Glucide

Importanta biologic Glucidele alctuiesc cea mai mare cantitate a compuilor organici naturali. Numai celuloza singur reprezint jumtate din combinaiile organice ale carbonului de pe pmnt. Glucidele joac un rol multimplu si esenial n organismele vii. Ele alctuiesc cea mai important surs de energie necesar pentru meninerea proceselor vieii. Glucidele formeaz totodat principal substan de rezerv a plantelor (amidonul) i a animalelor (glicogenul). Glucidelor le revine i funcia deosebit ca substane de susinere (celuloza este principala substan de susinere din regnul vegetal). Unele glucide posed i funcii specifice fiind componente structurale ale unor substane speciale ca i acelea care determin grupele sangvine, care previn coagularea sngelui i care particip la reacii de aprare ale organismului. Glucidele sunt combinaii organice, polihidroxicarbonilice. Au mai multe grupri hidroxil i o grupare carbonil. O Aldehid R-C Gr. Hidroxil - OH O H Gr. Carbonil C O Ceton R-C R Denumirea glucidelor deriv de la grecescul glicos = dulce. Clasificarea glucidelor:

Glucidel

OZI

aldoze

cetoze

holozide

Heterozide (glicozide) Poliozide (poliglucide )

trioze tetroze pentoze hexoze heptoze etc.

oligozide Diglucide triglucide tetraglucide etc.

Monoglucidele sau ozele sunt zaharuri simple care nu pot fi hidrolizate i care se clasific dup numrul atomilor de carbon din molecula lor n trioze, tetroze, pentoze, hexoze, heptoze, etc. Iar dup gruparea corbonil pot fi aldoze, dac gruparea este aldehidic sau cetoze daca gruparea carbonil este o ceton. De ex. Glucoza este aldohexoz. Fructoza este cetohexoz. Ozidele. Sunt hidrolizabile i pot da n urma hidrolizei lor fie numai oze i n acest caz avem de a face cu ozide omogene sau holozide, fie pot pune n libertate i o component neglucidic denumit aglicon cnd avem de a face cu ozide heterogene numite heterozide sau glicozide. n funcie de numrul de monoglucide existente n moleculele holozidelor acestea se mpart n oligozide sau oligoglucide i poliozide sau poliglucide. Oligozidele sunt formate de la 2 la 10 uniti de monoglucide i poliozidele sunt formate dintr-un numr foarte mare de resturi de monoglucide. Monoglucidele sau ozele. n natur se gsesc oze cu 5 i 6 atomi de carbon, mai rar cele cu 7 atomi de carbon. Cele cu 3 atomi de carbon se ntlnesc n organismele vii doar sub form de esteri fosforici. Pe cale sintetic au fost obinute i ozele cu 2, 4, i chiar 10 atomi de Carbon. Proprieti generale . Monoglucidele sunt substane cristaline, incolore, cu gust dulce, uor solubile n ap. Greu solubile n alcohool i insolubile n eter, cloroform i hidrocarburi. Datorit prezenei atomilor de carbon asimetrici n molecul monoglucidele sunt substane optic active, adic rotesc planul luminii polarizate spre stnga sau spre dreapta. Monoglucidele care rotesc planul luminii polarizate spre dreapta se numesc stereoizomeri dextrogiri i se noteaz cu D(+) iar cei care rotesc planul luminii spre stnga se numesc levogiri i se noteaz L(-). Dac toi cei 4 substituieni ai unui atom de carbon sunt diferii spunem c acel carbon este asimetric.

Structura liniar a glucozei.

C2,C3,C4,C5 C asimitrici

Glucoza este o aldohexoz. Aceast metod st la baza metodei polarometrice de dozare cantitativ a glucidelor. Proprietile chimice ale monoglucidelor sunt determinate de gruprile funcionale existente n molecula lor: gruparea carbonil aldehid sau ceton i gruprile hidroxilice. Dintre principalele reacii determinate de prezena gruprii carbonil n molecula monoglucidelor avem: - Reducerea - Oxidarea - Reacii de condensare - Etc Gruprile hidroxil prezente n molecula glucidelor dau reacii cu acizii anorganici i organici formnd esteri, iar cu ageni de metilare dau eteri.

