Scoala Postliceala Sanitara CHRISTIANA Slobozia-Ialomita

LUCRARE DE DIPLOMA - Boala inflamatorie pelvina -

COORDONATOR: Sterpu Ancuta-Angelica

ABSOLVENT: Stoica Adina

2010-2013

Cuprins
1

 Motivatia lucrarii....................................................................................................pg.3 Notiuni introductive............................................................................................ pg.4 Capitolul I- Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului genital feminin...................................................................................................pg.6 Capitolul II- Delimitarea notiunii de boala inflamatorie pelvina.Definitie, caracteristici,complicatii......................................................................pg.12 2.1.Etiologie...................................................................................................pg.14 2.2- Aspecte clinice si evolutive.........................................................................................................pg.22 2.3- Tratamentul bolii inflamatorii pelvine............................................................................................................pg.17 2.4.Prognostic.................................................................................................pg.23 Capitolul III- Rolul asistentei medicale si participarea ei la actul medical...........................................................................................................pg.21 3.1- Fise tehnice.............................................................................................pg.31 3.2- Diagnostic diferential....... .....................................................................pg.35 PPLAN DE NURSING I ............................................................................................................. pg.40 PPLAN DE NURSING II ..............................................................................................................pg.45 Motto: PPLAN DE NURSING III "Sanatatea este o comoara pe care ..............................................................................................................pg.42 putini stiu sa o pretuiasca, desi CConcluzii..............................................................................................pg.4 7 BBibliografie..........................................................................................pg.4 aproape toti se nasc cu ea." 9

Hippocrate

MOTIVAIA LUCRRII

Boala inflamatorie pelvin este considerat, n acest moment, una din bolile cele mai frecvente, ntlnit n special la femeile tinere de vrst fertil. Prevenirea acestei boli este de importan major, deoarece, nediagnosticat la timp sau tratat incomplet poate duce la infertilitate, sau poate cauza complicaii grave. Am ales aceast tem deoarece, n timpul stagiului petrecut n spital, am fcut practica pe secia de ginecologie. Am avut timp s observ numrul mare de femei diagnosticate cu boal inflamatorie pelvin. Unele, diagnosticate la timp, sunt, n prezent, mmici. n acelai timp, mi-am dorit s aprofundez cunoaterea legat de factorii etiologici precum i de metode i tehnici ct mai eficiente de ngrijire i, nu n ultimul rnd, msuri profilactice. Am ajutat i eu, prin mica mea contribuie la ngrijire, tratament i educaie sanitar. Prin studierea acestor cazuri, am ajuns la un anumit nivel de nelegere i cunoatere a fiinei umane i al modului n care se pot iniia i ntreine relaii interpersonale cooperante bazate pe respect ntre membrii echipei de ngrijire i cel ngrijit.

Capitolul II. Noiuni de anatomie i fiziologie ale aparatului genital feminin

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii. Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia sexuala. Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere. Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup de organe interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) si ovarele. Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital. Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare. VULVA reprezinta deschiderea in afara organelor genitale . Este constituita din: - muntele lui Venus - labiile mari - labiile mici - clitorisul - himenul - glandele Bertholin - glandele Skene - bulbii vestibulari - glandele anexe regionale - perineul La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele Skene. Muntele lui Venus :Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene, acoperita, de la pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un relief usor proeminent si o consistenta moale de perinita. Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si tesut grasos si conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe partea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta foliculi polisebatici pe fata externa si glande sudoripare a caror functie debuteaza la pubertate.

Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare se unesc, la fel intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un bogat plex venos care in cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse. Labiile mici : Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care se gasesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta glande sebacee si eventual glande sudoripare. Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept incomplet. Se termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu un fren. Himenul: Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut conjunctiv bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos. Forma orificiului himenal poate fi: - semilunara - circulara - cribiforma - septata - fibriata Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare a vaginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite din lobi formati la randul lor din acini glandulari cu functie muco-secretorie. Glandele Skene : Sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale orificiului uretral. Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate. Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali si profunzi si de ganglionii femurali superficiali si profunzi Perineul : Este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos excavatia osoasa a bazinului. Organele genitale externe : - vaginul - uterul - corp - istm - col (cervixul) - trompe - portiunea interstitionala - portiunea istmica - portiune ampulara - ovarele Organele genitale interne : Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul antero-posterior. Vaginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor) siserveste drept canal trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii. Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul nasterii, cand peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa revina la dimensiunile obisnuite. La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se intr-un conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus in jos si dinapoi, inainte avand o lungime aproximativ de 12 cm si diametrul de 2 cm. In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul in partea de jos a trunchiului. Muschii din aceasta regiune denumita perineu sunt sustinatorii vaginului si in buna parte a tuturor organelor bazinului.

Pe fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai multe straturi de celule suprapuse. Suprafata mucoasei este neregulata, cu cute transversale, care pornesc de o parte si de alta a unor formatiuni mai ingrosate. Aceste cute au un rol important in marirea suprafetei de contact in timpul actului sexual si in mentinerea lichidului spermatic depus in vagin. Mucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de hormoni sexuali din organism, in special cu secretia de estrogeni. Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se deschide in vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte in raport cu vezica si uretra. UTERUL Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea pelviana, pe linia mediana si reprezinta raporturi anatomice: - anterior cu vezica urinara - posterior cu rectul - inferior se continua cu vaginul - superior cu organele intestinale si colonul - lateral cu ligamentele largi Uterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare 7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm in portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de 2,5 3 cm. Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul. Corpul uterin are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si doua margini. - Fata anterioara usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde acesta se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin. - Fata posterioara mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de peritoneu care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin. Marginile laterale sunt rotunjite si in raport cu ligamentele largi. Pe marginile uterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vistigii ale canalului Wolff cum este canalul Malpighi Gartner. - Marginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita, concava sau rectilinie la fetite si net convexa la multipare. Prin intermediul peritonelui este in contact cu ansele intestinale si colonul pelvian. Unghiurile laterale denumite coarne uterine se continua cu istmul tubar si sunt sediul de insertie al ligamentelor rotunde si utero-tubare. ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia. COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are forma unui butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand colul in portiune supra si subvaginala. - Portiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele postero-inferior al vezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe linia mediana. Fata posterioara, acoperita de peritoneu corespunde fundului de sac Douglas. Marginile laterale sunt in raport cu baza ligamentelor largi si spatiul pelvio-rectal superior. - Portiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a vaginului ce se face pe o inaltime de 0,5 cm si este la nivelul unirii treimei superioare cu doua treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioara.

- Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotunjit si centrat de orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala ingusta, fanta care la multipare se lungeste pana la 1,5 cm. Buza anterioara mai proeminenta si rotunjita, cea posterioara mai lunga creeaza asemanarea cu botul de linx cu care este comparat. Colul este separat de peretii vaginului prin cele patru funduri de sac. Mijloace de fixare si sustinere. Mijoacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin: - ligamente largi - ligamente rotunde - ligamente utero-sacrate Ligamentele largi se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene. Fata anterioara este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care de la corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoise angajeaza in canalul inghinal, terminandu-se prin numeroase fascicule fibroase in tesutul celulo-grasos al muntelui lui Venus si al labiilor mari. Fata posterioara a ligamentului este ridicata inj portiunea mijlocie de catre ovar si ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara . Marginea superioara a ligamentului larg este locul unde cele doua foite se continua una pe alta, fiind strabatute de trompa careia ii formeaza mezosalpingele sau aripioara superioara. Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul principal prin care penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului. Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele. Ligamente utero-sacrate Sunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a regiunii cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la nivelul celei de a doua sau a primei gauri sacrate. Sunt alcatuite din fibre musculare netede (muschiul recto-uterin), tesut conjunctiv condensat si fibre conjunctive elastice proprii. Dar adevarata sustinere a uterului o realizeaza perineul prin intermediul peretilor vaginali. Vascularizatia si inervatia Artera uterina ram a iliecei interne (hipogastrica) din care se desprinde cel mai frecvent in trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul festei ovariene. Artera ovariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul uteroovarian, se anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului. Venele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se formeaza marginile uterului, veritabile plexuri venoase uterine de unde sangele dreneaza prin venele tubare si ovariene in vena ovariana. In jos, se formeaza venele uterine ce se varsa in venele iliace interne. O mica parte din sangele venos urmeaza calea ligamentului rotund. Limfaticele Pornite din endometru si miometru, formeaza sub seros o bogata retea mai abundenta posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se indreapte spre diferite grupe ganglionare. O parte urmeaza calea ligamentului rotund si ajuns in ganglionii inghinali superficiali, iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele colului impreuna cu alte parti inferioare ale corpului si superioare a vaginului colecteaza la nivelul a trei staii ganglionare.

1. Este formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul obturator iliac intern si extern 2. Este formata din ganglionii iliaci primitivi si laterosocrati. 3. Este formata din ganglionii lombo-aortici. Inervatia Inervatia uterului este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric inferior cu predominenta simpatica. Plexul utero-vaginal se prezinta ca o textura densa de fibre si ganglioni plasat in parametre ce anastomeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine. Trompele uterine Sau salpingele sunt cele doua conducte musculo-membranoase situate in partea superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana la fata superioara a ovarelor. La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea initiala a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe traiectul lor intra 2 4 cm pana la 6 8 cm, in partea terminala. Fiecare trompa prezinta 4 parti: - Partea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin. - Istmul care continua partea interna si are o lungime de 3 4 cm. - Ampula cu o lungime de 7 8 cm mai dilatata. - Pavilionul, portiunea terminala, cu o forma de palnie care este dotata cu cate 10 15 franjuri pe margine (fiimbrii) Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate. Pozitia lor este asigurata de ligamente largi, ligamente ovariene, precum si mezosalpinx. Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din arterele ovariene si arterele uterine. Ovarele Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie endocrina si in acelasi timp producatoare a ovulelor. Sunt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior. Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1 cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor neregulate. Fata superioara a ovarelor este in raport anatomic cu pavilionul trompei. Hilul ovarian se gaseste pe marginea lor. Ovarul este fixat prin ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian si lombo-ovarian, precum si prin mezo-ovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera ovariana cu o ramura a arterei uterine si din care se desprind 10 12 arteriole care patrund in ovar la nivelul hilului. Functii ovariene Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul si de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentru graviditate. A. Ovogeneza consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula germinativa fuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur. Celula germinativa primordiala are un numar complet (diploid) de cromozomi (44 somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formand ovogonii, iar prin diviziune mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul I. In momentul ovulatiie se produce orima diviziune meiotica din care rezulta o celula mare ovocitul II si primul globul polar. Ovocitul II este expulzat prin ruperea foliculului, in trompas uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultand preovulul, care nu se divid si devine 8

oul fecundabilcu numarul de cromozomi redus la jumatate (22 + x) si al doilea globu;l polar. Ovulul ajunge prin trompele uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat cu secretiile uterine. Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben in aproximativ a douazeci si patra zi a ciclului incepe sa degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat, corpul galben persista, are o activitate endocrina intensa in primul trimestru al sarcinii. B. Secretia de hormoni ovarieni Consta din estrogen si progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celule foliculare in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben, in timpul sarcinii de placenta, iar in cantitati mai mici de catre corticosuparenale si testiculi. Estrogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale feminine, simuland proliferarea mucoasei si a musculaturii uterine. Progesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de corticosuprarenale si in timpul sarcinii de catre placenta. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine. Secretia hormonala ovariana este controlata de catre hormonii gonadotropi hipofizari.

