Serafim Rose Cartea Facerii Crearea Lumii Si Omul Inceputurilor Ierom Serafim Rose

Redactor: Alina Opric
GraIic: Mihaela Voicu

Ilustratii: coperta I Adam i Eva in Grdina Raiului, coperta IV I:gonirea din Rai
(mnstirea Voronet)
Traducerea s-a Icut dup editia: Genesis, Creation and Early Man. The Orthodox
Christian Vision, by Fr. Seraphim Rose, Saint Herman oI Alaska Brotherhood, Platina,
CaliIornia, SUA, 2000.
Editura Sophia pentru prezenta traducere.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale
SERAPHIM ROSE, ieromonah
Cartea Facerii, crearea lumii yi omul nceputurilor /
ierom. Seraphim Rose; trad. Constantin Fgetan. - Bucuresti;
Editura Sophia, 2001
p. ;cm
ISBN: 973-8207-04-5
I. Fgetan, Constantin (trad.) 28
Ieromonah SERAFIM ROSE

CARTEA FACERII,
CREAREA LUMII
$I OMUL NCEPUTURILOR
Perspectiva creytin-ortodox
In romneste de Constantin Fgetan
Tiprit cu binecuvntarea Prea
SIintitului Printe GALACTION, Episcopul
Alexandriei si Teleormanului

Bucuresti, 2001
PREFATA EDITORULUI
1
Povestea
alctuirii acestei crti
Cartea de Iat, compilat si publicat postum, reprezint una dintre cele
mai nsemnate realizri din viata marelui IilosoI patristic, Printele SeraIim
Rose. Ea adun tot ceea ce era relevant - att n manuscrise, ct si n tran-
scrierile conIerintelor nregistrate pe casete - din productia Printelui SeraIim
reIeritoare la Cartea Facerii si crearea lumii, de-a lungul a nou ani, pn n
momentul adormirii sale survenite n 1982. Ca atare, ea poate Ii Iolosit de cei
ce studiaz n chip aproIundat IilosoIia patristic, ca un Iel de compendiu ce
poate Ii consultat mereu si mereu. Dar ea este mai mult dect un simplu
manual. In spatele prtilor componente ale crtii adunate postum, se aIl o
poveste: o poveste ce Iace parte din ntreaga poveste a vietii si operei
Printelui SeraIim, cel care a Iost ntotdeauna preocupat de sensul ultim al
nceputului si sIrsitului lucrurilor. Tocmai aceast poveste am vrea s v-o
spunem aici.
/. Mediul intelectual al anilor deformare a Printelui Serafim
n anii cincizeci, cnd Printele SeraIim (pe atunci Eugene) Rose urma li-
ceul si Iacultatea n CaliIornia, teoria evolutiei era n culmea prestigiului ei.
Ascendenta sa asupra tuturor celorlalte preri alternative asupra obrsiei vietii si
universului a culminat cu marea srbtorire la Universitatea din Chicago, n
1959, a Centenarului Darwin, ce comemora publicarea Originii speciilor a lui
Charles Darwin, n urm cu o sut de ani. Savantii au venit de pretutindeni s Iie
prtasii triumIului, nu doar al unei teorii stiintiIice, ci al unei viziuni asupra
lumii. Iat ce scrie Phillip E. Johnson: ,Este de nteles starea de triumI a parti-
cipantilor la Centenarul Darwin. Nicicnd prestigiul stiintei nu Iusese mai
nalt. Poliomielita Iusese nvins printr-un vaccin; puterea atomic prea s
Igduiasc energie din belsug si ieItin; cltoriile spatiale se ntrezreau n
viitorul apropiat. Pe lng realizrile tehnologice, stiinta prea s Ii statornicit
c adevratul nostru creator era un proces de evolutie Ir tel, detronndu-L
deci pe Dumnezeul Bibliei. Implicatiile religioase ale acestei revolutii intelec-
tuale au Iost evidentiate cu sinceritate de ctre cel mai nsemnat vorbitor al
centenarului, biologul, IilosoIul si politicianul britanic Sir Julian Huxley.
1
Este vorba de editorul american, Ieromonahul Damaschin Christensen de la Frtia SIntului
Gherman din Alaska, alctuitorul crtii de Iat, care a redactat si notele de subsol (marcate n
editia romneasc prin: n. ed.). (n. tr.)
CARTEA FACERII, CREAREA LUMII $I OMUL NCEPUTURILOR
Julian Huxley era nepotul lui Thomas Henry Huxley, cunoscut ca buldogul
lui Darwin, Iiindc Iusese cel mai nsemnat dintre primii aprtori ai teoriei
lui Darwin. T.H. Huxley inventase, de asemenea, cuvntul agnostic, spre a-si
descrie propriile conceptii religioase. Zoologul Julian Huxley a Iost unul dintre
savantii ntemeietori ai sintezei neodarwiniste, versiunea modern a teoriei lui
Darwin. Tot el a Iost initiatorul unei religii naturaliste numite umanism
evolutionist, precum si secretarul general Iondator al UNESCO, Organizatia
Cultural, StiintiIic si Educativ a Natiunilor Unite. Pe scurt, Julian Huxley a
Iost printre cei mai inIluenti intelectuali de la mijlocul veacului al
douzecilea, iar anul 1959 a Iost apogeul inIluentei sale. Iat cteva extrase
din alocutiunile lui J. Huxley la centenar:
,Istoricii viitorului vor socoti probabil prezenta Sptmn Centenar
ca rezumnd o important perioad critic din istoria acestui pmnt al
nostru - perioada cnd procesul de evolutie, n persoana omului iscoditor, a
nceput a Ii cu adevrat constient de sine... Este unul dintre primele prilejuri
publice cnd s-a recunoscut pe Iat c toate aspectele realittii sunt supuse
evolutiei, de la atomi si stele pn la pesti si Ilori, de la pesti si Ilori pn
la societtile si valorile umane - pe scurt, c ntreaga realitate este un unic
proces de evolutie.
n 1859, Darwin a deschis calea ce duce la un nou nivel psiho-social, cu
un nou model de organizare ideologic - organizarea gndirii si credintei
centrat pe evolutie.
n modelul evolutionist de gndire nu mai este nevoie si nici loc pentru
supranatural. Pmntul nu a Iost creat, ci a evoluat. Tot asa s-a ntmplat si
cu animalele si plantele care l locuiesc, inclusiv cu noi, oamenii -minte si
suIlet, creier si trup. La Iel s-a ntmplat si cu religia.
Omul evolutionist nu mai poate scpa de singurtate n bratele ntru-
chiprii unui tat divinizat pe care el nsusi 1-a creat, nici s mai Iug de
responsabilitatea lurii unor decizii adpostindu-se sub umbrela Autorittii
Divine, nici s se eschiveze de la greaua sarcin de a da Iat cu problemele
sale prezente si de la planiIicarea viitorului su, bizuindu-se pe voia unei
Pronii atotstiutoare dar, din neIericire, de neptruns.
n sIrsit, viziunea evolutionist ne d putinta s ntrezrim, chiar dac
nedeplin, directiile noii religii despre care putem Ii siguri c se va ivi,
spre a sluji nevoilor erei viitoare.
Pe scurt, triumIul darwinismului implica moartea lui Dumnezeu, pregtind
nlocuirea religiei biblice cu o nou credint ntemeiat pe naturalismul evolu-
tionist. Noua credint urma s devin temei nu doar al stiintei, ci si al guver-
nrii, legii si moralei. Urma s Iie IilosoIia religioas oIicial a modernittii."
2

" Phillip E. Johnson, Defeating Darwinism by Opening Mindx, Inter Varsity Press, Downers
Grove, Illinois, 1997, pp. 98-99.
PREFATA EDITORULUI
Ctiva dintre cei mai strluciti savanti ai lumii - de la Richard Owen si
Louis Agassiz n anii 1860, pn la Richard Goldschmidt si Otto
Schinde-wolI n anii 1940 - au artat comunittii stiintiIice stnjenitoarele
diIicultti ale teoriei proclamate la Centenarul Darwin, dar acesti savanti
Iuseser ridiculizati iar obiectiile lor, cu totul ntemeiate, Iuseser respinse cu
promptitudine. Pe lng aceste critici cu glas tare, a existat si un grup tcut de
savanti ce dezaprobau teoria evolutionist, dar se temeau s atace conceptia
dominant despre lume. Existenta grupului a Iost conIirmat chiar la
Centenarul Darwin de ctre paleontologul Everett Claire Olson de la
Universitatea din CaliIornia, care spunea: ,Este greu de apreciat mrimea si
alctuirea acestei Iractiuni tcute, dar nu e nici o ndoial c numrul lor nu
este de neglijat"
3
.
Fie c Iuseser redusi la tcere sau au ales s rmn tcuti, numerosii sa-
vanti ce au pus la ndoial darwinismul nu au Iost auziti de poporul american.
Prin urmare, cnd Printele SeraIim a nceput s studieze stiintele naturale n
liceu si n Iacultate, la nceputul anilor cincizeci, i s-a spus c evolutia ntregii
vieti dintr-o sup primordial era o realitate incontestabil si de neatacat, la Iel
de sigur (dup cuvintele lui Julian Huxley) ca si Iaptul c pmntul se roteste
n jurul soarelui.
2. De la conceptia evolutionist la cea cretin-ortodox
nzestrat cu o minte strlucit, nc de la o vrst Iraged Printele SeraIim
a artat o arztoare dorint de a cunoate, de a ntelege realitatea n sensul cel
mai nalt. n liceu a cutat cu rvn cunoasterea n stiintele naturale si
matematice: biologie, zoologie, algebr. Absolvind primul din clas, i s-a
acordat o burs de studii la Pomona College, n sudul CaliIorniei, multumit
sprijinului entuziast al proIesorului su de matematic.
La Pomona si-a continuat studiul stiintelor naturii, pe care acum le mbina
cu studiul IilosoIiei. Sub nrurirea umanistilor vremii, el s-a alturat uriasei
lucrri a unor gnditori precum Julian Huxley: explicarea universului Ir
Dumnezeu. ntr-o lucrare de IilosoIie din anul nti (1952), aIirma:
,ntreaga stiint arat existenta Universului, totalitatea celor existente.
Nimic din stiint nu trimite la existenta unui Dumnezeu separat de Univers.
Pe moment, ntruct nu mi-am dezvoltat nc propria teorie a cunoasterii,
accept, din motive practice, c pot dobndi cunoasterea (n msura n care
poate Ii dobndit) prin stiint. Deci cred n descoperirile stiintei ce arat
existenta Universului; resping conceptul unui Dumnezeu independent, din
pricina dovezilor insuIiciente."
AIirmatia poate prea naiv astzi, cnd despotismul naturalismului stiin-
tiIic este atacat din ce n ce mai mult, dar ea trebuie situat n contextul ani-
1
Everett Claire Olson, ,The Evolution oI LiIe", n Evolution after Darwin. The University of
Chicago Centennial, voi. 1, University oI Chicago Press, Chicago, 1960, p. 523.
lor cincizeci, decada ascendentei umanismului si a triumIalelor declaratii ale
Centenarului Darwin.
,Cndva am crezut total n evolutie", avea s-si aminteasc mai trziu
Printele SeraIim. ,Credeam nu Iiindc m gndisem Ioarte mult la aceast
problem, ci doar Iiindc toat lumea crede n ea, cci este un Iapt, si
cum s tgduiesti Iaptele ? |...| nc mi mai amintesc cum proIesorul
meu de zoologie din anul nti divaga asupra mretelor idei ale omului:
pentru el, cea mai mreat idee pe care omul o nscocise vreodat era ideea de
evolutie; o idee mult mai mreat, credea el, dect ideea de Dumnezeu."
Totusi, Printele SeraIim, dorind s nteleag sensul realittii, nu putea Ii
multumit de stiinta modern, cantonat n materialism, nici de IilosoIia apu-
sean ce Iusese ntemeiat pe rationalism. ,Eram un student", si amintea el
mai trziu, ,ce cuta un soi de adevr n IilosoIie si nu l gsea. Eram stul de
IilosoIia apusean." n anul doi a nceput s caute o ntelepciune mai nalt n
IilosoIia Chinei antice, lucru pentru care a urmat un curs de limb chinez, att
veche, ct si modern.
Printele SeraIim a absolvit Pomona College n 1956, continund studierea
vechii limbi si IilosoIii chineze la Academia de Studii Asiatice din San
Francisco iar mai trziu la Berkeley University din CaliIornia. Pe cnd se
aIla la Academie, a descoperit scrierile metaIizicianului Irancez din secolul
douzeci, Rene Guenon, un traditionalist ce cuta rspunsuri la ntrebrile
ultime n Iormele vechi, ortodoxe ale religiilor lumii. Guenon a limpezit si a
preschimbat perspectiva intelectual a Printelui SeraIim. Mai trziu el
scria: ,Guenon a Iost cel care m-a nvtat s caut si s iubesc adevrul mai
presus de toate, si s nu m multumesc cu nimic altceva."
Educatia Printelui SeraIim l nvtase s vad toate lucrurile n termenii
progresului istoric, conIorm conceptiei evolutioniste a epocii moderne.
Dup descoperirea lui Guenon, a nceput a vedea lucrurile n termenii deca-
dentei istorice.
n cartea sa, Domnia cantittii i semnele vremurilor, Guenon explica
cum eliminarea principiilor duhovnicesti traditionale dusese la o drastic de-
generare a omenirii, artnd cum stiinta veacului al douzecilea, cu tendinta sa
de a reduce totul doar la nivel cantitativ, degradase conceptia omului despre
adevrata cunoastere, limitndu-i viziunea la temporal si material.
Guenon scria altundeva c ,ncercnd a reduce totul la statura omului luat
ca scop n sine, civilizatia modern s-a scuIundat treapt cu treapt, pn la
nivelul elementelor si telurilor lui celor mai de jos, doar cu putin pest e
satisIacerea nevoilor inerente laturii materiale a Iirii sale"
4
. n ncercarea de a
umple golul lsat de stiint si materialism n epoca modern, au rsrit
,pseudo-religiile"; acestea, conIundnd realitatea psihic cu cea duhovni-
ceasc, nu au Icut dect s ascund si mai mult adevrul.
' Rene Guenon, Crisis ofthe Modern World, Luzac & Co., Londra, 1975, p. 8.
8
PREFATA EDITORULUI
Guenon scria c ,lumea modern luat n sine este o anomalie, ba chiar un
Iel de monstruozitate", privind teoria stiintiIic modern despre evolutie, ce
Iusese alctuit n ncercarea de a explica universul n chip pur naturalist, ca pe
o progenitur a acestei monstruozitti. n evolutionism, scria el, ,ntreaga
realitate e plasat n devenire, implicnd, pn la urm, tgduirea oricrui
principiu neschimbtor si, prin urmare, a oricrei metaIizici."
5

Este Ioarte probabil ca Guenon s-1 Ii Icut pe Printele SeraIim s pun la
ndoial evolutionismul chiar nainte de a Ii nceput convertirea sa la cres-
tinismul ortodox. ,Am nceput s chibzuiesc mai adnc la aceast problem |a
evolutionismului|", si amintea mai trziu Printele SeraIim. ,Am nceput s
vd c adeseori ceea ce se numeste stiint nu este nicidecum un fapt, ci
filosofie, si am nceput s disting cu mult bgare de seam faptele tiintifice de
filo sofia tiintific."
n primul su an de Iacultate la Pomona, Printele SeraIim avusese ncre-
dere n perspectiva stiintiIic modern. Studiindu-1 pe Guenon, nc mai privea
stiinta modern ca pe o cale de cunoastere, dar acum o vedea ca pe o
,cunoastere dintre cele mai de jos si mai comune".
Guenon i artase printelui SeraIim ce trebuie s lase n urm si-1 pornise pe
calea ctre Adevr, Ir ns a-i arta destinatia Iinal. A aIlat aceast destinatie
atunci cnd, printr-o minune, a descoperit c Adevrul pe care-1 cuta era o
Persoan - Iisus Hristos - al'Crui chip Iusese pstrat nedeIormat n predania
ortodox a nsusi acelui crestinism pe care mai nainte l respinsese.
n crestinismul ortodox, Printele SeraIim a aIlat adevrata, vechea con-
ceptie asupra lumii care s o nlocuiasc pe cea evolutionist a modernittii;
iar cheia acelei conceptii asupra lumii a aIlat-o n scrierile SIintilor Printi
ortodocsi. A nteles c teologia SIintilor Printi se ntemeia pe descoperirea
vie si personal a lui Dumnezeu Icut omului, si deci era de un nivel inIinit
mai nalt nu doar dect stiinta, ci chiar dect intuitiile metaIizice pe care le
dobndise prin Guenon. N-a ncetat niciodat s pretuiasc pasul crucial pe
care-1 constituise Guenon pe calea sa ctre Adevr, dar acum vedea c de-
mersul metaIizic, ce asaz ntelegerea mintii omenesti deasupra teologiei
dumnezeieste revelate, este plin de primejdii, ducnd la amestecarea marilor
adevruri cu subtile rtciri. Desi nainte se ntemeia pe propria minte pentru a
ajunge la Adevr, acum stia c trebuie s-si smereasc mintea naintea
Adevrului n Persoan: Iisus Hristos. La scurt timp dup convertire, scria:
,Cnd m-am Icut crestin, mi-am rstignit de bun voie mintea, si toate
crucile pe care le port mi-au Iost doar izvor de bucurie. Nu am pierdut nimic si
am cstigat totul."

5
Rene Guenon, The Reign of Quantity and the Signs of Times, Luzac & Co., Londra, 1953, p.
265.
9
3. Rdcinile evolutionismului
n primii ani de dup convertirea sa, Printele SeraIim a Icut o cercetare
minutioas a istoriei IilosoIice a civilizatiei apusene, spre a ntelege pe deplin
cauzele din trecut, starea prezent si dezvoltarea viitoare a apostaziei apusene
de la ,Vechea Ordine" a civilizatiei crestine traditionale. Din acest studiu
trebuia s ias al su ,magnum opus" IilosoIic, intitulat imprtia omului i
imprtia lui Dumne:eu.
n capitolul patru al lucrrii pe care si-o propusese, Printele SeraIim
avea s discute noua Iizic propus la sIrsitul Renasterii de ctre rationalistii
Bacon si Descartes, care priveau universul ca pe un sistem nchis, tintind s
descopere cauzele prime si naturale (adic nedumnezeiesti) ale tuturor
Ienomenelor Iizice.
6
n acelasi capitol urma s descrie IilosoIia modern a
progresului, ce s-a ivit la sIrsitul Iluminismului, nlocuind conceptia despre o
lume stabil ce caracterizase mare parte din gndirea Luminilor. Aceste dou
angajamente IilosoIice a priori - Iat de naturalism si Iat de progres -au
alctuit stratul germinator din care a iesit teoria evolutiei, propus nti de
bunicul lui Darwin, Erasmus, n 1794. Cum observa mai trziu Printele
SeraIim, ,Aceast teorie s-a dezvoltat in paralel cu mersul filo sofiei moderne
incepand de la Descartes, cu mult nainte de a Ii existat vreo dovad
stiintiIic a ei."
Cercetarea ntreprins de Printele SeraIim pentru cartea propus a Iost
prodigioas. A scris mii de pagini de Iise, ns lucrarea nu a Iost niciodat
terminat, aIar de capitolul sapte, despre Nihilism.
7
Prin 1963, mpreun cu
colaboratorul su, viitorul Printe Gherman, a Iost puternic implicat n initierea
unei Frtii Crestin-Ortodoxe n San Francisco si deschiderea primului
magazin din America ce vindea exclusiv materiale ortodoxe.
4. Cugetul Sfintilor Printi
ntre timp, ndrumtorul duhovnicesc al Printelui SeraIim, sIntul si I-
ctorul de minuni Arhiepiscop Ioan Maximovici, ncepuse un sir de cursuri
teologice la care Printele SeraIim a participat de cteva ori pe sptmn,
vreme de trei ani. Desi Printele SeraIim era un american convertit si toate
cursurile se tineau n ruseste, el a absolvit n Iruntea clasei. Printre alte materii
parcurse, a nvtat patristic cu Episcopul Nectarie (ucenic al Mnstirii
Optina, cel care mai trziu 1-a hirotonit preot) si Vechiul Testament cu Arhi-
" Pentru o discutie bine documentat asupra rdcinilor istorice ale naturalismului vezi Michaet
Denton, Evoluticm: A Theory in Crisis, Adler& Adler, Bethesda, Maryland, 1986, pp. 71-73.
Publicat postum ca o carte separat, cu titlul Nihilism. The Root of the Revolution of the
Modem Age, Fr. Seraphim Rose Foundation, Forestville, CaliIornia, 1994. (Cf ed. rom:
Nihilismul. Rdcinile revolutiei in epoca modern, Ed. Anastasia, Bucuresti, 1997; n. tr.)
PREFATA EDITORULUI
mandritul Spiridon (un staret nainte-vztor si omul cel mai apropiat de
Arhiepiscopul Ioan). Aici, spre deosebire de ideile rationalist-evolutioniste
ce i Iuseser predate n scoal, Printele SeraIim a nvtat ceea ce Dumnezeu
nsusi ne-a descoperit asupra zidirii universului si asupra Iirii lumii zidite
ntru nceput, asa cum a Iost transmis prin Scripturi si SIintii Printi cei
purttori de Dumnezeu de-a lungul veacurilor. ndrumtorii Printelui SeraIim
- Arhiepiscopul Ioan, Episcopul Nectarie si Printele Spiridon - erau ei nsisi
SIinti Printi ai vremilor moderne, astIel c Printele SeraIim a Iost n stare s
primeasc predania patristic nu doar din crti, ci de la purttorii vii ai
predaniei. AstIel c ntelesul Crtii Facerii i s-a dezvluit prin buzele
pstrtorilor vii ai sIinteniei.
n 1969, Printele Gherman si Printele SeraIim s-au mutat n muntii din
nordul CaliIorniei, unde s-au clugrit, continundu-si lucrarea misionar orto-
dox prin scrierea, traducerea si tiprirea de lucrri ortodoxe. Acolo, n sihstria
lor din pdure, Printele SeraIim a continuat s se ptrund de Scriptur si scri-
erile Printilor, aIlndu-si hrana pe adevratele psuni ale suIletului. Dup ani
de studiu, a dobndit o vast cunoastere a nvtturii patristice, ce i Iusese deja
situat n contextul potrivit prin cursurile pe care le urmase la San Francisco.
Cnd se reIerea la o anume tem n scrierile sale, Iolosea o larg categorie de
surse patristice, att vechi, ct si modeme, att din crestintatea rsritean, ct si
din cea apusean, multe dintre ele obscure si netraduse pn atunci n
englezeste.
Totusi, telul Printelui SeraIim n-a Iost acela de a ajunge un erudit spe-
cializat n SIintii Printi. Asemenea specialisti, scria el, sunt adesea ,cu totul
strini de adevrata traditie patristic, si nu Iac dect s-si cstige existenta pe
seama ei". Ca ntotdeauna, el avea s mearg mai adnc, s cuprind ntreaga
imagine. Avea s ptrund scrierile Printilor nu numai n mod intelectual, ci
chiar s dobndeasc cugetul lor, s nvete s gndeasc, s simt si s
priveasc lucrurile asa cum au Icut-o ei. Voia ca Ielul lor de-a Ii s Iie si al
su. Prea adeseori n ortodoxia contemporan exist tendinta de a rein-terpreta
Credinta astIel nct s se adapteze la mentalitatea omului modern. Printele
SeraIim stia c trebuie s Iac cu totul dimpotriv: s-si potriveasc constiinta
dup cugetul Printilor, s se integreze cu totul n continuitatea de dou mii de
ani a experientei crestine.
SuIerea chiar pentru aceasta, rugndu-se cu ardoare lui Dumnezeu. Se
adresa n chip personal vechilor SIinti Printi ca unor Irati ntru credint din
Trupul lui Hristos si ca unor purttori ai ntelepciunii dumnezeiesti, astIel
nct s i se dea s vad cum ntelegeau ei realitatea. Se simtea ndeosebi
apropiat de un Printe din veacul al patrulea, SIntul Vasile cel Mare, care
printre multe alte realizri majore a scris o suprem tlcuire patristic a
Celor Sase Zile ale Facerii.
n introducerea la vietile si scrierile Printilor pentru cititorii din ziua de
azi, Printele SeraIim scria despre valoarea lor de nepretuit:
11
CARTEA FACERII, CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR
,Nu exist nici o problem a vremurilor noastre tulburi care s nu-si
poat aIla rezolvarea printr-o atent si evlavioas citire a SIintilor Printi:
Iie c e vorba de probleme IilosoIice complicate precum evolutia, sau
de chestiuni morale concrete precum avortul, euthanasia si controlul
nasterilor... n toate aceste probleme, SIintii Printi si Printii nostri n
viat care urmeaz lor ne sunt cei mai siguri cluzitori."
8

5. Evolutie i hiliasm
Pe cnd lucra la imprtia omului i imprtia lui Dumne:eu, Printele
SeraIim identiIicase credinta omului modern cu o Iorm secularizat de
hiliasm. credinta n inevitabilitatea progresului si n perIectibilitatea lumii
acesteia czute. Prin credinta sa n dezvoltarea treptat de la inIerior la supe-
rior, evolutionismul era strns legat de hiliasm; sau, cum spune Printele
SeraIim, era ,o consecint aproape inevitabil a acestuia".
mpreun cu hiliasmul, evolutia era ceea ce Printele SeraIim numea ,o
Iort primordial adnc nrdcinat, ce pare s pun stpnire pe oameni cu
totul n aIara atitudinii si judectii lor constiente. (Si este ct se poate de
Iiresc s Iie asa: ea a Iost semnat n Iiecare dintre noi nc din leagn, si
deci e Ioarte greu a o evidentia si a o privi rational.)" Ca ecou la cuvintele lui
Julian Huxley, care la Centenarul Darwin numise evolutia un ,model de
gndire", Printele SeraIim spunea c ea era ,un model de gandire potrivnic
ortodoxiei, nu doar o oarecare alt idee". Si acest model de gndire, observa
el, urma un parcurs ce era ,chiar opusul nvtturii crestine":
,FilosoIia evolutionist a ridicrii din animale pare desigur de nempcat
cu conceptia crestin a cderii din Rai, si ntreaga noastr conceptie asupra
istoriei va Ii negresit determinat de Ielul n care credem !" Tocmai modelul
de gndire hiliasto-evolutionist a Iost acela care a produs miscri
politico-religioase precum socialismul international (globalis-mul) si
ecumenismul. Toate aceste miscri mprtsesc acelasi tel hiliast: o ,nou
ordine" viitoare unde toate rnduielile anterioare, privite ca avnd legtur
cu o anumit treapt a procesului, vor Ii n ntregime schimbate. La Iel cum n
ideea evolutiei biol ogice orice deosebiri ntre organisme sunt estompate -
ntruct organismele se transIorm din unul n altul n perioade de milioane de
ani - tot asa toate deosebirile ntre natiuni si religii se estompeaz n ,noua
ordine mondial" a hiliasmului.
8
,The Holy Fathers oI Orthodox Spirituality: Introduction", n The Orthodox Word, nr.
58/1974, p. 195.

