CURS 3 nfiinarea ageniilor de turism i modaliti de promovare a produselor turistice.

Structura tehnic a unei agenii de turism

3.1. nfiinarea ageniilor de turism n Romnia 3.2. Brevetarea conductorilor ageniilor de turism 3.3. Criterii de acreditare IATA 3.4. Reglementari ale Uniunii Europene in privina ageniilor de turism 3.5. Modaliti de promovare a produselor turistice. 3.6. Strategii de comercializare a produselor turistice 3.7. Organizarea interna a ageniei de turism 3.8. Furnizorii si corespondenii 3.9. Documentaia ageniei de turism 3.10. Personalul ageniei de turism

Bibliografie: M.O.T. : 3.3, 3.4, 3.5. M.A.T.: 4.2, 4.3, 4,4, 4.5, 4.6, 4.7, 4.8, capitolul 9 3.1. nfiinarea ageniilor de turism in Romnia n conformitate cu prevederile H.G. nr. 1267/2010, licenele de turism se elibereaz de ctre administraia public central responsabil n domeniul turismului care asigur i evidena licenelor eliberate, respectiv a celor suspendate sau anulate. Documentaia necesar obinerii licenei de turism este urmtoarea: (conform OMDRT nr. 1051/2011) O declaratie standardizata; Certificatul constatator de la Oficiul Registrului Comerului din care s rezulte informaii privind: datele de identificare a societii, activitatile desfasurate, etc.; Copia politei valabile de asigurare de garantare; Notificare (pentru agentiile din alte tari) Copia contractului care atesta drepturi asupra spatiului in care agentia isi desfasoara activitatea; Certificat de cazier judiciar valabil. 3.2. Brevetarea conductorilor ageniilor de turism In funcie de nivelul si de complexitatea pregtirii profesionale si de ndeplinirea criteriilor minime, se elibereaz brevete de turism pentru urmtoarele funcii: Manager in activitatea de turism; Director de agenie de turism tour-operatoare; Director de agenie de turism detailista; Director de hotel; Director de restaurant;

 Cabanier. In vederea obinerii brevetului de turism, persoana in cauza trebuie sa prezinte urmtoarea documentaie: Cerere; Curriculum vitae cu precizarea expresa a pregtirii profesionale si a experienei profesionale (nsoit de declaraie pe propria rspundere ca datele sunt reale); Copie dup actul de identitate; Copie de pe actele care atesta pregtirea profesionala; Copii de pe documentele de atestare a perioadei lucrate in turism; Atestat de limba strina de circulaie internaionala; Certificat de cazier judiciar; Dovada achitrii contravalorii prestaiei efectuate. 3.3. Criteriile de acreditare IATA Pentru ca o cerere de acreditare sa fie acceptata, exista anumite criterii ce trebuie respectate: Sediul ageniei; Securitatea sediului ageniei; Seiful ageniei; Documente necesare pentru acreditare; Calificarea personalului; Situaia financiara (Criterii de performanta economico-financiara); Numele ageniei; Standardul afacerii; Management; 3.4. Reglementari ale Uniunii Europene in privina ageniilor de turism Uniunea European a iniiat msuri n domeniul turismului o dat cu Tratatul de la Maastricht (7 februarie 1992, articolul 3T). Ulterior, la reuniunea minitrilor turismului de la Atena din 15 aprilie 1994, a fost elaborat Cartea Verde. Dezvoltarea turismului a fost n prim planul sprijinului oferit de Comunitate, n perioada 1989-1993 i apoi 1994-1999, pentru reconversia economic i dezvoltarea rural. n domeniul fiscalitii, din 1993 au fost introduse taxe minime comune n statele membre pentru TVA (taxa minim standard de 15%) i impozit pe profit (taxa redus pn la minim 5 %). Impozitarea serviciilor turistice Serviciile oferite de restaurante sunt impozitate cu 15% TVA. Statele membre pot introduce una sau doua taxe de minim 5% la serviciile cu caracter social sau cultural, intre care sunt incluse: Transportul calatorilor; Cazarea turitilor in hoteluri sau alte uniti de primire; Servicii de tratament in staiunile balneo-climaterice; Utilizarea instalaiilor sportive;

