PRODUSE BANCARE PENTRU FINANTARE

Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparut din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. Originea cuvantului credit este latina. Credere tradus prin a crede inseamna mai repede a avea incredere in faptul ca in viitor se vor respecta toti termenii contractului de credit stabiliti in prezent de comun acord. Imprumutatul are incredere in faptul ca suma obtinuta va fi astfel utilizata incat sa-i dea posibilitatea rambursarii si platii unei dobanzi, iar imprumutatorul are incredre in faptul ca va recupera suma avansata la termenul stabilit si va obtine un castig conform intelegerii incheiate. In economiile moderne creditul joaca un rol foarte important. El faciliteaza schimburile, stimuleaza productia, sustine cresterea economica si joaca un rol important in creatia monetara. Dezvoltand putin ideea gasim urmatoarele aspecte pozitive induse de credit in economie: creditul faciliteaza schimburile acesta a reprezentat primul rol jucat de credit, care a stat si la baza aparitiei bancilor. Recurgerea la credit, materializata intr-o anticipare de venituri, permite obtinerea unui surplus de putere de cumparare cu influenta directa asupra volumului marfurilor tranzactionate. creditul stimuleaza productia dezvoltarea activitatii productive depinde de masura in care capacitatile de productie pot fi modernizate, inlocuite sau extinse. Creditul permite intreprinderilor sa achizitioneze capacitati de productie in stransa legatura cu cantitatea si calitatea productiei de realizat. Pe de alta parte el ofera cumparatorilor resurse financiare, stimuland consumul. Astfel creaza cerere pentru productie oferita. Efectele creditului asupra productiei nu se manifesta doar la agentul economic beneficiar, ci se extind indirect si la alte intreprinderi.
1

 creditul joaca un rol in creatia monetara in conditiile in care o banca acorda un credit, ea creaza fluxuri monetare. Sunt astfel folosite resurse din depozite pentru acordarea de credite, fara ca deponentii sa fie privati de utilizarea depozitelor. Prin creditare bancile comerciale creaza moneda in economie. Trasaturi caracteristice ale creditului Perioada de creditare Exista o mare diversitate in ceea ce priveste perioada creditarii. In cazul plasamentelor bancare in operatiuni cu clientela creditarea se realizeaza pe scadente care merg de la cateva zile, la credite de trezorerie sau operatiuni de creditare a creantelor comerciale si ajunge la zeci de ani, la creditele ipotecare sau de dezvoltare. Pe ansamblul operatiunilor de creditare exista scadente si mai mici, respectiv si mai mari pentru operatiuni pe piata interbancara sau piata ipotecara. Perioada de gratie Perioada de gratie reprezinta o facilitate, acordata de catre banca, pentru anumite situatii (ex. construirea de locuinte, realizarea de investitii) pe o perioada bine determinata si presupune plata in aceasta perioada numai a sumelor reprezentand dobanda datorata bancii pentru creditul acordat. Aceasta perioada se acorda, la solicitarea clientului. Este important de retinut ca aceasta perioada nu prelungeste termenul de rambursare stabilit in contract. Daca contractul de imprumut a fost incheiat pe termen de 20 ani pentru construirea unei locuinte, perioada de gratie se acorda, de exemplu, pentru primul an in cadrul acestui termen, rambursarea creditului urmand a incepe imediat din anul urmator.

Metode de rambursare Rambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati: a) Rambursare in rate egale - presupune ca marimea rate sa fie

constanta pe toata perioada de derulare a creditului. Pe masura rambursarii dobanda platita va fi din ce in ce mai mica. b) Rambursare prin anuitati constante face ca suma platita bancii (rata + dobanda) sa nu se modifice pe toata perioada de rambursare. Anuitatea se poate stabili cu ajutorul relatiei:
Anuitate = K 1 (1 + d ) d
n

; unde:

K creditul; d rata anuala a dobanzii; n numarul de ani. c) Rambursare totala la scadenta sau in fine cand creditul se ramburseaza la final iar dobanda se plateste periodic. Dobanda Dobanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cu imprumut, de nivelul ratei dobanzii si de perioada creditarii. Ea poate sa fie simpla, la operatiuni pe termen scurt, cand se ia in calcul un numar de zile, sau compusa, in cazul celorlalte operatiuni. Bancile utilizeaza in operatiunele desfasurate doua tipuri de rate ale dobanzii: fixe si variabile. O rata declarata fixa nu isi modifica nivelul pe durata de viata a elementului bilantier la care se aplica. O rata declarata variabila se modifica in aceasta perioada in functie de evolutia unui element de referinta. Acesta este de regula un indice sau o rata a dobanzii definitorie pentru piata sau pentru anumite categorii de operatiuni. Exista si un mixaj intre cele doua tipuri de rate, ce imbraca intervale de timp, intr-o maniera regulata. forma ratei revizuibile. Aceasta este fixa, putandu-se insa modifica numai la anumite