STRUCTURA PELVISULUI
Sacrul i coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultat din fuziunea celor cinci vertebre sacrale i a celor patru vertebre coccigiene, legate printr-o articulaie de tip simfiz (articulaia sacrococcigian) ce permite un oarecare grad de mobilitate. Oasele coxale. Perechea oaselor coxale prezint trei componente : ilionul, ischionul i pubisul. Prin unirea acestor componente se formeaz acetabulul, o cavitate n form de cup, n care ptrunde capul femural. 1. Articulaiile oaselor pelvisului Oasele pelvisului sunt unite prin patru articulaii : Dou articulaii cartilaginoase de tip simfiz articulaiile sacrococcigiene i simfiza pubian aceste articulaii sunt nconjurate anterior i posterior de ligamente puternice. Dou articulaii sinoviale articulaiile sacroiliace acestea sunt stabilizate de ligamentele sacroiliace, iliolombar, lombosacral, lateral, sacrotuberos i sacrospinos.

STRUCTURILE GENITALE

1. VAGINUL este un organ cavitar, fibromuscular, tubular, ce se ntinde de la vestibulul vulvei pn la uter. n poziia dorsal de litotomie, vaginul este orientat posterior ctre sacru, dar axul su este aproape orizontal n poziie vertical a corpului. Este ataat la extremitatea superioar de uter, chiar deasupra cervixului. Spaiile dintre cervix i vagin sunt cunoscute sub numele de formixuri vaginale ( anterior, posterior i lateral ).

Deoarece ataarea vaginului posterior se face la un nivel mai nalt dect anterior, peretele vaginal posterior este cu aproximativ 3 cm mai lung dect cel anterior. Vaginul este ataat de peretele pelvian lateral prin conexiuni fasciale endopelviene cu arcul tendinos ( linia alb ). Deschiderea vaginului poate fi acoperit de o membran sau nconjurat de un pliu de esut conjunctiv, numit himen. Vaginul se afl n relaie intim anterior cu uretra, colul vezical i regiunea trigonului i poriunea posterioar a vezicii ; posterior cu corpul perineal, canalul anal, rectul inferior i fundul de sac posterior. Este compus din trei straturi : mucoasa, musculatura i adventicea. Aportul sanguin al vaginului include artera vaginal i ramuri din artera uterin, rectal medie i arterele ruinoase interne. 2. UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde n partea inferioar cervixul i n partea superioar corpul uterin. a) Cervixul segmentul cervixului aflat n relaie cu vaginul este exocervixul ( portio vaginalis ). b) Corpul uterin variaz n mrime i form n funcie de statusul hormonal i al naterilor. Corpul uterin este mprit n mai multe regiuni distincte : - cavitatea endometrial caracterizeaz suprafaa mucoasei corpului uterin - miometrul stratul muscular al uterului, alctuit din fibre musculare netede ntreptrunse, cu dimensiuni ntre 1,5 i 2,5 cm. - peritoneul acoper cea mai mare parte a corpului uterin i cervixul posterior, formnd seroasa uterin. Aportul sanguin al uterului este realizat de artera uterin, care se anastomozeaz cu artera ovarian i cea vaginal. Anexele uterului : a) Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche, ce reprezint terminaiile proximale nefuzionate ale ductelor milleriene. Lungimea lor variaz de la 7 la 12 cm. Funcii : preluarea ovulului, furnizarea mediului fizic pentru concepie, transportul i nutriia ovulului fertilizat. Tubele sunt mprite n mai multe regiuni : regiunea interstiial, istmul, ampula i fimbria. Aportul sanguin al tubelor se realizeaz de ctre arterele uterine i ovariene. b) Ovarele sunt structuri gonadale pereche. Variaz n dimensiuni pn la 5x3x3 cm. Variaiile dimensiunilor sunt consecina produciei endogene de hormoni, care se modific cu vrsta i cu fiecare ciclu menstrual. Substanele exogene, inclusiv contraceptivele orale sau medicaia de inducere a ovulaiei, pot stimula sau suprima activitatea ovarian. Fiecare ovar prezint o zon cortical i una medular. Zona cortical este format dintr-o strom specializat i foliculi aflai n diferite stadii de evoluie. Medulara ocup o poriune mic a ovarului i este compus din esut fibromuscular i vase sanguine.

10

Aportul sanguin al ovarului se realizeaz de ctre artera ovarian, care se anastomozeaz cu artera uterin.

11

Capitolul III. Delimitarea noiunii de boal inflamatorie pelvin : definiie, caracteristici, complicaii
Definiie :
Boala inflamatorie pelvin este un termen general care denumete infecia i inflamaia organelor tractului genital feminin superior ( uter, uterine i ovare ). Aceasta este adesea, dar nu ntotdeauna, o complicaie a unei boli cu transmitere sexual.

12

Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvin nu prezint semne i simptome, motiv pentru care nu urmeaz un tratament. Astfel, boala inflamatorie pelvin este depistat trziu, cnd femeia are dificulti n a rmne nsrcinat, sau cnd sufer de durere cronic pelvin. Infeciile ulterioare cu alte bacterii sunt des ntlnite. Dup un prim episod de boal inflamatorie pelvin, 20 % din femei prezint infecii ulterioare, n interval de 2 ani.Se estimeaz c 1,7 % din femei sufer de boal inflamatorie pelvin. Boala este cu siguran subdiagnosticat, deoarece majoritatea femeilor nu sunt contiente de prezena bolii, fie datorit lipsei simptomelor, fie pentru c nu cunosc cauza acestor simptome. Boala inflamatorie pelvin netratat este o problem de sntate serioas,care are efecte pe termen lung. Adolescenii cu via sexual activ i femeile tinere adulte, care au cel mai ridicat risc de a face o boal cu transmitere sexual, sunt considerai un grup cu risc nalt de a dezvolta o boal inflamatorie pelvin. Boala inflamatorie pelvin este o infecie polimicrobian dat de un agent patogen transmis pe cale sexual i const n colonizarea ascendent cu bacterii vaginale aerobe i anaerobe. Boala inflamatorie pelvin este o condiie fr o definiie precis i poate include inflamaia oricrei structuri anatomice : endometrul, oviductele, ovarele, peretele uterin, seroasa uterin i ligamentele largi. Salpingita este infecia i inflamaia unei trompe uterine sau a ambelor. Anexitele sunt inflamaii ale trompelor i ovarelor. Cand inflamaia cuprinde uterul, trompa i ovarele, se numete metroanexit. Cervicita este inflamaia colului uterin. Endocervicita i endometrita intereseaz cervixul i endometrul.

Caracteristici:
Boala inflamatorie pelvin este determinat de microorganisme ce colonizeaz cervixul i ascensioneaz ctre endometru i tubele uterine. Diagnosticul de boal inflamatorie pelvin este un diagnostic clinic, ce implic inflamaie i infecie genital nalt. Inflamaia poate interesa oricare segment de-a lungul tractului genital superior, ce include endometrul, salpingele i peritoneul. Cele mai multe cazuri de boal inflamatorie pelvin sunt determinate de microorganisme ce se transmit pe cale sexual, Neisseria gonorrhoeae i Chlamydia trachomatis. Mai rar, ageni patogeni ai tractului respirator ca Haemophilus influenzae, streptococi grup A i pneumococi, pot coloniza tractul genital inferior i determin boala inflamatorie pelvin.

Complicaii:
13

Boala inflamatorie pelvin se poate rspndi la nivelul altor organe abdominale, fie plecnd de la organele pelvine prin intermediul sistemului limfatic, fie de la capetele terminale ale trompelor uterine. Aceste modaliti pot fi mai frecvente la femeile care de curnd au nscut sau au suportat unele teste uterine sau alte proceduri, ca de exemplu: prelevarea unei mostre de esut de la nivelul stratului superficial al uterului (biopsie endometrial), zgrierea stratului superficial al uterului (dilatare si chiuretare), examinarea uterului sau a trompelor n cazul histeroscopiei sau histerosalpingogramei i n cazul avorturilor. n aceste cazuri, femeia este predispus la cervicit i endometrit. Abcesul tubo-ovarian reprezint un stadiu final n evoluia bolii inflamatorii pelvine acute. Abcesul tubo-ovarian este diagnosticat la pacientele cu boal inflamatorie pelvin care prezint o formaiune pelvian palpabil la examinarea bimanual. Aceasta reflect de obicei o aglutinare a organelor pelviene ( tube uterine, ovar, intestin ) ce formeaz un complex palpabil. n caz de abces tubo-ovarian, antibioticul cel mai activ i mai eficient este metronidazolul. Tratamentul chirurgical (drenarea abcesului) este rar folosit, deoarece majoritatea cazurilor rspund tratamentului antibiotic.

Subcapitolul 2.1 Etiologie

14

Boala inflamatorie pelvin poate fi cauzat de mai multe tipuri de bacterii, dar n majoritatea cazurilor este vorba despre bacteriile responsabile de dou boli cu transmitere sexual frecvente : gonoreea i chlamidioza. Bacteria care provoac chlamidioza (chlamydia trachomatis) este responsabil pentru 50% din cazurile de boal inflamatorie pelvin. Bacteria care cauzeaz gonoree (neisseria gonorrhoeae) este responsabil pentru circa 14% din cazuri. Aproximativ 8% din femeile cu boal inflamatorie pelvin sunt infectate cu ambele tipuri de bacterii. Unele metode de contracepie pot crete riscul de apariie a bolii inflamatorii pelvine de exemplu montarea unui dispozitiv intrauterin sau sterilet. n schimb, alte metode contraceptive precum prezervativul i diafragma reduc acest risc. Folosirea doar a contraceptivelor orale nu ofer protecie mpotriva bolilor cu transmitere sexual. Dar, acestea ofer o protecie indirect impotriva apariiei bolii inflamatorii pelvine prin faptul c determin ingroarea cervixului, astfel nct bacteriile nu pot ajunge cu uurin la tractul genital superior. Uneori, bacteriile care provoac boala inflamatorie pelvin ajung n tractul genital n timpul naterii, n urma unei ntreruperi de sarcin, sau a unui avort spontan, sau ca urmare a unei proceduri de prelevare a unei probe de la nivelul uterului (biopsie endometrial). Rar, cauza infeciei care duce la boala inflamatorie pelvin nu este identificat se crede c n aceste cazuri, bacteriile inofensive, prezente n mod normal n vagin i colul uterin sunt responsabile pentru aceast boal.

