la fel ca si cei din alte state, au dreptul la un proces judiciar liber, proces efectuat de o instanta judecatoreasca impartiala si independenta, proces echitabil si efectuat intr-un termen rezonabil. n concluzie, din perspectiva protejrii i promovrii intereselor politicii externe a Republicii Moldova, este extrem de important ca ara noastr s respecte angajamentele asumate, fapt ce va confirma funcionalitatea instituiilor democratice din ara noastr i implicit recunoaterea Republicii Moldova drept un stat democratic, bazat fundamental i ireversibil pe principiile unui stat contemporan de drept.

Bibliografie
I. Lucrari cu caracter general

1. I. Dolea, I. Sedlechi, Dm. Roman,T. Vizdoag V. Rotaru, S. Ursu, A. Cerbu Organizarea i activitatea Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept n Republica Moldova, ed. Cardidact, Chiinu 2004 2. S.Ursu, Coautor al manualului Organizarea i activitatea organelor de ocrotire a normelor de drept n Republica Moldova, cap. VIII. Elaborat de un colectiv de autori de la catedra Drept Procesual Penal i Criminalistic a Facultii de Drept a Universitii de Stat din Moldova 3. Vizdoga T. Dreptul la un proces echitabil i accesul la justiie. Strategiile de fortificare a sistemului judiciar. Comunicri prezentate la conferina tiinificopractic internaional , (Chiinu, 10 -11 iunie 2005). Revista Naional de Drept, 2005 , Ediie special 4. V.Rotaru Sistemul judiciar n Republica Moldova: raport de evaluare a necesitilor , ed. Universitii de Stat din Moldova, 2006 5. I. Dolea, V. Zaharia Culegere de acte normative (Vol.I), ed. Cartea juridic, Chiinu 2007 6. I. Dolea,T. Vzdoag ,V. Didc, I. Serbinov Modele de acte procedurale (vol.I) , ed. Balacron,Chiinu 2007

II. Site-uri internet

www.ipp.md www.csj.md www.prisa.md