De asemenea, cu privire la rata dobanzii intalnim urmatoarele variante: se aplica o rata proportionala aceasta nu tine cont de capitalizare. Spunem ca avem o rata a dobanzii proportionala atunci cand, dorind sa obtinem o rata lunara sau trimestriala, trebuie sa impartim rata anuala la 12, respectiv la 4. se aplica o rata actuariala aceasta tine cont de capitalizare pe o anumita perioada. Spunem ca avem o rata a dobanzii actuariale atunci cand, de exemplu, rata lunara este radacina de ordin 12 din rata anuala. De exemplu, in cazul unei rate a dobanzii anuale de 24% obtinem pentru trimestru urmatoarele rate: rata proportionala: rata actuariala:
22% : 4 = 5,5%
22 4 1001 + = 5,52% 100
1

Comisioane Comisioanele sunt destinate in mod normal remunerarii bancii pentru prestarea unui serviciu, spre deosebire de dobanzi, care trebuie sa remunereze capitalul efectiv imprumutat. Totusi, sub denumirea de comision intalnim doua categorii: comisioane propriu-zise, ce corespunde remunerarii unui serviciu prestat comisioane asimilate dobanzilor, al caror mod de calcul este identic cu cel al dobanzilor In practica bancara comisioanele intalnite le putem incadra intr-una dintre urmatoarele categorii: comision de dosar remunereaza serviciul prestat de banca pentru intocmirea si analiza dosarului de credit comisioane de angajament dincolo de dobanzile percepute, banca incaseaza un asfel de comision pentru faptul ca ea tine la dispozitia clientului o parte dintre resursele sale, pentru momentul in care el va avea

nevoie de ele. fondurilor.

Clientului i se garanteaza asfel in avans disponibilitatea

comision de neutilizare este destinat sa remunereze banca pentru

partea de credit pe care ea a pus-o la dispozitia clientului fara ca acesta sa o utilizeze. El compenseaza partial lipsa unei dobanzi pentru soldul neutilizat al creditului. comision de administrare perceput de banca pentru gestionarea creditului, el poate fi incasat o singura data la eliberarea sumelor imprumutate sau periodic la soldul contului, situatie in care se poate asimila unei dobanzi. cheltuieli anexe in aceasta categorie intra o serie de cheltuieli legate de diverse asigurari, de garantii sau de acte notariale.

Tipuri de credite bancare Putem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii: 1. dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite: credite pe termen scurt (pana la 1 an); credite pe termen mediu (1 5 ani); credite pe termen lung (peste 5 ani). 2. in functie de destinatie: credite comerciale; credite de trezorerie; credite pentru export; credite pentru echipamente; credite pentru bunuri imobiliare; alte credite.
5

3. dupa modalitatea de rambursare: credite rambursabile la scadenta (in fine); credite rambursabile prin rate fixe; credite rambursabile prin anuitati constante. 4. dupa tipul clientilor beneficiari: credite acordate clientelei financiare; credite acordate societatilor nefinanciare; credite acordate populatiei. 5. dupa forma: avansul in cont curent; imprumut acordat; cesiune de creante (scontare, factoring); creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie. 6. dupa situatia economica si financiara a debitorului: credite performante; credite in observatie; credite substandard; credite incerte; credite cu risc major. In continuare sunt detaliate creditele bancare in contextul general al tipologiei intalnita la banci. Credite globale de exploatare