CHLAMYDIOZA Subcapitolul 2.2 Factori favorizani O serie de factori favorizanti pot fi implicati in patogeia infeciilor genitale nalte : - LOCALI : - Nerespectarea masurilor de asepsie si antisepsie in efectuarea unor explorari si interventii de mica sau mare chirurgie - Igiena defectuoasa, lenjerie murdara - Utilizarea pentru igiena itima a unor sapunuri degresante, de antispastice iritante - Microtraumatisme locale prin grataj - Imbracaminte strimta, insuficient de supla - Tampoane vaginale nesterile - Corpii straini introdusi acciental in vagin de catre fetite sau uitati: tampoane, bureti, etc - Modificari trofice ale epiteliilor tractului vaginal datorate carentei estrogenice

15

Multi din factorii locali favorizeaza infectiile genital joase.In anumite circumstante insa, germenii implicate in inflamatiile vaginului pot ascensiona prin canalul cervical, determinand infectii inalte Afectarea mijloacelor de aparare antiinfectioasa generale in boli debilizante, diabet, prin administrarea de citostatice sau imunodepresoare. Subapitolulul 2.3 Anatomie patologica In stadiile initiale ale bolii inflamatorii pelvine, endometritabeste constanta daca propagarea infectiei are loc pe cale canaliculara ascendenta.Mult mai rar, inflamatia se extimde si inspre miometru. Inflamatia salpingiana imbraca initial aspectul salpingitei catarale: trompa hiperemiata, turgescescenta, cu infiltrate seros in lumen.Ulterior, este posibila evolutia inspre forma purulenta: puroiul este pus in evidenta la nivelul ostiumului abdominal al trompei, prin exprimarea acestuia, sau poate sa se constituie piosalpinxul,in urma obstruarii ostiumului. Inflamatia ovarelor este mult mai rara.Uneori poate sa imbrace aspectul unor microabcese si, mai rar, al piiivarului. Afectarea peritoneului salpingian si al Douglasului este frecventa in forma acuta a BIP.Pelviperitonita-inflamatia foitei peritoneale a micului bazin-poate sa evolueze spre rezoluitie sau inspre abcedare. Afectarea seroasei marii cavitati abdominal poate fi consecinta propagarii canaliculare ascendente a infectiei dinspre salpinge(gonococ, Chilamidia), generalizarii infectiei in cazul pelviperitonitelor sau a rupturii unei colectii purulente(piosalpinx, abces al Douglasului) in cavitatea peritoneala. - Endometrita acuta este constatata in stadiile initiale ale formelor acute ale infectiilor genital inalte, la care propagarea este canaliculara - Salpingita dup ace parcurge stadiul initial cataral poate evolua inspre rezolutie, cel mai adesea cu sechele, sau inspre gorma purulenta.Se constituie in aceasta eventualitate piosalpinxul - Ovarita poate uneori sa imbrace aspectul inflamatiei catarale sau sa se constituie microabcese - Pelviperitonita poate evolua inspre rezolitie sau abcedare.Se constituie in aceasta iltima eventualitate abcesul Douglasului - Peritonita acuta difuza poate sa survina prin propagarea ascendenta a infectiei salpingiene(Neisseria, Chlamidia), generalizarea infectiei care initial afost localizata la foita peritoneala a Douglasului sau prinruperea unei colectii purulente in marea cavitate peritoneala a unui piosalpinx sau abces al Douglasului Formele cornice si sechelele reunesc : - hidrosalpinxuri, aderente perisalpingiene - mase reziduale pelviene = piosalpinxuri sau abcese tubo-ovarieneracite - aderente periovariene, leziuni distrofice ale ovarelor - endometrite cornice(este acceptata ca entitate doar endomtrita cronica tuberculoasa) Subcapitolul 2.4 Examenele paraclinice Leucocitoza este importanta: 15000/mm3 si chiar mai mare.VSH creste tartdiv.Permite insa urmarirea evolutiei BIP.Unele investigatii sunt necesare pentru a

16

exclude afectiuni de vecinatate.In cazul unor dificultati diagnostic deosebite, se practica celioscopia.Examenele bacteriologice din secretie vaginala, uretrala, endocervicala, iar de la caz la caz din cavitatea uterine, din puroiul extras prin punctia unui piosalpinx sau cu ocazia ablatiei sau abces tubo-ovarian permit identificarea agentului etiologic: gonococ, Chlamidia, un piogen aerob sau un anaerob.Daca prelevarile s-au practicat dupa instituirea antibioticoterapiei, rezultatele pot fi negative.Alteori sunt izolati insa germenii care nu sunt de fapt implicate in producerea BIP-ului-este cazul mai ales al prelevarilor vaginale. Daca se suspecteaza o afectiue cu transmisie sexual, sunt obligatorii efectuarea serologiei pentru sifilis si serodiagnosticul pentru Chlamidia.Infectiile cu clamidii sunt considerate actualein prezenta anticorpilor de tip lgM(acestia dispar in 1-3 luni de vindecare).

Subcapitolul 3.5 DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENIAL Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe simptomatologia clinica si examenul local.Salpingitele gonococice sunt, in general, mai zgomotoase febra mai importanta, semne de iritatie peri-importanta, semne de iritatie peritoneala, promt. Diagnosticul diferenial se face cu apendicita mai ales la formele unilaterale ale bolii inflamatorii pelvine, pe dreapta - sarcina ectopic, avortul n curs, endometrioza, hemoragiile la nivelul corpului galben, chistul ovarian, torsiunea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinal, ocluzia intestinal, limfadenita mezenteric, pielonefrita sau alte afectiuni intraabdominale. Diagnosticul diferetial se face cu: -entitati clinice care apartin abdomenului acut chirurgical(confuzia poate sa aibe consecinte grave):apendicita,divertulita,sarcina ectopica,torsiunea unui chist ovarian, etc -alte afectiuni ginecologice si negenitale:endometrioza,avortul septic,colecistita,pielonefrita,enterocolit acuta, etc Principalele sechele ale inflamatiilor periuterine sunt reprezentate de: -sindromul algic pelvian -sterilitatea prin obstructie tubara -hemoragii, mai ales prin leziuni distrofice ale ovarelor Evaluare Examen abdominal i pelvin complet, ecografie pelvin n boala inflamatorie pelvin acut, se sesizeaz ngroarea trompelor uterine peste 5 mm i lichid n fundul de sac Douglas. Standardul de aur n diagnosticul bolii inflamatorii pelvine este considerat a fi laparoscopia, deoarece permite vizualizarea organelor pelvice. Cu toate aceste, procedura este

17

recomandat doar n cazul n care rezultatele examenelor precedente (examen clinic, teste sanguine, culturi, etc.) sunt neconcludente. Pentru diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se mai pot practica biopsierea esutului endometrial i culdocenteza recoltarea de lichid din fundul de sac Douglas. Se efectueaz hemoleucograma, urocultur, test de sarcin, coloraie Gram a secreiilor vaginale i culturi de la nivelul: endocolului, rectului, uretrei, sngelui i lichidului peritoneal. Dac nu s-a fcut recent, este recomandabil efectuarea testului Papa Nicolau. . Subcapitolul 2.3 Tratamentul bolii inflamatorii pelvine Boala inflamatorie pelvin (anexita, salpingita, metroanexita) este o infecie ce poate implica uterul, trompele uterine, ovarele i cavitatea pelvin i poate duce la apariia abceselor tubo-ovariene n cazul bolii, pot fi considerai factori de risc: parteneri sexuali multipli, metode contraceptive ce nu sunt bariere in calea germenilor, instrumentaie transvaginal a colului si uterului i, de asemenea, prezena bolilor cu transmitere sexual, istoric de boli inflamatorii pelvine. Diagnosticul se stabilete in funcie de o serie de criterii.

Criterii majore
Trebuie luate in calcul toate aceste trei criterii, simultan: sensibilitate la nivelul zonei abdominale inferioare cu sau fr rebound, sensibilitate la mobilizarea colului uterin i sensibilitate la nivelul anexelor uterine. n plus, trebuie eliminate oricare alte cauze care pot da aceast simptomatologie. ndeplinirea acestor criterii majore este suficient pentru nceperea tratamentului. Tratamentul de elecie pentru boala inflamatorie pelvin dureaz aproximativ 2 sptmni i const n administrarea unui antibiotic cu spectru larg, care omoar mai mult de un tip de bacterii. Dac este administrat adecvat, antibioticul distruge bacteriile ce provoac boala inflamatorie pelvin. Tratamentul antibiotic prompt poate preveni sau diminua severitatea complicaiilor bolii inflamatorii pelvine. Tratamentul este nceput chiar dac persoana respectiv ndeplinete numai criteriile minime de diagnostic al bolii inflamatorii pelvine, cu sau fr alte simptome. Pentru prevenirea reinfectrii, partenerii sexuali trebuie s fie de asemenea testai pentru boli cu transmitere sexuala (in principal pentru gonoree si chlamydia), chiar dac au sau nu simptome. Orice infecie trebuie tratat imediat.Uneori este necesar mai mult de o cur de tratament antibiotic pentru a se vindeca o boal inflamatorie pelvin. Se pot lua msuri de prevenire a dezvoltrii unei boli inflamatorii pelvine prin folosirea de prezervative, ca protecie mpotriva bolilor cu transmitere sexual.

18

Tratamentul poate fi: a. Tratamentul antibiotic principii generale b. Tratament patogenic i satic a.Tratamentul antibiotic principii generale Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvin trebuie s acopere un spectru larg de ageni patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis, bacterii facultativ Gram-negative, anaerobi i streptococi. Boala inflamatorie pelvin i bolile cu transmitere sexual necesit un tratament medical prompt. Daca este prezent orice simptom pelvin neobinuit sau durere, se recomand consultarea fr amnare a unui doctor, chiar dac simptomele nu par a fi serioase. Dup nceperea tratamentului medical pentru boala inflamatorie pelvin, doctorul va oferi instruciuni specifice n legatur cu ngrijirea la domiciliu. Persoana afectat trebuie s respecte aceste instruciuni i s vin la consultaiile recomandate de doctorul curant. Se recomand urmtoarele msuri de tratament la domiciliu: - ingestia unor cantiti mari de ap i consumul unei diete echilibrate, care ajut organismul s lupte mpotriva infeciei odihn ct mai mult posibil, pn ce simptomele ncep s se amelioreze (de obicei dup cteva zile), apoi reluarea treptat a activitilor zilnice. - administrarea regulat de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS), precum ibuprofen, pentru durere. Dac durerea nu se amelioreaz n primele 48 pana la 72 ore de la nceperea tratamentului, este indicat un nou consult medical - evitarea contactului sexual pn la terminarea tratamentului cu antibiotice, dispariia complet a durerii i pn la restabilirea complet a strii de snatate. De asemenea, evitarea contactului sexual pn cnd partenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat pentru o boal cu transmitere sexual - stabilirea i respectarea ntlnirilor cu doctorul. Doctorul curant va dori s fac un nou consult la 2-3 zile de la nceperea tratamentului cu antibiotice ca s se asigure ca acesta are efect. De asemenea este necesar un alt consult dup alte 7-10 zile pentru a se vedea dac starea persoanei respective s-a ameliorat i pentru discutarea despre metodele n care poate fi evitat o nou infecie. Mai poate fi recomandat o consultaie la 4-6 sptmni pentru a se vedea dac vindecarea este complet - contactarea medicului dac simptomele se agraveaz sau reapar. Tratamentul in formele acute ale BIP consta in : -administrarea de abtibiotice si chimioterapice, in asociere :Penicilina+Gentamicina+Metronidazol sau o cefalosporina+Metronidazol sau o betalactamina cu spectru larg(Amoxicilina)In infectii cu Chlamidia se administreaza tetraciclina, vibramicina(Doxycyclin),Eritromicina,o chinolona(Ciproxin) -un antiinflamator nesteroidian, analgezice,antipiretice

19

Tratamentul va fi suficient de lung, la nevoie chiar de 4-6 saptamani Tratamentul chirurgical are indicatii din cele mai diverse : -evacuarea prin punctie vaginala a unui piosalpinx -colpotomia pentru evacuarea unui abces al Douglasului -anexectomia, in abcesele tubo-ovariene care nu raspund la tratamentul antibiotic -laparotomie, lavajul cavitatii peritoneale, tratarea leziunii cauzale si drenajul larg, in peritonita acuta difuza.

Opiuni de medicamente
Tratamentul sufer diverse modificri pe masur ce se inventeaz noi antibiotice sau pe masur ce bacteria ce a determinat infecia devine rezistent la antibioticele vechi. Ghidurile de tratament elaborate de Centrele de Control i de Prevenie a Bolilor recomand unul din urmatoarele regimuri medicamentoase: - pacient neinternat, regimul A: Ofloxacin sau levofloxacin cu sau fr metronidazol. Ofloxacina se administreaz sub forma de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Levofloxacina se administreaz sub form de tablete, o data pe zi, timp de 14 zile. Aceste medicamente nu se folosesc la femeile nsarcinate. Metronidazolul, sub form de tablete, de doua ori pe zi, timp de 14 zile. Este contraindicat consumul de alcool in timpul administrrii de metronidazol. pacient neinternat, regimul B.