 Intrarea in parcuri de distracii ; Evenimente sportive; Spectacole, teatre, cinematografe, trguri, grdini zoologice. Cteva iniiative europene Pentru mbuntirea calitii informrii ntreprinderilor, Uniunea Europeana a nfiinat o reea si un program de informare. Reeaua Euro-Info-Centres ofer urmtoarele servicii: Difuzarea de documente generale despre aciunile si legile comunitare; Informarea operaionala asupra ntreprinderilor, mediului si a posibilitilor concrete de acces la dispoziiile in vigoare in cadrul pieei unice; Activitile consiliului si asistenta. 3.5. Modaliti de promovare a produselor turistice Modalitile principale de comercializare a produselor turistice de ctre ageniile de turism sunt: Editarea de materiale publicitare; Realizarea de campanii publicitare. 3.5.1. Editarea de materiale publicitare Produsele turistice sunt comercializate n principal prin intermediul cataloagelor i brourilor. Broura turistic este definit drept materialul de prezentare editat ntr-un numr mare de exemplare i difuzat prin reeaua de sucursale i de agenii de turism. Argumentele comerciale utilizate n brourile turistice sunt: Fotografia, n culori care trezete interesul pentru voiaj; Preul de referin, viznd s atrag atenia turistului; Calitatea grafic; Punerea n pagin a imaginilor i informaiilor. Etapele realizrii unei brouri 1. Conceperea brourii Regula conceperii unui material publicitar este urmtoarea: cu cat o tara este mai puin ncnttoare, cu att estetica si calitatea fotografiei trebuie sa permit nfrumusearea realitii. 2. Difuzarea brourii Brourile sunt difuzate prin reeaua de sucursale a realizatorului si agenii de turism sau adresate direct, fie vechilor clieni, fie anumitor clieni poteniali, selecionai in funcie de diferite criterii. Tirajul este in funcie de reeaua de distribuie a firmei si de numrul presupus de clieni. Costul de fabricaie al brourii trebuie recuperat prin vnzarea produsului. 3.5.2. Realizarea de campanii publicitare Particularitile produsului turistic determina utilizarea unor mijloace specifice de promovare, care se mpart in doua categorii:

A) mijloace de promovare care atrag turistul ctre firma; B) mijloace de promovare care stimuleaz revenirea turitilor. Mesajele publicitare pot conine trei argumente, referitoare la: Pre; Coninut ,adic caracteristicile produsului pentru a-l diferenia de cel al concurenilor; Imaginea de marca. Publicitatea poate mbrac forma: Afielor, pliantelor expuse in ageniile de turism distribuitoare; Anunurilor: reportaje, comunicate de presa; Spoturilor publicitare; Organizrii de conferine de presa, cocktail-uri de presa; Voiajelor organizate si pltite pentru ziariti si reprezentani ai altor agenii de turism; Participrii la trguri, saloane, burse de turism. 3.6. Strategii de comercializare a produselor turistice Productorii si ofertanii de produse turistice pot opta pentru una din urmtoarele strategii: strategia de specializare si strategia de nedifereniere. 1. Strategia de specializare Aceasta presupune gndirea si comercializarea de produse turistice tematice. Exista trei posibiliti de specializare: Destinaia; Clientela; Tema. Avantajele strategiei de specializare Strategia de specializare este oportuna la nceputul activitii, cnd tour-operatorul sau ali realizatori de produse turistice urmresc sa-si creasc cifra de afaceri; Strategia de specializare presupune o clientela restrnsa si solvabila, fata de strategia de nedifereniere care presupune un public larg si, deci, cunoaterea perfecta a totalitii costurilor, pentru a propune preul cel mai sczut; Strategia de specializare constituie pentru numeroi productori o soluie logica pentru a face fata concurentei si instabilitii comportamentale a turitilor. 2. Strategia de nedifereniere Factorii care determina abordarea strategiei de nedifereniere sunt: Creterea concurentei pe piaa mondiala a turismului; Accentuarea comportamentului pe piaa al cumprtorului. Ca urmare, ofertanii si productorii s-au adaptat si au trecut la: Creterea eforturilor de particularizare a ofertei; Creterea atractivitii ofertei;

 Influenarea calitii si dimensiunii cererii turistice, folosind politici agresive de marketing.