O alt reacie caracteristic glucidelor este fermentaia alcoolic. Sub aciunea enzimelor din drojdia de bere izomerii seriei D (dextrogiri) pot fi transformai n alcool eticilic i bioxid de carbon. Aceasta transformare se numete fermentaie alcoolic i are loc conform reaciei:

C6H12O6

2C2H5OH + 2CO2

Glucidele sunt alcatuite din carbon, hidrogen si oxigen. Data fiind componenta lor, ele mai poarta denumirea de hidrati de carbon sau carbohidrati. Denumirea de glucide provine de la cuvntul grecesc glykus, ceea ce nseamna dulce, ntruct majoritatea elementelor din aceasta clasa au gust dulce. Glucidele intra n componenta celulelor, tesuturilor, fermentilor, unor hormoni, a factorilor de coagulare a sngelui. Cele mai importante glucide sunt glucoza, fructoza, zaharoza (zaharul), galactoza (glucidul din lapte), amidonul (glucidul din legume si cereale), celuloza si hemiceluloza (existente n vegetale), pectina, glicogenul (din muschi si ficat). Glucidele constituie o sursa importanta de energie n organism. La arderea 1g de glucide se degaja 4 kcalorii. Procesul de degajare a energiei la arderea glucidelor se produce rapid, comparativ cu alte surse energetice ale organismului. De aceea glucoza si zaharoza se recomanda sportivilor la antrenamente si competitii. Glucidele sunt indispensabile la metabolismul proteic si lipidic. La oxidarea glucozei se formeaza o cantitate impunatoare de adenozin trifosfat (ATF). Energia din ATF este unica forma de energie consumata de organism pentru nfaptuirea diferitelor functii fiziologice. Rolul glucidelor este deosebit de mare pentru sistemul nervos central. Glucoza este predecesorul principal al glicogenului (rezerva principala de glucide n organism). Glicogenul se depune n ficat si muschi. El joaca un rol important n reglarea nivelului de zahar din snge. Continutul total de glicogen n organism este de 500g (1/3 se localizeaza n ficat si 2/3 - n muschii scheletului). Daca glucidele nu patrund n organism cu hrana, atunci aceste rezerve se epuizeaza n timp de 12-18 ore. n asemenea cazuri se mareste procesul de oxidare a lipidelor (rezervele lor sunt mult mai mari ca ale glucidelor). Amidonul este sursa principala de glucide n ratia alimentara. El intra n componenta cerealelor, cartofilor s.a. Sub actiunea amilazei, amidonul se descompune n dextroza, maltoza, glucoza. Ultima se absoarbe lent asigurnd continutul normal de glucoza din snge. Celuloza si hemiceluloza, numite fibre alimentare, nu se digera n organism, datorita consistentei fibroase pe care o au. Ele stimuleaza peristaltismul intestinului gros, favorizeaza evacuarea materiilor fecale, sporesc eliminarea prin intestin a colesterolului, substantelor toxice si a altor produse ale metabolismului, normalizeaza flora intestinala, contribuie la prevenirea aterosclerozei, colelitiazei, diabetului zaharat, obezitatii, cancerului, diverticulozei, proceselor inflamatorii la nivelul rectului. Ratia alimentara trebuie sa contina 30-40g de celuloza, hemiceluloza si alte polizaharide ce intra n componenta produselor vegetale. Ele au o importanta deosebita la vrstnici si cei ce sufera de constipatii si se limiteaza n caz de procese inflamatorii si

peristaltism marit al intestinului. Fibrele alimentare au actiune colagoga si se recomanda bolnavilor cu patologii hepatice si ale cailor biliare. Drept sursa de fibre alimentare pot servi tartele de gru (15-30g zilnic), adaugate la bucate. Pectina intra n componenta fructelor si legumelor. Ea are nsusiri cleioase, actiune curativa la tratarea unor boli ale organelor digestive, contribuie la normalizarea metabolismului colesterolului, microflorei intestinale, peristaltismului intestinal, se foloseste la tratarea si pentru profilaxia unor intoxicatii cu saruri minerale. Glucidele nu fac parte din numarul substantelor esentiale, ele putnd fi sintetizate n organism din aminoacizi si glicerina, totusi cantitatea minima de glucide n ratia alimentara trebuie sa fie de 50-60g zilnic. Insuficienta glucidelor provoaca dereglari metabolice care se caracterizeaza prin marirea procesului de oxidare a lipidelor endogene cu formarea corpilor cetonici si intensificarea proceselor de gliconeogeneza cu descompunerea proteinelor din tesuturi, folosite ca sursa de energie si pentru sinteza glucozei. Este daunator si surplusul de glucide: provoaca obezitate, infiltratia lipidica a ficatului. Consumul produselor alimentare bogate n amidon, al fructelor si legumelor cu continut nalt de glucide are unele prioritati fata de zahar, bomboane si alte dulciuri. Zaharul este un produs cu energie calorica nalta, lipsit de vitamine, saruri minerale, fibre vegetale, substante pe care le contin produsele vegetale. Norma zilnica de glucide n ratia alimentara trebuie sa constituie 300-400g pentru maturi, inclusiv 50-100g de zaharuri usor asimilabile. Glucidele vor forma 50-65% din valoarea energetica a ratiei alimentare zilnice. Persoanele care ndeplinesc munci fizice grele au nevoie de cantitati sporite de glucide. Astfel, ei pot consuma pna la 600-700g de glucide zilnic.