PREFATA EDITORULUI
6. , Traditionaliti" in favoarea evolutiei
Pentru Printele SeraIim era vdit c evolutionismul, cu nenumratele
sale corolare din gndirea si viata modern, era n antitez cu conceptia orto-
dox despre lume pe care o mbrtisase. El scria:
,Am privit ntotdeauna evolutia, cu toate ramiIicatiile ei, ca pe o n-
semnat parte a bagajului intelectual al Americii moderne pe care l-am
lsat n urm cnd am devenit ortodox, si n-am vzut niciodat ca vreun
crestin ortodox constient s o priveasc ca pe ceva Ir important, mai
ales acum cnd multi savanti au abandonat-o (pe temeiuri pur stiintiIice),
cnd temeiurile pseudo-religioase ale adeptilor ei sunt att de vdite si
cnd ea este att de legat de ecumenismul masonic si ntreaga pers-
pectiv pseudo-religioas."
Abia n 1973 a aIlat Printele SeraIim ct de departe ajunseser crestinii
si ortodocsi n acceptarea evolutionismului. n luna Iebruarie a acelui an el a
sprijinit si a ncurajat pe un proIesor de la o scoal de stat, A.Y., s scrie si s
publice un articol ortodox mpotriva evolutionismului. Articolul, cum scria
mai trziu Printele SeraIim, ,atingea un lucru Ioarte proIund". El ridica o
problem Ioarte delicat, pe care pn atunci cei mai multi dintre crestinii
ortodocsi din Apus preIeraser s nu o discute. Curnd dup aparitia
articolului au nceput s apar articole n principalele publicatii ortodoxe (mai
ales n cele ale Bisericii Ortodoxe Americane si ale Arhiepiscopiei Grecesti) n
sprijinul evolutionismului. Lucrul nu 1-a surprins pe Printele SeraIim, cci
stiuse nc de la convertirea sa c multi dintre ortodocsii din curentul principal
din America se predaser duhului lumii acesteia si modelor ei intelectuale.
Totusi, a Iost cu adevrat surprins cnd apropiatii si ortodocsi
,traditionalisti", care asemeni lui se mpotriveau ecumenismului, s-au ridicat
si ei n Iavoarea evolutionismului si l-au condamnat Ir nconjur pe A.Y.
pentru articol! ,Sincer vorbind", scria Printele SeraIim, ,suntem uimiti c
oameni asa de ageri n probleme ecleziologice, ecumenism etc, par a nu se Ii
gndit prea mult la un lucru att de nsemnat precum evolutia; si aceasta
probabil Iiindc ea pare a se aIla n aIara sIerei bisericesti."
Unui astIel de ortodox ,traditionalist" Printele SeraIim i scria:
,Suntem cu totul de acord cu A.Y. c evolutia este unul din cele mai
primejdioase concepte cu care se conIrunt crestinul ortodox de astzi
-Iiind poate adevrata cheie (intelectual) a asaltului asupra Bisericii, a
nssi IilosoIiei (cci exist asa ceva !) venirii lui Antihrist.'" Gndind astIel,
el 1-a ncurajat pe A.Y. s scrie o brosur despre evolutio-nism. ntre timp si-a
Icut propriul studiu aproIundat, att al teoriei stiintiIice a evolutiei, ct si al
nvtturii SIintilor Printi despre creatie, lumea zidit ntru nceput si omul
zidit ntru nceput. A descoperit c Printii din vechime, desi nu respingeau
evolutionismul per se (atta vreme ct nu Iusese inventat pn de curnd),
oIer Iundamentul combaterii hotrte a principale-

lor sale teze. Ei au vorbit pe larg despre deosebirea dintre ,Ielurile" de orga-
nisme, att n momentul Iacerii lor, ct si dup aceea, si erau n chip limpede
mpotriva oricrei IilosoIii ce ar Ii conIundat aceste deosebiri. nvttura lor
ngduia variatia n interiorul Iiecrui ,Iel", ceea ce se poate observa si dovedi
stiintiIic, dar se mpotrivea cu trie ideii c un Iel se poate preschimba
ntr-altul, lucru ce nu a Iost dovedit stiintiIic nici pn n ziua de azi.
Cercetnd nvttura SIintilor Printi despre zidirea omului si a lumii,
Printele SeraIim a aIlat-o att de clar, nct era ,pur si simplu uimit de pu-
terea pe care evolutia o avea chiar asupra cugetelor ortodoxe instruite. Iat
puterea lumii acesteia si a ideilor sale la mod !"
Toti purttorii vii ai predaniei patristice pe care-i cunostea Printele SeraIim
erau constienti de Iaptul c teoria evolutionist era mai curnd o credint dect
simpl stiint. ns criticii articolului lui A.Y. se reIereau mereu la un scriitor
ortodox traditionalist si doctor n medicin, Dr. Alexandru Kalomi-ros, ca la o
persoan ce era n Iavoarea evolutiei. Neputnd citi articolul lui Kalomiros n
greceste, Printele SeraIim se simtea Irustrat de a i se arunca mereu n Iat
numele acestuia. Apreciase mult traducerea englez a puternicei critici Icute
de Kalomiros ecumenismului, impotriva mincinoasei uniri, si nu-si putea
nchipui cum acelasi autor putea Ii n Iavoarea evolutiei. El i-a scris lui
Kalomiros, ntrebndu-1 despre pozitia sa, iar acesta a Igduit c-i va trimite
un rspuns amnuntit n englezeste, cu citate din SIintii Printi. ,l asteptm
Ir prejudecti si cu nerbdare !", scria Printele SeraIim. ,Ndjduim s
primim o conIirmare a bnuielii noastre c a Iost Iolosit pe nedrept ca un
presupus adept al evolutiei."
Cteva luni mai trziu, Printele Gherman si Printele SeraIim au primit o
epistol de patruzeci de pagini de la Kalomiros. ,Trebuie s mrturisesc",
scria Printele SeraIim, ,c este mult mai socant dect ne asteptam - s ex-pui
nvttura evolutionist nici mcar nIrumusetat ori aranjat, ncununat
cu animalul evoluat Adam si cel ce tgduieste evolutia tgduieste
SIintele Scripturi. ntr-un Iel suntem totusi mai curnd multumiti -cci
acum am aIlat pentru prima dat un respectabil evolutionist ortodox ce
accept s spun pe Iat lucruri pe care altii, cred eu, se tem s le rosteasc cu
glas tare."
Printele SeraIim si-a dat toat silinta s alctuiasc un rspuns, care s-a
dovedit a Ii la Iel de lung ca si scrisoarea Doctorului Kalomiros. Scrisoarea
Printelui SeraIim - de Iapt, un tratat - este o capodoper de gndire patristic,
si astzi nu putem Ii dect recunosctori c corespondenta sa cu Dr. Kalomiros
1-a inspirat s-1 scrie. Pn astzi, ea este cea mai limpede si mai deplin
combatere patristic a evolutionismului scris vreodat.

PREFATA EDITORULUI
7. Latura tiintific a problemei
ncepnd de atunci, ideea initial de a scoate o brosur asupra
evolu-tionismului nu i s-a mai prut potrivit Printelui SeraIim. Acum,
mpreun cu A.Y., au nceput s se gndeasc la scrierea unei crti ntregi.
Printele SeraIim urma s scrie despre nvttura patristic privind creatia si
ntiul om, ca si despre originile IilosoIice ale evolutiei, pe cnd A.Y. urma s
scrie despre evolutie ca teorie stiintiIic si despre ,evolutia crestin". ,Studiul
nostru", scria Printele SeraIim, ,ar trebui s dea o imagine complet,
care ndjduim c va limpezi multe minti. Cu sigurant, ea mi-a limpezit
propria minte, cci la multe din aspectele problemei nu m gndisem pn
atunci n chip amnuntit."
Corespondenta Printelui SeraIim cu Dr. Kalomiros i-a artat nsemntatea
Iaptului de a Ii la curent cu discutiile stiintiIice asupra subiectului evolutiei. Dr.
Kalomiros se mndrea c este mai presus de aceste discutii, ntruct ele erau
,occidentale" si deci ,neortodoxe". ns Printele SeraIim arta c:
,Problema evolutiei nu poate Ii nicidecum discutat dac nu ai un temei
pentru ntelegerea laturii sale stiintiIice (a dovezilor sale stiintiIice), ca
si a mai vastei IilosoIii a evolutiei ntemeiate pe ea (Teilhard de Chardin
etc.)... Nu vreau s spun c trebuie s Iii un specialist n stiint spre a
discuta latura stiintiIic a problemei cci latura stiintiIic nu este cea
mai important si, de obicei, specialistii cad n capcana de a se concentra
prea mult asupra ei; dar, dac nu cunosti suIicient latura stiintiIic, nu vei Ii
n stare s pricepi problema n ntregul ei. Nu vei putea spune cu certitudine,
de pild, dac omul a Iost pe pmnt acum vreo sapte sau opt mii de ani
(mai mult sau mai putin, cum spun adeseori Printii), dac esti cu totul
nestiutor n ce priveste principiile datrii ra-diometrice, straturile
geologice etc, care dovedesc c omul are o vechime de milioane de
ani. Iar asemenea cunostinte nu sunt nicidecum ezoterice - principiile de
baz ale datrii radiometrice (atta ct e nevoie pentru a le arta punctele
tari si cele slabe) se pot explica ntr-un articol destul de scurt...
9
Este doar
un exemplu care ne arat c, pentru a da de captul problemei, este nevoie
s avem o cunoastere de baz, chiar ca proIani, a dovezilor stiintiIice pentru
si mpotriva evolutiei. Dac oamenii sunt ct de ct obiectivi, Ir a voi s
aib dreptate cu orice pret, asemenea probleme nici n-ar trebui s
strneasc dezbateri prea ptimase. Ca principiu de temelie, desigur,
trebuie s pornim de la Iaptul c adevrul stiintiIic (opus Ieluritelor preri
si prejudecti) nu poate contrazice adevrul descoperit dumnezeieste, cu
conditia s le ntelegem pe amndou n mod corect."
'' Dm un astfel de articol n Anexa 4.
15
Dup cum am vzut, n prima jumtate a secolului douzeci savantii se
Iereau s pun la ndoial modelul evolutionist. Testau orice alt ipotez, n
aIar de aceasta - cci pe ea se sprijineau toate celelalte, ntreaga clasiIicare a
notiunilor lor. Cei ctiva savanti - printre care unii Ioarte nsemnati - ce
ndrzneau s submineze aceast dogm erau socotiti ,eretici" si pusi pe
lista neagr. Cnd Dr. Kalomiros Irecventa scoala, n anii 1950, nu numai c nu
era la mod, ci era de-a dreptul o blasIemie s nu crezi n evolutie; de aici si
ncercrile sale ca patrolog, de a-i Iace pe vechii Printi s cread si ei n
aceasta.
Dup anii cincizeci situatia a nceput a se schimba. Unul cte unul, ,opo-
zantii tcuti" pomeniti la Centenarul Darwin ncepur s ias la iveal. Savanti
reputati ncepur s ridice serioase ndoieli asupra evolutiei, si erau de-acum
prea multi pentru a mai Ii redusi la tcere. Progresele ,stiintelor grele", ale
geneticii moleculare, embriologiei etc, puneau mari diIicultti savantilor n a
mpca datele lor cu modelul neodarwinist. Au aprut crti stiintiIice ce
criticau teoria lui Darwin, printre care lmplications of Evolution (Implicatiile
evolutiei) (1961) de G. A. Kerkut, proIesor de Iiziologie si biochimie la
Universitatea Southampton, Anglia, si LEvolution du vivant (Evolutia
organismelor vii) (1973) de Pierre P. Grasse, unul dintre cei mai mari biologi
n viat, Iost presedinte al Academiei Franceze de Stiinte. Dr. Grasse si
ncheia cartea cu acest nimicitor rechizitoriu al evolutiei darwiniste:
,Prin uzul si abuzul unor postulate ascunse, al unor ndrznete si adesea
nentemeiate extrapolri, s-a creat o pseudo-stiint. Ea prinde rdcini n chiar
miezul biologiei, Icnd s rtceasc numerosi biochimisti si biologi, ce
cred n mod sincer c acuratetea conceptelor Iundamentale a Iost
demonstrat, ceea ce este departe de realitate."
10
n ciuda unor astIel de
aIirmatii ale unor savanti de prim mrime, dezbaterea asupra teoriei
evolutioniste ca o pseudo-stiint a rmas n mare pare ntre zidurile
institutiilor stiintiIice, neIiind nc cunoscut publicului. n ce priveste
publicul american, evolutia era nc o realitate de necontrazis n anii saptezeci,
tot pe ct Iusese si n anii cincizeci, cnd att Printele SeraIim, ct si Dr.
Kalomiros Irecventau liceul. Oamenii care ar Ii vrut s aIle ce se ntmpla cu
adevrat n mediile stiintiIice ar Ii trebuit mai nti s se Iamiliarizeze cu
crtile si revistele de specialitate.
n dorinta sincer de a sti ce avea de spus stiinta modern despre evolutie -
ce anume era ntr-adevr dovedit si ce anume era speculatie - Printele Se-
raIim a studiat principalele lucrri stiintiIice, ca si lucrrile de popularizare
asupra ,dovezilor" evolutiei si originii omului. A stat de vorb si cu savanti ce
lucrau n institutiile cele mai importante, care i-au spus c pn si ntre
10
Am citat dup traducerea englez a cit ii lui Pierre P. Grasse, Evoluti on of Livi ng
Organisms, Academic Press, New York, 1977, p. 202.
16
PREFATA EDITORULUI
adeptii evolutiei multi admiteau c nu exist de Iapt dove:i pentru aceasta, ci
doar c ,este mai logic" sau c ,alternativa ei este de neconceput" - adic
Iacerea lumii de ctre Dumnezeu. Pentru un savant autentic, sustineau ei,
simpla teorie a evolutiei este un mijloc destul de convenabil de clasiIicare,
iar un alt model la Iel de stiintiIic ar putea Ii tot att de acceptabil.
Prin studiile si contactele sale personale, Printele SeraIim, desi nu avea o
diplom n stiintele naturale, era mult mai la zi cu stadiul la care ajunsese
teoria evolutiei dect Dr. Kalomiros. Asigurndu-1 pe Dr. Kalomiros c nu
era ,mpotriva stiintei", el i scria:
,Se pare c nu sunteti la curent cu marea cantitate de literatur stiintiIic
din ultimii ani care este extrem de critic la adresa teoriei evolutioniste,
vorbind de trecerea ei n rndul poeziei si metaIorelor, n locul teoriilor
stiintiIice (ProI. Constance, proIesor de botanic la Berkeley University
din CaliIornia), sau chiar i neag cu totul validitatea. Dac doriti (desi nu
prea are rost!), as putea ntr-adevr s alctuiesc o list cu sute (dac nu chiar
mii) de savanti reputati care n prezent Iie nu cred de loc n evolutie, Iie
aIirm c e o teorie stiintiIic Ioarte ndoielnic." n studiile sale, Printele
SeraIim aprecia lucrrile savantilor creationisti, un grup de crestini
protestanti ce erau oameni de stiint proIesionisti. Miscarea creationismului
stiintiIic primise un impuls n America prin publicarea Iecundei crti The
Genesis Flood (Potopul din Cartea Facerii) de Dr. Hen-ry Morris si Dr.
John Whitcomb n 1960 (la doar un an de la Centenarul Darwin)
11
, iar
dezvoltarea ei a coincis exact cu ndoielile tot mai mari asupra teoriei
evolutioniste din mediul stiintiIic. nc de la nceput, strategia sa a Iost
aceea de a scoate n evident nu ct de mult contrazice evolutia Biblia, ci ct
de mult contrazice ea dovezile stiintei. Succesul imediat si inIluenta sa au
Icut ca evolutionistii s reia oIensiva, caricaturiznd pe creationisti si
acuzndu-i de partizanat religios, Ir a-si mrturisi propriul partizanat
religios. Iat ce scria Dr. Henry Morris:
,Rspunsul taberei evolutioniste la argumentele creationistilor nu a
Iost unul stiintiIic, ci emotional. Planul de btaie este evident intimidarea.
A.C.L.U. d n judecat sau amenint cu darea n judecat ori de cte ori
se ia n considerare un demers cu dou modele (creatie/evolutie) n nv-
tmnt. Un adevrat val de tirade anti-creationiste s-a revrsat prin mij-
loacele de inIormare liberale, ca si prin ziare si crti din tabra educatio-
nal-stiintiIic oIicial. Evolutionistii sar n sus de bucurie la cel mai mic
semn de citare gresit ori nentelegere pe care o pot descoperi n abundent
argumentata literatur creationist, pe cnd propriile scrieri sunt sa-
11
O miscare similar a luat Iiint n 1932 n Anglia; ea se intitula Miscarea de Protest mpotriva
Evolutionismului. Initiatorul ei a Iost biologul Douglas Dewar. Continundu-si lucrarea pn
astzi, ea este cunoscut acum ca Miscarea Pentru Stiinta Creationist.
17
turate de citate scoase din context si rstlmciri Ilagrante ale argumen-
telor creationiste."
12

AstIel, n momentul cnd Printele SeraIim alctuia acel studiu aproIundat
al subiectului, pe la nceputul anilor saptezeci, n mintea oamenilor miscarea
creationist era obiect de ridiculizare. Chiar si Printele SeraIim a Iost la
nceput sceptic asupra miscrii, nu Iiindc ar Ii Iost inIluentat de opinia
public (n care nu avea deloc ncredere), ci Iiindc vedea cum miscarea se
ntemeia pe o interpretare protestant de tip rationalist si ,de bun simt" a
Bibliei, n loc de tlcuirea dumnezeieste descoperit a SIintilor Printi
ortodocsi. Totusi cnd a ajuns s studieze crtile scrise de liderii
crea-tionismului stiintiIic - mai ales Potopul din Cartea Facerii si
Creationism tiintific, ambele de Dr. Henry Morris - a Iost impresionat de
cercetarea lor minutioas si de prezentarea sobr si bine chibzuit.
,Prezentarea Icut de ei ,modelului creationist", scria el, ,e o apropiere
promittoare de o perspectiv mai obiectiv asupra ntregii probleme".
Printele SeraIim nu astepta de la savantii creationisti s rezolve proble-
mele teologice si IilosoIice. (Pentru aceste probleme recurgea, desigur, la
SIintii Printi si la IilosoIii ortodocsi traditionalisti, precum Ivan V.
Kire-evski, Episcopul Ignatie Briancianinov si Konstantin Leontiev.) Mai
curnd, Iolosea lucrrile savantilor creationisti spre a Iace Iat ntrebrilor
ridicate de stiinta modern, spre a-si sprijini nvttura pe care o aflase defa n
teologia patristic. Desi savantii respectivi erau cu adevrat lipsiti de
ntelegerea patristic a Iirii omului si a lumii zidite ntru nceput (si, n general,
a ntregului domeniu patristic de tlcuire a Crtii Facerii), crtile lor
prezentau Iapte ce trimiteau la statornicia ,Ielurilor" de animale, la Potopul
lumii si la o creatie (relativ) recent - lucruri pe care Printele SeraIim le
gsise aIirmate Ir echivoc n scrierile SIintilor Printi. Prin urmare, Ir voia
lor, savantii protestanti slujeau n multe cazuri drept aprtori activi ai
ortodoxiei patristice.
Respectul Printelui SeraIim Iat de acest curajos grup de savanti a sporit si
mai mult cnd a luat legtura cu Institutul de cercetri creationiste, situat n
orasul su natal, San Diego. S-a abonat la revista lor, Acts and Facts, discutnd
adesea noile articole mai interesante cu Iratii din mnstire. Semnala adeseori
crestinilor ortodocsi numeroasele crti scoase de Institut, ncepnd cu lucrarea
introductiv, Creationism. tiintific.
12
Henry M. Morris, Scientific Creationism, Master Books, Green Forest, Arkansas, ed. a 2-a,
, p. xiv.
13
Pretuirea cu care ajunsese s priveasc Institutul de cercetri creationiste se poate vedea
din ultima sa cuvntare despre creatie/evolutie, tinut doar cu cteva sptmni nainte de
moarte, unde vorbea pe larg despre Institut si lucrarea acestuia. Vezi Anexa 3 de la sfryitul
citii.
18
PREFATA EDITORULUI
. , Cursul de supravietuire " i cursurile despre , Cartea Facerii"
Cartea plnuit de Printele SeraIim n-a Iost niciodat terminat. A.Y. i-a
trimis Printele SeraIim ciorna propriilor sectiuni, pe care acesta a revzut-o si a
ampliIicat-o cu propriile texte, trimitnd-o chiar unui proIesor de stiinte naturale
pentru veriIicare; totusi, cartea continua s rmn n stare brut si Iragmentar.
ns ntre timp Printele SeraIim continua s Iac cercetri, s scrie si s
vorbeasc despre evolutie si despre perspectiva patristic asupra creatiei.
n vara anului 1975, cu scopul de a oIeri pelerinilor veniti la mnstire o
ntemeiere n ortodoxie, Printele Gherman si Printele SeraIim au tinut un
curs de trei sptmni, pe care l-au intitulat ,Academia Teologic Noul
Valaam". Printele SeraIim a tinut un sir de conIerinte despre dezvoltarea
gndirii apusene, de la Marea Schism pn n prezent. Pentru toate acele
cuvntri si-a alctuit planuri extinse, sistematizndu-si vastele cercetri
istorice si IilosoIice pe care le Icuse pentru imprtia omului i imprtia lui
Dumne:eu. Era rodul ntregii experiente acumulate ca crestin ortodox, nu doar
al cercetrilor sale anterioare. Acum era cu mult mai bine pregtit dect nainte
ca s-si nItiseze cunoasterea ntr-un mod care s aib si o aplicare practic n
viata oamenilor de azi. Si-a intitulat sirul de conIerinte ,Curs de
supravietuire", Iiindc credea c, dac oamenii vor s supravietuiasc astzi ca
crestini ortodocsi, trebuie s nteleag apostazia, s stie de ce epoca modern
este asa cum este. Pentru a se putea Ieri, omul trebuie s aib o oarecare idee
despre strategia inamicului su. Printele SeraIim si mai numea lectiile ,curs
de auto-aprare ortodox".
Printele SeraIim a tinut dousprezece conIerinte, Iiecare de mai multe
ore. Cea de-a unsprezecea conIerint avea ca tem evolutia. Aici Printele
SeraIim si-a Iolosit nu numai cercetrile anterioare, ci si studiile mai recente
pentru proiectata carte despre ntelegerea patristic a creatiei. n conIerint a
discutat evolutia din toate punctele de vedere - istoric, stiintiIic, IilosoIic si
teologic - ncheind cu prezentarea Ieluritelor tipuri de ,evolutionism cres-
tin", mai ales cel al lui Teilhard de Chardin. AstIel, conIerinta a Iost un
rezumat al tuturor reIlectiilor sale asupra subiectului de pn n 1975.
n anii urmtori, Printele SeraIim a continuat s scrie Iise si s schiteze
planuri reIeritoare la creatie si evolutie. Apoi, n 1981, cu doar un an nainte de
moarte, a abordat din nou subiectul cu toat seriozitatea. n timpul cursurilor
,Academiei Teologice Noul Valaam" din vara acelui an, a tinut o serie de
cursuri despre talcuirea patristic a primelor trei capitole din Cartea Facerii.
S-a trudit mult pentru pregtirea cursurilor, alctuind un voluminos manuscris
al unei tlcuiri verset cu verset, plin de citate patristice, dintre care multe
le-a tradus singur. Cei opt ani de cugetare, lectur si rugciune dedicati acestui
subiect nu Iuseser n zadar. Seria de lectii era produsul unui cuget patristic
matur, al unui om care, poate mai mult dect oricare altul n
19
vremile moderne, a cercetat ntregul nvtturii Printilor numai spre a aIla si
a elucida invttura patristic asupra facerii lumii. Si ct de nalt era n-
vttura Printilor pe care a extras-o, cu ct mai nsuIletitoare dect ncerc-
rile altora de a acomoda pe SIintii Printi cu modele intelectuale moderne !
La urmtoarele cursuri ale Academiei, n vara lui 1982, Printele SeraIim
si-a continuat tlcuirea la Facere, discutnd de aceast dat capitolele 4-11. Pe
neasteptate, la dou sptmni de la ncheierea cursurilor s-a mbolnvit, si
peste nc dou sptmni a trecut la odihna ntru Domnul. AstIel c tlcuirea
sa patristic la Facere a Iost ultima realizare a vietii sale.
9. Planul crtii
n primele planuri pentru cartea propus, Printele SeraIim socotea c ar Ii
mai bine s nceap cu discutarea evolutiei, artnd c nu exist dovezi
stiintiIice covrsitoare n sprijinul ei, apoi s prezinte ntelegerea patristic a
creatiei. Pe atunci se gndea c aceasta ar Ii Iost necesar ntruct, nainte ca
oamenii s poat aborda cu seriozitate nvttura patristic, trebuia mai nti
s nteleag c ceea ce nvtaser ntreaga viat despre Iaptul incontestabil al
evolutiei era, de Iapt, contestabil.
La sIrsitul vietii sale, Printele SeraIim gndea altIel. Ultima oar cnd a
vorbit despre planul crtii propuse spunea c ea ar trebui s nceap cu tl-
cuirea patristic a Facerii (adic sirul de conIerinte din anii 1981-1982),
care ar Ii Iost urmat de discutarea evolutiei. ,ntreaga imagine a ei ncepe s
mi se limpezeasc", scria el. ,Ar trebui intitulat cumva mai pozitiv (Ir
evolutie n titlu), de pild Cartea Facerii, crearea lumii i ntiul om. pers-
pectiva ortodox, iar prima parte si cea mai important s Iie doar o tlcuire
ortodox (dup SIntul Ioan Gur de Aur, SIntul EIrem etc.) a primelor ca-
pitole din Cartea Facerii, dezbtnd ,problemele" ridicate de omul modern n
cursul discutiei. Apoi, pe planul al doilea (mai putin de jumtate din carte), o
discutie asupra ntregii probleme a evolutiei." n prezenta compilatie postum
am urmat acest plan.
De ce a schimbat Printele SeraIim planul crtii ? O sugestie poate Ii aIlat
n urmtoarele cuvinte pe care Printele SeraIim le-a scris n primvara lui
1981:
,Gndindu-m la cursul meu despre Cartea Facerii din vara aceasta,
am recitit o parte din scrisorile Doctorului Kalomiros. Ce dezamgire ! ti
piere tot cheIul s te mai apuci de acest subiect cnd vezi cum l abor-
deaz... Oricine s-a convertit cu adevrat la crestinism va ncepe negresit
s-si regndeasc ntreaga perspectiv intelectual, nu-i asa ? Oare nu-i
aceasta adevrata problem a Doctorului Kalomiros... si a altor inte-
lectuali ce nu s-au convertit pe deplin, ori au adus cu ei n Ortodoxie pro-
priul bagaj intelectual ?"

PREFATA EDITORULUI
Printele SeraIim se sturase, de Iapt, de ideea de a trebui s prezinte n-
vttura patristic despre creatie exclusiv n legtur cu bagajul intelectual
modern al evolutionismului. Fcuse acest lucru n scrisoarea sa ctre Dr.
Ka-lomiros nc din 1974, dar acum, de cnd ncepuse a-si pregti tlcuirea
patristic cu opt ani n urm, se distantase de acea polemic. A vzut c ponde-
rea nvtturii patristice despre creatie era att de mare si captivant, nct,
prin comparatie, aIirmatiile nedovedite si gndirea conIuz a evolutionistilor
moderni pleau. nvttura patristic, a observat Printele SeraIim, putea
rezista sprijinindu-se pe propria autoritate dumnezeiasc, chiar n Iata mintilor
moderne crescute n nvttura evolutionist; iar o discutie asupra evolutiei era
necesar doar ca un lucru secundar.
. Schimbrile din anii opt:eci
Probabil c acesta Iusese principalul motiv pentru care Printele SeraIim
dorea s schimbe ordinea initial a crtii. Dar este posibil s mai Ii Iost un
motiv: n ultimii doi ani din viata Printelui SeraIim ncepuse s apar o schim-
bare n acceptarea evolutiei de ctre opinia public. Am pomenit mai devreme
cum n anii 1960-1970 ndoielile tot mai mari ale savantilor n legtur cu
neodarwinismul Iuseser, n mare parte, ascunse ntre zidurile comunittii stiin-
tiIice. Pe la sIrsitul anilor saptezeci, zidurile au nceput s se sparg. Prima
Iisur s-a produs cnd paleontologi de Irunte, precum Niles Eldredge si Stephen
Jay Gould, si-au publicat noua teorie evolutionist a ,echilibrului punctual",
spre a suplini lipsa Iormelor de tranzitie, evolutive, din datele oIerite de Iosile
(Iorme care ar Ii trebuit s existe, dup neodarwinismul clasic). Noua teorie nu
era deosebit de interesant pentru marele public, dar ceea ce era socotit a Ii cu
adevrat demn de aIlat era Iaptul c, contrar prerii ncettenite, arhiva IosiliIer
nu se potrivea deIel cu asteptrile darwiniste. Gould mergea pn acolo nct s
numeasc lipsa Iormelor de tranzitie ,secretul de Iabricatie al paleontologiei".
Faptul a devenit stire international, dnd impulsul urmtoarei Iaze din drmarea
esaIodajului darwinist.
O alt schimbare extrem de important, nceput n 1980, a Iost reaparitia
teoriei catastroIelor n geologie. Geologii au nceput s atace predominantul
model uniIormist, ce-1 inspirase pe Darwin (ideea c straturile sedimentare
s-au Iormat treptat, la intervale constante), demonstrnd c acesta era inca-
pabil s explice zcmintele de roci ale scoartei pmntului, si n special de-
pozitele de Iosile. Un numr de geologi, ce se autointitulau
,neo-catastro-Iisti", s-au rentors astIel la ideea c practic toate straturile s-au
Iormat prin inundatii si alte catastroIe de acelasi tip. Desi respingeau
catastroIismul biblic, pstrnd cadrul standard evolutionist/uniIormist al
miliardelor de ani, acesti geologi necreationisti au oIerit o conIirmare
secular a ceea ce geologii potopului, precum Henry Morris, spuneau de mai
multi ani.
21

n anii de dup moartea Printelui SeraIim, n 1982, au continuat s apar
noi schimbri. Tot mai multi savanti necrestini si necreationisti au Icut cu-
noscut c teoria neodarwinist nu poate explica noile date din domeniul
geologiei, paleontologiei, astronomiei, geneticii, Iizicii, biochimiei si al altor
stiinte. Unii caut un nou model, desi nu prea stiu unde s-1 gseasc. Ar Ii
desigur prea mult s socotim c toti acestia se vor ntoarce ctre ,modelul
creationist", ntruct, cum arta Printele SeraIim, nici creatia, nici evolutia
nu pot Ii dovedite n chip deIinitiv: de Iapt, amndou tin de credint si
Iilo-soIie, de o alegere initial.
De la moartea Printelui SeraIim au aprut o multime de crti Ioarte
bune, care au ajutat la aducerea la cunostinta publicului a erorilor
neodarwi-nismului. n 1985 a aprut cartea lui Michael Denton, cercettor
australian n biologie molecular, Evolution. A Theory in Crisis (Evolutia.
cri:a unei teorii), ce oIerea o critic sistematic a modelului evolutionist
actual din perspectiva mai multor discipline stiintiIice. Din punctul de vedere
al propriei discipline, Denton arta c descoperirile specialistilor n biologie
molecular arunc din ce n ce mai multe ndoieli asupra pretentiilor
darwiniste.