Unul din urmtoarele trei cefalosporine este folosit n asociere cu doxiciclina: Ceftriaxona plus doxiciclina - Ceftriaxona se administreaz o dat, sub forma de injecie intramuscular. Doxiciclina se administreaz sub form de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Doxiciclina este contraindicat la gravide. De asemenea se recomand evitarea expunerii prelungite la soare n timpul tratamentului cu doxiciclin Cefoxitina se administreaz o singura dat, sub forma unei injecii intramusculare. Probenecid se administreaza sub form de tablete, administrat in priz unic, n momentul injeciei. Doxiciclina se administreaz sub form de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Alta cefalosporin, precum ceftizoxim sau cefotaxim plus doxiciclin, cu sau fr metronidazol. Cefalosporinele se administreaz o singur dat, sub forma unei injecii intramusculare. Doxiciclina se administreaz sub form de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Metronidazolul este sub form de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. - pacient internat. Unele femei au nevoie de internare pentru tratarea bolii inflamatorii pelvine. n spital, antibioticele sunt iniial administrate pe cale intravenoas timp 20

de cel puin 24 de ore, apoi sunt administrate pe cale oral, tratament care poate fi continuat la domiciliu dup externarea din spital. - pacient internat, tratament intravenos, regim A : Cefotetan se administreaz intravenos la fiecare 12 ore sau Cefoxitin plus doxiciclin. Cefoxitinul se administreaz intravenos la fiecare 6 ore. Doxiciclina se administreaz intravenos sau sub form de tablete la fiecare 12 ore. Dupa cel putin 24 ore de tratament antibiotic intravenos, se administreaz antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina) - pacient internat, tratament intravenos, regim B -clindamicina - gentamicina Clindamicina se administreaz intravenos la fiecare 8 ore. Gentamicina se administreaz intravenos la fiecare 8 ore sau o dat pe zi. Dup cel puin 24 de ore de tratament antibiotic intravenos, se administreaz antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina). 1. Endocervicita cu Neisseria gonorrhoeae - Ceftriaxon 125 mg intramuscular ( doz unic ) sau - Ofloxacin 400 mg oral (doz unic ) sau - Cefixim 400 mg oral (doz unic ) sau - Ciprofloxacin 500 mg oral (doz unic ). 2. Endocervicita cu Chlamydia trachomatis - Doxiciclin 100 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau - Azitromicin 1 gr oral (doz unic ) sau - Ofloxacin 300 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau - Eritromicin baz 500 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile sau - Eritromicin etilsuccinat 800 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile Se recomand internarea n spital, mai ales n cazurile cu diagnostic incert, cnd se suspecteaz un abces pelvian, cnd semnele clinice sunt severe, sau cnd pacienta prezint complian redus la tratamentul urmat ambulator. Externarea pacientelor este considerat cnd acestea nu mai prezint febr, cnd numrul de leucocite a revenit la normal, sensibilitatea de rebound a disprut, iar examinrile repetate indic o ameliorare marcat a sensibilitii organelor pelvine. Partenerii sexuali ai femeilor cu boal inflamatorie pelvin trebuie investigai i tratai pentru infecie uretral cu Chlamydia sau gonococ. Testele uretrale efectuate la partenerii sexuali masculini ai femeilor cu boal inflamatorie pelvin non-gonococic i non-Chlamydia nu evideniaz de obicei prezena uneia dintre aceste infecii. Se recomand oprirea raporturilor sexuale pn la terminarea tratamentului i dispariia infeciei. b.Tratament patogenic i simptomatic Alternativ tratamentului cu antibiotice se vor prescrie medicamente din clasa antiinflamatoare nonsteroidiene(ibuprofen) Paduden, Brufen administrate oral, de dou ori pe zi.

21

De asemenea, tratarea durerii din abdomenul inferior i pelvis se face cu butilscopolamin Scobutil de preferat administrat intravenos sau intramuscular, deoarece n administrarea oral se absoarbe puin din intestin i are eficacitate sczut. Se vor administra 1-2 fiole/zi. De asemenea, se pot folosi i supozitoare Scobutil. n condiiile n care febra nu scade n cazul unei administrri corecte a antibioticului, se vor administra antipiretice la nevoie. Tratarea vrsturilor se va face cu antiemetice : Metoclopramid comprimate administrate oral de 2-3 ori/zi, fiole sau supozitoare n caz de vrsturi incoercibile. - Reguli de administrare a medicamentelor : Prin respectarea unor reguli, se evita greselile care pot avea efecte nedorite asupra pacientului, uneori efecte mortale. Rolul Asistentei : 1. respecta medicamentul prescris de medic 2. identifica medicamentul prescris dupa eticheta, forma de prezentare, culoare, miros, consistenta. 3. verifica calitatea medicamentelor, observand integritatea, culoarea medicamentelor solide 4. respecta caile de administrare prescrise de medic 5. respecta orarul si ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se mentine concentratia constanta in sange, avand in vedere timpul si caile de eliminare a medicamentelor 6. repecta doza de medicament doza unica 7. respecta somnul fiziologic ( se trezeste pacientul in cazul administrarii antibioticilor, chimioterapicelor cu ore fixe de administrare ). 8. evita incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii medicamentoase in aceeasi seringa, in acelasi pahar 9. serveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe cale orala 10. respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor: pe cale orala solide, lichide, apoi injectii, dupa care se administreaza supozitoare 11. informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce priveste efectul urmarit si efectele secundare 12. anunta imediat medicul privind greselile produse in administrarea medicamentelor legate de doza, calea si tehnica de administrare 13. administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane 14. respecta masurile de asepsie, de igiena, pentru a preveni infectiile intraspitalicesti. Subcapitolul 2.2 Aspecte clinice si evolutive Simptome : durere n abdomenul inferior i pelvis secreii vaginale abundente, cu miros neplcut menstruaie neregulat durere n timpul actului sexual durere lombar febr, oboseal, diaree sau vomitturi

22

miciune dureroas sau dificil

Primele semne constau n iritaie i n secreii vaginale anormale, survenind n 2-5 zile dup infectare n cazul gonoreei i n 7-21 de zile n cazul chlamidiei. Numeroase femei prezint secreii vaginale care nu se datoreaz unei boli cu transmitere sexual. Dar dac se observ o modificare n aspectul secreiei (dac devine mirositoare sau este nsoit de prurit), n special la cteva zile dup un contact sexual, se poate suspecta o boal cu transmitere sexual. Boala inflamatorie pelvin se manifest printr-o durere abdominal surd, constant i prin accese ocazionale de febr. n plus, poate aprea un disconfort sau chiar durere n raporturile sexuale. Dac infecia atinge i endometrul pot aprea sngerri ntre menstrele normale. Boala inflamatorie pelvin poate cauza semne i simptome minore sau poate fi asimptomatic. n acest ultim caz, boala se datoreaz n mod frecvent unei infecii cu chlamydia. Lipsa semnelor i simptomelor crete posibilitatea ca femeia s transmit chlamydia mai departe. Totodat, n lipsa unui tratament adecvat, organele genitale pot fi grav afectate. Un mare numr de femei cu boal inflamatorie pelvin prezint simptome discrete sau uoare ce nu pot fi uor recunoscute ca fiind tipice pentru boala inflamatorie pelvin. n consecin, ntrzierea stabilirii diagnosticului i instituirii tratamentului, contribuie probabil la instalarea sechelelor inflamatorii la nivelul tractului genital superior. Tabloul clinic este dominat in formele acute ale BIP, de febra si durere.Febra poate sa depaseasca 38,5-390C.In cazul ca se constituie piosalpinxul, febra, daca a cedat temporar, poate sa imbarace in zilele urmatoare un caracter septic.Febra hectica poate fi intalnita in abcesele tubo-ovariene sau flegmoasele ligamentului larg.In pelviperitonite dar mai ales in peritonite, febra se asociaza cu alterarea starii generale.In formele astetice ale peritonitelor, febra poate sa nu fie crescuta, in discordanta cu prabusirea starii generale.Durerea are sediul abdominal inferior.Este mai intense in una din fosele ilialice, in cazul salpingitelor.Poate exista un grad de meteorism sau chiar contracture muscular in hipogastru si fosele ilialice.La tuseul vaginal femeia acuza durere intensa la tentativele de mobilizare ale colului si uterului.Fundurile de sac vaginale sunt viu dureroase.Daca nu s-au constituit piosalpinxuri sau abcese pelviene, nu se deceleaza mase anexiale, palparea punand in evidenta doar impastarea tesuturilor periuterine.Tuseul vaginal, din cauzadurerii poate fi dificil de efectuat. Semnele de insotire sunt reprezentate de: -tulburariurinare -semne de iritatie peritoneala= greturi, uneori varsaturi,balonament sau contracture localizata in etajul abdominal inferior, oprirea tranzitului pentru gaze si materii fecale sau scaune diareice Pelviperitonita realizeaza tabloul clinic al unei infectii severe.Pe langa febra si durere sunt prezente semnele iritatiei peritoneale.O masa tumorala inflamatorie rau delimitata ce ocupa pelvis si inglobeaza organele genitale interne.Tumoarea depaseste adeseori marginea superiara a simfizei si este imprecise delimitata.Evolutia poate fi inspre rezolutie sau inspre abcedare.

23

Durerea pelvin Subcapitolul 2.4 Prognostic Boala inflamatorie pelvin netrat poate produce cicatrici tisulare (aderente) ce pot cauza durere pelvin cronic, sarcin ectopic i infertilitate. Femeile cu risc de infecii pelvine care utilizeaz un dispozitiv intrauterin, pot fi sftuite s opteze pentru o alt metod de contracepie pentru a reduce riscul de boal inflamatorie pelvin. n cazul pacientelor nsrcinate, infectate cu HIV, sau care nu rspund la tratamentul cu antibiotice orale, se recomand spitalizarea. Tratamentul const n administrarea de antibiotice intravenos, apoi pe cale oral. Dac tratamentul antibiotic iniial a vindecat infecia cauzat de boala inflamatorie pelvin, nu este necesar un tratament de ntreinere. Cu toate acestea, este important s se tie cu siguran c infecia a fost vindecat i acest lucru se poate afla printr-un control regulat efectuat de doctor. 2.9. Educatie pentru sanatate
Educatia pentru sanatate reprezinta sub aspectul educationall, procesul de informare, formare si dezvoltare a omului tanar si adult in domeniul sanatatii, procesul inzestrairii idividului, cunostinte, atitudini si obosnuinte privind sanatatea. Sanatatea este o stare de bine complet, fizic, mental si social si nu consta doar i n a b s e n t a bolii sau a infirmitatii. Sanatatea este un proces dinamic aflat intro continua remaniere(OMS).Sanatatea este o stare in care nevoile umane sunt indeplinite in mod autonom sinu se limiteaza doar la absenta bolii sau a infirmitatii (V. Henderson).Sanatatea este o stare de echilibru bio-psiho-social, cultural si spiritual, stare deautonomie si independenta, fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii. Este ostare dinamica ce da posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediulintern si extern.

