Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
acut
Abcesul
epiteliale
angioame endotelioame
Tablou clinic
localizri multiple cel mai frecvent la periferia glandei tumorile sunt bine delimitate, netede mobilitate fa de planurile profunde i superficiale cretere lent nu retract mamelonul nu dau adenopatie regional nu recidiveaz uneori sunt dureroase, sensibilitatea putnd fi modificat de ciclul menstrual, sarcin, menopauz
Diagnosticul
Radiologic
Puncie-biopsie Tumorectomie
simpl
CANCERUL SANULUI
Etiologie factori de risc Factori de mediu iradierea, radiatiile ultraviolete dieta alimentara bogata in proteine, grasimi si dulciuri fine traumatisme mamare contraceptivele orale
Factori endogeni
varsta incidenta maxima intre 45 49 de ani si intre 60 65 de ani nuliparitatea prima sarcina dupa 30 de ani
lipsa alaptarii
menarha precoce menopauza tardiv obeyitatea mai ales postmenopauza tumori benigne ale glandei mamare ( adenomul juvenil, fibroadenomul ), formatiuni chistice mamare stari precanceroase hiperplazia tipica si atipica, metaplazia, displazia, distrofia deficite imune tulburari endocrine ( excesul estrogenic, hipotiroidia, hipertiroidia )
Factori genetici
factorul mamar de crestere derivat MDGF1
In celulele epiteliului mamar cu potential de transformare maligna se gasesc receptori pentru MDGF1 prezena de mutaii ale genei supresoare tumorale p 53 Transmiterea ereditara
1. Mostenirea directa a defectelor genetice mutatii ale genei BRCA1, de la nivelul cromozomului 17 ( situatie rara 3% )
2. Sindromul de agregare familiala prezenta la membrii aceleiasi familii a mai multor cancere colonice, gastrice, mamare.
Evolutie
Cancerul mamar este dependent de factori hormonali, estrogenii secretati de ovar si suprarenala. Cancerul mamar are o extensielocala directa din aproape in aproape de-a lungul canalelor galactofore si a traveelor conjunctive permeatie si invazia limfaticelor si capilarelor
anamneza
examen clinic teste de laborator explorari imagistice
Examenul clinic
Inspectia Cu bolnava in ortostatism sau pozitie sezanda intai cu bratele pe sold si apoi cu ele ridicate deasupra capului sau la ceafa Se v-or observa comparativ cei doi sani volumul sanilor starea tegumentului (prezenta unor proeminente anormale sau depresiuni, prezenta edemului, a hiperemiei ) se inspecteaza mamelonul si areorele ( retractia mamelonului, prezenta crustelor, eroziunilor, ulceratiilor ) se examineaza - fosele supraclaviculare - regiunea axilara
Palparea
Palparea se face cu palma intinsa si degetele reunite, palpand sanul de la stern la marginea anterioara a marelui dorsal si de la clavicula la santul submamar
Prin palpare se evideniaz: sediul tumorei numarul tumorilor forma tumorii consistenta tumorii limitele tumorii raportul tumorii cu tegumentul si planurile profunde Prezena adenopatiilor
Semne clinice
prezenta tumorii durere
scurgeri mamelonare
eroziuni ale mamelonului si areolei retractia mamelonului sau tegumentului
adenopatie axilara
roseata tegumentului
Teste de laborator
examenul citologic din secretia mamelonara sau din aspiratul obtinut prin punctie
Metode imagistice de diagnostic Mamografia - trebuie efectuata bilateral, in doua incidente laterala si craniopodala Elemente ce sugereaza cancerul mamar opacitate cu contur difuz sau sub forma de plaja cu contur sters prezenta de spicului si microcalcificari edem peritumoral ce apare ca un halou transparent ingrosarea lizereului cutanat limitat la tumora sau areola Ecografia ecografia permite diferentierea maselor lichidiene de cele solide
Forme anatomo patologice de cancer mamar Tumori cu originea n epiteliul canalelor galactofore sau a lobulilor glandulari carcinom ductal in situ carcinom lobular in situ Boala Paget a mamelonului limitat (punct de plecare canalele galactofore) carcinom microinvaziv carcinom lobular invaziv carcinom cribriform carcinoame medulare carcinom coloid carcinom trabecular Boala Paget invaziv Tumori mamare non epiteliale liposarcomul rabdomiosarcomul hemangiosarcomul
Diagnostic stadial
Clasificarea TNM
T tumora T1 tumora mai mic de 2 cm in diametrul cel mai mare T2 tumora cu diametrul maxim intre 2 5 cm T3 tumora cu diametrul maxim mai marede 5 cm T4 tumora cu extensie la peretele toracic sau la tegument N ganglioni limfatici regionali
Gradingul histologic Gx - gradul histologic nu poate fi definit G1 bine diferentiat G2 mediu diferentiat G3 slab diferentiat G4 - nediferentiat
Stadiul 0
Tis
No
M0
Stadiul I
Stadiul IIA
T1
T0 T1 T2
N0
N1 N1 N0 N1 N0 N2
M0
M0 M0 M0 M0 M0 M0
Stadiul IIB
T2 T3
Stadiul IIIA
T0
T1
T2 T3 T3 Stadiul IIIB T4 orice T Stadiul IV orice T
N2
N2 N1 N2 orice N N3 orice N
M0
M0 M0 M0 M0 M0 M1
Diagnostic diferential afectiuni inflamatorii nespecifice mastita, abces mamar, chist sebaceu infectat afectiuni inflamatorii specifice TBC, sifilis chist mamar simplu
dermatite
tumori benigne fibroadenomul, adenomul juvenil, lipom, hemangiom
Tratamentul chirurgical Mastectomia radical operaia Halsted Se practic ndeprtarea n bloc a snului, a muchilor pectorali i a esutului limfo ganglionar axilar Mastectomia tip Patey Este o mastectomie cu intenie de radicalitate Se practic ndeprtarea snului cu fascia anterioar a marelui pectoral, suprimnd micul pectoral i conservnd marele pectoral
Tratamentul conservator
Chirurgia tumorii primare excizia local tumorectomie, biopsie excizional extirparea tumorii macroscopice excizie larg sau rezecie mamar limitat extirparea tumorii cu 1 2 cm de esut mamar peritumoral quadrantectomia extirparea cadranului mamar unde se afl tumora cu tegumentele supraiacente i fascia marelui pectoral corespunztoare. Acest tip de tratament se adreseaz n special tumorilor mici
Tratamentul chirurgical include i chirurgia ganglionilor axilari Tratament adjuvant Radioterapia Radioterapia poate fi utilizat att pre ct i postoperator, doza medie fiind de 45 50 de Gy pe volumul int Chimioterapia Poate fi adjuvant, paleativ Cele mai utilizate sunt Doxorubicina, ciclofosfamida, 5FU, Methotrexatul Hormonoterapia