. Schimbrile din anii nou:eci. Phillip E. Johnson
' Evenimentul cel mai important si mai neasteptat n dezbaterile asupra
evolutiei din ultimii ani a Iost aparitia unui proIesor de stiinte juridice,
Phillip E. Johnson, ca unul dintre principalii critici mondiali ai
darwinis-mului. Johnson, care predase dreptul la Berkeley University din
CaliIornia vreme de aproape treizeci de ani, spune c una dintre specializrile
sale este ,analizarea logicii argumentelor si identiIicarea presupunerilor
aIlate ndrtul acelor argumente". n 1987, citind argumentele n Iavoarea
evolutiei din cartea lui Richard Dawkins, The Blind Watchmaker
(Ceasornicarul orb), a observat c ele se ntemeiau mai curnd pe retoric
dect pe stiinta exact. ,Am putut vedea", si aminteste el, ,c Dawkins si-a
realizat magia discursului cu aceleasi mijloace ce ne sunt att de Iamiliare
nou, avocatilor... Am luat la rnd toate crtile, ajungnd tot mai Iascinat de
evidentele diIicultti ale cazului darwinist - diIicultti ce Iuseser depsite
printr-o retoric nseltoare si o repetitie emIatic."
14

Johnson a observat si Ielul cum rspundeau colegii si din domeniul sti-
intei atunci cnd le punea ntrebri diIicile despre darwinism:
,n loc s ia n serios problemele intelectuale si s le riposteze, ei rspundeau
de obicei prin tot Ielul de divagatii si un limbaj imprecis, ceea ce s Icea cu
neputint discutarea obiectiilor reale Iat de darwinism. Este
14
Tini StaIIord, ,The Making oI a Revolution", Chrislianity Today (8 decembrie 1997).
,Darwinists Squirni under Spotlight: Interview wilh Phillip E. Johnson", Citi:en Maga:ine
(ianuarie, 1992).

v, PREFATAEDITORULUI - u , < - " w
exact Ielul n care vorbesc oamenii ce ncearc cu tot dinadinsul s nu n-
teleag un lucru.
Un alt mod de a evita problema era marele contrast pe care l-am ob-
servat ntre tonul extrem de dogmatic Iolosit de darwinisti cnd se adresau
publicului obisnuit si recunoasterea pe Iat, n cercurile stiintiIice, a
serioaselor diIicultti ale teoriei...
A Iost extrem de socant pentru mine ca, ptrunznd n acest domeniu, s vd
ct de deIectuos era, de Iapt, rationamentul su, ct de ilogic este ntregul
domeniu stiintiIic al evolutiei si ct de mult se opuneau savantii la aplicarea
oricrei logici n el. Am simtit deci c era o adevrat ocazie pentru cineva
din aIara stiintei, care era interesat de o corect gndire logic, mai curnd
dect de promovarea unui anumit set de solutii, si aceasta este misiunea pe care
mi-am asumat-o din acel moment... i"nn Este evident c biologii ce studiaz
o viat ntreag biologia sunt autoritti legitime n privinta amnuntelor despre
cele aIlate de ei n investigatia lor, iar cineva din aIar nu are cum s pun la
ndoial acele lucruri, dar cineva din aIar poate desigur s pun la ndoial
modul lor de gndire, mai ales cnd se vdeste c ei cred n ceea ce cred nu
din pricina a ceea ce stiu ca biologi, ci in ciuda a ceea ce stiu ca biologi.
Este o miscare IilosoIic ntemeiat pe materialism... Deci e o chestiune de
gndire, si astIel tine mai mult de disciplina mea dect de a lor.'"
15
n 1991
proIesorul Johnson a scos cartea Darwin on Trial (Darwin sub acu:atie).
Limpezimea gndirii sale n strbaterea retoricii darwinismului si expunerea
temeiurilor logice ale controversei i-au adus rapid respectul crea-tionistilor si
necreationistilor deopotriv, ca si resentimentul evolutionistilor nriti, care
ni ci pn azi n-au reusit s-i resping nici mcar unul din argumente.
Lucrarea lui Johnson a dat imbold mai multor savanti s dea la iveal
propriile ntrebri diIicile despre teoria evolutiei. Cel mai renumit dintre ei
este proIesorul de biochimie Michael Behe, care n cartea sa din 1996,
Darwins Black Box (Cutia neagr a lui Darwin) arat c uimitoarele des-
coperiri recente ale biochimiei nu se mpac cu nici un Iel de darwinism. El
nItiseaz dovezi din domeniul su, conIorm crora mecanismele biochi-
mice interdependente trebuie s Ii Iost proiectate, desi, neIiind creationist,
nu-1 identiIic n mod direct pe Proiectant.
n 1997, o alt carte ce ddea de gndit a constituit o puternic lovitur
mpotriva darwinismului: Not by Chance' (Nu intampltor') de Dr. Lee
Spetner. BioIizician evreu, specializat n codul genetic, Spetner si-a petrecut
treizeci de ani cercetnd posibilitatea evolutiei la nivel genetic. El arat nu
15
,Darwinists Squirm under Spotlight", Citi:en Maga:ine (ianuarie 1992); JeII Lawrence,
..Conimunique Interview: Phillip E. Johnson", Communique. A Quarterly Journal (Pri
mvara 1999). ................ , : u ... i ' ùl l

numai de ce mutatiile ntmpltoare nu vor produce niciodat schimbrile
pretinse de evolutionisti, ci oIer si noi ci stiintiIice de investigare a Ielului
cum are loc variatia n limitele genetice stricte ale Iiecrui Iel de organism.
Anul urmtor a adus publicarea unei alte contributii majore: The Design
In-ference (Deducerea existentei unui Plan) de William A. Dembski, proIesor de
matematic si IilosoI ie si proaspt convertit la crestinismul ortodox.
16

nteme-indu-se pe probabilitatea matematic, Dembski demonstreaz n chip
hotrtor c niste cauze naturale nedirijate nu pot da seam de complexitatea
biologic.
Cum asemenea contributii continu s apar, proIesorul Johnson le Iolo
seste spre a avansa ideea unui Creator. El vede opera sa si a celorlalti ca pe o
strategie de tip ,pan". El spune: ,nn.,..
,Ideea este aceea de a scoate la iveal ctiva oameni care s propun un nou
mod de gndire si noi idei. Este ceva Ioarte socant, iar ei au parte de tot Ielul
de jigniri. Problema este c trebuie s ai niste oameni care s vorbeasc mult
despre acel subiect, Icndu-1 s ias n Iat, lundu-si pedeapsa si primind
toate jignirile, ca apoi oamenii s ajung s se obisnuiasc s vorbeasc
despre el. Devine un subiect despre care se obisnu-; iese s aud, si astIel
cstigi ceva mai multi oameni, apoi si mai multi, ca n i pn la urm s ajungi
a-1 legitima ca tem obisnuit a discutiilor acade-.s mice. Acesta este si scopul
meu: s legitimez punerea n discutie a evolutiei, si n special a
mecanismului darwinist si a puterii sale creatoare, legitimndu-o ca subiect
stiintiIic si academic de prim plan. De ndat ce vom putea Iace acest lucru,
punnd reIlectoarele asupra ei, oricine va sti c nu exist dovezi. Deci nu
putem pierde n aceast disput. Suntem u; u' u obligati s cstigm. Nu
trebuie dect s o Iacem s Iie Iireasc, lucru care cere rbdare si perseverent,
si tocmai aceast tactic o aplicm."
17
ProIesorul Johnson este si un admirator
al Printelui SeraIim, cutnd s Iac viata si activitatea sa ct mai
cunoscut.
18
i suntem deosebit de recunosctori pentru introducerea pe care a
Icut-o la cartea de Iat.
"' Un alt crestin ortodox prezent n mod activ n respingerea evolutionismului este John Mark
Reynolds, proIesor de IilosoIie la Biola University. Intr-o recent antologie, el aIirm c
,ncepnd din secolul nti, Printii, n marea lor majoritate, au adoptat viziunea despre un
potop general n perioada timpurie a pmntului... nlturarea tar ezitare a prerii Printilor
nu este de conceput pentru nici un crestin chibzuit" (Three Jiews on Creation and Evolution,
Moreland and Reynolds ed., 1999, p. 97)
17
JeII Lawrence, ,Communique Interview: Phillip E. Johnson", Communique. A Quarterly
Journal (primvara 1999).
18
Vezi rezumatul biograIiei Printelui SeraIim publicat de Phillip Johnson mai nti n
Books&Culture (septembrie/octombrie, 1997) iar mai apoi n culegerea sa de eseuri, Obfec-
tions Sustained. Subfective Essays on Evolution, Law & Culture, Inter Varsity Press, Dow-
ners Grove, Illinois, 1995, pp. 173-178.

(->j!`-rri- ,, , PREFATAEDITORULUI t , . . - , v
2. Schimbri in lumea ortodox ~.- .
,Pana" de care vorbeste proIesorul Johnson n-a rmas Ir urmri n lumea
ortodox. n 1998, The Christian Activist (Lucrtorul Cretin) - o publicatie
ortodox Ioarte popular ce ajungea la 75000 de crestini ortodocsi de toate
originile - a publicat un articol de Dr. Kalomiros (de curnd rposat), care
pretindea c teoria evolutionist modern era compatibil cu crestinismul
ortodox. Nu era, desigur, nimic neobisnuit. Cum am vzut, publicatiile
ortodoxe din America se artaser ngduitoare cu evolutionismul de mai
multe ori n trecut. Neobisnuit si surprinztoare a Iost reactia cititorilor la
articolul Dr. Kalomiros. The Christian Activist primise ntotdeauna o
corespondent Ioarte bogat, dar de aceast dat au Iost coplesiti. n numrul
urmtor, editorul scria:
,ReIeritor la numrul 11, am primit mai multe scrisori adresate edito-
rului dect la orice alt numr. Am primit, de asemenea, scrisori reIeritoare
la ,Vointa vesnic", articolul despre crearea lumii al Doctorului Kalo-
miros, mai multe dect despre orice alt articol publicat de noi vreodat, si
toate erau n dezacord cu prerile lui. "
19

n mod ntelept, editorul a hotrt s tipreasc largi extrase din scrisoarea
Printelui SeraIim ctre Dr. Kalomiros, aIirmnd c prezentarea Icut de
ctre Printele SeraIim a Printilor Bisericii n ce priveste tema evolutiei era
ntr-adevr cea traditional, ortodox.
20

Reactia la articolul revistei Christian Activist din 1998 reprezenta o
schimbare major Iat de anii saptezeci, cnd articole pro-evolutioniste
aveau ca ecou doar tceri complice ori aprobri pe Iat din partea cercurilor
ortodoxe principale. n acea vreme Printele SeraIim mersese mpotriva cu-
rentului de opinie din ortodoxia american contemporan, Iiind astIel supus
criticilor din partea Iratilor si ortodocsi. Acum opinia public ncepuse s-1
ajung din urm.
3. Dincolo de darwinism ! - u u: ~' ~. ~ -nnn. n
Este interesant c Printele SeraIim prevzuse aceste schimbri. n scrierile
si n convorbirile sale spunea c ateismul si agnosticismul din stiinta si
IilosoIia modern, ntemeiate din plin pe teoria lui Darwin, vor intra inevitabil
n declin. Acest Iapt va Ii un avantaj pentru crestinii traditionalisti si
19
The Christian Activist. A Journal of Orthodox Opinion, voi. 12, primvar/var, 1998, pp.
1-2.
* Scrisoarea Printelui SeraIim ctre Dr. Kalomiros Iusese publicat anterior ntr-un numr
dublu special al revistei ortodoxe Epiphany (toamna 1989 - iarna 1990), editat si compilat
de Pr. Andrew Rossi si Stephen Muratore. Acel numr deschiztor de drumuri, prima
lucrare de acest Iel aprut n presa ortodox american, cuprindea si cteva respingeri
stiintiIice si IilosoIice ale evolutiei, scrise de W.A. Dembski, W. Smith si altii.
25
pentru cuttorii adevratului Dumnezeu; dar pe ceilalti, spunea Printele
SeraIim, i va duce la un deism nedeslusit si la Ieluritele nuante de panteism ce
vor caracteriza amgitoarea ,religie a viitorului".
Phillip E. Johnson, crestin aIlat n primele linii ale dezbaterii creatie/evo-
lutie, este de acord cu prognoza Icut de Printele SeraIim n urm cu peste
douzeci de ani. ,Tocmai asta discutam cu toti prietenii mei", spunea el.
,Materialismul stiintiIic se aIl n declin, dar locul lui e luat n mare msur de
Iormele unei religie nesntoase."
21
Pentru crestinii ortodocsi e un motiv n
plus de a se tine cu trie de nvttura de obste a SIintilor Printi, pe care
Printele SeraIim o numea ,cluz sigur ctre adevratul crestinism".
4. Alctuirea crtii de fat
Volumul de Iat a Iost alctuit din urmtorul material, apartinnd n ntre-
gime Printelui SeraIim:
1. Scrisoare ctre Dr. Kalomiros, 1974;
2. ConIerinta a 11-a din ,Cursul de supravietuire" din 1975, ce cu
prinde att ,Scurt critic a modelului evolutionist" a Printelui SeraIim,
ct si discutia sa despre ,Evolutionismul crestin";
J 3. Tlcuirea patristic la Cartea Facerii, 1981 si 1982, luat att din
manuscrisele Printelui SeraIim, ct si din expunerea sa oral, inclusiv
prtile de ntrebri si rspunsuri;
4. Scrisori din 1974 pn n 1981; '
;
'
5. Felurite note cuprinznd planuri, scurte eseuri si adugirile Icute
de Printele SeraIim la capitolele neterminate ale lui A.Y.
Desi Printele SeraIim nu a trit destul ca s-si poat ncheia cartea pe
care a plnuit-o, volumul de Iat, alctuit din scrierile lui si din conIerinte,
acoper toate domeniile principale pe care dorea s le discute.
22
De Iapt, n
unele privinte aceast compilatie postum este mai complet dect cartea pe
care o avea n vedere. De pild, cteva dintre cele mai interesante observatii
teologice ale Printelui SeraIim se gsesc n transcrierile casetelor cu sedintele
sale de rspunsuri la ntrebri (Partea a IV-a), iar cteva dintre cele mai
concise si ptrunztoare gnduri despre evolutionism sunt cuprinse n selectia
din scrisorile sale (Partea a V-a).
Discutarea de ctre Printele SeraIim a laturii stiintiIice a subiectului
creatie/evolutie nu reprezint o tratare att de complet pe ct o avea n ve-
u' Comunicare personal din 15 august 1999.
22
ntruct avem aici o compilatie de texte separate, alctuite n perioade diIerite si n scopuri di-
Ierite, exist unele repetitii ale pasajelor patiistice. Dac Printele SeraIim ar Ii trit destul ca s-si
ncheie singur cartea, desigur c repetitiile nu ar Ii rmas. Am ales totusi s le lsm n aceast
compilatie postum, spre a nu deranja integritatea si continuitatea Iiecrei lucrri separate.
26
uu'.UlKi: u. . - . . . - PREFATAEDITORULUI
?
A uu .
dere pentru carte, si nici nu e cu totul la zi. Am ncercat s remediem situatia
incluznd: (1) Introducerea proIesorului Johnson despre reconsiderarea
dar-winismului n prezent, (2) note explicative la discutiile Printelui
SeraIim, cu trimiteri la literatura mai recent, (3) un articol despre datarea
radio-metric, ca supliment la observatiile Printelui SeraIim (Anexa 4), si
(4) o list de lucrri recomandate spre citire, incluznd cele mai recente surse
(Anexa 5).
. Principala contributie a crtii
. Un n n n n , . n * ~
ns unicitatea crtii nu o constituie discutarea subiectelor stiintiIice. Cum
am vzut, exist acum din belsug materiale de Ioarte bun calitate, scrise att de
creationisti, ct si de necreationisti, ce pun n lumin aceste subiecte. ,
Mai curnd cartea adaug o dimensiune aparte dezbaterii curente crea-
tie/evolutie, nItisnd n chip ptrunztor si amnuntit, dar totusi Iiresc, cu-
getul ceresc al SIintilor Printi, modul cum percep Iacerea, lumea dintru
nceput, Iirea zidirii si Iirea originar a omului.
Biruind ispita, ce-i Iusese cultivat nc din copilrie, de a crede c stie mai
bine dect cei din vechime, Printele SeraIim a dezvluit ct de nobil si nespus
de pretios este cugetul patristic. In chip vdit, din scrierile sale ne putem da
seama c acesta nu este cugetul omenesc obisnuit, ci un lucru dumnezeiesc.
Prorocul Moisi, autorul Crtii Facerii, a primit cunoasterea Iacerii lumii
prin vedere dumnezeiasc - theoriava greceste. SIintii Printi ce au tlcuit
Scriptura erau si ei prtasi ai dumnezeiestii theoria, astIel c ei sunt singurii
tlcuitori siguri ai scrierii lui Moisi. Printele SeraIim, scuIundndu-se cu
totul n cugetul Printilor, a nItisat lumii moderne viziunea patristic
despre cosmos, ridicnd astIel discutia mult deasupra nivelului pur rational si
stiintiIic.
Toti creationistii, Iie ei ,biblici" sau ,ne-biblici", au multe de nvtat din
expunerea Printelui SeraIim. Creationistii ,ne-biblici" vor gsi n nvttura
Printilor o luminare mistic a Crtii Facerii, si poate c astIel vor privi mai
ndeaproape acea carte ca pe o ,prorocie a trecutului" dumnezeieste insu-
Ilat. Creationistii biblici vor descoperi si ei c mrturia patristic le deschide
noi dimensiuni n ntelegerea Bibliei. noi niveluri ale ntelegerii pe care nu
le-ar Ii putut atinge niciodat prin mijloacele exegetice obisnuite.
23

"' Unele scrieri creationiste cuprind idei gresite despre SIintii Printi, ntemeindu-se pe prerea
c crestinismul a Iost deIormat din vremea lui Constantin si pn la ReIorma protestant.
Ndjduim c volumul de Iat va ajuta si ncuraja o reexaminare a SIintilor Printi, astIel nct
creationistii biblici de toate extiactiile s poat vedea c SIintii Printi sustin ntr-adevr
pozitiile principale ale savantilor creationisti de astzi, putnd ns s-i aduc la o ntelegere
mai nalt.
Se pare c o astIel de reexaminare a si nceput. n 1991, revista Creation Research Society
Quarterly a tiprit un articol ce conIirma tlcuirea SI. Vasile la Cartea Facerii (,.An Early
Cnd cineva dobndeste mintea Printilor, precum Printele SeraIim, nu
mai poate vedea Cartea Facerii ca pe o simpl alegorie; ba nc mai mult, nu
mai putem vedea lumea prezent la Iel ca nainte. De ce ? Fiindc SIintii
Printi, asemeni Prorocului Moisi, au perceput lumea n chip tainic, asa cum
Iusese zidit ntru nceput. Ei au nvtat din experient c lumea a Iost la
nceput nestriccioas, de un rang mai nalt dect lumea material ce a luat
Iiint dup cderea omului. Un SInt Printe din vremea modern, SIntul
VarsanuIie de la Optina (1845-1913), a exprimat acest lucru astIel:
,Minunatele lucruri ale lumii acesteia sunt numai chipuri ale Iru-
musetii de care lumea zidit ntru nceput era plin, asa cum au vzut-o
Adam si Eva. Acea Irumusete a Iost nimicit de pcatul primilor oameni,
nchipuiti-v o minunat statuie Icut de un mester iscusit - si dintr-o
dat cineva o Iace zob precum un trsnet. Ce rmne din ea ? Bucti. Le
putem aduna; putem cuta nasul, o bucat de brat sau Iata. Buctile separate
pstreaz semnele Irumusetii trsturilor sale, dar ele nu mai alctuiesc
armonia de la nceput, ntregul si Irumusetea de la nceput. Tot asa si
cderea n pcat a primilor oameni a nimicit Irumusetea lumii lui Dumne-
zeu, nou rmnndu-ne numai buctile ei, dup care putem s ne dm
seama de Irumusetea dintru nceput."'
24

Odat, pe cnd sttea la Iereastr n timpul noptii, SIntul VarsanuIie a
artat ctre lun, zicnd Iiilor si duhovnicesti:
,Ia uitati-v - ce priveliste ! Aceasta ne-a rmas ca mngiere. Nu e de
mirare c Prorocul David zice: C rn-ai veselit, Doamne, intru fptura ta, i
intru lucrurile mainilor tale m voi bucura (Ps. 91, 4). C m-ai veselit, zice
el, chiar dac acesta nu e dect un chip al minunatei Irumuseti, de nenteles
pentru mintea omeneasc, care a Iost zidit ntru nceput. Nu stim ce Iel de
lun era atunci, ce Iel de soare, ce Iel de lumin... Toate s-au schimbat
dup cdere."
25

Viziunea SIintilor Printi asupra lumii zidite ntru nceput era n acelasi
timp o strIulgerare a veacului viitor. Iat ce spune SIntul VarsanuIie:
,Va veni vremea unei catastroIe ce va cuprinde ntreaga lume, si lumea
ntreag va ncepe s ard n Ilcri. Pmntul, soarele si luna vor
View oI Genesis One", CRS Quarterly. voi. 27, pp. 138-139), care n 1994 a Iost adaptat si
retiprit ntr-o alt revist creationist de Irunte, Creation Ex Nihilo, voi. 16. nr. 3, p. 23, sub
titlul ,Creation Means What It Says". Mai recent, specialistul n biologie molecular Jona-
than Wells a aprat n chip admirabil nvttura SIintilor Printi despre Iacerea lumii (vezi
articolul su ,Abusing Theology", n Origins&Design, voi. 19, nr. 1/1998), ca si savantul
creationist englez Malcom Bowden (vezi cartea sa True Sci ence Agrees wit h the Bihle,
Sovereign Publications, Broinley, Kent, Anglia, 1998, pp. 38-40).
24
,SI. VarsanuIie, Staret al Optinei", n rev. The Orthodox Word, nr. 200-201 (1998),
pp. 197-198.
2
Citat din cartea Staretul Jarsanufie de la Optina de Printele Gherman, n curs de aparitie
la editura Frtiei SIntului Gherman din Alaska, Platina, CaliIornia, SUA.