Definitia sanatatii Sanatatea este o stare de bine complet, fizic, mental si social si nu consta doar i n a b s e n t a bolii sau a infirmitatii. Sanatatea este un proces dinamic aflat intr-

24

o continua remaniere(OMS).Sanatatea este o stare in care nevoile umane sunt indeplinite in mod autonom sinu se limiteaza doar la absenta bolii sau a infirmitatii (V. Henderson).Sanatatea este o stare de echilibru bio-psiho-social, cultural si spiritual, stare deautonomie si independenta, fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii. Este ostare dinamica ce da posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediulintern si extern. Definitia bolii Boala este ruperea echilibrului, a armoniei, un semnal de alarma tradus prinsuferinta fizica, psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua, provizoriesau definitiva.F i e c a r e b o l n a v m o d e l e a z a i n m o d c o n c r e t o a n u m i t a s t a r e d e b o a l a , i n conformitate cu particularitatile individualitatii sale biologice si reactive si in stricta dependenta de conditiile concrete de imbolnavire. Caracteristici ale starii de boala -apare ca urmare a unei agresiuni patogene din mediu-include un c o m p l e x c a r a c t e r i s t i c d e r e a c t i i d e r a s p u n s a l e o r g a n i s m u l u i s u p u s actiunii agentului patogen starea functionala a organismului se caracterizeaza prin deficienta, mai mult saumai putin importanta a mecanismelor de reglare neuro-umorala a functiilor -reducerea capacitatii de adaptare a organismului-diminuarea capacitatii de munca si de integrare sociala-orice boala afecteaza organismul in ansamblul sau Decalogul sanatatii Redescoperirea mijloacelor naturale, reintoarcerea de pe noi pozitii la natura,aplicarea principiilor naturale in viata de toate zilele, reprezinta strategia sanatatiiviitorului.Pentru individ, elementele esentiale ale mentinerii sanatatii in perimetrul arteide a trai, se inscriu in urmatorul decalog : 1.disciplina muncii, obtinerea de performante profesionale, 2.stiinta petrecerii timpului liber, 3.alimentatie cumpatata si echilibrata in principii alimetare cu p r e d o m i n a n t a produselor naturale, 4.calirea organismului prin factori naturali apa, aer, soare si m i s c a r e i n diferitele ei variante, pentru mentinerea conditiei fizice, 5.locuinta igienica si familie inchegata, 6.comportament social integru si constiinta ecologica, 7.receptivitate si consecventa fata de tropisme (tendinta de crestere, de orientare aorganismelor vii determinata de directia din care actioneaza asupra lor anumitifactori fizicochimici), 8.cultura sanitara si evitarea factorilor de risc fumat, alcool, a u t o m e d i c a t i e , sedentarism, 9.control medical preventiv, cu respectarea prescriptiilor, 10.cunoastere de sine si autoeducatieAcest decalog este inscris in hemocultura. Hemocultura reprezinta unansamblu de cai si mijloace care concura in dinamica la dezvoltarea psihosomatica siculturala a omului, la ocrotirea vietii si a sanatatii lui.

25

Persoana si sanatatea Conceptia privind sanatatea nu trebuie sa se limiteze la observarea bolii, cit r e b u i e s a a i b a i n v e d e r e s i d e z v o l t a r e a p e r s o a n e i . S a n a t a t e a n u e s t e o d e z v o l t a r e statica, ci este preferabil sa vorbim despre dinamica sanatatii, subliniind posibilitatilede adaptare ale individului la particularitatile mediului sau, realizand ca persoana caretrebuie sa ajute la infaptuirea unei stari de bine, de adaptare, de destindere, in situatiidiferite, este asistentul medical. Necesitatea de sanatate a persoanei se realizeaza prin sustinerea persoanei in e f o r t u r i l e s a l e p e n t r u r e a l i z a r e a u n e i s a n a t a t i m a x i m a l e . S p e c i f i c i t a t e a a c t i u n i i asistentului medical se bazeaza pe mobilizarea fortei vii a persoanei si a anturajului pentru compensarea capacitatii alterate de boala, tinand cont de limitele impuse de aceasta . Realizarea scopului ingrijirilor presupune 3 actiuni : 1.Actiuni de sustinere oferite pacientului pentru confort, tratament, i n g r i j i r e s i vindecare, 2.Actiuni generatoare care ajuta pacientul sa gaseasca noi m i j l o a c e p e n t r u rezolvarea dificultatilor sale, 3.Actiuni de protectie pentru promovarea sanatatii si profilaxia bolilor. Interventia in procesul boala- sanatate, trebuie sa faca obiectul unei gandiri sistematice, care sa aiba la baza cunostinte variate care trebuie sa intregeasca globalingrijirile acordate pacientului.Postulatele nurselor in raport cu persoana ingrijita nearata ca orice fiinta umanat i n d e s p r e i n d e p e n d e n t a . I n d i v i d u l f o r m e a z a u n t o t c a r a c t e r i z a t p r i n n e v o i fundamentale si specifice. Daca o nevoie ramane nesatisfacuta, individul nu mai esteun tot, un intreg, nu mai este independent.Asistentul medical trebuie sa-si indeplineasca toate functiile sale proprii. Dacaea preia din sarcinile medicului, automat va fi nevoita sa predea din sarcinile ei unei persoane necalificate, ceea ce nu este bine pentru pacient Promovarea sntii Este procesul contient prin care oamenii i pot crete controlul asupra proprieis t r i d e sntate i, ca atare, s-i amelioreze sntatea.Promovarea s n t i i acioneaz asupra determinanilor strii de sntate: pacea, locuina, relaiile sociale,securitatea social, educaia, alimentaia, venitul, promovarea femeii, respectul pentrudrepturile omului, stabilitatea ecosistemului, utilizarea adecvat a resurselor, justeeasocial.Ameninarea cea mai mare pentru sntate este srcia.

PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE ACIUNII CE N MATERIE DE SNTATE PRINCIPIUL 1: O STRATEGIE BAZAT PE VALORI COMUNE N DOMENIUL SNTII n iunie 2006, Consiliul a adoptat o declaraie asupra valorilor i principiilor comune n sistemele de asisten medical ale UE, care e n u m e r v a l o r i l e fundamentale de

26

universalitate, acces la ngrijire de bun calitate, echitate i solidaritate .Carta Drepturilor Fundamentale recunoate dreptul de acces al cetenilor laasisten medical preventiv i dreptul de a beneficia de tratament medical. Autodeterminarea cetenilor reprezint o valoare fundamental. Asistena m e d i c a l d e v i n e d i n c e n c e m a i o r i e n t a t c t r e p a c i e n t i i n d i v i d u a l i z a t , i a r pacientul devine din ce n ce mai mult un subiect activ, n loc de simplu obiect al s e r v i c i i l o r d e a s i s t e n m e d i c a l . P e b a z a a c i u n i l o r d i n A g e n d a p e n t r u c e t e n i , politica comunitar n materie de sntate trebuie s ia ca punct de plecare drepturilecetenilor i ale pacienilor. Acest aspect include participarea la luarea de decizii iinfluena asupra acestui proces, precum i competenele necesare pentru bunstare,inclusiv cunotinele n materie de sntate, n conformitate cu Cadrul european privind competenele eseniale n procesul de nvare pe toat durata vieii, cum ar fi,de exemplu, urmrirea unor programe educaionale i a programelor existente pe internet. Reducerea inegalitilor n materie de sntate trebuie s figureze printrevalorile referitoare la ameliorarea sntii. Dei numeroi europeni se bucur de ovia mai ndelungat i mai sntoas dect generaiile anterioare, exist inegalitimajore n ceea ce privete sntatea, att ntre state membre i regiuni ct i n cadrulacestora, precum i la scar mondial. De exemplu, dei populaia UE n ansamblu m b t r n e t e , s p e r a n a d e v i a l a n a t e r e n t r e r i l e U E v a r i a z c u p n l a 9 a n i pentru femei i 13 ani pentru brbai, iar rata mortalitii infantile variaz de ase orimai mult.n ultimul rnd, politica n domeniul sntii trebuie s fie axat pe cele mai bune dovezi tiinifice disponibile preluate din date i informaii corecte, i pe baza unor cercetri relevante.

PRINCIPIUL 2: SNTATEA ESTE BUNUL CEL MAI DE PRE Sntatea este important pentru bunstarea indivizilor i a societii, ns o populaie sntoas reprezint, de asemenea, o condiie necesar pentru productivitatei prosperitate economic. n 2005, numrul anilor de via sntoas (HLY) a fostinclus ca indicator structural la Lisabona, pentru a sublinia faptul c sperana de viaa populaiei care se bucur de o stare bun de sntate n u d o a r d u r a t a v i e i i constituie un factor esenial de cretere economic.Raportul Comisiei ctre Consiliul European de primvar din 2006 a ncurajatstatele membre s reduc numrul ridicat de persoane inactive din cauza problemelor de sntate. Raportul a subliniat faptul c politicile, n numeroase sectoare, au un roln ameliorarea sntii, spre beneficiul economiei n general.C h e l t u i e l i l e p r i v i n d s n t a t e a n u r e p r e z i n t d o a r u n c o s t , c i o i n v e s t i i e . Cheltuielile cu sntatea pot fi considerate ca o povar economic, dar costul real p e n t r u s o c i e t a t e r e z i d n c o s t u r i l e d i r e c t e i indirecte asociate problemelor desntate, precum i lipsa unor i n v e s t i i i s u f i c i e n t e n d o m e n i i l e s e m n i f i c a t i v e a l e sntii. S-a estimat faptul

27

c povara economic anual a bolilor coronariene poatea t i n g e p n l a 1 % d i n P I B , iar costul tulburrilor mentale pn la 3-4% din PIB.Cheltuielile cu asistena medical ar trebui nsoite de investiii n prevenirea, protejarea i ameliorarea strii fizice i mentale generale ale populaiei, c a r e , n conformitate cu datele OCDE, se ridic n prezent la 3% n medie din bugetul total anual alocat sntii n statele membre, n comparaie cu 97% destinat tratamentelor i asistenei medicale.Sectorul european al sntii este un furnizor important de locuri de munc iformare profesional: sectorul sntii i al serviciilor sociale reprezint un motor esenial al expansiunii sectorului serviciilor nc din anul 2000 (pn la 2,3 milioanede locuri de munc). Sectorul n cretere al sntii reprezint, de asemenea, o sursi un utilizator important al tehnologiilor inovatoare, sprijinind politica regional, precum i coeziunea economic i social.

28

Boala este o reactie a organismului fata de factori nocivi de materii. Restabilirea completa a bolnavului nu poate fi conceputa, dect prin ndepartarea cauzelor, care au determinat-o, adica acelor cauze, care se datoreaza mediului nconjurator. Asistenta trebuie sa-si desfasoare n asa fel activitatea educational sanitara, nct aceasta sa constituie un factor de influenta pozitiva asupra psihicului bolnavului, sa constituie la crearea unor emotii pozitive, care urmaresc optimismul si ncrederea bolnavului n medic si asistenta medicala si n eficacitatea masurilor terapeutice. Trebuie sa dezvoltam ncrederea bolnavului n vindecarea sau ameliorarea starii lui, daca va respecta constiincios si riguros presciptiile si recomandarile medicale. Cuvntul medicului si al asistentei, joaca un rol important n ntarirea bolnavului. Un cuvnt cald de lamuriri si mbarbatarea totodata da forte noi organismului n lupta sa cu boala, dupa cum un cuvnt nechibzuit, care ar ngrijora pacientul sau i-ar distruge speranta n vindecare, poate scade puterea organismului si nrautatii cursul bolii. Profilaxia bolii ,, dusmanul cunoscut este pe jumatate nvins". Acelasi lucru si pentru boala inflamatorie pelvina.Pentru a o depista din vreme, pentru a o preveni este bine ca fiecare sa-i cunoasca bine manifestarile pentru a lua din vreme masurile energice care se impun. Asistenta informeaza pacienta cu privire la bolile transmisibile sexual si.prevenirea acestora,importanta tratamentului si controlul medical. Internarea pacientei n spital Internarea bolnavei cu BIP se face n clinica de obstretica si ginecologie cnd acesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important n viata bolnavei deoarece ea se desparte de mediul sau obisnuit si este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini Internarea n spital a bolnavei se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomanda internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer eliberat de alt spita. La internarea unor persoane gasite pe strada identificarii lor, asistenta de serviciu va anunta imediat organele de politie. Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internati fiind nscrisi n registrul de urgenta. Acolo se completeaza foaia de observatie cu datele de identitate ale bolnavului si datele anamnestice culese de la bolnav sau nsotitori Dupa stabilirea diagnosticului nainte de a ajunge n sectia cu paturi, bolnava trece prin serviciul de internare unde: - va fi mbaiata si - daca e cazul deparazitata; - hainele si obiectele persoanle vor fi nregistrate n vederea nmagazinarii pe perioada internarii. -bolnava va fi imbracata cu camasa de noapte sau pijamele ,capot, papuci; Bolnava astfel pregatita va fi dirijata pe sectia unde se prezinta la asistanta sefa sau registratorul medical n vederea internarii. O primire adecvata n sectie diminueaza stresul suferit de bolnava la internare si usureaza adaptarea ei la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnava n salonul indicat, i face cunostinta cu ceilalti bolnavi, o ajuta sa-si aranjeze obiectele n noptiera, o conduce pentru a cunoaste sectia, prezentndu-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, ii aduce la cunstinta regulamentul de ordine intreioara. Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientei Asigurarea igienei generale si corporale este importanta n evolutia unei boli, de aceea asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea regulilor de igiena.

