Sunteți pe pagina 1din 4

PENTRU ESEU: O scurta analiza a documentatiilor privitoare la cele doua regiuni prin corelare cu studiul ESPON despre rolul

oraselor mici si mijlocii diferentiaza un numar de 5 orase mijlocii si 51 de orase mici, al caror functie, statut si grad de dezvoltare au fost afectate in timp de o serie de schimbari la nivel administrativ, sau influentate de pozitia in teritoriu si accesibilitatea la infrastructura de transport si serviciile de baza. Cele 5 orae mijlocii din Regiunea Sud Muntenia si Bucuresti-Ilfov sunt Ploiesti , Targoviste, Pitesti , Calarasi, Giurgiu.Analiza documentelor strategice ale acestor orae, dovedete dificultatea administraiei publice locale de a asigura cetenilor un nivel de servicii satisfctor, problematicile comune fiind: Sectoarele economice tradiionale nu mai asigur ocuparea i creterea economic. Infrastructur de strzi necorespunztoare. Utiliti publice nvechite. Servicii urbane insuficient dezvoltate. Protecia mediului cu probleme. Presiune din partea centrelor urbane mici si localitatilor rurale aflate in raza de influenta teritoriale priviind necesitatea de a asigura funciuni administrative i a unor servicii pentru centrele urbane mici precum i pentru localitile rurale din raza de influen teritorial. Oraele mijlocii ofer propriilor ceteni mai puine oportuniti de ocupare si cretere economic fa de oraele mari, n specialpentru c sectorul de servicii este nc subdezvoltat fat de oraele mari. In oraele mijlocii se nregistreaz un volum maisczut de investiii att publice ctsi private, ceea ce ntrzie procesul demodernizare a infrastructurii urbane.Oraele mijlocii sunt totui un centru de referin pentru oraele mici din jude, pentru care asigur unele servicii administ rative, educaionale,i comerciale, avand de asemenea rol de municipii-resedinta de judet. In cadrul regiunilor Sud-Muntenia si Bucuresti-Ilfov a fost delimitat un numar de 51 de orase mici, avand un numar de locuitori intre 10000 si 49.000. Pentru acestea se pot semnala probleme similare oraelor mijlocii, care insa din cauza resurselor
1

financiare reduse si pozitiei in cadrul teritoriului se prevad a fi mai acute si mai dificil de imbunatatit. Economia acestor orae depinde foarte mult de dezvoltarea rural i/sau turistic a zonelor adiacente. O alta situatie defavorabila dezvoltarii acestor orase a fost gradul redus de accesibilitate si mobilitate, cauzate de o infrastructura de transport distribuita inegal si de distantele mari fata de infrastructura majora a judetelor . Studiul lui Klaus R. Kunzmann - Medium-sized Towns, Strategic Planning and Creative Governance in the South Baltic Arc propune 2 tipuri de clasificari ale oraelor mijlocii, unul bazat pe amplasarea acestora n raport cu zonele metropolitane i al doilea pornind de la funciile acestora n teritoriu. Sunt, astfel, identificate tipologiile: a. pe criteriul poziiei n teritoriu: orae mijlocii situate n cadrul zonelor metropolitane, orae mijlocii situate la maginea sau ntre zone metropolitane, orae mijlocii situate n afara ariei de influen a zonelor metropolitane, i b. n funcie de rolul n teritoriu: orae cu funcie de aprovizionare i rol stabilizator n regiune, orae mijlocii cu rol de motoare de dezvoltare n regiune, orae mijlocii cu rol complementar n regiune i orae cu rol de pori de schimb la granie. Raportnd concluziile studiului la sistemul de localiti urbane aferente celor 2 regiuni ce fac obiectul analizei : Regiunea Sud i Regiunea Bucureti -Ilfov, putem identifica o categorie de orae mijlocii ce rspund la 2 dintre cele 3 criterii de clasific are n funcie de poziia fa de ZMB, precum i orae mijlocii ce, n perspectiv, pot ajunge s ndeplineasc la nivel regional funciile propuse de Kunzmann. Astfel, pot fi identificate orae precum Ploieti, Alexandria i Feteti ce se pot nscrie n categoria oraelor mijlocii situate la maginea sau ntre zone metropolitane (Ploieti la marginea ZM Bucureti, Alexandria ntre ZM Craiova i ZM Bucureti, Feteti ntre ZM Bucureti i ZM Constana). n condiiile unei dezvoltrii optim gestionate, acestea pot ajunge s ndeplineasc roluri mai active n dezvoltarea Regiunii Sud prin valorificarea accesibilitaii sporite i a distanelor relativ mici fa de zonele metropolitane Bucureti, Craiova i respectiv Constana. Oraele Giurgiu, Turnu Mgurele i Clrai pot fi, n prezent, ncadrate n categoria oraelor mijlocii situate n afara ariei de influen a zonelor metropolitane , cu posibilitatea amplificrii rolului de orae gateways n teritoriu prin valorificarea
2

potenialului reprezent de accesul la Fluviul Dunrea i apropierea fa de grania de sud a Romniei. Niciunul dintre oraele din cadrul ZM Bucureti nu poate fi inclus n categoria oraelor mijlocii situate n cadrul zonelor metropolitane, ntruct nu ndeplinesc criteriile necesare pentru a fi considerate orae mijlocii. Cele 5 orae mijlocii din Regiunea Sud Muntenia si Bucuresti-Ilfov sunt Ploiesti , Targoviste, Pitesti , Calarasi, Giurgiu.Analiza documentelor strategice ale acestor orae, dovedete dificultatea administraiei publice locale de a asigura cetenilor un nivel de servicii satisfctor, problematicile comune fiind: Sectoarele economice tradiionale nu mai asigur ocuparea i creterea economic. Infrastructur de strzi necorespunztoare. Utiliti publice nvechite. Servicii urbane insuficient dezvoltate. Protecia mediului cu probleme. Presiune din partea centrelor urbane mici si localitatilor rurale aflate in raza de influenta teritoriale priviind necesitatea de a asigura funciuni administrative i a unor servicii pentru centrele urbane mici precum i pentru localitile rurale din raza de influen teritorial. Oraele mijlocii ofer propriilor ceteni mai puine oportuniti de ocupare si cretere economic fa de oraele mari, n specialpentru c sectorul de servicii este nc subdezvoltat fat de oraele mari. In oraele mijlocii se nregistreaz un volum maisczut de investiii att publice ctsi private, ceea ce ntrzie procesul demodernizare a infrastructurii urbane.Oraele mijlocii sunt totui un centru de referin pentru oraele mici din jude, pentru care asigur unele servicii administrative, educaionale,i comerciale, avand de asemenea rol de municipii-resedinta de judet. In cadrul regiunilor Sud-Muntenia si Bucuresti-Ilfov a fost delimitat un numar de 51 de orase mici, avand un numar de locuitori intre 10000 si 49.000. Pentru acestea se pot semnala probleme similare oraelor mijlocii, care insa din cauza resurselor

financiare reduse si pozitiei in cadrul teritoriului se prevad a fi mai acute si mai dificil de
3

imbunatatit. Economia acestor orae depinde foarte mult de dezvoltarea rural i/sau turistic a zonelor adiacente. O alta situatie defavorabila dezvoltarii acestor orase a fost gradul redus de accesibilitate si mobilitate, cauzate de o infrastructura de transport distribuita inegal si de distantele mari fata de infrastructura majora a judetelor .