> ' ' Vi ia PREFATA EDITORULUI u
arde - la Iel cum vor arde toate; toate vor pieri, si o nou lume se va ridica,
mult mai minunat dect cea pe care au privit-o ntii oameni. Atunci va
ncepe viata cea vesnic si desItat, Iericirea deplin n Hristos. Chiar si acum
pe pmnt suIletul omenesc tnjeste dup acea Iericit viat."
26
Dobndind
mintea Printilor, Printele SeraIim tria necontenit cu aceast priveliste
naintea ochilor. n zori, nainte de slujba din biseric, obisnuia s dea
nconjur pmnturilor mnstirii. n strlucirea aurie a luminii zorilor, ce se
cernea prin deasa perdea a Irunzelor de stejar, puteai s-1 vezi pe Printele
SeraIim blagoslovind si chiar srutnd copacii.
,Ce-i asta ?", 1-a ntrebat odat Printele Gherman. ,Sruti copacii!" Printele
SeraIim 1-a privit, zmbind Iericit, si si-a continuat plimbarea. Printele
SeraIim stia mai bine dect oricine c pmntul cel vechi, mpovrat de
cderea omului, nu mai avea mult de trit, c se va nimici ,ntru clipeala
ochiului", preschimbndu-se ntr-un pmnt nou. Si totusi, privin-du-1 cum
si Icea plimbarea, Printele Gherman si-a dat seama c Printele SeraIim
sruta nsesi ,buctile" pierdutei Irumuseti a zidirii din nceput. ,Voia s
moar", spune Printele Gherman, ,ca s se amestece cu pmntul care avea
s se preschimbe... nssi ideea de a sruta copacii era din lumea de dincolo,
cci la nceput copacii Iuseser Icuti nestricciosi n Rai, dup nvttura
SIntului Grigorie Sinaitul."
n tlcuirea sa la Facere Printele SeraIim a Icut o destinuire personal ce
conIirma acest lucru:
*- ,n murmurul plin de pace al codrilor (unde attia nevoitori si-au aIlat
adpost) nu am putea oare vedea o aducere-aminte a Raiului cu verdeata
lsat din nceput pentru slsluirea si hrnirea noastr, si nc dinuind
pentru cei se sunt n stare s se nalte, precum SIntul Pavel, spre a-1 zri ?"
Printel e SeraIim pretuia n chip deosebit si mprtia animalelor: att
numeroasele Iiare slbatice ce hoinreau slobode n jurul mnstirii, ct si
multele animale domestice ale mnstirii. nc din copilrie si artase pre-
tuirea pentru ele, ceea ce 1-a Icut s-si petreac trei vacante de var studiind
zoologia la Scoala stiintiIic de var pentru copii din San Diego. Acum,
cnd era clugr ortodox, trind n slbticie, vedea animalele ntr-o lumin
mai nalt, dndu-si seama totodat c si ele Iuseser atinse de cderea omului
de la nceput. Printele Gherman si aminteste de un moment de liniste cnd
cteva dintre animalele mnstirii s-au apropiat de ei. ,Dup prerea ta",
ntreb Printele Gherman, ,care este rostul animalelor ?".
Printele SeraIim a rspuns: ,Au ceva n comun cu Raiul". ,
:

:

- u % > u u . ;
26
,SI. VarsanuIie, Staret al Optinei", op. cit., p. 198.
29
' 6. Natura omului
Potrivit Printelui SeraIim, ,Problema cea mai nsemnat pus n Iata te-
ologiei ortodoxe de ctre teoria modern a evolutiei este natura omului, si
ndeosebi natura lui Adam., omul intai :idit". Din pricina rationalismului, si n
special a evolutionismului, omul modern secularizat a pierdut constiinta a ceea
ce Iusese nainte de cdere cnd, asemeni Raiului nsusi, era nestric-cios.
Printele SeraIim a ajuns s priceap c cei mai multi dintre crestinii
contemporani, inclusiv ortodocsi, au pierdut si ei aceast constiint - lucru ce
constituie una dintre cele mai mari probleme ale crestinismului de azi. Fr
constientizarea Iirii noastre primordiale nu putem sti la ce anume ne strduim
s ne ntoarcem; nu stim pentru ce anume suntem Icuti. Singura cale de a
redobndi aceast constiint este, din nou, dobndirea mintii SIintilor Printi,
lat de ce cartea de Iat adaug o dimensiune vital nu numai dezbaterii curente
creatie/evolutie, ci absolut tuturor aspectelor vietii omenesti.
,O dat cu deschiderea ochilor lor prin clcarea poruncii", scria Printele
SeraIim, ,Adam si Eva au si pierdut viata Raiului... De-acum nainte ochii
lor vor Ii deschisi la lucrurile de jos ale pmntului, si numai cu greu vor
mai vedea cele nalte ale lui Dumnezeu. Nu mai snt Ir de patimi, ci si-au
nceput ptimasa vietuire pmnteasc pe care o ducem nc si astzi."
De-a lungul veacurilor, desptimindu-se prin rugciune si nevointe as-
cetice, sIintii ortodocsi au reIcut n parte n ei nsisi, nc n trupul cel
stri-ccios, ceva din starea lui Adam cel dinainte de cdere. Ca si el, s-au artat
a Ii neatinsi de stihii; ca si el, au Iost stpni si slujitori zidirii, si toate cele
zidite li s-au supus.
,Adam se aIla n starea trezviei", spunea altundeva Printele SeraIim.
,Privea lucrurile si le vedea asa cum erau. Era lipsit de acea gndire dedu-
blat pe care noi o avem n starea noastr czut..., Ir a se uita la lucruri si
a-si nchipui altceva."
Prin Hristos, si sIintii s-au rentors la starea trezviei (gr. nipsis) de dinainte
de cdere. Cu constiint curat, deschis, ei percepeau nu numai natura
primordial a omului, ci si naturile osebite ale zidirilor - ,idei" ale Mintii
creatoare a lui Dumnezeu.
Citind Vietile sIintilor (mai ales ale Printilor pustiei), Printele SeraIim a
Iost Iascinat de aceste aproape contemporane ntruchipri a ceea ce Iusese
omul ntru nceput, si de asemenea a ceea ce va s Iie n veacul viitor, cnd se va
scula cu trup nestriccios. Psind pe urmele lor, Printele SeraIim se ruga mult,
strduindu-se ntru naltele virtuti ale trezviei si neptimirii si nltn-du-se
mpreun cu sIintii deasupra pmntului celui striccios.
,Puteam s vd", si aminteste Printele Gherman, ,cum nu doar mintea
lui era n lucrare, ci i era cuprins si inima, iar inima lui surprindea acele lucruri
pe care nu le poti dobndi, ca Iiint rational, din crti. Lucrurile i erau

PREFATA EDITORULUI
deschise, dar nu putea vorbi despre ele, Iiindc ceilalti nu ar Ii nteles, lat de
ce spunea asa de putine cuvinte, chiar cnd l-am ndemnat s dezvluie roadele
contemplatiei sale...
,Nu se simtea acas n lume, nu avea poIt de viat; tocmai de aceea a
putut ajunge att de sus - la supra-constiint."
Din acest punct privilegiat, Printele SeraIim s-a mprtsit de trirea
sIintilor, strvznd Iirea primordial a omului si Iirile celor zidite. Asa se
Iace c a socotit evolutia ca Iiind de neacceptat nu numai Iiindc SIintii
Printi au spus-o (chiar dac pentru el acesta era un motiv suIicient n sine), ori
Iiindc nu existau cu adevrat dovezi stiintiIice n Iavoarea ei, ci si Iiindc a
recunoscut prin lumina vederii luntrice c evolutionismul desIiinteaz Iirea
primordial a omului, i ia omului constiinta Raiului si a cderii din el si
nimiceste deosebirea asezat de Dumnezeu ntre Iirile celor zidite.
Prin descoperire de sus, Prorocul Moisi a descris Iacerea lumii si lumea
cea zidit ntru nceput. Prin harul lui Hristos ce lucra n ei. SIintii Printi
ne-au luminat si mai mult cuvintele lui Moisi. Si n sIrsit, prin aceeasi lucrare
a harului, un sInt printe al vremii noastre, Printele SeraIim Rose, a strpuns
nselarea evolutionismului si a luminat nvtturile Printilor pentru cuttorii
de Adevr contemporani.
Avem ndejdea si ne rugm ca tot mai multi astIel de cuttori s-i pri-
measc mesajul. Prin lucrarea unor oameni precum proIesorii Johnson,
Spet-ner si Dembski, ei pot vedea c, pn la urm, evolutia nu a Iost dovedit,
si nici nu se poate dovedi. Prin lucrrile savantilor creationisti, pot cerceta
imensa multime de dovezi stiintiIice ce arat veridicitatea Crtii Facerii ca
relatare istoric, |ar apoi, prin SIintii Printi ai Bisericii Ortodoxe, si pot
nlta mintile si inimile deasupra pmntului acestuia czut si striccios.
De-acolo vor vedea lumea si pe ei nsisi asa cum sunt ntr-adevr, si asa cum
sunt Icuti s Iie.
Ieromonahul Damaschin, Mnstirea
SIntul Gherman din Alaska
Pomenirea SIntului Ioan Maximovici, 19
iunie/2 iulie 1999
. : * i3' p ; . . "u. . ; , ~; ì ; u' ! . ; ; INTRODUCERE .*., ~ u, u u ;.-. ; ~, ; ; ... , .
K f , u - - u u u u u u - '
[ Printele Serafim Rose i tiinta secolului al XXI-lea
t ,
Am auzit prima oar de Printele SeraIim Rose n vara lui 1996, pe cnd
conIerentiam n regiunea Seattle. Un tnr ce Iusese n legtur cu clugrii de
la Mnstirea SIntul Gherman din Alaska, de la Platina, CaliIornia, mi-a adus
un morman de crti, spunndu-mi c monahii ar dori s scriu un eseu care s
nsoteasc o culegere din scrierile Printelui SeraIim despre Cartea Facerii si
evolutie. Majoritatea acestor crti le-am trimis prin post la biroul meu, dar am
ales-o pe cea mai subtire (Nihilismul) ca s-o citesc pe drum. Am Iost Iascinat
de proIunzimea nItisat de aceast lucrare timpurie, ne-maiavnd nevoie de
alte ndemnuri ca s citesc mai trziu toate celelalte materiale pe care le
primisem, inclusiv biograIia scris de Printele Damaschin Christensen si
scrierile inedite adunate pentru acest volum. Printele SeraIim Rose credea si
tria prin nvttura Bisericii Crestine primare, dar (sau poate ar trebui s spun
,de aceea" ?) ntelegea n amnunt problemele modernittii. Sunt onorat de a
Ii Iost invitat s ajut ca nvttura lui s ajung n atentia unui public ct mai
larg.
Sarcina mea este aceea de a trece n revist starea problematicii stiintiIice de
astzi, spre a Iace cititorul s nteleag ct de bine rezist critica natura-
lismului evolutionist a Printelui SeraIim azi, cnd o important reconsiderare
a darwinismului a nceput s se produc n lumea proIan. Trebuie s spun
mai nti c implicarea mea n problematica evolutiei a Iost destul de diIerit
de a sa. Obiectivul principal al Printelui SeraIim a Iost acela de a explica
nvttura Printilor Bisericii, ndeosebi n privinta Ielului lor de a ntelege
Scriptura, astIel nct credinciosii ortodocsi s nu Iie nselati de eIorturile
eronate de reinterpretare a acestor nvtturi n lumina stiintei evolutioniste
moderne. El s-a ocupat de problemele stiintiIice mai ales n contextul aprrii
scrierilor patristice, ndreptndu-si nvtturile ctre credinciosii ortodocsi.
Desi ntelegea Ioarte adnc rdcinile IilosoIice ale teoriei evolutioniste, nu
avusese prea mult de-a Iace cu comunitatea stiintiIic. Se pare c a dezbtut
subiectul doar cu Dr. Kalomiros, care era apreciat de o parte a comunittii
ortodoxe, dar ale crui preri stiintiIice erau conIuze si pline de inIormatii
gresite.
Scrierile mele se adreseaz publicului larg, incluznd intelectuali secula-
rizati si credinciosi din Ielurite traditii religioase. Scrierile si conIerintele
mele m Iac s Iiu ntr-o dezbatere constant cu o multime de persoane im-

portante, mai mult sau mai putin celebre. Cei mai multi dintre criticii mei nu ar
socoti c Printii Bisericii sunt autoritti demne de ncredere, sau nici mcar nu
le-ar cunoaste numele. Multi dintre ei au si puternice prejudecti mpotriva a
orice miroase a ,Iundamentalism" sau chiar a ,religie", astIel c mai curnd
resping orice Iel de reIeriri la Biblie sau la exegetii ei, dect s se lase convinsi
de ele. Spre a evita nesIrsite conIuzii si divagatii si a pstra atentia
concentrat asupra problemei celei mai importante, am lsat intentionat
deoparte orice problem de exegez biblic si autoritate religioas, spre a-mi
concentra energia asupra unei singure teme. Tema mea este, dup expresia
Printelui SeraIim, aceea c ,evolutia nu este nicidecum un Iapt stiintiIic, ci
IilosoIie". FilosoIia respectiv este naturalismul (doctrina dup care natura
este ,tot ce exist"), care, n acest caz, e identic cu materialismul (doctrina c
realitatea nu cuprinde nimic altceva dect particulele studiate de Iizicieni).
Dac materialismul e adevrat, atunci natura trebuie s Iie n stare s
svrseasc propria creatie, de unde existenta unui proces evolutiv
materialist decurge ca o chestiune logic de neocolit. Deci, am aIirmat eu,
materialismul stiintiIic crede n evolutia natural nu pe baza unor dovezi, ci n
ciuda lor.
Desi abordarea mea m-a Icut s ocolesc problemele autorittii patristice, ce
l preocupau asa de mult pe Printele SeraIim, unii dintre adversarii mei
(precum Dr. Kalomiros) au Icut apel la SIintii Printi ntr-o Iorm Ioarte rs-
tlmcit, spre a corespunde scopurilor lor. Sunt deci multumit s observ c
Printele SeraIim a demolat deIinitiv una dintre gogoritele Iavorite ale
acomo-dationistilor, nu numai din Ortodoxie, ci si din cercurile romano-catolice
sau protestante. Cutnd cu disperare orice ar putea veni n sprijinul
programului lor de amestecare a crestinismului cu naturalismul evolutionist,
acesti teologi si savanti au pretins c unii Printi de seam, precum Vasile cel
Mare si Augustin, au lsat o nvttur ce este mai mult sau mai putin o
versiune primitiv a teoriei evolutioniste modeme. Nu e nevoie s spun mai
multe despre acest subiect, cci nimeni dintre cei ce nteleg expunerile
Printelui SeraIim despre Cartea Facerii si creatie, cuprinse n volumul de Iat,
nu mai este n primejdie de a se lsa rtcit de asemenea interpretri
nseltoare.
27

Dup aceste comentarii introductive, voi explica cteva din conIuziile
obisnuite n privinta problemelor stiintiIice, cu care s-a conIruntat Printele
SeraIim, ncercnd ca pe parcurs s aduc la zi discutia sa. Gndirea Printe
lui SeraIim era cu totul divergent Iat de stiinta secolului douzeci, stiint
modelat de aprioricul ei atasament Iat de materialismul metaIizic. Este
totusi cu putint ca stiinta secolului viitor s Iie mai modest, si deci mai
realist, caz n care Printele SeraIim ar putea s Ii Iost un om ce se aIla cu
mult naintea epocii sale. ,,
/
,
r
. ..,.
i9i
. ...
m/
. ,,.
r
,,
w
, , , , , ,,
27
Vezi articolul lui Jonathan Wells, ,Abusing Theology: Howard Van Till's Forgotten
Doctrine ofCreations Functional lntegrity", n revista Origins&Design, voi. 19, nr. 1.

,,. . .i. i i , t . .*,vit , u INTRODUCERE :i ) 1(.-, . '.: , ii ,,-. i
Ce este ,evolutia" ?
O deIinitie succint si exact a ,evolutiei", n acceptia dat termenului de
majoritatea savantilor si proIesorilor de stiinte de astzi, apare n declaratia
orientrii oIiciale (USA, 1995) a Asociatiei Nationale a ProIesorilor de Bio-
logie (NABT):
,Diversitatea vietii pe pmnt este rezultatul evolutiei: un proces ne
supravegheat, impersonal, imprevizibil si natural de descendent tempo
ral cu modiIicri genetice, inIluentat de selectia natural, ntmplare,
mprejurri istorice si schimbri de mediu."
28
DeIinitia cuprinde trei elemente: ., i.
1. evolutia este un proces nesupravegheat si impersonal - adic nu este
dirijat si cluzit de Dumnezeu;
2. evolutia e un proces natural de descendent prin modiIicare, prin care
toate organismele vii de astzi descind, printr-un proces natural, dintr-un
singur strmos primordial, care si el a evoluat (Ir ajutor supranatural) din
elemente chimice nensuIletite;
3. mecanismul evolutiei este o combinatie de neprevzute modiIicri ge
netice (ntmplare) si selectie natural, opernd n contextul mprejurrilor
istorice si schimbrilor de mediu.
Voi discuta mai jos cele trei elemente, n ordine invers. Mai nti ns,
trebuie s corectez cu Iermitate una dintre numeroasele greseli de ntelegere
ale Doctorului Kalomiros. Nu orice tip de schimbare din natur constituie
,evolutie", n sensul de azi al termenului. Cresterea unui stejar urias dintr-o
ghind nu este evolutie, cum nu este nici dezvoltarea pruncului uman din
embrion, n pntecele mamei. Aceste procese, tinnd de ceea ce biologii nu-
mesc ,dezvoltare", sunt Iundamental diIerite de evolutia biologic, cci sunt
programate prin inIormatia mostenit de la printi, Iiind deci cu totul pre-
vizibile. Un embrion uman nu devine niciodat un alt Iel de animal, ci doar o
Iiint uman, iar o ghind nu se abate niciodat de la calea programat, spre
a deveni pin sau o tuI de trandaIiri.
Dinuie nc printre evolutionisti o legend care spune c ,ontogenia re-
capituleaz Iilogenia"; adic dezvoltarea Itului uman n pntece este un Iel
2S
Textul complet al Declaratiei NABT asupra predrii evolutiei a Iost publicat n revista The
American Biology Teacher (ianuarie, 1996), pp. 61-62, si n culegerea Joices for Evolution
(Jaci in favoarea evolutiei), Berkeley, CaliIornia, 1995, pp. 140-144. n urma criticilor pu-
blice aduse de mine si de altii, NABT si-a amendat Declaratia, omitnd cuvintele ,nesupra-
vegheat" si ,impersonal". Amendamentul nu constituia nicidecum o schimbare Iundamen-
tal a pozitiei NABT, ci doar elimina niste cuvinte imprudente, prea evidente si de netg-
duit. Tabra darwinist preIer s-si aIirme teza principal aceea c Dumnezeu nu are
nimic de-a Iace cu evolutia - prin insinuri permanente, mai curnd dect printr-un limbaj
clar care s ias n ntmpinarea argumentelor contrare. Faptul c evolutia nu a Iost niciodat
dirijat de un agent inteligent (pn n momentul cnd omul de stiint a dezvoltat ingineria
genetic), rmne nvttura de baz a darwinismului.

CARTEA FACERII, CREAREA LUMII $I OMUL NCEPUTURI I UR
de reIacere a istoriei evolutiei, embrionul trecnd de la stadiul de peste la cel de
reptil si asa mai departe. Acest Ienomen inexistent e numit adesea ,Legea lui
Haeckel", dup cel mai cunoscut discipol german al lui Darwin. Sub o alt
Iorm, ,Legea" aIirm c embrionul trece nu prin stadiile adulte, ci prin
Iormele embrionare ale Iormelor timpurii, ,ancestrale". n oricare dintre
Iormele ei, ,Legea" nu exist, si nu e sustinut de embriologii acreditati n
literatura de specialitate. Se pot totusi gsi unele stadii ce apar ici si colo, cu
caracteristici care, cu putin imaginatie, pot Ii Icute s se ncadreze n
Legea lui Haeckel, iar acestea sunt mereu citate n lucrrile de popularizare ca
dovezi ale ,evolutiei". Exemplul cel mai Iaimos este cel al presupuselor ,Iante
branhiale" ale embrionului uman ntr-un anumit stadiu de dezvoltare, desi
acele Iante nu sunt branhii si nu devin niciodat branhii.
Desi Legea lui Haeckel a Iost discreditat cu multe zeci de ani n urm, ea
exercit o Iascinatie att de irezistibil asupra imaginatiei darwiniste, nct
este nc predat n multe scoli din ntreaga lume. Chiar muzee si universitti
onorabile continu s propage o anumit versiune a ei, ntr-o Iorm vag si
neatacabil. Iat, de pild, ce are de spus pagina de Internet a Muzeului de
Paleontologie de la Berkeley University din CaliIornia despre Legea lui
Haeckel:
,Legea recapitulrii a Iost discreditat nc de la nceputul secolului
douzeci. MorIologii si biologii experimentalisti au artat c nu exist o
corespondent pas cu pas ntre Iilogenie si ontogenie. Desi o Iorm radical
de recapitulare este incorect, Iilogenia si ontogenia sunt ntretesute, multi
biologi ncepnd att s exploreze, ct si s nteleag bazele acestei
legturi."
29

n Iapt, cercetarea embriologic a demonstrat c este vorba de un proces
riguros orientat, ce nu se potriveste cu paradigma darwinist. EIortul de a
altera procesul prin inducerea de mutatii poate produce diIormitti de tot
Ielul, dar ele nu reusesc s schimbe calea de dezvoltare asa nct embrionul s
se dezvolte ntr-o creatur viabil de un tip diIerit.
~. ! , , --. nnnn
Jy
/ Mecanismul evolutiei. mutatie i selectie ;-~
Evolutia biologic este, n Iond, o teorie a schimbrii, ce si propune s
explice cum este cu putint ca un tip de organism s se schimbe n ceva
complet diIerit. Ea ncearc totodat s explice cum anume pot lua Iiint or-
29
Pagina de web a Muzeului Berkeley dedicat lui Haeckel se poate accesa la adresa:
http://www.ucmp.berkley.edu/history/haeckel.html. Ca exemplu de continu promovare a
conceptului de recapitulare n prezentrile publice vezi discutia despre programul ,Nova"
asupra embriologiei umane al unei Televiziuni Publice Americane n dezbaterea mea de pe
internet cu proIesorul Keneth Miller de la Brown University: .;; ;:. .
http://www.pbs.org/wgbh/pages/nova/odyssey/debate/index.html ., ., ~ ,u: .uuu
36
,-, J. i; i; ;i,; -r~! INTRODUCERE ), - ; a .'
gane si organisme biologice extrem de complexe Ir a Ii nevoie de un Creator
supranatural. Eminentul darwinist Richard Dawkins a explicat c ,Biologia
nseamn studierea unor lucruri complicate ce apar ca si cum ar Ii Iost
proiectate cu un anumit scop"
30
. Cu toate acestea, Dawkins spune c Darwin ,a
Icut posibil s devii un ateu desvrsit din punct de vedere intelectual"
explicnd cum un mecanism material lipsit de inteligent a putut svrsi
aparenta minune a creatiei biologice. Iat deci c mecanismul este centrul
teoriei, cum explica nsusi Darwin:
,Examinnd Originea speciilor, este de asteptat ca naturalistul ce reIlect eaz
la aIinittile reciproce al e Iiintelor organice, la legturile lor embriologice,
distributia lor geograIic, succesiunea geologic si alte lucruri de acelasi tip,
s ajung la concluzia c speciile nu au Iost create independent una de alta, ci
au descins, ca varietti, din alte specii. Cu toate acestea, o astIel de concluzie,
chiar bine ntemeiat, nu va Ii satisIctoare pn ce se va putea arta cum
anume nenumratele specii ce populeaz lumea au Iost modiIicate, astIel
nct s dobndeasc acea desvrsire a alctuirii si coadaptrii care cu atta
ndrepttire ne strneste admiratia."
31
Cu alte cuvinte, postulnd doar c
schimbarea a avut loc, sau c speciile primitive sunt ,strmosii" speciilor
moderne, nu se trece mai departe de o creatie special, pn ce nu se speciIic
un mecanism de schimbare. Experienta noastr spune c ,asemnarea naste
asemnare". O maimut nu naste niciodat o Iiint uman (sau invers), si este
nc si mai de neconceput ca o bacterie s dea nastere unui Iluture. Deci cum
anume Iace un Iel de organism s se schimbe n ceva complet diIerit ? Si, mai
ales, cum reuseste acest proces de schimbare s construiasc noi organe
complexe (precum ochii, aripile, rinichii sau creierul) care nu existau anterior
? Originea mintii umane este desigur problema cea mai mare, iar Dawkins
recunoaste amploarea acestei probleme:
,Crtile de Iizic par complicate, dar |...| obiectele si Ienomenele descrise
ntr-o carte de Iizic sunt mai simple dect o singur celul din trupul
autorului ei. Iar autorul e al ctuit din trilioane de asemenea celule, multe
dintre ele diIerite una de alta, organizate cu o arhitectur complicat si o
inginerie de precizie ntr-o masina Iunctional capabil s scrie o carte |...|.
Fiecare nucleu |...| contine o baz de date codate digital, mai mare n ce priveste
continutul de inIormatie dect toate cele 30 de volume ale ; Enciclopediei
Britanice puse laolalt. Iar aceast ciIr este valabil pentru ' fiecare celul,
nu pentru toate celulele corpului luate mpreun."
32

Cum anume Iace un proces material nesupravegheat ca s creeze o minu-
ntie att de complicat, mult mai complex dect un computer sau o nav
spatial ?

10
Richard Dawkins, The Blind Watchmaker, Norton, New York, 1986, pp. 1; 5-6. "
Charles Darwin, The Origin ofSpecies, Penguin ed., New York, 1984, p. 66.
Dawkins, op. cit., nota 3, pp. 2-3.
37
Rspunsul darwinist spune c schimbri minuscule - de tipul variatiilor ce
apar la Iiecare generatie, diIerentiind organismul juvenil de printii si -se
acumuleaz treptat de-a lungul mai multor generatii, pn cnd produc un cu
totul alt Iel de creatur, cu noi organe si trsturi rezultate din adaptare. Nu
s-a putut arta niciodat c mecanismul acesta ar Ii Iost n stare s genereze
altceva dect variatii minore (de tipul cresterii si descresterii mrimii ciocului
la cintezoi, sau variatii ale Irecventei relative a exemplarelor de culoare
deschis sau nchis la o populatie de molii). Fiind ns singura posibilitate
naturalist ce este ct de ct plauzibil, darwinistii extrapoleaz cu Irenezie
pornind de la aceste exemple triviale, spre a postula un mecanism capabil s
creeze nenumrate minuni de adaptare, inclusiv creierul uman. Asemenea
pretentii sunt slab argumentate, ca s nu zicem mai ru, iar n ultimii ani s-au
lovit de exemple contrare de nedepsit. Amnuntele se gsesc n cartea mea
Darwin on Trial (Darwin sub acu:atie) si n diIerite articole ce sunt reunite pe
web-site-ul meu (http://www.arn.org).
33
Foarte pe scurt, iat dou dintre
categoriile independente de dovezi ce sunt decisive:
1. Sta:a fosil. Arhiva IosiliIer e caracterizat n mare msur de un model
ce indic aparitia brusc urmat de sta:. Noi tipuri de organisme apar dintr-o
dat si deplin Iormate, rmnnd practic neschimbate n continuare. Modelul
poate Ii eventual Iolosit n sprijinul aIirmatiei c creatia nu a avut loc doar la
nceput, ci de-a lungul ntregii istorii a pmntului (admitnd c datarea
rocilor este corect)
34
, dar reIuz n orice caz s sustin pretentia cheie a
darwinismului c un Iel de creaturi se schimb, pas cu pas, n ceva complet
diIerit. Modelul nu se poate atribui nici unui Iel de lacun n arhiva IosiliIer,
cci el este mai evident si incontestabil tocmai n acele domenii (n special al
nevertebratelor marine) unde datele snt ct se poate de complete.
Starea cu totul anti-darwinist a arhivei IosiliIere era cunoscut
dintot-deauna initiatilor ca ,secretul de Iabricatie al paleontologiei", dar a
ajuns n atentia publicului pentru prima oar n anii optzeci, datorit publicittii
Icute teoriei evolutiei de ctre ,echilibrele punctuale". Teoria ncerca s
mpace darwinismul cu modelul aparitiei bruste si al stazei, presupunnd c o
evolutie semniIicativ are loc n grupuri mici, care se ndeprteaz de
populatia principal (neschimbtoare), apoi reapar ca noi specii Ir a lsa
urme ale transIormrii n arhiva IosiliIer. Prin acest mijloc, absenta dovezilor
n Iavoarea evolutiei a Iost transIormat n dovad a unei evolutii invizibile. n
memorabilele cuvinte (1995) ale lui Niles Eldredge, unul din ntemeietorii
teoriei echilibrelor punctuale, ,Evolutia nu poate avea loc la nesIrsit altun-
33
Multe dintre articolele lui Phillip E. Johnson pot Ii gsite si n cartea sa Ohfection Siistaind
(1998). (n. ed.)
34
Totusi procedeele de datare radiometric acceptate n mod curent sunt ele nsele ntemeiate
pe aIirmatii uniI'orniiste si evolutionist e nedovedite. Vezi discutarea subiectului de ctre
Printele SeraIim, ca si Anexa 4. (n. ed.)

