SIMPTOME SI SEMNE CARDIO-VASCULARE

DISPNEEA Lipsa de aer, dificultate in respiratie Cauze : cardiace, respiratorii, efort fizic la persoane sanatoase Dispnee: la efort, de repaus NYHA: 4 stadii ale dispneei Fara La eforturi fizice mari La eforturi fizice usoare La repaus Dispneea in IVStg (astm cardiac): creste presiunea in AS si in capilarele pulmonare? edem interstitial si alveolar? creste efortul necesar respiratiei De obicei apare si tahipnee ORTOPNEEA Forma de dispnee care apare cand bolnavul sta culcat Pozitia culcata produce redistribuirea sangelui, cu cresterea Vol sanguin central si pulmonar Si o presiune a diafragmului prin continutul abdominal Creste dificultatea de a respira Bolnavul compenseaza prin ridicare in sezut si perne la spate DISPNEEA PAROXISTICA NOCTURNA Cand se acumuleaza lichid in plamani in timpul noptii Mecanismul ca si pentru ortopnee, dar in somn senzoriul este deprimat si se acumuleaza lichid important in alveole si interstitiu Bolnavul se trezeste, incearca sa respire, se lupta sa respire, se ridica din pat, pe marginea patului sau la fereastra, deschide fereastra Initial DPN se termina spontan EDEMUL PULMONAR ACUT Apare wheezing (respiratie suieratoare) prin edem bronsic (ASTM CARDIAC) Tuse productiva, spumoasa, rozacee Bolnavul este rece si cianotic (vasoconstrictie) Ortopneea si DPN sunt forme tranzitorii ale EPA RESPIRATIA CHEYNE-STOKES Respiratia periodica Hiperpnee alternand cu apnee Prin depresia centrilor respiratori datorita prelungirii timpului de circulatie si bolilor cerebrovasculare Apare si la varstnici, chiar fara semne de IC Apare si dupa administrare de morfina DUREREA TORACICA Cel mai frecvent simptom asociat cardiopatiei ischemice ANGINA PECTORALA Senzatia de constrictie toracica, durere cu caracter de apasare/zdrobire, in zona centrala a pieptului si se resimte in jur, in tot pieptul sau in profunzime Poate iradia la baza gatului, in mandibula, dinti, spate, spre abdomen, in umarul si bratul stang,in ambele brate, cu parestezii sau senzatie de greutate Durerea este produsa de efort si cedeaza la repaus sau NTG Prin hipoxie miocardica datorita scaderii fluxului sanguin coronarian Durerile cu caracter de intepatura nu sunt de regula anginoase Durere similara ca distributie si tip apare si in infarctul miocardic