29

De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla n mod discret, de a ndruma si la nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta de dimineata si seara. Astfel ea va ndemna bolnava sa se autoingrijeasca . Daca este cazul va atrage atentia si asupra lenjeriei de corp sa fie tot timpul curata si ngrijita. Observarea pozitiei pacientului n pat Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia bolnavei n pat,faciesul, pentru a sesiza eventualele modificari survenite n timpul tratamentului. Pregatirea patului si accesoriile lui Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecndu-si bolnavul majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de curatat, pentru ca ngrijirile, investigatiile si tratamentele aplicate bolnavului sa fie usor de efectuat. Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful, cearsaful plic, fata de perna. Schimbarea lenjeriei de pat Este o problema n asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si ngrijirea bolnavilor. La intrarea n salon bolnava gaseste patul pregatit cu lenjerie curata, salonul bine aerisit. Schimbarea lenjeriei se face de cte ori este nevoie si pe parcursul internarii.

30

2.5.Supravegherea functiilor vitale si vegetative. Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru asistenta medicala, att pentru a urmari evolutia boli, ct si pentru a urmari evolutia tratamentului deoarece unele medicamente pot influenta aceste functii. Ele vor fi masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate n foaia de observatie. Respiratia - nevoia omului de a capata oxigenul din mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism si de a elimina dioxid de carbon rezultat din arderilor celulare. Scop;-precizarea diagnosticului -apreciera evolutiei bolii -recunoasterea complicatiilor Temperatura corpului (valori normale 36-37 C) prezinta modificari importante n cazul unei bolnave cu BIP. Scop:descoperirea unor modificari patologice. Pulsul este senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superficiale comprimata incomplet p un plan rezistent,dur..Masurarea pulsului are drept scop obtinerea de informatii privind starea anatomo-functionala a inimii si vaselor. Un adult sanatos are 60-80 pulsatii\minut. Tensiunea arteriala presiunea exercitata de sngele circulant asupra peretilor arteriale, prezinta si ea unele modificari. Valorile normale la un adult sanatos sunt cuprinse ntre 115-140/70-90 mmHg. 2.6. Alimentatia bolnavei cu boala inflamatorie pelvina este o alimentatie activa cu regim alimentar normal.Se recomanda un consum suficient de lichide 1,5-2L\zi si o dieta bogata in legume si fructe, care sa asigure un aport marit de vitamine. De asemenea se recomada produse lactate in special iaurt care mentine echilibrata balanta microorganismelor intravaginale si pentru cresterea rezistentei la infectii acizi grasi omega3 care stopeaza procesul inflamator(ulei de in, nuci, peste) 2.7. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate n rubrica ,,tratament,, din foaia de observatie, cu data calendaristica, forma de prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea de administrare, doza unica si orarul.

31

Medicamentele sunt substante de origine minerala, animala, vegetala sau chimica de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice ntr-o forma de administrare ( comprimat, fiola ) folosita pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor. La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamentele, prescrise, tinnd cont de regulile de administrare a medicamentel. Externarea bolnavei Momentul plecarii bolnavei din spital este stabilit de medicul curant si sef de sectie. Asistenta aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispozitia medicului de salon. Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura alimentatia pna n ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile naintea iesirii din spital, va anunta familia bolnavului si va da explicatiile primite de la medic, cuprinse n biletul de iesire. Va lamurii n special prescriptiile referitoare la tratamentul medicamentos, daca bolnavul si-a nsusit n mod corespunzator tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte la control. Asistenta va nsoti bolnava pna la magazia cu efecte, unde o va ajuta sa primeasca hainele si va lua de la bolnava efectele spitalului. nainte de externare asistenta medicala va verifica, daca bolnava are biletul de iesire si retetele pentru tratamentul prescris . Subcapitolul 3.1 FIE TEHNICE

Spltura vaginal

Spltura vaginal nseamn introducerea unui curent de lichid (ap sau soluie medicamentoas) n vagin, curent de lichid care, dup ce va spla pereii vaginali se va evacua pe lng canul. Scop: terapeutic, pentru ndeprtarea coninutului vaginal, dezinfecie local, calmarea durerilor, reducerea proceselor inflamatorii. Materiale necesare : 1. De protecie : - paravan, prosop - muama, travers, cearaf - tvi renal - pens porttampon 2. Sterile : - mnui de cauciuc - tampoane de vat - canula vaginal - irigator - bazinet 32

Medicamente: 2 litri soluie medicamentoas, dup caz : ap oxigenat, soluie cloramin, soluie permanganat de potasiu 1:2000, oxicianur de mercur 1:4000. Pregtirea psihic i fizic a pacientei Pregtirea psihic : Pacienta este informat asupra tehnicii i a necesitii efecturii splturii vaginale. Pregtirea fizic :Se izoleaz patul cu un paravan ; patul va fi protejat cu muama i travers. Pacienta va fi aezat n poziie ginecologic, apoi i se introduce bazinetul sub bazin. Se spal organele genitale externe cu ap i spun. Splarea organelor genitale externe se poate face i cu tampoane de vat montate pe pensa porttampon. Splarea organelor genitale externe se va face dinspre simfiza pubian spre anus, pentru a evita contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anal. Tehnic: Asistenta se spal pe mini cu ap i spun, apoi mbrac mnuile sterile. Se adapteaz canula la tubul irigatorului. Verific temperatura soluiei, apoi scoate aerul din irigator. Cu blndee, introduce canula n vagin i deschide robinetul irigatorului. Scoate canula nainte ca irigatorul s se goleasc i penseaz tubul irigatorului. Canula va fi pus n tvia renal. Dup terminarea splrii, asistenta scoate bazinetul i examineaz lichidul de spltur ; la indicaia medicului, acesta va fi trimis la laborator. Dup scoaterea bazinetului, asistenta va usca regiunea genital i cea anal. ngrijiri ulterioare : Asistenta va ndeprta materialele folosite i va aranja patul, apoi va ndeprta paravanul. Pacienta va fi ajutat s se mbrace i va fi aezat ntr-o poziie comod. Se va nota n foaia de observaie tehnica i aspectul lichidului de spltur. MASURAREA TEMPERATURII

SCOP: evaluarea functie de termoreglare si termogeneza LOCUL DE MASURARE: Axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin. MATERIALE NECESARE: Termometru maximal; Csoleta cu tmpoane de vata si comprese sterile; 33

Recipient cu solutie dezinfectanta cloramina 1%; Tava medicala; Lubrafiant; Alcool medicinal; Ceas; Pix albastru; Foaie de temperatura. INTERVENTIILE ASISTENTEI:; Pregatirea materialelor langa pacient; Pregtirea psihica a pacientului; Spalarea pe maini; Se scoate termometrul din solutia dezinfectanta, se clateste si se sterge cu o compresa, se scutura; Se verifica daca este in rezervor mercur. Pentru masurarea in axila: Se aseaza pacientul in decubit dorsal sau in pozitia sezanda; Se ridica bratul pacientului; Se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului; Se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele; Se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flexat pe suprafata anterioara a toracelui; daca pacientul este slabit, agitat, precum si copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta; Termometrul se mentine timp de 10 minute. Pentru masurarea in cavitatea bucala: Se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe partea externa a arcadei dentare; Pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas; Se mentine termometrul timp de 5 minute. Pentru masurarea rectala: Se lubrafiaza termometrul; Se aseaza pacientul in decubit dorsal, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-I intimitatea; Se introduce bulbul termometrului in rect prin miscari de rotatie si inaintare; Termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii; Se mentine termometrul 3 minute; Dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu o compresa; Se citeste gradatia in care a ajuns mercurul termometrului; Se spala termometrul, se scutura; Se introduce in recpientul cu solutie dezinfectanta- solurtie de cloramina 1%; Se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura;

34

Notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei si timpului, pentru fiecare linie orizontala corespund doua diviziuni de grad; Se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru curbei termice; In alte documente medicale se noteaza cifric; Interpretarea curbei termice. Masurarea temperaturii de face: Dimineata intre orele 7.00 8.00; Seara intre orele 18.00 19.00. Functie de valorile obtinute, curba termica se interpreteaza astfel: Afebril temperatura corpului sub 37C; Subfebril temperatura corpului se mentine intre 37 C 38 C; Febra moderata intre 38 C 39 C; Febra ridicata intre 39 C 40 C; Hiperpirexie cand temperatura se mentine peste 40 C

MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE

SCOP: evaluarea functie cardiovasculare (forta de concentratie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaaselor). ELEMENTE DE EVALUAT: Tensiunea arteriala sistolica (maxima); Tensiunea arteriala diastolica (minima) MATERIALE NECESARE: Aparat pentru masurarea tensiunii arteriale: Cu mercur Riva-Rocci; Cu manometru; Oscilometru Pachon; Stetoscop biauricular; Tampon de vata; Alcool; Creion rosu sau pix cu mina rosie.

35

METODA DE DETERMINARE: Palpatorie; Auscultatorie.

INTERVENTIILE ASISTENTEI: Pentru metoda auscultatorie: Pregatirea psihica a pacientului; Asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute; Spalarea pe maini; Se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, spijinit si in extensie; Se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a mansetei; Se introduc olivele stetoscopului in urechi; Se pompeaza aer in maseta pneumatica, cu ajutorul parei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile; Se decomprima progresiv aerul din maseta prin deschiderea supapei, pana se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea tensiunii arteriale maxime); Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi consemnata; Se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devin tot mai puternice; Se retine valoarea indicata de coloane de mercur sau acul manometrului, in momentul in care zgomotele dispar, aceasta reprezentand tensiunea arteriala minima; Se noteaza pe foaia de temperatura vlorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie, scotandu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur; Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza asptiul rezultat; In alte documente medicale se inregistreaza cifre: exp.: TA max=150 mmHg/TA minim=75mm Hg Se deinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool. Pentru metoda palpatorie Determinarea se face prin palparea arterei radiale; Nu se foloseste stetoscopul biauricular Etapele sunt identice metodei auscultatorii; Are avantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare. DE RETINUT: Manseta pneumatica va fi bine fixata de bratul pacientului; Manometrul va fi plasat la nivelul srterei la care se face determinarea; Masurarea va fi precedata de linistirea pacientului; In caz de suspiciune, se reia masurarea fara a scoate manseta de pe bratul pacientului; La indicatia medicului, se pot face masuratori comparative la ambele brate.