Creditele globale de exploatare se acord pentru aprovizionri cu stocuri de materii prime i materiale, mrfuri, piese de schimb, energie, combustibili, cheltuieli necesare realizrii i finalizrii produciei de mrfuri, executrii de lucrri i prestaii de servicii, care au consum i desfacere asigurat prin contracte i comenzi ferme. Determinarea volumului creditelor globale de exploatare se efectueaz trimestrial, pe baza analizei fluxului de lichiditi (cash-flow). Fluxul de lichiditti reflect situaia intrrilor de lichiditi (ncasri) i a ieirilor de lichiditi ( cheltuieli) ntr-o perioad viitoare dat. Se efectueaz o analiz corect a prognozei fluxului de lichiditi pentru cunoaterea activitii clientului, evoluia istoric a acestuia, ramura n care evolueaz, n scopul verificrii viabilitii i posibilitii de realizare a ipotezelor ce stau la baza prognozei. Cunoaterea activitii istorice (din perioada trecut) a clientului se realizeaz pe baza studierii datelor din bilanul contabil i contul de profit si pierdere, a fluxurilor de fonduri nregistrate n perioada respectiv, care reflect micarea elementelor componente ale bilanului ntre dou perioade i arat cum sunt create i utilizate fondurile. Sursele de informare ale ofierilor de credite pentru realizarea analizei fluxului de lichiditi sunt urmtoarele: - bilanul contabil, situaiile contabile trimestriale i lunare; - raportul anual al societii analizat i avizat de Comisia cenzorilor; -prognozele financiare elaborate de societate pe baza contractelor de aprovizionare i desfacere; - studii de fezabilitate; - informaii din mass- media; - analize privind sectorul de activitate, n care funcioneaz societatea; - studiile de reorganizare i restructurare ale agentului economic i ale ramurii din care face parte.

Credite pe obiect Se acord pe baza documentaiei prezentate de agenii economici din care s rezulte obiectul creditrii i cauzele economice care au determinat formarea stocurilor i a cheltuielilor respective (primirea de la furnizori a unor materii prime i materiale n avans fa de termenele din contracte). n vederea acordrii creditului, ofierii de credite vor analiza i verifica realitatea datelor i situaiilor prezentate, inclusiv prin constatarea la faa locului a existenei faptice a stocurilor, a condiiilor de pstrare i gestionare a acestora, dac cheltuielile s-au efectuat, situaia contractelor de desfacere garaniile asigurtorii i dac s-au mai acordat alte credite n acest scop. Liniile de credite Linia de credit este o modalitate de creditare a agenilor economici, care funcioneaz dup sistemul revolving, respectiv se pot efectua trageri i rambursri pe toat durata de valabilitate a liniei, cu condiia ca soldul zilnic al angajamentelor s nu depeasc volumul liniei de credite aprobat. Liniile de credit se pot acorda fie pentru creditarea de ansamblu a activitii curente de aprovizionare, producie, desfacere, fie a unor subactiviti, proiecte, contracte, care prin natura lor se desfoar i se evideniaz distinct. Pot beneficia de linii de credite agenii economici care ndeplinesc condiiile: - nregistreaz performane financiare corespunztoare (categoria A sau B) i au serviciu bun al datoriei. Se pot acorda linii i agenilor din categoriile de performan C sau D numai pentru export, cnd ponderea acesteia n cifra de afaceri este semnificativ i are caracter de permanen;
8

- sunt clieni permaneni ai bncii i efectueaz operaiunile de ncasri i pli n lei i valut prin banc; - dispun de un capital social vrsat de cel puin 10 mil. lei i prin natura activitii desfaurate, plile i ncasrile au caracter de permanen; - au o situaie financiar corespunztoare i o evoluie favorabil a indicatorilor de bonitate. Liniile de credit se pot acorda pe termen de cel mult 12 luni, termenele uzuale de acordare a acestora fiind de 90 sau 180 de zile. Volumul liniei de credite, n cazul creditrii de ansamblu a activitii curente, se determin n funcie de cifra de afaceri i durata medie de ncasare a clienilor,. Acordarea i rambursarea liniilor de credite se efectueaz n funcie de performana financiar i serviciul datoriei clienilor care au beneficiat de astfel de mprumuturi. Credite de consum Creditul de consum reprezinta creditul acordat persoanelor fizice pentru procurarea de bunuri si servicii din reteaua comerciala. In general este un credit pe termen scurt si mediu. Initial a aparut din posibilitatea oferita de comerciant de a cumpara bunuri, alimentare de cele mai multe ori, si de a le plati la salariu. Creditul de consum prezinta avantaje pentru ambele parti. Cumparatorul are posibilitatea sa obtina marfurile de care are nevoie fara sa dispuna de suma necesara achizitionarii lor, iar comerciantul sau producatorul reusesc sa-si promoveze la consum produsele. Pe ansamblul economiei creditul comercial duce la cresterea nivelului de trai dar poate avea si actiune destabilizatoare in sensul incitarii la productii supradimensionate. Credite ipotecare. Credite imobiliare Creditul ipotecar este acordat pe termen mediu si lung de catre banci universale, banci de credit ipotecar si societati de credit ipotecar pentru a finanta investitii imobiliare cu destinatie locativa sau cu o alta destinatie sau pentru rambursarea unui credit ipotecar pentru investitii

imobiliare

contractat anterior.