ALTE CAUZE DE DURERI PRECORDIALE PERICARDITA, PLEURITA Durere toracica centrala, accentuata de tuse, miscari, pozitie, respiratie.Scurta si ascutita PROLAPSUL DE VALVULA MITRALA Durere submamelonara, precordiala, insotita de anxietate EMBOLII PULMONARE, HTPulmonara,COSTOCONDRITA, SPASM SAU REFLUX ESOFAGIAN MEDIASTINITA DISECTIE DE AORTA Durere severa, penetranta posterior +/- varsaturi, puls lent INFARCT MIOCARDIC Similara cu AP, mai severa, persista si in repaus, nu raspunde la NTG, +/- varsaturi, anxietate, agitatie, senzatie de moarte iminenta PALPITATIILE Constientizarea batailor normale ale inimii, senzatia de batai cardiace rapide sau ritm neregulat Bataile premature lipsa de batai cardiace deoarece sunt urmate de o pauza copensatorie inainte de urmatoarea bataie normala, care este mai puternica. Apar in repetitie si produc o stare de anxietate Tahicardiile paroxistice Apar si se termina brusc. FiA paroxistica este neregulata, in timp ce alte forme de TPSV sau TPV sunr regulate Formele prelungite se pot asocia cu sincopa, dispnee, dureri toracice Tahicardiile supraventriculare(FA, jonctionale) produc poliurie Bradicardiile Frecventa cardiaca, perceputa ca batai rare, regulate, mai puternice SINCOPA Frecvent sunt simple lesinuri, datorate hipotensiunii posturale, sperieturi sau socuri Alte cauze: Aritmii (TSV rapida, TV, bloc a-v, insuficienta de pacemaker artificial) sau obstructii (stenoza Ao, HTPulm, mixom atrial) Manifestari clinice: Prodrom- ameteli, greturi, transpiratii, zgomote auriculare, senzatia de prabusire, cascat, bradicardie Sincopele c-v sunt frecvent bruste si scurte, revenire in cateva secunde (sincopa Adams-Stokes prin bloc a-v complet) Bolnaavul devine palid si inconstient. Nesupravegheaat poate cadea Pulsul este foarte lent sau absent Dupa cateva secunde devine rosu, redevine constient, pulsul se accelereaza Daca perioada de inconstienta se prelungeste, poate avea convulsii generalizate. Nu lasa sechele, dar se poate lovi in cadere. ASTENIA Simptom caracterizat prin oboseala si letargie Datorata irigatiei cerebrale si periferice reduse Cauze: Insuficienta cardiaca Aritmii cardiace persistente Boli cardiace cianogene Endocardite infectioase Medicamente pentru angina pectorala sau HTA (beta blocante) EDEMELE Insuficienta cardiaca produce retentie de apa si sare. Lichidele retinute se acumuleaza in picioare si glezne, in regiunea sacrata la cei culcati la pat

Edemele se agraveaza progresiv in cursul zilei si dispar pana dimineata la sculare In formele grave de IC apar edeme laa gambe, ascita si colectie pleurala DEGETELE HIPOCRATICE Degete in sticla de ceasornic, curbarea unghiilor si marirea capatului degetelor CAUZE: Endocardite infectioase Cord pulmonar cronic Bronsiectazii Fibroza pulmonara CIANOZA Coloratia albastruie inchisa a pielii extremitatilor sau mucoaselor Cianoza centrala-calda A limbii. Este ameliorata de administrarea de oxigen. In insuficienta cardiaca, insuficienta respiratorie, embolii pulmonare Cianoza periferica-rece Prin vasoconstrictie si staza sangelui la extremitati creste extragerea oxigenului in tesuturile periferice (hemoglobina neoxigenata) In insuficienta cardiaca congestiva(ICC), soc, expunere la frig, tulburari ale circulatiei periferice PULSUL ARTERIAL Se simte prin compresiunea arterei pe os. Pulsul radial drept este primul examinat Frecventa 60-100/min culcat, comparativ, la ex.repetate, pe 15 sec (x4) La copii mai mare, la atleti, varstnici mai redusa Cand pulsul este neregulat nu toate bataile se transmit la periferie, se asculta si bataile cardiace cu stetoscopul (deficit in FA) Ritmul Normal este regulat, poate fi scurt in inspir si intarziat in expir Puls neregulat: batai premature (ocazionale sau repetate suprapuse pe un ritm regulat), bloc cardiac intermitent, FA (aritmie completa care persista si daca pulsul este mai rapid, la efort fizic) Peretele vascular Elastic Rigid in ATS, dar nu numai TENSIUNEA ARTERIALA Sistolica (maxima) este produsa de transmiterea presiunii din ventriculul stg. Diastolica (minima) mentinuta prin tonusul vascular si valvula aortica intacta TA= 150/85 La copii si tineri mai scazuta La varstnici cu pereti vasculari rigizi creste TA sistolica Variatii diurne-ziua mai mare decat noaptea Anxietatea, efortul-cresc TA Masurare la brat ( 12 cm), la obezi va fi mai mare La picior cu manson de mana?mai mare