36

 RECOLTAREA SANGELUI HEMATOLOGICE

VENOS

PENTRU

EXAMENELE

Pregatire pentru VSH Materiale: - sterile - seringa de 2ml uscata - solutie de citrat de Na 3,8% - ace pentru punctia venoasa - nesterile - stativ si pipete Westergreen - pernuta, musama, eprubete, tavita renala, garou, vata - solutii dezinfectante - alcool 70 Pacient : - pregatire psihica : - i se explica cu 24 ore inainte, necesitatea efectuarii examinarii - pregatire fizica : - se anunta sa nu manance - sa pastreze repaus fizic Executie : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusi de cauciuc sterile aspira in seringa 0,4ml citrat de Na 3,8% punctioneaza vena fara garou si aspira sange pana la 2ml (1,6ml) retrage acul si aplica tampon cu alcool scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent aseaza eprubeta in stativ se asigura o pozitie comoda in pat se supravegheaza pacientul

Pregatirea produsului pentru laborator: 37

1. se completeaza buletinul 2. se eticheteaza produsul 3. se aspira cu pipeta Westergreen pana la gradatia 200 si se aseaza in stativ pe dopul de cauciuc, in pozitie strict verticala (cand examenul se face la patul bolnavului). TEHNICA INJECTIA INTRAMUSCULARA

Scop: terapeutic administrarea medicamentelor Loc de executie: muschi voluminosi lipsiti de trunchiuri mari de vase de nervi: 1. Regiunea supero-externa a fesei; 2. Fata externa a coapsei in treimea mijlocie; 3. Fata externa a bratului in muschiul deltoid. Solutii administrate: solutii izotone, uleioase, coloidale, cu densitate mare. Pregatirea injectiei: 1. Materiale: se incarca seringa; 2. Pacientul: se informeaza; 3. Se recomanda relaxarea musculaturii; 4. Se ajuta sa se aseza comod, in pozitie decubit ventral, decubit lateral, ortostatism, sezand; 5. Se dezbraca regiunea. Executarea: 1. Asistenta isi spala mainile; 2. Dezinfecteaza locul injectiei; 3. Se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa; 4. Se injecteaza lent solutia; 5. Se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul; 6. Se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia favorizand rezorbtia. Ingrijirea ulterioara a pacientului: se aseaza in pozitia comoda in repaus fizic, 5-10 minute.

38

Incidente Si Accidente 1. Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale: retragerea acului, efectuarea injectiei in alta zona; 2. Paralizia prin lezarea nervului sciatic: se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei; 3. Hematom prin lezarea unui vas de sange; 4. Ruperea acului: extragerea manuala sau chirurgicala; 5. Supuratie aseptica: se permite prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara; 6. Embolie, prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase: se previne prin verificarea pozitiei acului.

TEHNICA INJECTIA INTRAVENOASA

Definitie Crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie. Scop : terapeutic-administrarea unor medicamente sub forma injectiei intravenoase si perfuziei

Locul punctiei : 1. venele de la plica cotului (bazilica si cefalica ) unde se formeaza un ,,M,, venos 2. venele antebratului 3. venele de pe fata dorsala a mainii 4. venele subclaviculare 5. venele femurale 6. venele maleolare interne 7. venele jugulare si epicraniene (mai ales la copil mic )

Pregatirea punctiei Materiale 1. 2. 3. 4. perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza tampon cu dezinfectant seringa cu ac steril manusi 39

5. garou 6. solutii medicamentoase 7. tavita renala

Pacientul 1. pregatire psihica 2. se informeaza asupra scopului punctiei 3. pregatire fizica 4. pentru punctia la venele bratului, antebratului 5. se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient, cat si pentru persoana care executa punctia (decubit dorsal) 6. se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima 7. se dezinfecteaza tegumentele 8. se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera. 9. Se recomanda pacientului sa stranga pumnul Executarea punctiei 1. asistenta isi spala mainile si imbraca manusile sterile si se aseaza vizavi de bolnav 2. se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine 3. se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta,intre police si restul degetelor 4. se patrunde cu acul traversand in ordine, tegumentul in directie oblica, apoi peretele venos invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul inainteaza in gol 5. se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei 6. se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa 7. se continua tehnica si anume injectarea medicamentelor,recoltarea sangelui, perfuzie 8. se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului 9. se retrage brusc 10. se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta 11. se comprima locul punctiei 1-3 min bratul fiind in pozitie verticala 12. Reorganizarea locului de munca Accidente 1. 2. 3. hematom prin infiltrarea sangelui in tesutulperivenos strapungerea venei ameteli, paloare, lipotimie

Diagnostic diferential

40

Apendicita, sarcina ectopica, avort septic, endometrioza, hemoragii la nivelul corpului galben, chist ovarian, rasucirea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinala, limfadenita mezenterica, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale. Evaluare - Examen abdominal si pelvin complet. Se efectueaza hemoleucograma, urocultura, test de sarcina, coloratie Gram a secretiilor vaginale si culturi de la nivelul: endocolului, rect, uretra, sange si lichidului peritoneal. Daca nu s-a facut recent, este recomandabil efectuarea testului PapaNicolau.

PLAN DE NURSING I
Nume : Bordei Prenume : Elena Vrsta : 45 ani Domiciliu : Slobozia, jud. Ialomita Religie : ortodox Ocupaie : casnica Data internrii : 27. 05. 2012 ora 18.50 Diagnostic internare : Anexit acut bilateral Motivele internrii : durere accentuat n etajul abdominal inferior, greuri, vrsturi, subfebril. Antecedente heredo-colaterale : fr importan patologic APF : menarha la 14 ani, cicluri regulate, durata 4 zile. Nateri 2 ; Avorturi : 0 APP : bolile infecto-contagioase ale copilriei, masa ginecopatei fr antecedente i alte boli cronice Istoricul bolii : Bolnava afirm c n seara zilei de 26.05.2012 are greuri, vars n cursul nopii i dimineaa are febr 37,4 C ; acuz stare general rea, cu durere puternic n toat zona inferioar a abdomenului ; se prezint la un consult medical i rmne internat pentru investigaii i tratament. Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht : 35 % ; Hb : 11,6 % ; Hematii 4 190 000 ; Leucocite 8 600 ; Trombocite 285 000. VSH: 8 Examen urin : culoare galben, albumin absent. Examen obstetrical : col de nulipar, fr leziuni

41

TV : col nchis, uter n anteflexie de mrime i consisten normal, sensibil la mobilizare, anexa dreapt 4/4 mm, elastic, dureroas, mobilitate redus ; anexa stng palpabil, dureroas ; Douglas suplu. Echo : vezic urinar n semirepleie, uter 71/30/50 mm; anexa dreapt hipoechogen 30/20 mm; anexa stng 20/19 mm. Nu sunt colecii n Douglas. nlime 155 cm; Greutate : 50 kg T.A. 110/60 mm/Hg Puls 80b/minut Temperatur 37,6 C.

Nevoia

Diagnostic Nursing

Obiective de ingrijire

Interventii

Evaluar e - pacienta nu prezint senzaie de grea sau vrsturi - ingera cu placere fructe si mancare pregtit de acas - respecta indicatiile si mananca putin si des - nu prezinta simptome de intoleranta

Nevoia de a Alimentare si se alimenta si hidratare hidrata necorespunzatoare datorita senzatiei de greata si varsaturi.

- hidratm pacienta cu ceaiuri ndulcite, cldue - instituim o alimentatie usor Alimentare si digerabila,fara hidratare in condimete si limite normale grasimi - mprim raia alimentar n mai multe mese, respectnd mesele principale - supraveghem tolerana pacientei la alimentele ingerate - administram antaldice, antispastice, antiinflamatoare Combaterea (Algocalmin, durerii si Scobutil, Piafen si asigurarea unui Movalis somn suficient supozitoare) -mentinem o igiena locala satisfacatoare (efectuarea

Nevoia de a Alterarea somnului dormi si a se datorita durerilor odihni pelvine.

-durerea se amelioreaza usor dupa administrarea medicatiei, dar reapare dupa 3 ore, insa mai slaba in intensitate -pacienta reuseste sa

42

toaletei de catre pacienta) -asigurarea confortului fizic: lenjerie curata,pozitie comoda in pat -administram Diazepam 1 tb/seara - mentinem in continuare un nivel eficient de Asigurarea comunicare cu unui confort pacienta fizic si psihic -facilitam legatura adecvat dintre medic, familie, pacienta, informand asupra evolutiei sale -asiguram suport moral

doarma 6 ore/noapte

Deficit de Nevoia de a cunostinte datorita comunica lipsei de comunicare

Pacienta este mult mai linistita din cauza atenuarii simptomelor . Familia este implicata activ in sustinera ei

PLAN DE NURSING II
Nume : Bazac Prenume : Elena Vrsta : 28 ani Domiciliu : Slobozia, Jud. Ialomita Religie : Ortodoxa Ocupaie : casnic Data internrii : 12. 03. 2012 ora 8.10 Diagnostic internare : Metroanexit dreapta cu reacie pelviperitoneal. Infecie urinar. Pielonefrit acut? Motivele internrii : durere acut n fosa iliac dreapt, metroragie moderat, febr, dureri lombare cu miciuni dese, dureroase Antecedente heredo-colaterale : mama litiaz biliar, tata decedat APF : menarha la 12 ani, cicluri regulate, durata 4-5 zile. Nateri 1 ; Avorturi : 0 APP : rujeol n copilrie, hepatita viral A, apendictomie nlime 160 cm; Greutate : 68 kg T.A. 150/65 mmHg Puls 92b/minut Temperatur 38,4 C U. M. 28. 02. 2010 Istoricul bolii : 43

Pacienta afirm c n urm cu dou zile ncep dureri lombare, miciuni dese cu durere ; face febr i frison. n cursul nopii apare durere accentuat n fosa iliac dreapt i uoar sngerare, motiv pentru care se prezint la un consult medical i rmne internat pentru investigaii i tratament. Ne atrage atenia c a nscut n urm cu trei luni, dar nu mai alpteaz (i-a reluat viaa sexual). Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht : 34 % ; Hb : 11,6 % ; Leucocite 10 000 VSH: 12 Urocultur : Eschericchia coli prezent Test de sarcin : negativ Examen sumar urin : culoare galben, albumin absent. Frecvente hematii i leucocite. Examen obstetrical : abdomen suplu, elastic, dureros la palpare n hipogastru i fosa iliac dreapt TV : uter n anteflexie de mrime i consisten normal, sensibil la palpare; anexa stng nepalpabil ; zona anexial dreapt sensibil la palpare ; Douglas liber. Ex. valve : col ntredeschis, pierde snge n cantitate redus pe cale vaginal; leucoree moderat Echografie : vezic urinar n semirepleie uter 72/42/37 mm; anexa dreapt 33/26 mm; chist ovarian anexa stng 29/20 mm. Fin lam transonic retrouterin. Rinichi fr ectazii, nisip renal prezent. Nevoia Diagnostic Nursing Alterarea eliminarii menstruale si urinare datorita mictiunilor dese cu durere si scurgerile vaginale Obiective de ingrijire Eliminari in limite normale Interventii - monitorizam functiile vitale dimineata si seara - urmarim cantitatea si aspectul scurgerii pe cale vaginala -se recolteaza urocultura(dupa ce instruim pacienta sa isi efectueze toaleta locala).Ii explicam modul de recoltare a urinei din mijlocul jetului(nu se recolteaza prin sondaj, deoarece pacienta acuza jena in timpul mictiunii). -etichetam eprubeta si o ducem la laborator -se administreaza Cefuroxim 1gr/12 ore i.v. -se monteaza acteter venos, pe care se administreaza o perfuzie cu Glucoza 5% Evaluare T : 38,4C TA : 150/65 mmHg P : 92/ min -pacienta prezinta leucoree moderata cu striuri sanguine(nu sangereaza abundent) -pacienta isi insuseste cele indicate si recolteaza urina pentru examenul cerut -pacienta nu acuza disconfort in timpul administrarii lente a antibioticului VSH:12