Investitiile imobiliare au ca

obiect

dobandirea dreptului de proprietate asupra unui imobil. Creditul ipotecar este garantat cu ipoteca pe bunul a carui achizitie este finantata. Ipoteca prezinta urmatoarele trasaturi: dureaza pana la rambursarea integrala a sumelor datorate in baza contractului poate fi constituita si asupra unor bunuri viitoare nu permite instrainarea imobilului ipotecat decat cu acordul scris al creditorului ipotecar In Romania acordarea unui credit ipotecar este conditionata de respectarea urmatoarelor conditii: valoarea creditului ipotecar nu poate depasi 75% din valoarea bunului imobil ce urmeaza a fi finantat. debitorului. la evaluarea bonitatii solicitantului, se va avea in vedere ca rata de platit (capitalul si dobanda) sa nu depaseasca 35% din veniturile nete ale solicitantului si ale familiei sale, calculate ca diferenta intre veniturile totale si angajamentele asumate (de exemplu, contracte de credit, contracte de leasing, contracte de cumparare in rate a bunurilor de folosinta indelungata). bunul ipotecat trebuie asigurat. Asigurarea va fi reinoita pe toata perioada
existentei ipotecii. debitorul trebuie sa incheie o asigurare de viata. Creditul imobiliar a aparut din dorinta bancilor de a crea o alternativa de creditare mai flexibila, nereglementata sau restrictionata in mod special

Diferenta se constituie in avans al

printr-o lege. Diferentele dintre cele doua tipuri de credite constau, in

principal, in trei factori: garantiile solicitate - creditul imobiliar se poate garanta si cu alte proprietati decat cele finantate. marimea cotei finantate - creditul imobiliar poate fi acordat fara a solicita

imprumutatului un avans minim obligatoriu din pretul de achizitie al imobilului.

10

 asigurarile solicitate - in cazul creditului imobiliar, bancile au devenit mai

permisive, nesolicitand intotdeauna asigurari de viata. Credite de scont Creditul de scont este un credit ce se adreseaza clientilor persoane juridice, fiind destinat finantarii activitatilor comerciale. Solicitantii sunt posesori ai unor titluri de creanta comerciala (cambii si bilete la ordin) care nu doresc sa astepte scadenta si cedeaza creanta bancii in schimbul unor lichiditati imediate. Nivelul lichiditatilor este dat de valoarea nominala a titlului diminuata cu un agio alcatuit din scont si comision de gestiune. Scontul, care poate fi asimilat unei dobanzi, depinde de nivelul taxei scontului, de valoarea nominala a efectului comercial scontat si de perioada in zile de la scontare pana la scadenta:
Scont = Vn ts d 360 100

unde:

Vn valoarea nominala a efectului comercial; ts taxa scontului; d durata in zile de la scontare pana la scadenta. Scadenta operatiunii este data de scadenta efectului comercial

scontat si nu depaseste un an. Pentru reducerea riscului, multe banci cer ca titlul sa fie avalizat in prealabil de banca trasului. Credite pentru descoperire de cont Creditul pentru descoperire de cont se adreseaza societatilor comerciale pentru acoperirea unor nevoi legate de activitatea curenta. El asigura o continuitate in finantarea activitatii, in conditiile inregistrarii unor sincope in fluxurile de trezorerie. Creditarea se realizeaza, pe destinatiile agreate, prin acceptarea de catre banca a realizarii unor plati sau retrageri de catre client, in conditiile lipsei unui sold creditor pe contul sau curent. Nivelul maxim al creditului, dat de plafonul de indatorare stabilit, tine cont de necesitile solicitantului, cuantumul
11