uH1tf/i INTRODUCERE `,.,!1W[-1.A'` A.V.rtA .
deva. Iat de ce arhiva IosiliIer i-a izbit pe multi paleontologi ce ncercau cu
disperare s aIle cte ceva despre evolutie"
35
.
Asa cum sugereaz si remarca lui Eldredge, acest spectaculos model al
inIirmrii Iosile persist chiar dup un secol de eIorturi sustinute ale paleon-
tologilor darwinisti de a gsi dovezi n sprijinul ndrgitei lor teorii. Orice
Iosil ndoielnic care ar Ii putut s Iie interpretat ct de ct ca o Iorm in-
termediar n tranzitia darwinist a Iost citat ca dovad c darwinismul este
corect si totusi, chiar dup aceste eIorturi eroice, marea majoritate a arhivei
IosiliIere este absolut la Iel de incompatibil cu asteptrile darwiniste pe ct
era atunci cnd Darwin a propus teoria, n 1859.
2. Complexitatea ireductibil. Cartea specialistului n biologie molecular
Michael Behe
36
, din 1996, a adus n atentia publicului Iaptul c sistemele
biologice la nivel molecular sunt de o complexitate ireductibil. Aceasta n-
seamn c ele sunt alctuite din mai multe prti si subsisteme complicate,
care trebuie s se aIle toate la locul lor pentm ca sistemul n ntregul su s
poat ndeplini o Iunctie util. Cu alte cuvinte, aceste complicate sisteme nu se
pot construi pas cu pas, cum pretinde teoria darwinist, iar specialistii n
biologie molecular nici mcar nu ncearc s prezinte scenarii amnuntite
despre cum anume le-ar Ii putut produce evolutia. Ca si staza predominant
din arhiva IosiliIer, complexitatea ireductibil la nivel molecular era de
mult timp cunoscut specialistilor, dar Iusese tinut ascuns de atentia publi-
cului, Iiindc biologii nu stiau cum s o explice ntr-un cadru darwinist.
Aceasta ilustreaz Ienomenul descris n chip strlucit de Thomas Kuhn: Iap-
tele ce nu se potrivesc cu paradigma stiintiIic dominant tind a Ii ignorate n
mod sistematic, abtndu-se de la cercetrile aIlate pe ordinea de zi.
Cnd li se pun n Iat dovezile zdrobitoare mpotriva mecanismului dar-
winist si li se aminteste lipsa dovezilor concrete n Iavoarea lui, darwinistii
tind s se retrag pe o pozitie socotit a Ii mai usor de aprat. Ei Iac distinctie
ntre ,teoria lui Darwin ca atare", despre care admit c este vulnerabil, si ceea
ce numesc ,realitatea de Iapt a evolutiei", despre care pretind c ar Ii
incontestabil. Ajungem astIel la a doua tem.
2. Te:a strmoului comun
Deosebirea ntre asa-zisa incontestabil ,realitate de Iapt a evolutiei" si
,teoria lui Darwin" este obscur, pentru bunul motiv c simpla existent a
unui model de nrudire nu are mare nsemntate Ir existenta unei teorii
care s explice cum anume a aprut acel model. ,Faptul" acesta este de obi-
Niles Eldredge, Reinventing Darwin. The Great Debate at the High Table, of Evolutionary
Theory, John Wiley & Sons, New York, 1995, p. 95. Pentru o discutie general a controversei
asupra echilibrului punctual vezi capitolul 4 din cartea mea Darwin an Trial (ed. a 2-a, 1993). "'"
Michael Behe, Darwins Black Box. The Biochemical Challenge to Evolution, The Free
Press/Simon & Schuster, New York, 1996.
39
CARTEA FACERII, CREAREA LUMII $l OMUL NCEPUTURILOR
cei descris ca ,existenta unui strmos comun", aIirmatie ce nseamn c oa-
menii (si celelalte animale) au un strmos comun cu plantele, ciupercile si
bacteriile. Presupusa dovad a acestui Iapt este aceea c vietuitoarele exist n
grupuri, iar grupurile sunt legate printr-o serie de asemnri mai mari sau mai
mici. Oamenii sunt asemntori n multe privinte cu maimutele, ceva mai
putin asemntori cu iepurii, nc si mai putin asemntori cu serpii, nc si
mai putin asemntori cu copacii, si asa mai departe. Toate grupurile disparate
din ordinea clasiIicrii (bacterii, plante, animale etc.) au o baz biochimic
comun care arat c provin dintr-o obrsie comun. Explicatia darwinist a
modelului spune c ea rezult din existenta unui strmos comun, grupurile cu
cel mai mare grad de asemnare Iiind cele care au strmosi comuni relativ
recenti. n realitate, strmosii comuni sunt postulatele unei teorii ce tinde s
explice Iaptul clasiIicrii sau nrudirii.
Teza ,strmosilor" presupune un proces de schimbare treptat Ioarte n-
delungat, ntruct progeniturile diIer Ioarte putin de printi n Iiecare gene-
ratie. Deci teza strmosilor comuni presupune nu numai existenta acestor
strmosi pe pmnt, ci si existenta unor siruri Ioarte lungi de descendent
treptat ce legau pe vechii strmosi de prezumtivii lor urmasi moderni. Nimic
din aceste lucruri nu este conIirmat de studiul Iosilelor, ns darwinistii cred
c procesul trebuie totusi s Ii avut loc, socotind c este singura explicatie
stiintiIic (adic naturalist) a modelului vietii.
Dimpotriv, un model ce arat existenta unor asemnri mai mari sau mai
mici, sau al unor variatii n cadrul unui tipar Iundamental, pare mai curnd s
dovedeasc existenta unui plan comun dect a unui proces natural de evolutie.
Acest lucru a Iost demonstrat n mod neintentionat ntr-o carte din 1990,
scris de un zoolog darwinist care ilustra ,realitatea de Iapt" a evolutiei citnd
exemplul unei linii de automobile:
,Totul evolueaz, n sensul unei descendente cu modiIicri, Iie c e
vorba de politica guvernamental, religie, masini de curse sau organisme.
Revolutionara Corvette din Iibre de sticl a evoluat din strmosi
automo-tori mult mai modesti din 1953. Printre alte puncte de vrI din
perIectionarea evolutiv a masinii Corvette se numr modelul din 1962,
n care originalul de 102 inci a Iost redus la 98 de inci, introducndu-se si
noul cuplaj strns de tip Stingray; modelul din 1968, premergtorul
morIologiei Corvette de astzi, care a aprut cu acoperis decapotabil; si
modelul aniversar de argint din 1978, cu model de spate nchis ermetic.
Versiunea de azi este urmarea perIectionrilor ce s-au acumulat din 1953
pas cu pas. Lucrul cel mai importat este Iaptul c Corvette a evoluat
printr-un proces de selectie, exercitat asupra variatilor ce au dus la o serie
de Iorme tranzi-tionale si la un Iinal destul de diIerit de punctul de pornire.
Un proces similar modeleaz si evolutia organismelor."
37

37
Tim Berra, Evolution and the Myth of Creationism, StanIord Universit y Press, 1990, pp.
118-119.

B.SKs.l ' INTRODUCERE ' * u
r
!J!-~. V~ . '. .-' u '
Evident c masinile Corvette, asemeni organismelor, au trsturi comune,
Iiindc au Iost concepute n mintea unui proiectant, iar nu Iiindc le-ar Ii al-
ctuit vreun proces inconstient. Cu alte cuvinte, Iaptul nrudirii nu este o do-
vad a existentei unui mecanism de creatie pur naturalist sau inconstient.
SimIoniile lui Beethoven urmeaz modelul unui plan comun cu variatii, dar
acest model nu poate nicidecum s vin n sprijinul teoriei c simIoniile s-au
compus singure, Ir nici un ajutor din partea lui Beethoven.
Teoria evolutiei este astzi ntr-o stare de conIuzie, n care marile perso-
nalitti precum Stephen Jay Gould si Richard Dawkins se contrazic puternic n
ce priveste Ielul cum se presupune c ar Ii avut loc evolutia (pentru trecerea n
revist a acestor dispute majore vezi capitolul 4 din cartea mea Reason in the
Blanee). Acesti ideologi aIlati n rzboi au un program de acelasi tip, dar e
mai curnd un program IilosoIic, dect unul stiintiIic. Singurul lucru cu care
sunt de acord, Iie ce-o Ii, este Iaptul c Dumnezeu trebuie scos aIar din cadru.
Aceasta ne duce la a treia si cea mai important parte a deIinirii evolutiei.
' - o ' u u"u u u u u u "uu u ! u >f i
4 ,-.;- -;
:
v 3 Evolutia (in sens tiintific) este fundamental atee ~nn
Am vzut c deIinitia NABT aIirm c evolutia este prin deIinitie ,nesu-
pravegheat". Aceast cerint nu e o concluzie la care darwinistii au ajuns
prin dovezi empirice, ci o presupozitie IilosoIic reIlectnd punctul lor de
pornire din naturalismul metaIizic sau materialism. Dac natura este singurul
lucru care exist, atunci ea trebuie s Iie capabil s-si svrseasc propria
creatie. Aceasta implic existenta unui proces evolutionist natural capabil s
alctuiasc lucruri Ioarte complexe ncepnd de la cele simple. Initial,
procesul trebuie s Ii Iost nedirijat, Iiindc o minte capabil s dirijeze evo-
lutia ar Ii trebuit ea nssi s evolueze dintr-o materie nensuIletit. Desigur,
dup evoluarea Iiintelor umane, evolutia poate deveni un proces dirijat, prin
practicarea eugeniei si a ingineriei genetice.
Date Iiind aceste presupozitii, chiar un lucru asa de grosolan ca
darwinis-mul trebuie totusi s Iie adevrat, n ciuda evidentei. Evolutia trebuie
s porneasc de la schimbri ntmpltoare si imprevizibile, si trebuie s aib o
Iort inconstient capabil s produc minuntiile de inginerie complex pe
care le numim organisme. Iat de ce, n conIerintele sale, Richard Dawkins
aIirma c, dac pe alte planete exist o viat complex, singura rspunztoare
de ele ar trebui s Iie evolutia darwinist. Nu e nevoie de dovezi sau
observatii, cci mecanismul darwinist este singurul candidat plauzibil pentru
aceast treab, dat Iiind punctul de pornire aIlat n naturalism. Logica aceasta
explic de ce darwinistii nu sunt deranjati de nici una dintre problemele
evidente pe care criticii, precum eu nsumi, le-au identiIicat. Teoria trebuie s
Iie adevrat cu orice pret, cci altIel am rmne Ir o explicatie mate-

rialist a complexittii vietii si ar trebui s ne ntoarcem la Dumnezeu. Logica
respectiv a Iost ncorporat ntr-un pasaj dintr-un eseu din 1997 scris de
geneticianul de Irunte Richard Lewontin:
,Noi tinem partea stiintei in ciuda absurdittii evidente a unora dintre
explicatiile ei, in ciuda esecului su de a mplini multe din extravagantele
sale Igduinte de sntate si viat, in ciuda tolerrii de ctre comunitatea
stiintiIic a unor povesti inconsistente luate ca atare, Iiindc ne-am luat
un angajament prioritar, un angajament Iat de materialism. Nu metodele si
institutiile stiintiIice ne constrng s acceptm explicatia materialist a
lumii Ienomenale, ci, dimpotriv, aderenta noastr aprioric la cauzalitatea
materialist ne oblig s crem un aparat de investigare si un set de
concepte ce produc explicatii materialiste, indiIerent ct de potrivnice in-
tuitiei, indiIerent ct de mistiIicatoare pentru cei neinitiati. Mai mult, ma-
terialismul este absolut, cci nu putem s acceptm ca un Picior Divin s ni
se pun n prag."
38

Nu e nevoie s mai adugm ceva. Putem ntelege proIundul adevr al re-
marcii Printelui SeraIim: ,evolutia nu le-ar fi trecut niciodat prin gand
unor oameni care cred in Dumne:eul la care se inchin cretinii ortodoci"
(subliniere n textul original). Cnd Dumnezeu pune piciorul n prag, nu mai
are sens s postulezi nici existenta legiunilor invizibile de strmosi Iosili, ori un
inconstient proces material ce svrseste minunile creatiei. . .
u
,. .
4. Conclu:ie.
;

h ; ; I :
- uu: - - M, I .irI. u 4 ne
poate spune tiinta o poveste adevrat despre inceputuri ?
Critica evolutionismului, orict de valid, nu poate totusi rspunde la n
trebarea cea mai important. n cine s ne ncredem dac dorim s aIlm
adevrul despre nceputuri: n revelatia dumnezeiasc sau n cercetarea stiin
tiIic ? Printele SeraIim, asemeni multor creationisti, credea c stiinta este
neputincioas cnd este vorba de tema nceputului absolut, si c adevrata
cunoastere despre acest subiect poate veni doar din revelatia dumnezeiasc.
El motiva aceasta prin Iaptul c evenimentele sptmnii creatiei din Cartea
Facerii au avut loc sub incidenta unui set de legi aparte, legi cu totul diIerite
de cele care au operat dup Cdere. ;~ "u.-nu. :r"'
Dac este asa, concluzia sa implic Iaptul c ntregul subiect al nceputu-
rilor este n aIara cercetrii stiintiIice. Stiinta poate observa doar ceea ce se
ntmpl n lumea de azi, si poate Iace deductii asupra trecutului ndeprtat
numai prin presupunerea uniIormittii timpului proceselor si legilor Iizice.
Iat de ce savantii evolutionisti, de pild, socotesc c procesul care a creat
mai nti plantele si animalele este Iundamental acelasi proces al variatiilor
ts
Richard Lewontin, ,Billions and Billions oI Deinons", n The. New York Re.view ofBooks, 9
ianuarie, 1997, pp. 28-31.

INTRODUCERE
la scar mic pe care-1 putem observa si astzi n lumea vie. Poate c dovezile
n sprijinul unei asemenea presupozitii sunt nesemniIicative, dar Ir ea o
stiint a nceputurilor ar Ii de neconceput. S-ar putea concepe posibilitatea
existentei unui oarecare proces de creatie evolutiv cu totul nedarwinist,
opernd n trecutul ndeprtat, Iolosind mecanisme ce astzi nu mai ope-
reaz. Un asemenea proces ar Ii aproape la Iel de inacceptabil pentru
mate-rialistii stiintiIici ca si pentru creationistii declarati, cci un mecanism
ce este din principiu inobservabil este la Iel de inaccesibil studiului stiintiIic
ca si o minune.
Stiinta s-ar putea debarasa de teoria lui Darwin Ir pierderi serioase dac ar
avea la ndemn o alt teorie materialist, ntemeiat tot pe presupozitii
uniIormiste si naturaliste. Dar ce se ntmpl dac nu exist o teori e
alternativ, sau cel putin o teorie cu destul sprijin n realitatea de Iapt spre a
Iace s Iie general acceptat ? Savantii care doresc s explice totul vor continua
ntotdeauna s Iac supozitii care s le ngduie s-si mplineasc mretul
obiectiv si vor Ii ntotdeauna extrem de reticenti s admit c metodele lor ar
putea Ii nepotrivite pentru a explica tainele creatiei. Stiintei nu-i place s
tolereze ci rivale de ntelegere, de-aceea savantii ambitiosi vor denunta
vehement pe acei gnditorii religiosi care enunt posibilitatea ca legile si
procesele Iizice s se Ii schimbat din vremea creatiei. Printele SeraIim nu
s-a lsat intimidat de acest tip de denunt, si nici altii n-ar trebui s-o Iac.
UniIormismul, asemeni naturalismului, este o presupozitie IilosoIic, nu un
Iapt. Este perIect rational s Iacem alte presupozitii, inclusiv presupozitia ce
duce la concluzia c putem cunoaste ceva despre nceputuri numai dac
Dumnezeu a voit s ne descopere.
Phillip E. Johnson
PARTEA I
O talcuire ortodox patristic
la ,Cartea Facerii"
NOTA EDITORULUI
Aceast Tlcuire a Iost luat n primul rnd din manuscrisele originale ale
Printelui SeraIim, pe care le-a scris pentru pregtirea cursului despre Cartea
Facerii tinut la ,Academia Teologic Noul Valaam'" n vara anului 1981 si
1982. n timpul cursului, care a Iost nregistrat pe casete, el a adugat n mod
spontan valoroase excursuri ce nu se aIlau n manuscris. Pentru a nu-1 lipsi pe
cititor de acest material n plus, am inclus o mare parte din el n Tlcuire, att
n textul principal, ct si n note. Iat de ce uneori textul trece de la o Iorm
elaborat la un ton mai colocvial.
Am inclus, de asemenea, sedintele de rspunsuri ale Printelui SeraIim la
ntrebrile puse de studentii si n timpul cursului asupra Crtii Facerii. Ele se
gsesc n Partea a IV-a.
Notele de subsol din Tlcuire, ca si din prtile urmtoare ale citii, sunt
cuvintele Printelui SeraIim, n aIar de cazurile cnd sunt indicate ca not e
ale editorului (n. ed.).
Toate trimiterile la Psalmi urmeaz numerotarea din versiunea Septua-
ginta a Jechiului Testament.

'
h H t i '
' , . ' ' 'li 1 . u ^ i , . )i, (
J 1 M , t ,, , i| r L l , i , , ,
- ' " i i " ' 4 ' 1 ^ u . l i ,
i j! ( 1 ) f j i > j I j \r | , ,| ,1 / u > ' , , "t l )
. l! ' I [t n ' u H II ' '
. i "" l l i . ' > /. u u i

fii t I <> ' '' 1 1 '-, / i ! U
' ' u ' ( i i , , ' i i,
f f ^ ' *-< ' i , [ M *f
' <" < > i ' ' U i . O ' <.
< .! O . ' 3 0 l
CUVNT NAINTE De ce trebuie s
cercetm ,Cartea Facerii" ?
.--u"t.s U:
i !
1 . : n^ >:")u
De ce oare trebuie cercetat o carte precum Cartea Facerii ? De ce nu putem
s ne ocupm doar de mntuirea suIletelor noastre, n loc s ne gndim la
lucruri de Ielul: cum anume va arta lumea la sIrsit, sau cum anume era la
nceput ? Putem da de bucluc - s-ar putea s apar Cari Sagan si s ne ia la
rost.
39
Nu e mai sigur s ne ocupm doar de rostirea rugciunilor, Ir a cugeta
la aceste subiecte coplesitoare ? Pentru ce s ne mai gndim la aceste lucruri
ndeprtate, cnd ar Ii mai bine s ne gndim la mntuirea noastr ?
Am auzit si eu asemenea Iraze. Ca rspuns, putem spune nti de toate c
exist o legtur direct intre felul cum ne purtm i felul in care credem
despre obaria omului. Printele Gheorghe Calciu, adresndu-se n mod public
tinerilor ce triau sub comunism n Romnia, spunea: ,Vi s-a spus c v trageti
din maimute, c sunteti animale ce trebuie dresate"
40
. Acesta poate Ii un lucru
extrem de puternic: ,Stiinta demonstreaz c suntem doar animale; haideti deci
s mergem si s aruncm n aer o biseric"
4
'.
n al doilea rnd, Cartea Facerii este o parte a Scripturii, iar Dumne:eu
ne-a dat Scripturile pentru mantuirea noastr. Suntem datori s cunoastem
ntelesul Scripturilor prin ntregul tlcuirilor SIintilor Printi. Printii au
vorbit despre Cartea Facerii n biseric; toate tlcuirile erau, de Iapt, omilii
w
ntr-o scrisoare din 1981 Printele SeraIim vorbeste despre serialul TV Cosmos al lui Caii
Sagan si de cartea cu acelasi nume: ,Unul dintre abonatii nostri tocmai ne-a trimis o tietur
din ziar despre acest lucru, ce pare s Iac mare vlv acum, si pare a Ii tipic pentru telul cum
evolutia e predicat azi ca o dogm si aproape ca o religie", (n. ed.)
40
n perioada cnd Printele SeraIim tinea aceast conIerint, Printele Gheorghe Calciu
(n. 1927) era n nchisoare pentru a Ii rostit nist e predici adresate tinerilor. InsuIlat de
eroismul Print elui Calciu si miscat de cuvint ele sale, Printele SeraIim i-a publicat mai
trziu predicile n revista The Orthodox Word. n 1997 ele au Iost publicate n volum de
ctre Frtia SI". Gherman sub titlul Chrisl is Calling You' (Hristos le cheam'). Citatul de
mai sus se aIl la p. 27 a acelui volum; alte comentarii semniIicative despre evolutie se g
sesc lapp. 3.3-34, 152 si 154. (n. ed.)
41
SIntul VarsanuIie de la Optina (1845-1913) a Icut o observatie asemntoare ntr-una
din convorbirile sale duhovnicesti: ,FilosoIul englez Darwin a creat un adevrat sistem, dup
care viata este lupta pentru existent, lupta celui tare mpotriva celui slab, unde cei biruiti
sunt sortiti nimicirii. |...| Ea pune nceput unei IilosoIii slbatice, iar cei ce ajung a crede n
ea nu se vor gndi de dou ori dac s omoare un om, s se npusteasc asupra unei Iemei
ori s-si jeIuiasc cel mai apropiat prieten - si vor Iace toate acestea linistiti, avnd deplina
recunoastere a dreptului lor de a svrsi acele nelegiuiri" (Staretul Jarsanufie de la Optina,
carte n curs de aparitie la editura Frtiei St". Gherman din Alaska). (n. ed.)

CUVANT NAINTE
rostite n biseric, cci Cartea Facerii se citeste n biseric n toate zilele de
peste sptmn din timpul Postului Mare. Marii Printi ce au Icut acest
lucru au Iost SIntul Ioan Gur de Aur, SIntul Vasile cel Mare si SIntul
Ambrozie al Mediolanului. Omiliile lor au Iost consemnate stenograIie de
ctre oamenii ce le ascultau n biseric, ca s le poat citi si altii. Deci citirea
acelor texte era socotit a Ii parte din viata de zi cu zi a oamenilor ce mergeau
la biseric. Astzi am cam pierdut aceast idee. Iat de ce istorisirea din
Facere sau din Apocalips a devenit ntructva un trm Ioarte misterios.
Subiectele lor ne sperie, dar Printii vorbeau despre ele.
n sIrsit (si acesta este lucrul principal), cretinismul nostru este o religie
ce ne spune ce anume urmea: s facem in viata venic. Ne pregteste adic
pentru ceva vesnic, nu pentru lumea aceasta. Dac ne gndim doar la lumea
aceasta, orizontul nostru rmne Ioarte mrginit, Ir s stim ce urmeaz dup
moarte, de unde venim, unde ne ducem si care e telul vietii noastre. Cnd
vorbim despre inceputul lucrurilor sau despre sfaritul lor, aIlm care este de
Iapt rostul vietii noastre.
u' ( i*

- nnAHi /l u. /; H. I; I
;
; . n, ' n nnJl . i i f t . i i i ~ . . ' , uu" ; sC ? ' , " .(~~ !u' !*: u; :
, -Ci U -l-. .'Iii ~. I * .-
THlAts: A,lW- ."V
~l. "-'. ' v
,.
CAPITOLUL NTI o-
u u " u u u ' ' u " Cum s citim ,Cartea Facerii"
/. Modul de abordare
ntr-un Iel, nimeni dintre noi nu stie cum s se apropie de aceast carte. Stiinta
si IilosoIia modern ne-au umplut mintea cu attea teorii si presupuneri despre
nceputurile universului si omului, nct, n mod inevitabil, ne apropiem de carte
cu idei preconcepute. Unii ar vrea ca ea s se potriveasc cu propriile teorii
stiintiIice; altii o cerceteaz spre a o combate. Ambele abordri o socotesc ca
avnd ceva de spus din punct de vedere stiintiIic; ns altii o privesc ca simpl
poezie, un produs al imaginatiei religioase, neavnd nimic de-a Iace cu stiinta.
Principala ntrebare ce ne Iace greutti la ntelegerea crtii este: ct de
,literal" trebuie s-o citim ?
Unii Iundamentalisti protestanti ne spun c totul (sau n principiu totul)
este ,literal". ns o astIel de prere ne pune n Iata unor diIicultti de netrecut:
indiIerent de interpretarea noastr literal sau neliteral a Ieluritelor pasaje,
adevrata natur a realittii descrise n primele capitole ale Facerii (nssi
zidirea tuturor lucrurilor) Iace aproape cu neputint ca totul s Iie nteles ,li-
teral"; nici mcar nu avem cuvinte, de pild, s descriem ,literal" cum se poate
ivi ceva din nimic. Cum anume ,vorbeste" Dumnezeu ? Produce El oare un
sunet ce rsun ntr-o atmosIer ce nc nu exist ? O astIel de explicatie este,
evident, putin cam prea simplist - realitatea e ceva mai complicat.
Apoi exist extrema cealalt. Unii ar preIera s tlcuiasc cartea (sau cel
putin cele dinti capitole, care pun cele mai mari diIicultti) ca pe o alegorie,
un mod poetic de a descrie ceva ce n realitate este mult mai aproape de ex
perienta noastr. De pild, n ultimii ani, gnditorii romano-catolici au dat la
iveal un mod ingenios de a ,deslusi" Raiul si cderea omului; dar, citin-
du-le interpretrile, ai impresia c respectul lor Iat de textul Facerii e att
de mic, nct l trateaz ca pe un comentariu primitiv la unele teorii stiintiIi
ce recente. Si aceasta e o extrem. SIntul loan Damaschin, un Printe din
veacul al optulea, ale crui preri rezum, ndeobste, prerile patristice ale
primelor veacuri crestine, aIirm explicit c tlcuirea alegoric a Raiului tine
de o erezie timpurie si nu apartine Bisericii.
42
. . ,
42
St'. loan Damaschin, Despre ere:ii, 64, n col. The Fathers of the Chimii, voi. 37, The
Calholic University oI America Press, Washington D.C., 1958, p. 126.
50
CUM S CITIM CARTEA FACERII" . . -i v, ^
Astzi exist si o cale de mijloc ntre aceste dou preri. Recent s-a Icut
mult publicitate aIirmatiei unei clugrite romano-catolice (care este si pro-
Iesoar), aprute sub titlul ,Dumnezeu a ajutat la crearea evolutiei". Ea spune:
,Povestea biblic a creatiei are un scop religios. Ea cuprinde, dar nu nvat,
erori. Dimpotriv, teoria evolutionist asupra creatiei are un scop stiintiIic, iar
cutarea adevrului este domeniul astronomilor, geologilor, biologilor etc.
Cele dou scopuri sunt distincte, amndou oIerind adevr mintii si inimii
omenesti". Ea aIirm c Facerea provine din traditiile orale, limitate de
prerile stiintiIice ale vremii.
Dup prerea citat, Facerea tine de o categorie, iar adevrul stiintiIic
sau realitatea de o alta; Facerea are prea putin de-a Iace cu orice Iel de adevr,
Iie el litera| sau alegoric. Deci, de Iapt, nici nu prea are rost s-ti pui problema:
citesti Facerea pentru nltare duhovniceasc ori pentru poezie, urmnd ca
savantii s-ti spun ce trebuie s sti despre realittile lumii si nceputurile
omului.
ntr-o Iorm sau alta, prerea enuntat este Ioarte rspndit astzi - dar ea
nu nseamn altceva dect evitarea cu totul a problemei, nelund n serios
Cartea Facerii. ns scopul nostru n cercetarea Crtii Facerii este tocmai
acela de a o lua n serios, de a vedea ce spune ea cu adevrat. Nici una dintre
abordrile pomenite nu poate Iace acest lucru. Cheia pentru ntelegerea Facerii
trebuie cutat n alt parte.
Apropiindu-ne de Cartea Facerii, ar trebui s ncercm a ocoli capcanele
pomenite mai sus, printr-un anume grad de auto-supraveghere: ce Iel de pre-
judecti sau predispozitii am putea avea cnd ne apropiem de text ?
Am pomenit deja Iaptul c unii dintre noi ne-am putea preocupa prea
mult ca ntelesul Crtii Facerii s aprobe (sau s dezaprobe) o anumit teorie
stiintiIic. Haideti s enuntm un principiu mai general n privinta Ielului cum
noi, cu mentalitatea noastr din secolul al douzecilea, tindem a Iace acest
lucru. Ca reactie la extrema literalitate a conceptiei noastre stiintiIice
(literalitate cerut de nssi natura stiintei), cnd ne aplecm asupra unor
texte nestiintiIice de literatur sau teologie suntem Ioarte nclinati s desco-
perim ntelesuri neliterale sau ,universale". E un lucru Iiresc: dorim s salvm
aceste texte de a aprea ridicole n ochii oamenilor cu o instruire stiintiIic. Dar
trebuie s ne dm seama c, avnd o asemenea nclinatie, ajungem adesea la
concluzii la care nu ne-am gndit cu adevrat Ioarte serios.
S lum un exemplu evident. Cnd auzim de cele ,Sase Zile" ale Iacerii, cei
mai multi dintre noi ajustm n mod automat aceste zile ca s se potriveasc cu
ceea ce nvat stiinta contemporan despre cresterea si dezvoltarea treptat a
creaturilor. ,Probabil c sunt perioade de timp de o lungime nedeterminat -
miliarde sau milioane de ani", ne spune mintea noastr din secolul al
douzecilea; ,cci toate straturile geologice, toate Iosilele - nu s-ar Ii putut
Iorma literalmente ntr-o zi". Si ne-am putea chiar indigna, auzind
51
c vreun Iundamentalist din Texas sau sudul CaliIorniei insist iarsi cu trie
c acele zile sunt chiar de douzeci si patru de ore, si nu mai lungi,
mirn-du-ne cum pot unii oameni s Iie asa de grei de cap si de anti-stiintiIici.
!
Nu mi propun n cursul de Iat s v spun ct erau de lungi acele zile. Dar
cred c trebuie s Iim atenti la Iaptul c pornirea noastr Iireasc, aproape
subconstient, de a le privi ca perioade de o lungime nedeterminat, creznd c
prin aceasta am rezolvat ,problema" pe care o ridic, nu este cu adevrat un
rspuns rspicat la problem, ci mai mult o predispozitie sau o prejudecat
culeas din atmosIera intelectual n care trim.
43
ns, dac privim mai
ndeaproape aceste zile, vom vedea c problema nu este asa de simpl, si c
nclinarea noastr Iireasc n acest caz, ca si n multe altele, tinde mai curnd
s ntunece dect s limpezeasc problema.
Vom cerceta problema ceva mai trziu. Deocamdat as propune s nu Iim
prea siguri de Ielul nostru obisnuit de a privi Cartea Facerii, si s ne des-
chidem ctre ntelepciunea brbatilor purttori de Dumnezeu din trecut, care
s-au strduit att de mult cu mintea spre a ntelege textul Facerii asa cum
trebuie s Iie nteles. Acesti SIinti Printi sunt cheia noastr pentru ntelegerea
Facerii.
2. Sfintii Printi. cheia noastr pentru intelegerea ,Facerii" .....
n SIintii Printi aIlm ,mintea Bisericii" - ntelegerea vie a revelatiei lui
Dumnezeu. Ei sunt legtura noastr ntre vechile texte ce cuprind descoperirea
dumnezeiasc si realitatea de astzi. Fr o asemenea legtur Iiecare om
rmne de capul lui - rezultatul Iiind zecile de mii de interpretri si de secte.
Exist multe tlcuiri patristice la Facere, ceea ce ne arat deja c este o
scriere socotit a Ii extrem de nsemnat de ctre Printii Bisericii. S vedem
deci care Printi au vorbit despre ea si ce crti au scris.
n cursul de Iat voi Iolosi n principal patru tlcuiri ale primilor Printi: ,t.
1. SIntul Ioan Gur de Aur a scris o tlcuire mai pe larg si una mai pe scurt
la Cartea Facerii. Cea mare, numit Omilii la Facere, este de Iapt un sir de
predici rostite n timpul Postului Mare, cci n timpul acestui Post Cartea
Facerii se citeste n biseric. Cartea cuprinde saizeci si sapte de omilii si are
vreo sapte sute de pagini.
44
n alt an, SIntul Ioan a rostit alte Omi-
41
Aceast greseal obisnuit a Iost Icut chiar si de un gnditor ortodox traditionalist pe care
Printele SeraIim l respecta toarte mult, I.M. Andreiev (1894-1976), n cartea sa Teologie
apologetic ortodox (1955). Intr-o scrisoare din 3/16 iulie 1977, Printele SeraIim scria: ,As
zice c a pune doar semnul egalittii ntre zile si perioade este cam prea vag", (n. ed.)
44