Nevoia de a elimina

Nevoia de a evita

Risc de complicatii

Prevenire a complicati ilor

44

complica tiile

datorita infectiei urinare si a procesului inflamator

combatere a procesului inflamator combatere a hipertermi ei combatere a infectiei urinare

-se recolteaza probe biologice pentru VSH, hemoleucograma -se monitorizeaza functiile vitale, in special temperatura si tensiune arteriala -se face bilant ingesta-excreta -se administreaza antipiretice(algocalmin,paraceta mol)tablete

Hemoleucograma: Ht:34% Hb:11,6 ; Leucocite 10000 T : 38,4grC , scde dupa 2 ore la 37,8grC -pacienta nu prezinta frison sau stare de dezhidratare

Nevoia de a se odihni si dormi

Disconfort fizic datorita : -durerii in fosa iliaca si zona lombara -mictiunilor dese -somn alterat(obos eala) administrari i intravaginal aa medicatiei

Asigurare a unui confort fizic adecvat

-administram antispastice, antalgice si antiinflamatoare -asigurarea unei pozitii cat mai comode in pat cu aplicatii calde in regiunea lombara si suprasimfizar -asigurarea orelor de somn si odihna necesare prin repaus la pat cu administrare de Diazepam-1tb/seara -efectuarea toaletei vulvovaginale la pat cu solutie calduta Clorom 1%, dupa izolarea patului de restul salonului -monitorizam frecventa mictiunilor -pacienta va fi condusa in sala de tratamente pentru efectuarea pentru efectuarea tuseului vaginal si a unui examen clinic general, cu palpare abdominala -pacienta isi va administra ovule vaginale(Cervugid) dupa efectuarea toaletei intime cu apa calduta si bicarbonat de sodiu conform rezultatului FCV -recomandam aplicarea unui tampon zilnic pentru a nu murdari lenjeria

-durerea lombara este usor ameliorata, in fosa iliaca stanga, durerea persista la examenul local si abdominal -pacienta nu se poate obisnui cu disconfortul administrarii intravaginale a ovulelor -nu mai prezinta decat leucoree moderata Rezultatul frotiului vaginal : Trichomonas, Candida Haemophilus, absent, C II inflamator, moderate hematii -in cursul noptii pacienta reuseste sa se odihneasca -frecventa mictiunilor scade usor

45

PLAN DE NURSING III

Nume : Iancu Prenume : Mirela Vrsta : 36 ani Domiciliu : Slobozia, Jud. Ialomita Religie : ortodox Ocupaie : omer, cstorit Data internrii : 20. 02. 2012, ora 5.10 Diagnostic internare : Anexit acut stnga Displazie col uterin. Suspiciune carcinom in situ Motivele internrii : stare general alterat, subfebrilitate, leucoree rozat cu aspect de spltur de carne, urt mirositoare, durere accentuat n etajul abdominal inferior, vrsturi, constipaie. Antecedente heredo-colaterale : fr importan patologic APF : menarha la 16 ani, cicluri neregulate, dismenoreice, abundente, durata 4 zile APP : bolile infecto-contagioase ale copilriei, masa ginecopatei Nateri : 2 Avorturi : 0 Ultima menstruaie : 5. 02. 2012 Istoricul bolii : Bolnava afirm c n cursul serii a nceput durere violent n partea stng a abdomenului inferior, este subfebril 37,6C. tie c are o ran pe col, dar nu a respectat indicaiile medicului privind tratamentul medicamentos ; de circa 6 luni prezint ntre menstruaii leucoree abundent, urt mirositoare i de circa 2 luni, leucoree rozat. Din acest motiv, se prezint la un consult de specialitate i rmne internat pentru investigaii i tratament. Examene paraclinice : Hemoleucograma : Ht 30% ; Hb 9,6% ; Leucocite 9800 46

VSH : 28 FCV : celule cu caracter aproape sigur de malignitate (nuclei gigani, hipercromatism nuclear, raport nucleu-citoplasm inversat) Test de sarcin negativ.

Ecografie : vezica urinar n semirepleie AS : 33/20mm, hiperechogen, uter de dimensiuni normale, nelocuit. Nu sunt colecii n Douglas. Rinichi fr ectazii. Examen obstetrical : TV : col ntredeschis prezint leziune ulcerativ, friabil ; pierde pe cale vaginal secreie cu aspect de spltur de carne, urt mirositoare, de culoare rozat. T.A. 120/70 mmHg Puls 90 b/ min T 37,6 C nlime 162 cm, greutate 58 kg

Nevoia

Diagnostic Nursing

Obiective de ingrijire

Interventii -hidratam pacienta parenteral deoarece refuza ingerarea orala a lichidelor sau alimentelor -suplinim aportul de lichide cu vitamine complex B -examinam aspectul tegumentelor si mucoaselor -administram antiemetice(Metoclopramid) -spre seara accepta ceai de menta indulcit cu lamaie -hidratare corespunzatoare parenterala cu administrare intrarectala a unui supozitor cu glicerina -se pregateste o clisma evacuatoare,conducem pacienta la baie, o punem in decubit lateral dreapta(avem pregatite canule sterile, manusi, irigator si aleza), lubrifiem canula si cu blandete o introducem in rect.Administram lichidul

Evaluare -pacienta nu prezinta semne de dezhidratare -nu mai prezinta grata sau varsaturi -diureza : urina clara, mictiuni spontane, 1300ml/24ore

Nevoia de a se alimenta si hidrata

Deficit Hidratare si lichidian si alimentare alimentar corespunzatoare datorita refuzului de ingerare orala a lichidelor si alimentelor

Nevoia de a elimina

Eliminari intestinale si menstruale inadecvate datorita nerespectarii indicatiilor medicului

Eliminari in limite normale

-in urma clismei, pacienta elimina fecale de consistenta pietrificat -igiena e mentinuta in limite

47

Nevoia de a evita pericolele

Risc de Prevenirea complicatii complicatiilor datorita lipsei de oxigen

caldut lent si cerem pacientei sa-l retina cat mai mult timp.Strangem materialul folosit si conducem pacienta la toaleta -asiguram conditii optime de mentinere a igienei intime -servim pacienta cu tampoane vaginale -urmarim aspectul si cantitatea scurgerilor vaginale -administram Ampicilina 1 gr/6 ore si Gentamicina 1 fiola8 ore, i.v. ,monitorizam functiile vitale dimineata si seara - incercam sa pregatim pacienta in vedera aducerii la cunostinta a rezultatului nefavorabil al FCV - anuntam vestea neplacuta , impreuna cu medicul - medicul ii explica ca este un cancer de col in faza incipienta, depistat din timp - urmarim cu atentie comportamentul, faciesul si functiile vitale ale pacientei - administram oxigen pacientei, pentru a favoriza respiratia si o tableta de Xanax - se administreaza in continuare tratament parenteral, cu antibiotice i.v.

acceptabile

TD : 36,4 gr C TS : 36,8 gr C P : 78b/ min TA : 110/70mmHg - pacienta nu poate accepta ca are acest diagnostic, devine dispneica, puls 100b/min, stare de soc psihic - dupa 5 minute de la administrarea oxigenului isi revine si incearca sa asimileze ceea se i de spune - nu prezinta semne de deshidratare

48

Concluzii
Boala inflamatorie pelvin (anexita, salpingita, metroanexita) este o infecie ce poate implica uterul, trompele uterine, ovarele i cavitatea pelvin i poate duce la apariia abceselor tuboovariene. n cazul bolii, pot fi considerai factori de risc: parteneri sexuali multipli, metode contraceptive ce nu sunt bariere in calea germenilor, instrumentaie transvaginal a colului si uterului i, de asemenea, prezena bolilor cu transmitere sexual, istoric de boli inflamatorii pelvine Diagnosticul se stabilete in funcie de o serie de criterii. Criterii majore Trebuie luate in calcul toate aceste trei criterii, simultan: sensibilitate la nivelul zonei abdominale inferioare cu sau fr rebound, sensibilitate la mobilizarea colului uterin i sensibilitate la nivelul anexelor uterine. n plus, trebuie eliminate oricare alte cauze care pot da aceast simptomatologie. ndeplinirea acestor criterii majore este suficient pentru nceperea tratamentului. Diagnosticul diferenial se face cu apendicita, sarcina ectopic, avortul septic, endometrioza, hemoragiile la nivelul corpului galben, chistul ovarian, rsucirea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinal, limfadenita mezenteric, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale. Tratamentul de elecie pentru boala inflamatorie pelvin dureaz aproximativ 2 sptmni i const n administrarea unui antibiotic cu spectru larg, care omoar mai mult de un tip de bacterii. Dac este administrat adecvat, antibioticul distruge bacteriile ce provoac boala inflamatorie pelvin.Tratamentul antibiotic prompt poate preveni sau diminua severitatea complicaiilor bolii inflamatorii pelvine. Tratamentul este nceput chiar dac persoana respectiv ndeplinete numai criteriile minime de diagnostic al bolii inflamatorii pelvine, cu sau fr alte simptome. Pentru prevenirea reinfectrii, partenerii sexuali trebuie s fie de asemenea testai pentru boli cu transmitere sexuala (in principal pentru gonoree si chlamydia), chiar dac au sau nu simptome. Orice infecie trebuie tratat imediat.Uneori este necesar mai mult de o cur de tratament antibiotic pentru a se vindeca o boal inflamatorie pelvin. Se pot lua msuri de prevenire a dezvoltrii unei boli inflamatorii pelvine prin folosirea de prezervative, ca protecie mpotriva bolilor cu transmitere sexual. Am observat c practic aceast afeciune a organelor genitale feminine nu ine cont de vrst, familie, religie. Din cauze mai mult sau mai puin importante (igien intim precar, lehuzie, indiferen), ea aduce femeia la medic ntr-o stare general relativ alterat, cu un confort fizic alterat de durere uneori violent. Am observat c dac este urmat un tratament medicamentos i se respect regulile de igien intim, vindecarea este de 100%. Restul va depinde doar de felul n care fiecare femeie va nelege importana ngrijirii trupului ei i respectul care trebuie acordat acestuia. Am mai putut observa c i familia soul, implicit joac un rol destul de important. n unul dintre cazuri, cu toate c simptomele anexitei au adus femeia la medic i practic au salvat viaa unei mame a doi copii, totui diagnosticul de cancer aduce o umbr n viaa fiecrui om. Pacienta n prezent e bine, cu o evoluie postoperator favorabil ; psihic mai are momente de depresie, ns familia i este alturi. Am inut legtura cu ea pentru c orice asistent se ataeaz ct de puin de fiecare pacient n parte i, pentru scurt timp, devin o familie. Atentie, deci, femei de orice vrst, religie sau profesie : cu o igien riguroas, o via echilibrat sexual, control de specialitate periodic, evitarea frigului i a umezelii, putem evita astfel de boli. Este destul de uor de ce s ajungem pe un pat de spital, cnd putem sta cu familia?

49

BIBLIOGRAFIE :

1. N. V. Kolesniko Anatomia omului, Editura medical,

1955
2. Gabriela Raveica , Gheorghe Maxim Fiziologia general,

Editura Medical, 2000 3. V. Tica Curs de obstetric i ginecologie, Editura Medical, 2005 4. V. Niescu Obstetric i ginecologie, Editura Didactic i Pedagogic, 1994 5. Carol Moze Tehnica ngrijirii bolnavului, Editura Medical, 2007 6. Lucreia Titirc Urgentele medico-chirurgicale, Editura Medival, 2001 7. Lucreia Titirc Tehnici de evaluare i ngrijire acordate de asistentii medicali , Editura Viaa Medical Romneasc, 2002 8. Florin Stamatian Obstetric i ginecologie, Editura Echinox 9. Mihaela Buctaru Abecedarul ngrijirilor medicale ,Editura
Performantica, Iai, 2009

50