3.7. Organizarea interna a ageniei de turism Din componenta unei mari agenii de turism fac parte mai multe birouri, compartimente si oficii. Acestea sunt: 1. Biroul secretariat , cu sarcini in efectuarea de: Lucrri de secretariat pentru directorul tehnic; nregistrarea corespondentei sosite si trierea ei pentru diversele birouri si oficii si care necesita semntura directorului tehnic; Instruirea si coordonarea muncii paznicilor, curierilor, comisionarilor. 2. Biroul dezvoltare are rolul de a asigura creterea vnzrilor. 3. 4. 5. Biroul transporturi este organizat pe dou secii cu atribuii specifice: Secia contracte: ncheie contracte cu furnizorii de servicii de transport; Stabilete condiiile i tarifele de vnzare a biletelor, precum i comisioanele ageniei; ntocmete toate instruciunile cu privire la vnzarea titlurilor bneti , contabilizarea i plata lor; Stabilete cu furnizorii clauzele contractuale i urmrete respectarea lor. Secia materiala ntocmete biletele i le distribuie filialelor , mpreun cu informaiile privind validitatea i vnzarea lor, cnd nu este stabilit astfel n contract; ntocmete registrele de stoc de bilete i rspunde de gestionarea biletelor. Biroul turism este organizat n dou compartimente: producie i recepie. Compartimentul producie este format din trei secii: Secia programe generale; Secia operativa generala; Secia operativa congrese si pelerinaje. Compartimentul recepie consta in organizarea serviciilor de receptivitate, de primire si de acces. El cuprinde trei secii: Secia contracte pentru servicii receptive; Secia receptiva generala; Secia operativa generala. Biroul trafic accesoriu este compus din: Secia servicii bancare; Secia asigurri diverse si expedieri bagaje; Secia servicii diverse.

6. 7.

Biroul tarife si documentare este format din: Secia tarife; Secia documentare agenial; Secia documentare neagenial. Biroul de publicitate este format din secia contracte, care ncheie contractele i pregtete planurile publicitare, devizele i comenzile pentru publicitatea activ i pasiv, i secia redacional care pregtete i insereaz textele publicitii.

8. Biroul difuzare si fiier general se ocupa cu expedierea documentaiei, a materialului publicitar si a corespondentei care-i parvine de la diverse secii si birouri. ntocmete si actualizeaz fiierul general al clienilor. 3.8. Furnizorii si corespondenii O agenie mare de turism intra in relaii cu doua categorii de furnizori: furnizori de servicii primare si furnizorii de servicii secundare. Furnizorii de servicii primare sunt furnizorii serviciilor de: Transport; Receptivitate; Asistenta turistica locala. Acordul intre agenia de turism si furnizorul de servicii cuprinde: Natura si categoria serviciilor prestate; Condiiile si tarifele la care vor fi prestate serviciile; Clauze minore; Durata acordului. Furnizorii de servicii secundare (corespondenii) Doua agenii de turism sunt in raport de corespondenta cnd una dintre ele furnizeaz propriile prestaii clienilor celeilalte sau vinde in zona jurisdicionala, in virtutea unui acord nscris intre pari, servicii complexe produse de cealalt agenie. Se poate defini corespondenta acea agenie de turism care asista clientela altei agenii de turism sau vinde servicii organizate de aceasta. 3.9. Documentaia ageniei de turism Documentaia este constituit din totalitatea informaiilor referitoare la: localitile de interes turistic i localitile de interes profesional. Pentru fiecare localitate sunt necesare urmtoarele informaii cu caracter general i profesional: a) informaii generale: informaii istorice, geografice, politice, religie, moned curent, greutile i msurile, drapelul i limba vorbit; cile de acces i itinerariile cele mai obinuite pentru a ajunge n ara respectiv pe calea terestr, maritim, aerian; strzi naionale, autostrzi, canale navigabile; ci ferate, porturi, aeroporturi;