Pentru lucrarea de Iat Printele SeraIim a tradus pasaje din editia ruseasc a Cuvintelor la
Facere ale SIntului Ioan Gur de Aur si din Tlcuirea la Facere a SIntului EIrem Sirul. De
la moartea Printelui SeraIim, ambele lucrri au Iost publicate n englez, n seria The Fathers
ofthe Church, voi. 74, 82, 87, 91. (n. ed.)
52
i( . M-'i
' CUM S CITIM CARTEA FACERII" i. Hr

Iii, cuprinznd nc vreo cteva sute de pagini. A mai scris si un tratat intitulat
Despre facerea lumii, de peste o sut de pagini. Deci, la SIntul Ioan Gur de
Aur gsim peste o mie de pagini de tlcuiri la Facere. Este unul dintre
principalii tlcuitori ai acestei crti.
2. SIntul EIrem Sirul, cam din aceeasi perioad cu SIntul Ioan Gur de
Aur, are si el o tlcuire a ntregii crti. n lucrarea sa, numit simplu Talcuire la
crtile Bibliei, mai multe sute de pagini sunt dedicate Facerii. SIntul EIrem
este Ioarte pretuit ca tlcuitor al Jechiului Testament, Iiindc stia ebraica, era un
,rsritean" (adic avea o mentalitate rsritean) si cunostea stiintele.
3. SIntul Vasile cel Mare a rostit cteva omilii despre cele Sase Zile ale
Facerii, intitulate Hexaimeron (adic Cele Sase Zile). n literatura Bisericii
timpurii exist si alte Hexaimera, unele datnd chiar din veacul al doilea. Dar
cel a SIntului Vasile, am putea zice, are cea mai mare autoritate.
45
El nu aco
per ntreaga Facere, ci doar primul capitol. O alt carte a sa pe care o vom
cita se cheam Despre obaria omului, un Iel de continuare la Hexaimeron.
4. n Apus, SIntul Ambrozie al Mediolanului, citind omiliile SIntului
Vasile, a scris el nsusi omilii asupra celor Sase Zile.
46
Hexaimeronul su
este ceva mai lung, n jur de trei sute de pagini.
47
SIntul Ambrozie a mai
scris si o carte ntreag despre Rai, continuare la Hexaimeron, ca si o carte
despre Cain si Abel.
Pe lng aceste tlcuiri Iundamentale, vom cerceta un numr de crti ce
nu discut ntreaga Carte a Facerii sau ntregul celor Sase Zile. De pild,
Iratele SIntului Vasile, SIntul Grigorie al Nyssei, are o carte Despre facerea
omului, care discut amnuntit sIrsitul primului capitol si nceputul celui
de-al doilea capitol al Facerii.
Am Iolosit, de asemenea, si lucrri care expun dogmatica ortodox. Cartea
SIntului Ioan Damaschin, Despre credinta ortodox, cuprinde multe
capitole de ntrebri asupra celor Sase Zile, zidirea omului, cdere, Rai
s.a.m.d. Catehismele Bisericii vechi - Marele cuvant catehetic al SIntului
Grigorie al Nyssei si Cuvintele catehetice ale SIntului Chirii al Ierusalimului
- au si ele cteva amnunte despre aceste probleme.
45
Hexaimeronul SIntului Vasile a Iost Ioarte pretuit n Biserica veche. SIntul Grigorie
Teologul scria despre el: ,Cnd iau n mn Hexaimeronul |SIntului Vasile| si l citesc cu
glas tare, m aIlu laolalt cu Ziditorul meu, nteleg temeiurile zidirii si m minunez de
Ziditorul meu mai mult dect nainte, cnd numai privirea mi slujea drept dascl" (SIntul
Grigorie Teologul, Cuvntul 43, 67, ,Panegiricul SI. Vasile"). (n. ed.)
46
Omi liil e SIntului Ambrozi e au Iost rostite cam la saptesprezece ani dup cele ale
SIntului Vasile. (n. ed.)
47
Putem vedea aici cum, atunci cnd un Printe vorbeste despre un loc anume, un alt Printe
va zice poate ceva amnuntit despre un alt loc. Dac le pui laolalt, dobndesti o Ioarte bun
imagine a cugetului Bisericii, a Ielului cum priveau Printii, ndeobste, aceste locuri. Poti
gsi chiar dezacorduri n privinta unor tlcuiri mrunte, ceva nensemnat, dar n punctele
principale vei vedea c toti spun acelasi lucru n diIerite Ieluri, c sunt cu totul n armonie
asupra Ielului cum se tlcuieste Cartea Facerii.
53
Pentru o problem aparte asupra conceptiei patristice despre lume am Io
losit tratatele despre nviere ale SIintilor Athanasie cel Mare, Grigorie al
Nyssei si Ambrozie al Mediolanului. O
SIntul Simeon Noul Teolog a scris omilii despre Adam, cdere si lumea
dinti, pe care le avem n englezeste n cartea The Sin of Adam. (Pcatul lui
Ada mf .
Exist apoi Ielurite scrieri ale SIntului Grigorie Teologul despre zidirea
omului, Iirea omeneasc si suIletul omului. SIntul Macarie cel Mare, Avva
Dorothei, SIntul Isaac Sirul si alti scriitori ascetici vorbesc adesea despre
Adam si cdere. ntruct telul principal al nevointei ascetice este rentoarcerea
la starea lui Adam de dinainte de cdere, ei scriu despre ntelesul cderii,
despre ce anume era Raiul si ce nseamn a ncerca s te ntorci n el.
Fericitul Augustin atinge subiectul Facerii n Cetatea lui Dumne:eu
49
,
SIntul Grigorie Palama scrie despre unele aspecte ale Facerii n lucrrile
sale apologetice, iar SIntul Grigorie Sinaitul scrie si el despre Rai.
(Exist, de asemenea, unele tlcuiri trzii pe care, din neIericire, nu le-am
vzut. Una apartine SIntului loan din Kronstadt, la Hexaimeron, iar cealalt
Mitropolitului Filaret al Moscovei, la Facere.)
Acesti Printi nu ne dau toate rspunsurile Ia ntrebrile pe care ni le-am
putea pune despre Cartea Facerii, i citim mai curnd spre a dobndi o atitu-
dine proprie Iat de Facere. Uneori Printii par a se contrazice unul pe altul
sau a vorbi ntr-un mod pe care l-am putea socoti neIolositor pentru problemele
noastre de azi. De-aceea trebuie s avem cteva principii de temelie care s
guverneze Ielul nostru de a ntelege att Cartea Facerii, ct si pe SIintii
Printi.
w
Publicat mai trziu sub titlul The First-Created Mari (Omul intcu-:idit). (n. ed.)
4a
Fericitul
Augustin a mai scris o lucrare ampl despre acest subiect, intelesul literal al Facerii, care
cuprinde idei ce diIer de nvttura patristic. Printele SeraIim cunostea existenta lucrrii,
dai' spunea c nu o vzuse. n 1982, la putin timp de la moartea sa, ea a aprut n englez, n
volumele 41-42 din seria Ancient Christian Writers (Paulist Press, New York). Si alte
nvtturi ale Fericitului Augustin au, de asemenea, unele neajunsuri, din pricina nclinatiei
sale spre excesiv rationalizare. Printele SeraIim scria c ,unele dintre scrierile sale,
precum tratatele anti-pelaghiene Despre Treime, se citesc doar cu precautie". Trebuie totusi
adugat c greselile Fericitului Augustm n-au Icut ca el s Iie socotit eretic de ctre Biserica
Ortodox, care 1-a cinstit ntotdeauna ca pe un Printe al evlaviei (mai ales pe temeiul scrierilor
sale nedogmatice, precum Mrturisirile), neprimindu-i ns exagerrile teologice. Printele
SeraIim a scris o ntreag lucrare despre acest subiect, Locul Fericitului Augus-lin in Biserica
Ortodox. Trebuie iarsi notat Iaptul c, desi tlcuirea la Facere a Fericitului Augustin poate Ii
pus la ndoial, ea nu este n nici un caz compatibil cu evolutionisinul sau cu conceptia
despre un ,pmnt vechi", asa cum au pretins unii eruditi din secolul al douzecilea. Fericitul
Augustin sustinea c transIormarea de la un Iel de creaturi la altul este cu neputint, si c ntreaga
lume a Iost zidit prin anul 5500 . H. Vezi aprarea lui Augustin Icut de Jonathan Wells n
articolul su .Abusing Theology: Howard Van Till's Forgotten Doctrine ofCreation s
Functional Integrity", n Origins & Design, voi. 19, nr. 1 (1998). (n. ed.)

CUM S CITIM CARTEA FACERII" . ,:< .
l' u 3. Principiile fundamentale ale apropierii noastre ;
;

-i de intelegerea , Crtii Facerii"
1. Cutm adevrul. Trebuie s avem suIicient respect pentru Cartea Fa
cerii spre a recunoaste c ea cuprinde adevrul, chiar dac acel adevr ne
poate prea neobisnuit sau surprinztor. Dac el pare s intre n contradictie
cu ceea ce credem a cunoaste din stiint, s ne aducem aminte c Dumnezeu
este Autorul ntregului adevr, si orice este adevr curat n Scriptur nu
poate s contrazic cu nimic ceea ce este adevr curat n stiint.
2. InsuIlarea Scripturii este de la Dumne:eu. Vom cerceta mai ndeaproa
pe n continuare ce nseamn acest lucru; dar, pentru nceput, aceasta n
seamn c trebuie s cutm n ea adevruri de un rang mai nalt, iar, dac
ntmpinm greutti n a ntelege ceva, trebuie mai nti s suspectm pro
pria lips de cunoastere, mai curnd dect un neajuns al textului dumneze-
ieste-insuIlat.
3. S nu ne grbim a aduce propria deslusire locurilor ,grele", ci s cu
tm ca mai nti s ne Iamiliarizm cu ceea ce au spus SIintii Printi despre
acele locuri, recunoscnd ntelepciunea lor duhovniceasc de care noi sun
tem lipsiti.
4. Trebuie iarsi s ne Ierim de ispita de a lua citate izolate de la SIintii
Printi, scoase din context, spre a ,dovedi" ceea ce dorim. De pild, am v
zut un ortodox care dorea s dovedeasc c zidirea lui Adam nu are nimic
,deosebit", citnd urmtoarea aIirmatie a SIntului Athanasie cel Mare:
,Omul nti-zidit a Iost Icut din trn ca orisicare, iar mna ce 1-a zidit pe
Adam zideste iarsi si ntotdeauna pe cei ce vin dup el"
50
. Aceasta e o aIir
mare general a lucrrii ziditoare nentrerupte a lui Dumnezeu, si nimeni nu
s-ar gndi s-o contrazic.
51
Dar lucrul pe care persoana respectiv voia s-1
demonstreze era acela c nu exist o deosebire real ntre zidirea oricrui om
viu si zidirea primului om - si, ndeosebi, c trupul lui Adam s-ar Ii putut al
ctui prin zmislire Iireasc n pntecele unei creaturi nc nu chiar umane.
Poate Ii oare ndrepttit Iolosirea aIirmatiei citate ca ,dovad" n aceast
problem ?
Se poate ntmpla s aIlm n scrierile SIntului Athanasie un pasaj ce
respinge tocmai aceast idee. ntr-un alt loc el zice: ,Desi numai Adam a
Iost alctuit din lut, totusi n el s-a cuprins mostenirea ntregului neam"
52
. El
50
SI. Athanasie, n Migne PG 25, p. 429.
51
Fr lucrarea ziditoare continu a lui Dumnezeu, nimic nu ar exista si nu ar lua Iiint. So
cotim c este ,Iiresc" ca plantele s creasc dintr-o mic smnt pn la o plant matur,
dar Ir Dumnezeu procesul nu ar putea continua. Deci binenteles c Dumnezeu zideste si
astzi ,din trn".
52
SI. Athanasie cel Mare, ,Patru cuvinte mpotriva arienilor" 2, 48, n Nicene and Post-Ni-
cerie Fathers (prescurtat n continuare NPNF), ed. 2, Wm. B. Eerdmans, Grand Rapids,
Michigan, retiprit n 1987, voi. 4, p. 375.
S
aIirm aici destul de clar c Adam a Iost zidit n chip diIerit de toti ceilalti
oameni, ceea ce, asa cum vom vedea, este ntr-adevr nvttura SIintilor
Printi ndeobste. Deci nu ne este ngduit s lum un citat din el si s socotim
c dovedeste sau deschide calea unei idei dragi nou. AIirmatia general a
SIntului Athanasie despre Iirea omului nu spune absolut nimic despre Ielul
aparte al zidirii lui Adam.
Gresita Iolosire a citatelor din SIintii Printi este o capcan Ioarte obis-
nuit n zilele noastre, cnd polemicile asupra unor subiecte de acest Iel
sunt adeseori Ioarte ptimase. n cursul de Iat vom Iace tot ce ne st n
putint spre a ocoli asemenea capcane, neatribuind nici una dintre tlcuirile
noastre SIintilor Printi, ci ncercnd doar s vedem ce anume spun ei
nsisi.
5. Nu e nevoie s acceptm Iiecare cuvnt scris de Printi despre Facere;
uneori ei s-au Iolosit de stiinta vremii lor ca material ilustrativ, stiint care se
nsela n unele lucruri. Dar trebuie s deosebim cu grij stiinta lor de aIir
matiile lor teologice, si trebuie s le respectm ntregul mod de abordare, ca
si concluziile generale si intuitiile teologice.
6. Dac socotim c putem aduga cte ceva ntelesului textului pentru zi
lele noastre (poate pe temeiul descoperirilor stiintei moderne), s o Iacem cu
precautie si deplin respect pentru integritatea textului Facerii si prerile
SIintilor Printi. Si, Icnd aceasta, trebuie s rmnem ntotdeauna smeriti
- cci si stiinta zilelor noastre are esecurile si greselile ei, iar dac ne ncre-
dem prea mult n ea ne putem trezi noi nsine cu o ntelegere gresit.
53

7. Mai ales n cursul de Iat, vom ncerca mai nti s-i ntelegem pe P
rinti, si abia apoi s dm propriile rspunsuri la unele ntrebri, dac le
avem.
8. n sIrsit, dac e adevrat c stiinta modern este n stare s arunce o
oarecare lumin asupra ntelegerii mcar a ctorva locuri din Cartea Facerii
- cci nu avem de ce s tgduim c n unele domenii adevrurile celor dou
sIere se ntreptrund - nu e mai putin adevrat c ntelegerea patristic a
Facerii poate si ea s arunce lumin asupra stiintei moderne si s dea unele
sugestii despre Ielul cum s ntelegem realittile de Iapt ale geologiei, pale
ontologiei si ale altor stiinte ce se ocup de istoria timpurie a pmntului si a
omenirii. Deci studiul prezent poate Ii rodnic n ambele directii.
9. Cursul nu tinteste totusi s rspund la toate ntrebrile despre Facere
si crearea lumii, ci, n primul rnd, s-i Iac pe crestinii ortodocsi s cugete
51
Exist o prere Ioarte rspndit ntre oamenii ce nu adncesc aceste lucruri c ,stiinta din
vechime se nseal, iar stiinta modern are dreptate, deci putem avea ncredere n tot ceea ce
ne spun savantii moderni". Dar se ntmpl c Iiecare generatie rstoarn asa-zisele realitti
stiintiIice ale generatiei precedente. Trebuie s ne dm seama ce anume este realitate de Iapt si
ce anume este teorie. Stiinta contemporan are multe preri care peste cincizeci de ani (dac
vor tine si att!) vor Ii rsturnate, aprnd noi teorii.
56
iK*> CUM S CITIM CARTEA FACERII" >.
la acest subiect mai pe larg dect este abordat de obicei, nemultumindu-se cu
rspunsurile simpliste auzite att de des.
4. Talcuiri literale sau talcuiri simbolice ? Q
Problema e o mare piatra de poticnire pentru noi, oamenii moderni, crescuti
cu o educatie si conceptie ,stiintiIic", care ne-a srcit priceperea tlcurilor
simbolice ale textelor. Ca urmare, prea adeseori tragem concluzii pripite: dac
exist vreun sens simbolic al unei imagini din Scriptur (de pild, pomul
cunostintei binelui si rului), suntem Ioarte nclinati s spunem ,este doar un
simbol"; cea mai slab indicatie asupra unui sens Iigurat sau metaIoric ne Iace
adeseori s eliminm sensul literal. Uneori, o astIel de atitudine poate duce
chiar la judecti pripite asupra unor ntregi Iragmente sau crti ale Scripturii:
dac exist elemente simbolice sau Iigurate, de pild n relatarea Facerii despre
Grdina Edenului, tragem cu usurint concluzia c ntreaga relatare este un
,simbol" sau o ,alegorie".
Cheia noastr pentru ntelegerea Facerii este urmtoarea: cum anume au
nteles SIintii Printi problema aceasta, att n particular, n ceea ce priveste
pasajele separate, ct si n general, n ceea ce priveste cartea ca ntreg ?
S lum cteva exemple. r
1. SIntul Macarie cel Mare din Egipt, unul dintre sIintii cu o Ioarte nalt
viat duhovniceasc si care nu poate Ii bnuit de preri prea literale asupra
Scripturii, scrie despre Facere 3, 24: ,Raiul s-a nchis, iar Heruvimului celui
cu sabia de Ioc i s-a dat porunc s opreasc intrarea omului n el; acest Iapt,
care atunci s-a ntmplat n chip vzut, se ntmpl si acum n Iiecare suIlet
n chip nevzut"
54
.
2. SIntul Grigorie Teologul, renumit pentru tlcuirile sale adnc duhov
nicesti ale Scripturii, spune despre pomul cunostintei binelui si rului: ,Po
mul acela, pe ct mi pare, era contemplatia, la care numai cei ce au ajuns la
deplintatea deprinderii pot ptrunde Ir primejdie"
55
. nseamn oare c so
cotea pomul doar un simbol, iar nu si un pom n sens literal ? n scrierile
sale nu pare a ne da un rspuns la ntrebare, dar o Iace un alt mare SInt P
rinte (cci, atunci cnd ne nvat nvttura ortodox, iar nu prerile lor
personale, toti marii Printi sunt de acord unii cu altii, si chiar ajut a se tl-
cui unul pe altul). SIntul Grigorie Palama, Printele isihast din veacul al
patrusprezecelea, tlcuieste acest pasaj:
,Grigorie supranumit Teologul a numit contemplatie pomul cunos-
tintei binelui si rului. |...| Dar, pentru aceasta, ea n-a Iost pentru el pls-
M
SI. Macarie cel Mare, Alte. apte omilii, 4. 5. (Traducerea romneasc n: SI. Macarie
Egipt eanul, Omilii duhovni ceti, traducere de Pr. ProI. Dr. C. Cornitescu, PSB nr. 34,
Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1992, p. 305; n. tr.)
55
SI. Grigorie Teologul, ,Cuvnt la Artarea
Domnului" n NPNF, ed. cit., voi. 7, p. 348.
57
muire si simbol inconsistent. Cci si pe Moisi si pe Ilie i declar dumne-
zeiescul Maxim simboale, pe unul al judectii si pe cellalt al proniei. A
Icut aceasta oare pentru c nu erau ei prezenti cu adevrat, ci au Iost
plsmuiti si ei n chip simbolic ?"
56

3. Acestea sunt interpretri particulare. n ceea ce priveste abordrile
generale ale naturii ,literale" ori ,simbolice" a textului Facerii, s cercetm
cuvintele altor ctorva SIinti Printi care au scris tlcuiri la Cartea Facerii.
n Hexaimeronul su, SIntul Vasile cel Mare scrie:
,Cei care nu interpreteaz cuvintele Scripturii n sensul lor propriu
spun c apa de care vorbeste Scriptura nu e ap, ci altceva, de alt natur, si
interpreteaz cuvintele plant si peste cum li se pare lor. |...| Eu cnd aud
c Scriptura zice iarb, nteleg iarb; cnd aud plant, peste, Iiar, dobitoc,
pe toate le nteleg asa cum sunt spuse. Nu m rusinez de Evanghelie (Rom.
1, 16). |...| Mi se pare ns c cei care nu nteleg lucrul acesta, adic cei
care Iolosesc interpretarea alegoric, au ncercat s dea Scripturii o
vrednicie nchipuit, punnd pe seama ei propriile idei, schimbnd sensul
cuvintelor Scripturii cu Iolosirea unui limbaj Iigurat, nseamn ns s te
Iaci mai ntelept dect cuvintele Duhului cnd, n chip de interpretare a
Scripturii, introduci n Scriptur ideile tale. Deci s Iie nteleas Scriptura
asa cum a Iost scris !"
57

4. SIntul EIrem Sirul ne spune la Iel n Talcuire la Cartea Facerii.
,Nimenea s nu cread c zidirea cea de Sase Zile este o alegorie; tot
asa, nu este ngduit a zice c ceea ce pare, potrivit celor istorisite, a Ii
Iost zidit n sase zile, a Iost zidit ntr-o singur clip, si, de asemenea, c
unele nume nItisate n acea istorisire Iie nu nseamn nimic, Iie nseamn
altceva. Dimpotriv, trebuie s stim c ntocmai cum cerul si pmntul ce
s-au zidit ntru nceput sunt chiar cerul si pmntul, iar nu altceva ce s-ar
ntelege sub numele de cer si pmnt, tot asa orice altceva se zice a Ii Iost
zidit si tocmit cu rnduial dup zidirea cerului si a pmntului nu sunt
numiri goale, ci nssi Iiinta Iirilor zidite corespunde puterii numelor
acestora.
5. SIntul loan Gur de Aur, vorbind anume despre rurile Raiului, scrie:
,Dar poate c cei care vor s vorbeasc dup a lor ntelepciune nu n-
gduie iarsi ca aceste ruri s Iie ruri, nici apele s Iie ape. ci caut s
56
SI. Grigorie Palama, Aprarea Sfintilor hihali. Triada a 2-a, 3, 22 n Spicilegium Sacrum
Lovanieuse, Louvain, 1959, p. 432. (CI. Filocalia, voi. VII, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1977,
p. 292; n. tr.)
57
SI. Vasile, Hexaimeron 9, 1. (Pentru traducerea romneasc am citat din: SI. Vasile cel
Mare, Scrieri, Partea intai. Omilii la Hexaimeron, n PSB nr. 17, trad. de Pr. D. Feciorii,
Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1986, pp. 170-171. Trimiterile se vor Iace n continuare la editia
romneasc; n. tr.)
8
SI. EIrem Sirul, Talcuire la Cartea Facerii, 1, n The Works qfOur Father among the Saints,
Ephraim the Syrian, voi. 6, Moscova Theological Acadeniy, Sergiev Posaci, voi. 6, p. 282.
58
iii? H SJT CUM S CITIM ,CARTEA FACERII" .-ur`/O
conving pe cei care vor s-si dea lor spre ascultare auzul, ca s-si nchi-
puie cu totul altceva. Noi ns, rogu-v, s nu dm ascultare acestora, ci s
ne astupm urechile la glasul lor, s dm crezare cuvintelor dumnezeiestii
Scripturi, urmnd spusele ei; s ne strduim s punem n suIletele noastre
nvtturile cele sntoase."
59

Iat deci c SIintii Printi se conIruntau si ei cu aceast problem n vremea
lor, n veacul al patrulea. Erau o multime de oameni ce tlcuiau textul Facerii
ca pe o alegorie, lund-o razna cu tlcuirile simbolice si tgduind orice sens
literal - mai ales primelor trei capitole, pe care le vom cerceta. De-aceea SIintii
Printi si-au Icut o datorie din a spune c textul are un sens literal, si trebuie
s ntelegem exact care este acela.
Ne putem da seama deci c SIintii Printi ce au scris despre Facere au Iost
n general destul de ,literali" n tlcuirea textului, chiar dac n multe cazuri
admiteau i un nteles simbolic sau duhovnicesc. Exist, de bun seam, n
Scriptur metaIore evidente, pe care nici un om cu mintea ntreag nu s-ar
gndi s le ia ,literal". De pild, n Psalmul 103 se spune: soarele i-a cunoscut
apusul su. n deplin respect Iat de text, nu este nevoie s credem c soarele
are constiint si ,cunoaste" literal cnd urmeaz s asIinteasc; este vorba
doar de un procedeu Iiresc n limbajul poetic, care nu pune pe nimeni n
ncurctur.
Exist ns si un important tip de aIirmatii n Scriptur - iar n Cartea
Facerii, sunt o multime de exemple - despre care SIintii Printi ne spun ex-
plicit s nu le ntelegem n mod literal. Sunt aIirmatii antropomorIice despre
Dumnezeu, ca si cum El ar Ii un om care merge, vorbeste, se mnie etc.
Toate aceste aIirmatii trebuie ntelese ,cu dumnezeiasc cuviint" - adic
ntemeindu-ne pe ceea ce stim din nvttura ortodox, c Dumnezeu este
curat duhovnicesc, Ir mdulare trupesti, iar Iaptele Sale sunt descrise n
Scriptur aa cum ne apar nou. Printii sunt Ioarte grijulii n aceast privint
de-a lungul textului Facerii. AstIel, SIntul Ioan Gur de Aur zice:
,Iar cnd auzi, iubite, c a sdit Dumnezeu Rai n Eden ctre Rsrit,
ntelege cu dumnezeiasc cuviint cuvntul a sdit, ntelege c a po-
runcit. Crede cele ce spune mai departe Scriptura, crede c Raiul a Iost
Icut n locul n care a spus Scriptura."
60

Ct despre inIormatia ,stiintiIic" din Cartea Facerii - cci vorbind despre
Iacerea lumii pe care o cunoastem, nu are cum s nu cuprind si o oarecare
inIormatie stiintiIic - contrar prerii obisnuite, ea nu are nimic ,depsit".
Este adevrat c observatiile ei sunt Icute toate aa cum se vd de pe
59
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 13,4. (Pentru traducerea romneasc am citat din:
SI. Ioan Gura de Aur, Scrieri, partea intai. Omilii la Facere I/j, trad. de Pr. D. Fecioru, Ed.
IBMBOR, Bucuresti, 1987, pp. 153-154. Trimiterile se vor Iace n continuare la editia
romneasc: n. tr.). "Ibid. 13, 3, p. 152.
59
pmant i cu referire la omenire, dar ele nu avanseaz nici o nvttur anume
- de pild, despre natura corpurilor ceresti sau despre miscrile lor relative -
deci cartea poate Ii citit de Iiecare generatie si nteleas n lumina propriei
cunoasteri stiintiIice. Descoperirea, n ultimele veacuri, a vastittii spatiului si
imensittii multora dintre corpurile sale ceresti nu Iace dect s adauge
mretie n mintile noastre la simpla istorisire a Facerii.
Desigur, cnd SIintii Printi vorbesc despre Facere, ei ncearc s o ilus-
treze cu exemple luate din stiinta natural a vremii lor; la Iel Iacem si noi as-
tzi. Tot acest material ilustrativ este deschis criticii stiintiIice, si, n parte
este ntr-adevr depsit. Dar textul nsusi al Facerii nu este atins de aceste
critici, si nu putem dect s ne uimim ct de proaspt si n pas cu vremea este
el pentru Iiecare nou generatie. Iar tlcuirea teologic a SIintilor Printi
asupra textului mprtseste aceleasi calitti.
. Natura textului
n