creanelor n curs de ncasare, natura documentelor depuse spre ncasare si conditiile negociate. Poate fi revizuit periodic sau la cererea clientului. Perioada de creditare este variata si este data de un numar de luni. Factoringul Factoringul este operatiunea desfasurata pe baza contractula, prin care factorul preia de la clientul sau numit aderent creante, prin plata facturilor sale rezultate in urma unor operatiuni de comert, in schimbul unui comision. De fapt, exista un comision de finantare, care sa remunereze punerea sumei in avans la dispozitia clientului si un comision de gestiune ce remunereaza banca pentru efortul depus in recuperarea creantelor. Spre deosebire de scontare, in cazul factoringului nu intalnim cambii. In functie de momentul finantarii clientului, exista doua tipuri de factoring: factoring clasic (engl. old line factoring), cand factorul plateste facturile in momentul preluarii acestora. factoring la scadenta (eng. maturity factoring ), cand factorul plateste creantele adererntului in momentul exigibilitatii acestora. In acest al doilea caz factorul nu mai incaseaza comisionul de finantare, ci este remunerat doar pentru decontarea operatiunii. De o mare importanta in finantarea exporturilor sunt serviciile de evaluare a riscurilor de insolvabilitate si a riscului valutar. Asigurarea impotriva riscului de insolvabilitate se realizeaza, implicit, prin subrogarea factorului in pozitia aderentului, astfel incat importatorul se va elibera valabil prin efectuarea platii catre factor. Pentru riscul valutar se adauga, de regula, o marja la costul operatiunii. Costul acestor servicii este de 0,5-3% din valoarea facturii pentru administrarea registrului contabil si sprijin in gestiune, iar plata in avans a

12

facturilor va presupune o dobanda care va fi cu 1,5-3% deasupra celei bancare. Utilizarea factorului prezinta o serie de avantaje: da posibilitatea utilizarii cambiei sau a acreditivului pentru efectuarea platii; inlatura neintelegerile ce pot interveni din cauza utilizarii unei limbi straine si pe cele generate de necunoasterea legilor si a uzantelor tarii importatorului. Factoringul clasic asigura aderentului disponibilitatile financiare in avans fata de scadenta creditelor acordate importatorilor, dandu-i posibilitatea de a da curs unor noi comenzi, si il pune la adapost de riscul insolvabilitatii debitorilor sai. In plus, ofera posibilitatea acordarii unor facilitati de plata, deci este pentru exportator un mijloc de promovare a exporturilor.

Forfetarea Forfetarea este o operatiune de transmitere catre o banca sau o institutie financiara specializata a creantelor provenite din operatiunile de comert exterior efectuate pe credit. Banca plateste imediat aceste creante, urmand ca ea sa recupereze contravaloarea acestora, la scadenta, de la debitorul importator. Operatiunea este asemanatoare scontarii, insa exista cateva elemente tehnice care implica deosebiri. In primul rand forfetarea, spre deosebire de scontare nu da bancii drept de recurs asupra vanzatorului creantei in cazul unor incidente de plata datorate debitorului. In al doilea rand, termenul operatiunii face diferenta. Forfetarea se aplica nu numai creantelor pe termen scurt, de pana la un an, ci si celor provenite din exporturile pe credit cu scadenta medie, de la 1 an la 7 ani. Remarcam insa faptul ca in Romania operatiunile sunt derulate mai degraba pe limita inferioara a intervalului.

13

Titlurile folosite in forfetare pot fi cambiile, biletele la ordin, acreditivele. De exemplu, in oferta Raiffeisen Bank Romania privind titlurile acceptate la forfetare gasim - bilete la ordin: garantate de catre stat; garantate sau avalizate de catre o banca comerciala (al carei risc trebuie sa fie acceptat de catre Raiffeisen Bank); emise de municipalitati; emise de companii/entitati acceptate de catre banca. Avantajele forfetarii: - crearea de lichiditati - respectiv imbunatatirea cashflow-ului prin incasarea imediata a valorii -rezultate din vanzarea efectelor de comert; - eliminarea riscului de neplata la scadenta efectelor de comert - acest risc fiind preluat de banca - promovarea produselor la vanzare in baza unei finantari asigurate Costul forfetarii are la baza o rata fixa de dobanda, la care se adauga un comisionul stabilit diferentiat in functie de bonitatea debitorului, de masura in care cambia este sau nu avalizata, de riscul estimat al operatiunii, de modalitatea forfetarii de plata. Scontul astfel determinat diminueaza valoarea nominala platita exportatorului. Tinand cont de riscul preluat de banca, in cazul forfetarii inregistram costuri mai ridicate comparativ cu operatiunea de scontare.

14