 plaje, insule, lacuri, muni, cu dotrile de sejur i de odihn; companii maritime i aeriene operante n ar i spre exterior; formaliti vamale (drepturi de servicii, transport al bagajelor n trenuri, nave, avioane); tratamente balneare, diverse sporturi; dotare hotelier n general, camping, case de vacane, cmine studeneti; restaurante i localuri caracteristice, teatre, sli de spectacole renumite; organizri de vntoare i pescuit; obiective turistice i dotri pentru congrese. b) Informaii profesionale: Instruciuni pentru vizitarea rii ntr-o sptmn, 10 zile, 15 zile, o lun (pe calea ferat i cu automobile de mic i mare capacitate); Lista hotelurilor existente; Itinerariile vizitelor i excursiilor cele mai renumite n principalele localiti turistice; Indicarea limbilor vorbite n localiti; Lista tururilor efectuate cu transport auto sau cu diverse mijloace; Lista i calendarul croazierelor i voiajelor turistice aeriene. Organizarea fiierului Fiierul dintr-o organizaie de turism trebuie s conin adresele tuturor clienilor importani, adic a clienilor care achiziioneaz n mod obinuit servicii de la agenie sau care au achiziionat chiar i o singur dat, voiaje de o oarecare importan. ntruct filialele i sucursalele ageniei emit pentru fiecare ncasare efectuat un document pentru casierie, lucrtorul care a efectuat vnzrile va ntocmi periodic lista noilor clieni importani pe care i-a servit, indicnd: nume, prenume, sex, vrst, profesiune, starea civil, adresa de domiciliu, date preluate din paaport sau care sunt cerute prin nsi natura serviciilor prestate. 3.10. Personalul ageniei de turism Piaa muncii poate fi definita ca spaiu economic in care se ntlnesc, se confrunta si se negociaz, in mod liber, cererea de munca si oferta. Structura personalului unei agenii de turism este formata din: Personalul administrativ ndeplinete sarcini de gestiune generala si este compus din: Personal cu funcii de conducere; Personal ordinar; Personal de ordine; Personal de ngrijire. Personal tehnic Personal cu funcii de conducere;

 Personal destinat vnzrilor; Personal de execuie. Personalul specializat (asistenta turistica) este format din: Curierii sunt profesionitii care ii nsoesc pe turiti in voiaje, punndu-le la dispoziie serviciile comandate cu anticipaie de ctre agenie, pentru ca voiajul sa se desfoare conform programului fixat, iar clienii sa nu aib nici o preocupare viznd utilizarea mijloacelor de transport si sa se bucure de diversele bunuri si servicii in localitile de tranzit sau de destinaie. Hostess sau asistentele turistice sunt femei tinere care ndeplinesc rolul de gazda perfecta ntmpinndu-i pe clieni in avioane, in terenuri, pe nave, in autobuzele de linie ajutndu-i sa-si satisfac mici necesitai, furniznd informaii si adesea referiri explicative privind localitile parcurse. Ghizii turistici sunt profesioniti care ii ntmpina pe turiti in localitile de destinaie nsoindu-i in vizitarea acestora, artndu-le frumuseile naturale, obiectivele arheologice, artistice, folclorice si istoria localitilor. Interpreii sunt profesioniti care ii ntmpina pe clieni in localitile de sosire sau de tranzit, punndu-se la dispoziia lor pentru a-i ajuta in diferite operaiuni ce trebuie efectuate pentru a ajunge la locurile unde vor trebui sa utilizeze serviciile receptive sau alte mijloace de transport pentru a continua voiajul.