Ultimul lucru important nainte de a aborda textul propriu-zis al Facerii
este urmtorul: cefei de text este acesta ?
Stim cu totii argumentele antireligioase despre Scriptur, si n special de-
spre Facere, cum c este creatia unei populatii napoiate, ce cunostea prea
putin despre stiinta lumii, c este plin de mitologie primitiv despre ,zei
creatori" si Iiinte supranaturale, c totul a Iost luat din mitologia babilonian
etc. Dar nimeni nu poate asemui n mod serios Facerea cu oricare dintre
miturile despre creatie ale altor popoare, Ir a Ii izbit de sobrietatea si sim-
plitatea istorisirii din Cartea Facerii. Miturile despre creatie sunt, ntr-adevr,
pline de ntmplri Iantastice si Iiinte de basm, despre care nici nu se pune
problema s Iie luate textual. Textele de acest tip nu intr n competitie cu
Cartea Facerii, ele nu sunt nici mcar comparabile.
Totusi exist o prere larg rspndit - Ir temei n Scriptur ori n traditia
Bisericii - c Moisi a scris Cartea Facerii dup ce a cercetat alte istorisiri
timpurii despre creatie, sau c n-a Icut dect s consemneze traditiile orale ce
au ajuns pn la el, compilnd si simpliIicnd povestile care s-au transmis
pn n vremea lui. Aceasta ar nsemna, desigur, c Facerea este opera
ntelepciunii si speculatiei omenesti, si deci n-ar avea nici un rost s cercetezi o
asemenea lucrare ca pe o descriere a adevrului despre nceputul lumii.
Exist diIerite tipuri de cunoastere, iar cunoasterea ce vine de-a dreptul
de la Dumnezeu este cu totul osebit de cea care purcede din putintele Iiresti
ale omului. SIntul Isaac Sirul deosebeste Ielurile de cunoastere dup cum
urmeaz:
,Cunoasterea care se misc n cele vzute sau n simturi si urmreste
nsiruirea lor se numeste natural. Iar cea care se misc n planul celor
gndite (inteligibile) si, prin mijlocirea lor, n Iirile celor netrupesti se nu-
60
A.USir' u ' CUMS CITIM CARTEA FACERII" i
meste duhovniceasc, deoarece ea primeste simtirea n duh si nu n sim-
turi. Si acestea dou se ivesc n suIlet din aIar, pentru cunoasterea lor. Iar
cea care se produce n planul dumnezeiesc se numeste mai presus de Iire si
e mai degrab necunoscut si mai presus de cunoastere. Contemplarea
acesteia n-o primeste suIletul dintr-un continut din aIara lui, ca pe primele
dou, ci ea se arat si se descoper din cele dinluntrul suIletului n chip
nematerial, deodat si pe neasteptate. Pentru c imprtia cerurilor in
luntrul vostru este (Le. 17, 21)."
61

ntr-un alt loc, SIntul Isaac descrie cum n oamenii cu cea mai nalt
viat duhovniceasc suIletul se poate ridica la o vedere a nceputurilor lucru-
rilor. Descriind cum este rpit un astIel de suIlet la gndul veacului viitor cel
nestriccios, SIntul Isaac scrie:
,Si apoi se nalt de la aceasta cu mintea sa la cele dinainte de ntemeierea
lumii acesteia, cnd nu era vreo zidire, nici cer, nici pmnt, nici ngeri, nici
ceva din cele ce se petrec. Si se gndeste cum le-a adus dintr-o dat pe toate
la Iiint din cele ce nu sunt, numai prin bunvoirea Lui."
62
Se poate deci crede
c Moisi si cronicarii de dup el au Iolosit nsemnri scrise si traditii orale
cnd au ajuns la scrierea Iaptelor si cronologiei patriarhilor si mpratilor
istorici; dar istorisirea nceputului existentei lumii, cnd nu erau martori la
preaputernicele lucrri dumnezei esti, poate veni numai din descoperirea lui
Dumnezeu; este o cunoastere supraIireasc, descoperit n contactul direct cu
Dumnezeu.
63
Este exact ceea ce ne spun Printii si traditia Bisericii c este
Cartea Facerii. SIntul Ambrozie scrie:
,Moisi a vorbit cu Dumnezeu Cel Preanalt nu n vedenie, nici n vis, ci
gur ctre gur (Numeri 12, 6-8). Lmurit si limpede, nu prin chipuri si
ghicituri, i s-a dat lui darul dumnezeiestii apropieri. Si astIel Moisi a deschis
gura sa si a rostit cele spuse de Domnul nluntrul su, dup Igduinta
Icut lui cnd El 1-a ndreptat ctre mpratul Faraon: Si acum mergi, i eu
voi deschide gura ta, i te voi invta cele ce vei gri (Iesire 4, 12). Iar dac el
a primit mai nainte de la Dumnezeu ceea ce avea s spun despre slobozirea
norodului, cu ct mai mult trebuie tu s primesti ceea ce va s spun El
despre cer? Drept aceea, nu intru cuvinte indemntoare ale intelepciunii, nu
n desertciuni IilosoIicesti, ci intru artarea Duhului i a puterii (1 Cor. 2,
4) s-a ncumetat a zice, ca si cum ar Ii Iost martor dumnezeiestii lucrri: intru
inceput a fcut Dumne:eu cerul i pmantul."
64
ntru acelasi cuget scrie si
SIntul Vasile la nceputul Hexaimeronului su:
61
SI. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoint, LXVI. (n Filocalia, voi. 10, Ed. IBMBOR,
Bucuresti, 1981, pp. 339-340; n. tr.)
62
Ibid.,cuv. LXXXV.p. 447. '-- -'u--`--u-u
I
u- .........
63
Cartea Ieirii relateaz dou ocazii cnd Dumnezeu nsusi i spune lui Moisi: ,n sase zile
au Icut Domnul cerul si pmntul" (Iesire 20, 11; 31, 17). (n. ed.)
64
SI. Ambrozie al Mediolanului, Hexaimeron 1, 2 n The Fathers of Church, New York,
1961, col. 42, pp. 6-7.
61
,Asadar Moisi, care a Iost nvrednicit, la Iel cu ngerii, s vad pe
Dumnezeu Iat ctre Iat, el ne istoriseste cele pe care le-a auzit de la
Dumnezeu."
65

n Omiliile la Facere, SIntul loan Gur de Aur revine mereu asupra aIir-
matiei c Iiecare cuvnt al Scripturii este dumnezeieste insuIlat si are un
nteles adnc cci nu sunt cuvintele lui Moisi, ci ale lui Dumnezeu:
,S vedem dar ce ne nvat si acum Iericitul Moisi, care nu grieste
acestea numai cu a sa gur, ci insuIlat de harul lui Dumnezeu."
66
Apoi are o
Iascinant descriere a Ielului cum Iace Moisi acest lucru. Stim c prorocii
Jechiului Testament au prevestit venirea lui Messia. n Cartea Apocalipsei,
SIntul loan Teologul a prorocit cele despre sIrsitul lumii si viitorul
Bisericii. Cum anume stiau ce urma s se ntmple ? Este vdit c Dumnezeu
le-a descoperit. SIntul loan Gur de Aur zice c ntocmai cum SIntul loan
Teologul a Iost prorocul celor viitoare, Moisi a Iost prorocul celor din
trecut. El spune urmtoarele:
,Toti ceilalti proroci au spus sau cele ce aveau s se ntmple dup mult vreme,
sau cele ce aveau s se ntmple n vremea lor, pe cnd Iericitul Moisi, care
a trit dup multe generatii de la Iacerea lumii, condus Iiind de mna cea de
sus, a Iost nvrednicit s spun acelea care Iuseser create de Stpnul tuturor
nainte de nasterea lui! De-aceea a si nceput spunnd asa: Intru inceput a
fcut Dumne:eu cerul i pmantul. Aproape c ne strig tuturora cu voce
tare si ne spune: Rostesc oare acestea Iiind nvtat de oameni ? Nu ! Cel
care a adus pe acestea de la neIiint la Iiint, Acela a mnat si limba mea spre
grirea lor ! Asa c, rogu-v, s lum aminte la cele spuse, nu ca si cum
le-am auzi de la Moisi, ci de la Dumnezeul universului prin gura lui Moisi,
si s zicem adio gndurilor noastre."
67
Asadar, trebuie s ne apropiem de
primele capitole ale Facerii ca de o carte proroceasc, cunoscnd c cele
nItisate s-au ntmplat cu adevrat, dar cunoscnd si c - din pricina
ndeprtrii lor Iat de noi, si din pricina Iirii lor nssi, ca primele ntmplri
din istoria lumii - le vom putea ntelege numai n chip nedesvrsit, tot asa
cum nedesvrsit ntelegem ntmplrile de la sIrsitul lumii, nItisate n
Apocalips si n alte Scripturi ale Noului Testament. SIntul loan Gur de Aur
nsusi ne atrage luarea aminte s nu socotim a ntelege prea mult din zidirea
lumii:
,S primim cu mult recunostint cuvintele Scripturii; s nu trecem de
msura noastr, nici s iscodim cele mai presus de noi, asa cum au ptit
dusmanii adevrului, care, voind s cerceteze totul cu propriile gnduri, nu
s-au gndit c este cu neputint omului s cunoasc desvrsit creatia lui
Dumnezeu."
6
**
65
St'. Vasile cel Mare, Hexaimeron 1. 1, ep. cit.
Wl

SI. loan Gur de Aur, op. cit., ed. cit., p. 157.
6

Ibid.,2, 2, p. 40.
(
'
8
Ibid.
62
CUM SA CITIM ,CARTEA FACERII"
S ncercm deci a intra n lumea SIintilor Printi si n Ielul lor de ntelegere
a textului Facerii, cel dumnezeieste insuIlat. S iubim si s cinstim scrierile
lor, care n vremile noastre tulburi sunt Iaruri strlucitoare ce-si arunc
atotlumintoarea raz asupra textului celui insuIlat. S nu ne pripim a crede c
noi ,stim mai bine" dect aceia, iar de socotim a avea vreo ntelegere pe care
ei nu au zrit-o, s ne smerim, sovind a o da altora, cunoscn-du-ne srcia si
slbiciunea mintilor noastre. Fie ca ei s ne deschid mintile, ca si noi s
pricepem descoperirea lui Dumnezeu.
Mai trebuie s adugm aici o observatie Iinal despre studierea Crtii
Facerii n vremea noastr. SIintii Printi de la nceputurile crestinismului,
care au scris despre cele Sase Zile al zidirii lumii, au gsit de cuviint ca n
anumite cazuri s semnaleze speculatiile stiintiIice sau IilosoIice necrestine
ale vremii lor - de pild, Iaptul c lumea ar Ii vesnic, c s-ar Ii ivit de la
sine, c ar Ii Iost creat dintr-o materie preexistent de ctre un
dumnezeu-Iurar limitat, si asa mai departe.
Si n vremea noastr exist speculatii necrestine despre nceputurile uni-
versului, ale vietii pe pmnt etc, si nu avem cum s nu le atingem n anumite
momente ale tlcuirii noastre. Astzi cele mai rspndite idei de acest tip sunt
cele legate de asa-numita teorie a ,evolutiei". Va trebui s discutm pe scurt
cteva dintre ideile sale dar, spre a evita nentelegerile, trebuie s spunem ce
anume ntelegem prin acest cuvnt.
Conceptul de ,evolutie" are mai multe acceptii, att n limbajul stiintiIic ct si
n cel obisnuit: uneori nu este dect un sinonim pentru ,dezvoltare"; alteori e
Iolosit spre a descrie ,variatiile" ce apar n interiorul speciilor; si, n sIrsit,
descrie schimbrile reale sau ipotetice din natur, de un tip oarecum mai
cuprinztor. In cursul de Iat nu ne vom ocupa de aceste tipuri de ,evolutie", ce
apartin n mare msur domeniului realittilor stiintiIice si interpretrii lor.
Singurul tip de ,evolutie" de care va trebui s ne ocupm este evolutia n
ntelesul de ,cosmogonie" - adic teorie despre obrsia lumii. Pentru cei
care studiaz astzi Facerea, acest tip de teorie a evolutiei ocup acelasi loc pe
care-1 ocupau vechile speculatii despre obrsia lumii pentm primii Printi ai
Bisericii. Exist persoane ce sustin c pn si acest tip de evolutie este perIect
stiintiIic; ba chiar unii dintre ei sunt cu totul ,dogmatici" n privinta
subiectului. Dar orice prere suIicient de obiectiv va trebui s admit c
cosmogonia evolutionist, dac nu are pretentia de a Ii descoperit n chip
dumnezeiesc, este tot att de speculativ ca orice alt teorie asupra originilor
si poate Ii discutat la acelasi nivel cu ele. Desi pretinde a se ntemeia pe
realitti stiintiIice, ea nssi apartine domeniului IilosoIiei, atingnd chiar
teologia, n msura n care nu poate ocoli problema lui Dumnezeu ca Ziditor al
lumii, Iie c l accept ori l tgduieste.
Deci n cursul de Iat vom aborda teoria ,evolutiei" doar ca pe o teorie
universal ce ncearc s explice obrsia lumii si a vietii.
3

niy.*y. CAPITOLULDOI ;; T,o i .
," " "
l
"
.

1V
Cele Sase Zile ale Facerii ' " '
;

(Observatii generale)
. K' i }?. ; ; Kt I ' : ~r ; ' , ;. ,., n,n. -n.
ti " "n iii n. ., ' :' |, - M, f ".
u ( u
- , r. v t i ( - i . :-u
. Introducere
S cercetm acum modelul patristic al celor Sase Zile ale Facerii. Nu
vom sta s ncercm a ghici ,ct de lungi" au Iost acele zile desi, cnd vom
ajunge la sIrsit, vom avea o idee destul de limpede despre Ielul cum
priveau Printii lungimea lor. Multi Iundamentalisti socotesc c ntelegerea
literal a Facerii se pierde dac nu se accept c zilele sunt exact de douzeci
si patru de ore; iar multi dintre cei care doresc s mpace Facerea cu teoria
modern a evolutiei cred c sperantele lor depind de acceptarea acestor zile ca
Iiind de milioane sau miliarde de ani lungime, conIormndu-se astIel
presupuselor descoperiri ale geologiei. Cred c putem spune Ir a gresi c
ambele preri sunt pe alturi de subiect.
Nu nseamn c aceste zile nu ar Ii putut Ii de douzeci si patru de ore,
dac Dumnezeu ar Ii voit asa; unul sau doi dintre Printi (de pild, SIntul
EIrem Sirul) chiar aIirm explicit c aveau douzeci si patru de ore. Dar cei
mai multi dintre Printi nu spun nimic despre acest subiect: nu era un subiect
de discutie n zilele lor si se pare c nu le-a dat prin minte s struie a proiecta
msura timpului lumii noastre czute asupra uluitoarelor si minunatelor
ntmplri ale celor Sase Zile.
Dar, dac nu este nevoie s deIinim cele Sase Zile ale Facerii ca avnd
douzeci si patru de ore, este iarsi cu neputint s le privim ca avnd milioane
sau miliarde de ani - adic s le Iortm s se potriveasc msurtorii
evolutioniste a timpului. Pur si simplu, ntmplrile din cele Sase Zile nu se
potrivesc deIel cu conceptia evolutionist. n Cartea Facerii primele vie-
tuitoare sunt ierburile si pomii de pe uscat; viata nu a aprut nti n mare,
cum ar voi teoria evolutionist; aceste plante de uscat dinuie o zi ntreag
(miliarde de ani ?), nainte de zidirea soarelui, pe cnd, n orice variant,
evolutionist soarele precede nsusi pmntul.
69
Orice observator obiectiv re-
zonabil ar ajunge la concluzia c cele Sase Zile ale Facerii, dac sunt o re-
69
Nu numai ,evolutionistii crestini", ci si ,creationistii progresivisti", partizanii ,pmntului
vechi", ncearc s ndese cele Sase Zile n scala temporal evolutionist a miliardelor de
ani, Iiind astIel nevoiti s deIormeze relatarea Facerii spre a putea Iace Iat contradictiilor
evidentiate mai sus. (n. ed.)

-> CELE $ASE ZILE ALE FACERI]
latare adevrat, iar nu produsul unei Iantezii arbitrare sau al speculatiei, pur
si simplu nu se potrivesc cu cadrul evolutionist, deci nu e nevoie s le Iacem a
Ii de miliarde de ani lungime. Vom vedea mai jos cum descrierea Zilelor de
ctre SIintii Printi Iace aproape imposibil aceast interpretare. Este vdit c
teoria evolutiei vorbeste despre cu totul altceva dect despre cele Sase Zile ale
Facerii.
Si, de Iapt, nici o teorie stiintiIic nu ne poate spune ceva despre cele
Sase Zile. Stiinta ncearc s explice - uneori cu mai mult, alteori cu mai putin
succes - schimbrile lumii acesteia, ntemeindu-se pe extrapolarea proceselor
naturale ce pot Ii observate astzi. Dar cele Sase Zile ale Facerii nu sunt un
proces natural; ele sunt ceea ce a avut loc inainte de a ncepe s Iunctioneze
ntregul proces natural al lumii. Ele sunt lucrarea lui Dumnezeu; prin deIinitie,
ele tin de miracol, nepotrivindu-se cu legile Iirii ce crmuiesc lumea pe care o
vedem n prezent.
70
Tot ceea ce putem sti despre ce anume s-a ntmplat n
cele Sase Zile nu provine din extrapolri sau speculatii stiintiIice, ci doar din
descoperirea dumnezeiasc. In aceast privint, savantii moderni nu sunt de
mai mult Iolos dect vechii creatori de speculatii si mituri cosmice.
Tlcuitorii Crtii Facerii subliniaz acest lucru. SIntul Ioan Gur de Aur
scrie:
,Ce vrea s nsemne c mai nti a Iost cerul si apoi pmntul, nti
acoperisul si apoi temelia? Dumnezeu nu se supune trebuintelor Iiresti;
El nu e supus legilor meseriei. Voia lui Dumnezeu este ziditorul si
Iuritorul Iirii si al mestesugului si a tot ce Iiinteaz."
71
Vorbind de a Cincea
Zi a Facerii, acelasi Printe spune:
Astzi deci vine la ape si ne arat c, prin cuvntul Lui si prin porunca
Lui, apele au dat din ele vietti nsuIletite. |...| Spune-mi care cuvnt ar
putea nItisa minunea ?"
72

n Hexaimeronul su, SIntul Vasile nvat c n Ziua a Treia nu era vreo
trebuint Iireasc pentru ca apele s curg n jos; aceasta e o lege a lumii
noastre, dar atunci legea era ca si inexistent, pn a venit porunca lui
Dumnezeu:
,ns poate c cineva va cuta s aIle, pe lng cele spuse, si aceasta:
Mai nti, apa, n chip Iiresc, se revars spre locurile cele de jos. Pentru
ce atunci Scriptura spune c Iace aceasta la porunca Creatorului? |...|
Dac asa este Iirea apei, atunci este de prisos porunca lui Dumnezeu ca s
0
n notele sale, Printele SeraIim spune n continuare: ,Arhiva IosiliIer nu e mrturia celor
Sase Zile, ci a istoriei lumii striccioase de dup Facere. Cele Sase Zile sunt dincolo de
observatia si msurtoarea stiintiIic, Iiind de un alt tip dect lucrurile pe care le msoar
stiinta. (CI. St. Sinieon Noul Teolog despre noile legi ale Iirii de dup cderea lui Adam.)
Durata lor n timp nu este msurabil de ctre stiint si nu se potriveste cu nici o teorie
stiintiIic." (n. ed.)
71
SI. Ioan Gur de Aur, Opt omilii la Facere 1,3. PG, 54, pp. 581-620. . M- . t-
72
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 7, 3, op. cit., p. 90. . V\
65
se adune apele ntr-o adunare. |...| La prima ntrebare rspund asa: Tu cunosti
miscrile apei, c apa curge n jos, c nu st ntr-un loc si c n chip Hi Iiresc
o porneste spre locurile aplecate si adnci, dup ce Stpnul a dat -S apei
aceast porunc. Dar ce putere avea apa nainte de a i se Ii poruncit u; s
urmeze aceast cale nici tu n-o stii si nici n-ai auzit pe altul care s Ii vzut.
Gndeste-te c glasul lui Dumnezeu, prin natura lui, are putere ii
creatoare si c porunca dat atunci zidirii a artat celor zidite de Creator
calea pe care trebuie s-o urmeze n viitor."
73

Nendoielnic, avem aici principala surs a nentelegerii ntre teoria stiinti-
Iic si descoperirea religioas. n timpul celor Sase Zile s-a Icut nssi Iirea;
cunoasterea noastr actual a legilor Iirii nu are cum s ne spun cum au Iost
alctuite aceste legi. ntreaga tem a obrsirii primordiale, a nceputurilor, a
Facerii tuturor lucrurilor - este n aIara sIerei stiintei. Cnd un savant p-
trunde pe acest trm, el ghiceste si speculeaz ca si cosmologii din vechime,
iar aceasta nu numai c-1 abate de la serioasa ndeletnicire a studierii
proceselor Iiresti ale lumii prezente, ci-1 Iace si s se ia la ntrecere cu desco-
perirea religioas, singura surs cu putint a unei cunoasteri reale a ncepu-
turilor lucrurilor, tot asa cum este singura noastr surs de cunoastere a sIr-
sitului absolut al tuturor lucrurilor. SIntul Vasile scrie:
,Pentru ce v spun acestea ? Pentru c e vorba s cercetez alctuirea
lumii si s contemplu universul, nu pe temeiul principiilor IilosoIiei
;
lumii, ci pe temeiul nvtturilor pe care Dumnezeu le-a dat lui Moisi,
slujitorul Lui, vorbindu-i lui Moisi aievea, nu n ghicitur."
74
De ne-am putea smeri ndeajuns spre a pricepe c, de Iapt, putem cu
noaste Ioarte putin din amnuntele celor Sase Zile ale Facerii, am avea mai
bun prilej de-a ntelege ceea ce se poate ntelege despre Cartea Facerii.
Doar SIintii Printi, iar nu speculatiile cosmologice sau stiintiIice, sunt cheia
noastr pentru ntelegerea textului. i . n ' u . n u
iiti ,J~'.'
;
-r , : 2. Observatii generale despre cele Sase Zile
!
. '
:
*'
!

,, Deci ce putem spune despre cele Sase Zile ?
nti: un ortodox ce a cugetat la cele Sase Zile a artat Ioarte Irumos cum
trebuie cercetate - s nu le msurm cantitativ, ci teologic. nsemntatea lor
nu tine de durat, ci de ceea ce s-a petrecut n ele. Ele sunt aIirmarea a sase
lucrri ziditoare ale lui Dumnezeu care au ivit universul asa cum l cunoastem.
Vom cerceta ndat cele sase lucrri n chip amnuntit.
n al doilea rnd: cum am vzut, prin natura lor, ntmplrile acestor zile
sunt miraculoase, nesupunndu-se legilor Iirii ce guverneaz lumea de azi, si
nu le putem ntelege proiectnd asupra lor experienta noastr prezent.
"
l
SI. Vasil e, Hexai meron, 4, 2, op. ci t. , ep. cit . , pp. 111-112. . "' o ' *u/ . u ! n - nn " -n ' ~ ' "-
" * I bi d. , 6 , l , p . 131 . u -~.n .n,. ut . S uO r: t . . . S .u;-.
66
" CELE SASE ZILE ALE FACERI! ,` A~
n al treilea rnd: SIintii Printi care au scris despre Facere au subliniat un
lucru n mod deosebit: lucrarea ziditoare a lui Dumnezeu n cele Sase Zile
este spontan, are loc dintr-o dat.
SIntul EIrem Sirul, care ntelege zilele Facerii ca Iiind de douzeci si
patru de ore, a subliniat c lucrrile ziditoare ale lui Dumnezeu n acele zile nu
au avut nevoie de douzeci si patru de ore, ci numai de o clip. Iat ce scrie
despre Ziua nti:
,Desi att lumina, ct si ntunericul au Iost zidite ntr-o clipit, totusi, att
ziua, ct si noaptea Zilei nti au tinut cte dousprezece ceasuri Iiecare."
75
De
asemenea, n mai multe locuri din tlcuirea sa la cele Sase Zile, SIntul Vasile
cel Mare subliniaz spontaneitatea zidirii dumnezeiesti. El scrie despre Ziua
a Treia a Facerii:
,La acest cuvnt, toate pdurile s-au ndesit, toti arborii s-au ridicat iute n
sus... Toate crngurile s-au acoperit ndat de tuIani desi, si asa-numitii arbusti
ce slujesc la Iacerea ghirlandelor... care nu erau mai nainte pe pmnt, toti
ntr-o clipit de vreme au aprut.
76
|... | S rsar pmantul. Aceast mic
porunc s-a preIcut ndat ntr-o puternic lege a naturii si ntr-o ratiune
miastr. Porunca aceasta a svrsit miile si miile de nsusiri ale plantelor si ale
arborilor mai iute dect un gnd de-al nostru."
77
SIntul Ambrozie scrie c
atunci cnd Moisi spune dintr-o dat intru inceput a fcut Dumne:eu, el
vrea ,s arate negrita repeziciune a lucrrii". Si avnd n minte speculatiile
cosmogonice ale elinilor, el scrie cuvinte ce se potrivesc la Iel de bine
speculatiilor din vremea noastr:
,El |Moisi| nu se astepta la o zbavnic si tihnit zidire a lumii dintr-o
ngrmdire de atomi."
7
* :~;: -u, ;
i
I\;;, ;,; /fJ.fr
4
,nl ,-.-,
SIntul Ambrozie spune n continuare:
Si |Moisi| n chip potrivit a adugat: au Icut, ca nu cumva s se
cread c ar Ii Iost vreo zbav n zidire. Pe deasupra, oamenii pot vedea si
ce neasemuit Ziditor a Iost Acela ce a plinit o asemenea mreat lucrare
ntr-o clipit a lucrrii Sale ziditoare, astIel c urmarea voii Sale a luat-o
naintea simtirii timpului."
79

SIntul Athanasie cel Mare - combtnd nvttura arian c Hristos este
,nceputul" tuturor lucrurilor, si deci asemenea celor zidite - arat cum
ntelege cele Sase Zile ale Facerii si spune c toate lucrurile acelor zile au
Iost zidite deodat.
,Ct despre stele si marii lumintori, nu a aprut nti acesta si apoi
cellalt, ci toate ntru aceeasi zi si la aceeasi porunc au Iost chemate la
' SI. Kliem, Talcuire la Facere, ed. cil., 1. u '
n
n"'
:
' '
; 7
" SI.
Vasile, Hexaitnercm 5, 6, op. cit., ed. cit., pp. 124-125.
77
Ibid., 10, p. 130.
78
SI. Ambrozie, Hexaimeron 1, 2.
:
?! : - ~' !?:

Iiintare. Si tot asa a Iost plsmuirea dinti a celor cu patru picioare, si a
psrilor si a pestilor si a dobitoacelor si a ierburilor... Nici o Iptur n-a
Iost zidit naintea alteia, ci toate lucrurile ce au luat nceput au prins
viat la o singur porunc."*
10
` U ` r
-: 3. De ce Sase Zile ? .....
L-am citat deja pe SIntul EIrem Sirul care aIirm c ,nu este ngduit a zice
c ceea ce pare, potrivit celor istorisite |n Cartea Facerii], a Ii Iost zidit n sase
zile, a Iost zidit ntr-o singur clip". SIintii Printi se tin cu mult Iidelitate de
textul Facerii. cnd textul spune ,zi", ei socotesc c nu este ngduit a ntelege
o perioad de lungime nedeterminat, cci lucrrile ziditoare ale lui Dumnezeu
sunt imediate; dar la Iel de nengduit li se pare Iaptul de a socoti aceste Sase
Zile doar un artiIiciu literar spre a exprima o zidire ce ar Ii avut loc toat dintr-o
dat.
81
Desi Iiecare lucrare ziditoare este imediat, ntreaga zidire const
dintr-o nsiruire ordonat a lucrrilor ziditoare. SIntul Grigorie Teologul
scrie:
,Zilelor |Iacerii| li se adaug o anume ntietate, doime, treime, si tot
asa, pn la a saptea zi de odihn de la lucru, mprtindu-se prin aceste
zile toat zidirea, tocmit cu rnduial de legi negrite, dar nu alctuit
ntr-o clip, de ctre Cuvntul cel Atotputernic, pentru Care a gndi ori a
gri nseamn totodat a svrsi Iapta. Faptul c omul s-a ivit ultimul n
lume, cinstit cu lucrarea minii si cu chipul lui Dumnezeu, nu este ctusi de
putin neasteptat; cci pentru el, ca pentru un mprat, trebuia pregtit slasul
mprtesc, si numai atunci avea s Iie adus n el mpratul, nsotit de toate
Ipturile."
82
n acelasi sens scrie si SIntul Ioan Gur de Aur:
,Nu putea oare dreapta Lui cea atotputernic si nesIrsita Lui ntelep-
ciune s aduc la Iiintare pe toate si ntr-o singur zi ? Dar ce spun eu o
singur zi ? Putea s le aduc ntr-o clipit ! Dar pentru c Dumnezeu n-a
adus la Iiintare pentru trebuinta Lui nimic din cele ce sunt - cci El n-are
nevoie de nimic, Iiind desvrsit, ci a Icut totul din pricina iubirii Sale de
oameni si a bunttii Lui - pentru aceea le creeaz treptat, iar prin gura
Iericitului proroc ne nvat lmurit despre cele ce s-au Icut, pentru ca,
stiindu-le bine, s nu cdem n gresalele celor ce judec mnati de gnduri
omenesti. |...| Dar pentru ce, dac omul este mai de pret dect
80
SI. Athanasie cel Mare, Patru cuvinte impotriva arienilor II, 48, 60.
81
De Iapt, acesta e unul dintre lucrurile pe care l nvat Fericitul Augustin n mod gresit. n
cartea sa, intelesul literal al Facerii, el sugereaz (Ir s insiste) c zilele Facerii nu erau
perioade de timp, ci un artiIiciu literar spre a descrie pe ngerii care contempl lucrrile
zidirii, care n realitate ar Ii avut loc toat ntr-o clip. (n. ed.) ~ ,-,.u. . , ;/
82
SI. Grigorie Teologul, Omilia 44. - ! '
68
: i> -r CELE $ASE ZILE ALE FACERII "'uu 'a-

toate, a Iost Icut pe urm ? Pentru o pricin Ioarte dreapt. Dup cum
atunci cnd are s vin un mprat ntr-un oras este nevoie s mearg
nainte nsotitorii si toti ceilalti ca s pregteasc palatul mprtesc, si
asa intr mpratul n palat, n acelasi chip si acum, vrnd Dumnezeu s-1
pun pe om peste toate cele de pe pmnt ca mprat si stpnitor, i-a zidit
mai nti aceast locuint Irumoas, lumea; si, numai dup ce a Iost gata
totul, 1-a adus pe om ca s o stpneasc."
83

SIntul Grigorie al Nyssei repet aceeasi nvttur, cum c omul, ca
mprat, a aprut doar dup ce i s-a pregtit domnia; dar si el are o alt
tl-cuire, mai tainic, a nsiruirii celor Sase Zile, pe care unii au ncercat s o in-
terpreteze ca pe o nItisare a teoriei evolutiei. S cercetm deci ndeaproape
aceast nvttur. El scrie:
,Scriptura istoriseste c n legtur cu Iacerea omului Dumnezeu a Iolosit o
anumit cale si a urmat o anumit ordine. Cci, dup ce a Iost alctuit
universul Iizic, ne spune Scriptura, omul nu s-a ivit ndat pe pmnt, ci
nainte de el au Iost zidite Iiintele necuvnttoare, iar nainte de ele au Iost
aduse la viat plantele. Prin aceast ordine cred c Scriptura a vrut s ne
arate c puterea dttoare de viat s-a amestecat cu natura material n chip
treptat: mai nti s-a mbrcat cu cele lipsite de simturi, apoi nainteaz
spre Iiintele simtitoare, si la urm se nalt spre Iirea cugettoare si
cuvnttoare. |...| Zidirea omului este istorisit la sIrsit, Iiindc el
recapituleaz si cuprinde n sine toate nsusirile speciIice de viat, att ale
plantelor, ct si ale necuvnttoarelor. Cci si omul se hrneste si creste ca
si plantele - la ele putndu-se vedea cum si sug hrana prin rdcini,
scotnd-o n Iructe si Irunze - dar, n acelasi timp, el se las slujit si de
simturi, ca si viettile necuvnttoare. Ins gndirea si ratiunea sunt nsusiri
aparte, neamestecate cu cele ale Iirii vzute... Puterea cugettoare a
suIletului nu se poate desIsura n viata trupeasc dect numai prin
mijlocirea simturilor. Dar, Iiindc simturile au existat mai nainte n natura
Iiintelor necugettoare, n chip necesar suIletul nostru, unindu-se cu
trupul, se uneste si cu cele legate de trup, adic cu simturile; iat dar toate
acele Ienomene luntrice pe care le numim patimi."
84
La sIrsitul unei alte
descrieri, dintr-o alt carte, SIntul Grigorie ncheie: ,Iar Iaptul c Scriptura
ne istoriseste c omul a Iost creat n urma tuturor celorlalte Ipturi nseamn
c legiuitorul |Moisi| nu s-a gndit la altceva dect la o nvttur adnc
despre suIlet, socotind c ceea ce e desvrsit vine la urm, dup
trebuincioasa nsiruire n rnduiala lucrurilor...
s:
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii Ia Facere, op. cit., 3, 3, ed. cit., pp. 50-51; 8, 2, p. 100.
84
SI.
Grigorie al Nyssei, Dialogul despre suflet i inviere. (Citat dup SI. Grigorie de Nyssa, Scrieri,
partea a doua. Scrieri exegeti ce, dogmatico-polemice i morale, traducere de Pr. ProI. Dr.
Teodor Bodogae, PSB 30, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1998, pp. 367-368; n. tr.)
69
Am putea deci socoti c Iirea pare a urca n trepte - vreau s zic Ieluritele
nsusiri ale vietii - de la Iormele cele mai joase la cele desvrsite."
85
Acesta e
unul dintre Ioarte putinele pasaje din scrierile SIintilor Printi pe care cei care
cred n cosmogonia evolutionist le socotesc a Ii apropiate de prerile lor. El
vorbeste de o ,urcare n trepte... de la Iormele cele mai joase la cele
desvrsite" si aIirm c omul ,particip" oarecum la viata zidirii inIerioare.
Dar teoria evolutionist asupra originilor cere mult mai mult dect aceste
preri generale, necontestate de nimeni. Teoria evolutiei cere ca omul s Iie
un descendent al creatiei inIerioare, s Ii ,evoluat" din ea. ntr-unui din
cursurile viitoare vom cerceta mai ndeaproape ce anume spun Printii despre
obrsia omului. Aici vom spune doar c SIntul Grigorie nu numai c nu spune
nimic care s arate c ar crede n astIel de preri, dar alte preri ale sale sunt
chiar opuse. AstIel, el este de acord cu ceilalti Printi care au scris despre
Cartea Facerii c zidirea lui Dumnezeu are loc dintr-o dat; chiar n acelasi
tratat el spune c ,toate vrIurile si colinele, si toate colturile si povrnisurile,
si toate vlcelele erau presrate cu verdeat si cu tot Ielul de copaci care, cu
toate c abia de curnd se nltaser din pmnt, totusi crescuser pn la cea
mai deplin Irumusete"
86
, si c ,zidirea, ca s zic asa, e svrsit Ir zbav
de ctre puterea dumnezeiasc, existnd dintr-o dat la porunca Sa."
87

n continuare, SIntul Grigorie aIirm explicit c motivul pentru care
Iirea omeneasc are legtur cu zidirea inIerioar este Iaptul c mprtseste
cu ea aceeasi Iire simtitoare; cci provine, ntr-adevr, din acelasi pmnt
din care s-au ivit si Ipturile inIerioare. A sustine c acest Iapt nseamn c
omul ,se trage" din Ipturile necugettoare este o adugire cu totul nente-
meiat la ceea ce a vrut s spun SIntul; n acest caz ar trebui, ntr-adevr, ca
omul (mpreun cu animalele) s se trag si din Ipturile vegetale, ntruct are
n sine cte ceva si din Iirea lor. Dar teoria evolutiei nu nvat c animalele au
,evoluat" din plante, ci c cele dou regnuri sunt ramuri separate si paralele
dintr-un strmos primitiv comun.
Deci ,urcarea n trepte" a SIntului Grigorie nu arat nicidecum descen-
denta cronologic a omului din plante si animale, ci arat doar nrudirea lui cu
Ipturile inIerioare, mprtsind Ielul de hrnire si Iirea simtitoare a acestora,
nsusiri pe care toate Ipturile nscute pe pmnt le au, n msura n care
le-au Iost date de Dumnezeu. El nu descrie istoria omului, ci firea lui.
Vom vedea n continuare mai amnuntit ce anume credea SIntul Grigorie
despre ,amestecul Iirilor" implicat de teoria evolutiei. jI
;
uu- TI-H.;
85
St. Grigorie al Nyssei, Despre facerea omului, cap. 8. (Cf. trad. rom., St". Grigorie de
Nyssa, Scrieri, partea a doua, op.
cit., ed. cit., p. 29; n. ti.)
s

s
"/toi.,cap. l , 5, p. 20. ... ~,-...~-..,'-,
V
,VMS ,.*u~ .-i.,,.,,.
*
n
Ibid., cap. 3, 1. ,;&' ~;;;;.;-:.~b ,~c I "/; i L
r

Ta
:Inw1 . ~I-`d;L (u'~: u CAPITOLUL TREI b.m'-'. n n oi i;;-;
Cele Sase Zile luate pe rand
(Facere , -2, 2, -3)
S ne aplecm acum asupra textului Crtii Facerii si s vedem pe scurt ce
anume a adus la existent Dumnezeu n timpul celor Sase Zile ale Facerii.
/. Ziua intai (Facere , -)
1,1 int ru inceput . uu ~; uu" u' " - ; " - u uu. .ni; t... , ":; , . .?; -` u. ~' . Cartea
vorbeste despre cele dinti lucruri din lume. Dar cuvintele pot avea si un
nteles tainic, cum nvat SIntul Ambrozie:
,nceputul n nteles tainic este artat de zicerea: Eu sunt Alfa i Omega,
inceputul i sfaritul (Apoc. 1, 8)... Cu adevrat, Cela ce este nceputul
tuturor lucrurilor, n puterea Dumnezeirii Sale, este, de asemenea, si
sIrsitul... Deci ntru acest nceput, adic ntru Hristos, Dumnezeu au zidit
cerul si pmntul, Iiindc toate printr-insul s-au fcut, i fr de dansul
nimic nu s-a fcut ce s-a fcut (loan 1, 3)."
89

Urmtoarele lucrri ale Facerii ncep cu aceste cuvinte: 57 a :is Dumne-
:eu, SIntul Vasile ntreab care e ntelesul lor, si tot el ne rspunde:
,S cercetm n ce chip vorbeste Dumnezeu. Oare asa cum vorbim
noi ? |...| Oare transmitnd prin organele glsuitoare cele gndite, prin
miscarea articulat a vocii, Iace cunoscut gndul cel ntr-ascuns ? Oare nu e
basm s spui c Dumnezeu are nevoie de atta timp pentru a-si arta
gndurile ? Nu e oare mai cucernic s spui c voia dumnezeiasc si cel
dinti impuls al cugetrii Sale este Cuvntul lui Dumnezeu |adic
Hristos| ? Scriptura l nItiseaz pe larg, ca s arate c Dumnezeu nu numai
c a voit s Iac lumea, ci si c a adus-o la existent cu un
mpreu-n-lucrtor. Cci Scriptura ar Ii putut urma s spun despre toate
asa cum a spus la nceput: intru inceput a fcut Dumne:eu cerul i
pmantul, apoi A fcut lumina, apoi A fcut tria. Dar iat c Scriptura l
arat pe Dumnezeu poruncind si vorbind; si, Ir s o spun, arat pe Cel
Cruia i porunceste si-i vorbeste. |...| Deci, asa cum spuneam mai
nainte, Scriptura, pentru a destepta mintea noastr spre cutarea Persoanei
Creia
88
Toate citatele biblice sunt date n traducerea romneasc dup Biblia sau Dumne:eeasca
Scriptur a legii vechi i a celei nou, Editia SIntului Sinod, Bucuresti, 1914. (n. tr.) a.
s9

SI. Ambrozie, Hexaimeron 1, 15, ed. cit., pp. 14-15.
71
i-au Iost spuse cuvintele, a luat, cu ntelepciune si dibcie, Iorma aceasta
de exprimare."
90

Iat deci c Hristos este Ziditorul, cum aIirm si SIntul Ioan Evanghe-
listul: intru inceput era Cuvantul... toate printr-insul s-a fcut, i fr de
dansul nimic nu s-a fcut ce s-a fcut (Ioan 1, 1...3). SIntul Pavel nvat
acelasi lucru: Dumne:eu... a :idit toate prin Iisus Hristos (EIes. 3, 9); intru
Dansul [Hristos] s-au :idit toate, cele din ceruri i cele de pre pmant, cele
v:ute i cele nev:ute, ori scaunele, ori domniile, ori inceptoriile, ori st-
panirile toate printr-insul i pentru Dansul s-au :idit (Col. 1, 16).
AstIel, n iconograIia ortodox traditional a Iacerii lumii nu vedem un
btrn (adic Tatl) care-1 Iace pe Adam, ca n Iresca lui Michelangelo din
Capela Sixtin, ci pe Hristos. Fr ndoial c ntreaga Treime creeaz: Tatl
porunceste, Fiul zideste, si ndat vom vedea c si Duhul ia parte la lucrare,
,miscndu-se" sau ,purtndu-se" pe deasupra apei. Despre aceasta scrie
SIntul EIrem Sirul:
,Se cuvenea ca Duhul SInt s se poarte, ca o dovad c n ce priveste
puterea ziditoare El este asemenea cu Tatl si cu Fiul. Cci Tatl au grit,
Fiul au zidit, si se cdea ca si Duhul s-si aduc lucrarea. Si-aceasta o au
Icut purtandu-se, artnd prin aceasta n chip vdit c totul a Iost adus
ntru Iiintare si svrsit de ctre Treime."
91

1, 1-2 ...a fcut Dumne:eu cerul i. pmantul. Si. pmantul era nev:ut i
netocmit.
SIntul Vasile ntreab: . . . . . '
,Cum se Iace c, desi amndou, si cerul si pmntul, au Iost Icute
avnd aceeasi cinste, cerul a Iost Icut desvrsit, iar pmntul este nc
nedesvrsit si neterminat ? Sau, pe scurt, care era partea netocmit a
pmntului si pentru care pricin pmntul era nevzut ? Tocmirea de-
svrsit a pmntului o alctuieste belsugul din el: odrslirea a tot Ielul de
plante, cresterea pomilor nalti, roditori si neroditori, culorile Irumoase si
mirosurile plcute ale Ilorilor si toate cte, putin mai n urm, rsrind din
pmnt la porunca lui Dumnezeu, vor mpodobi pmntul care le-a dat
nastere. Asadar, pentru c nimic din acestea nu era pe pmnt, pe bun
dreptate Scriptura a numit pmntul netocmit. Acelasi lucru l putem
spune si despre cer. Nici el nu era nc terminat, si nici nu-si primise
podoaba lui; nu era luminat nici de lun, nici de soare, si nici ncununat cu
cetele de stele. nc nu se Icuser acestea. Deci n-ai pctui Iat de adevr
dac ai spune c si cerul era netocmit."
92

90
SI. Vasile, Hexaimeron 3, 2, ed. cit., pp. 98-99.
91
SI. EIrem Sirul, Tlcuire la Facere 1, ed. cit., p. 286.
92
SI. Vasile, Hexaimeron 2, 1, ed. cit., p. 84.

~iUJ-~rj"j CELE SASE ZILE LUATE PE RND n."nnn..~
SIntul Ambrozie numeste lucrarea Zilei nti ,temelia" lumii:
,Mesterul-zidar asaz nti temelia, iar dup ce s-a pus temelia alctu
ieste Ieluritele prti ale cldirii una dup alta, iar apoi le adaug si podoa
bele... De ce nu a dat Dumnezeu |...| stihiilor podoabele potrivite o dat
cu ivirea lor, ca si cum El, n clipa Iacerii, nu ar Ii Iost n stare s Iac n
dat ca cerul s sclipeasc tintuit cu stele, iar pmntul s se mbrace n
Ilori si roade ? Putea prea bine s se Ii ntmplat asa. Totusi, Scriptura
arat c lucrurile au Iost mai nti zidite, si abia pe urm au Iost rnduite;
altIel ar trebui s presupunem c ele nu au Iost de Iapt create, si c nu au
avut nceput, ntocmai ca si cum Iirea lucrurilor ar Ii Iost nscut de la
nceput, neaprnd a Ii ceva adugat pe urm."
93
Sfntul Efre m zice: . uuuuu->uu, u; r, ,:
,El spune aceasta dorind a arta c goliciunea a premers Iirea |lucru-
rilor|... Pe atunci era doar pmntul, si nimic altceva n aIar de el."
94

,2 Si intuneric era deasupra adancului.
Apele ,adncului" au Iost Icute mpreun cu pmntul si acopereau p-
mntul n ntregime. Iat pricina nItisrii sale netocmite. Printii socotesc
c a existat o oarecare lumin Icut mpreun cu cerul, cci cerul este trmul
luminii; dar dac este asa, norii ce acopereau pmntul o mpiedicau s ajung
pe pmnt. SIntul EIrem scrie:
u
,Dac toat zidirea (Iie c Iacerea ei este pomenit sau nu) a Iost Icut
n sase zile, atunci norii s-au zidit n ziua nti... Cci toate trebuiau a se zidi
n sase zile."
9S

(Iat un alt indiciu al Iaptului c lucrarea celor Sase Zile se deosebeste de
lucrarea ziditoare a lui Dumnezeu de dup aceea, si c nu o putem ntelege
proiectnd n trecut experienta noastr prezent.)
SIntul Ambrozie respinge explicit prerea c ,ntunericul" de aici se
reIer alegoric la puterile rului.
96
..v,:....... ;.,*;,uu' u
!
n.. n *,. ..-..
1, 2 Si Duhul lui Dumne:eu se purta pre deasupra apei. . . n
Aici vedem lucrarea celei de-a Treia Persoane a SIintei Treimi n zidire.
SIntul Ambrozie scrie:
,nc nu venise plintatea lucrrii ntru Duhul, precum este scris: Cu
Cuvantul Domnului cerurile s-au intrit i cu Duhul gurii Lui toat puterea
lor (Ps. 32, 6). |...| Duhul n chip cuvenit se purta peste pmnt, cel sortit a
aduce road, cci cu ajutorul Duhului el cuprindea semintele noii nasteri,
ce aveau s ncolteasc, dup cuvintele prorocului: Trimite-vei Duhul Tu,
i se vor :idi, i se va innoi fata pmantului (Ps. 103, 30)."
97

93
SI. Ambrozie, Hexaimeron 1, 7, ed. cit., pp. 26, 28-29.
94
SI. EIrem, Talcuire la Facere 1, ed. cit. p. 283.
95
lbid. .i"/-~V,
9(1
SI. Ambrozie, Hexaimeron 1, 8, ?i. 7., p. 31.
97
/Icid. ~ u

SIntul EIrem ne d o imagine Ioarte domestic asupra lucrrii Duhului
n Ziua nti:
,|Duhul SInt| a nclzit apele si le-a Icut roditoare si n stare s z-
misleasc, ca pasrea cnd sade pe ou cu aripile ntinse si le nclzeste cu
cldura ei, Icndu-le roditoare. Tot Duhul SInt nItisa atunci pentru noi
chipul SIntului Botez, n care, prin miscarea Sa pe deasupra apei, d
nastere copiilor lui Dumnezeu."
98
Duhul SInt a luat parte si la celelalte zile
ale Facerii, cci Iov vorbeste
de Duhul cel dumne:eiesc cel ce rn-a fcut pre mine (Iov, 33, 4).
, 3 Si a :is Dumne:eu. S se fac lumin, i s-a fcut lumin.
,Dumnezeu este Ictorul luminii, iar locul si pricina ntunericului
este lumea. ns bunul Fctor a rostit cuvntul lumin ca s poat
descoperi lumea, ptrunznd-o cu strlucire, si astIel s-o Iac Irumoas la
nItisare. Deci dintr-o dat vzduhul s-a Icut strlucitor, iar ntunericul
s-a dat cu spaim napoi de la neobisnuita strlucire. Strlucirea luminii
ce a ptruns dintr-o dat ntregul univers a coplesit ntunericul,
scuIun-dndu-1 parc n adnc."
99

SIntul EIrem, n acord cu ceilalti Printi, ne spune limpede c lumina nu
avea nimic de-a Iace cu soarele, care a Iost creat numai n Ziua a Patra:
,Lumina care a aprut pe pmnt era Iie ca un nor luminos, Iie ca lu
mina zorilor, ori ca stlpul ce a luminat norodului iudeu n pustie. Ori
cum, lumina nu ar Ii putut mprstia ntunericul ce nvluia totul, de nu
si-ar Ii rspndit pretutindeni Iie materia, Iie razele, precum soarele la
rsrit. Lumina dintru nceput era rspndit pretutindeni, neIiind nchis
ntr-un singur loc anume; ea mprstia ntunericul Ir a avea vreo misca
re; toat miscarea ei tinea doar de ivire si pieire; cnd ea pierea dintr-o
dat, venea domnia noptii, domnie ce se sIrsea o dat cu ivirea ei. Ast
Iel, lumina a Icut s apar si cele trei zile urmtoare... Ea a ajutat la
odrslirea si rsrirea tuturor celor care urmau a Ii scoase de ctre pmnt
n ziua a treia; ct despre soare, el a Iost asezat n tria cerului ca s adu
c la mplinire cele care Iuseser Icute s apar mai nainte cu ajutorul
luminii dintru nceput."
100
`
1, 4 Si a v:ut Dumne:eu lumina c este bun.
Dup nvttura SIntului Ambrozie, Dumnezeu numeste Iiecare treapt
a zidirii Sale ,bun", vzndu-i Iirea desvrsit si neprihnit si avnd n
vedere desvrsirea ntregii lucrri:
98
Si". EIrem, Tlcuire la Facere ,ed. cit., pp. 286-287.
* St. Ambrozie, Hexaimeron 1, 9, ed. cit., p. 39.
100
SI. EIrem, Tlcuire la Facere 1, ed. cit., pp. 287-288!

*..!0'
r
.nj CELE SASE ZILE LUATE PE RND -"nji/O
,Dumnezeu, ca judector al ntregii lucrri, prevznd cum avea s Iie
lucrul mplinit, laud partea lucrrii Sale aIlat nc pe treptele nceptoare,
cunoscnd de mai nainte Ielul ncheierii ei... El laud Iiecare parte
deosebi, ca Iiind vrednic de ceea ce avea s urmeze."
101

1, 4-5 Si a desprtit Dumne:eu intre lumin i intre intunerec. Si a numit
Dumne:eu lumina :iu i intunerecul l-a numit noapte. . . ,. ~

u
SIntul Vasile tlcuieste acest loc:
,Si a desprtit Dumne:eu intre lumin i intre intunerec. Cu alte cu-
vinte, Dumnezeu a Icut s nu se amestece lumina cu ntunericul, ci s
stea separate una de alta. Le-a desprtit si le-a separat Ioarte mult una de
alta. Si a numit Dumne:eu lumina :iu i intunerecul l-a numit noapte.
Acum, dup ce a Iost Icut soarele, este zi cnd vzduhul e luminat de
soare si cnd soarele strluceste n emisIera de deasupra pmntului; este
noapte cnd soarele, ascunzndu-se, Iace umbr pmntului. Atunci, la
nceput, ziua si noaptea nu se datorau miscrii soarelui, ci se Icea zi si
urma noapte cnd se revrsa lumina aceea care a Iost Icut la nceput si
cnd iarsi se retrgea potrivit msurii rnduite de Dumnezeu."
102
.,
1, Si s-a fcut sear, i s-a fcut dimineat, :i una.
SIntul Vasile urmeaz astIel:
,Seara este hotarul comun dintre zi si noapte, iar dimineata este veci-
ntatea noptii cu ziua. Asadar, ca s dea zilei cinstea de a Ii Iost Icut
nainte, Scriptura a vorbit mai nti de sIrsitul zilei, apoi de sIrsitul
noptii, pentru c zilei i urmeaz noaptea. Starea n lume nainte de Iacerea
luminii nu era noaptea, ci ntunericul; noapte s-a numit atunci cnd
Dumnezeu a desprtit ntunericul de zi, si ntunericul a primit numire nou,
ca s se deosebeasc de zi. |...| Pentru ce nu a spus ziua ntia, ci zi
una ? Doar era Iiresc s o numeasc ziua ntia, cci avea s-i adauge
ziua a doua, a treia, a patra, pentru c era n Iruntea celor care vin dup ea. A
spus una pentru c voia s determine msura zilei si a noptii."
103

Ziua nti a Iacerii (indiIerent ct de ,lung" s-ar presupune c este) pune
nceput ciclului de sapte zile (Iiecare cu ,ziua" si ,noaptea" ei) ce se continu
pn n zilele noastre. Comentatorii rationalisti, care vd n cele ,sapte zile" si
n Iaptul c ,seara" precede ,dimineata" doar o proiectie retrospectiv a unor
obiceiuri iudaice trzii, se arat a Ii n total dezacord cu modul patristic de a
privi aceste lucruri, Iiind deci incapabili s rspund la ntrebarea: de unde si
de ce au luat iudeii aceste obiceiuri ? Dup conceptia patris-
101
SI. Ambrozie, Hexaimeron 2, 5, ed. cit, p. 65.
102
SI. Vasile cel Mare, Hexaimeron 2, 8, ed. cit., p. 94.
103
Ibid., pp. 94-95.
75
tic, textul dumnezeieste descoperit poate s ne arate, si chiar ne arat, litera|
obaria lumii si pricinile obiceiurilor iudaice (care au devenit acum crestine
- cci ziua noastr bisericeasc ncepe si ea cu Vecernia, slujba de sear),
lat-ne deci la sIrsitul acelei ,Zi Una", Ziua nti a Iacerii. Ea a statornicit
msura timpului pentru toate epocile urmtoare (Iiindc ,nainte" de ea nu
exista timp; timpul ncepe cu ea). Ea este o zi deosebit de cele care urmeaz
si n alt privint, cum explic SIntul EIrem:
,Deci, dup mrturia Scripturii, cerul, pmntul, Iocul, aerul si apa au
Iost Icute din nimic; pe cnd lumina Icut n Ziua nti si toate celelalte
lucruri Icute dup ea s-au Icut din ceea ce exista mai nainte. Cci ori de
cte ori Moisi vorbeste despre ceea ce s-a Icut din nimic Ioloseste cuvntul
,Icut" (evreieste: bara). a fcut Dumne:eu cerul i pmantul. Si, desi nu se
scrie c Iocul, apa si aerul au Iost Icute, nici nu se spune c ar Ii Iost
alctuite din ceea ce exista mai nainte. Deci si acestea sunt din nimic, tot
asa cum cerul si pmntul sunt din nimic. Dar cnd Dumnezeu ncepe a
Iace din ceea ce exist de mai nainte, Scriptura Ioloseste o zicere precum
aceasta: Si a :is Dumne:eu. s se fac lumin, si celelalte. Iar cnd se zice:
Si a fcut Dumne:eu chitii cei mari, se spune nainte: Sa scoat apele
vietti cu suflete vii. Deci numai cele cinci Ieluri de zidiri mai sus
pomenite au Iost Icute din nimic, pe cnd toate celelalte s-au Icut din
cele Icute mai nainte din nimic."
104

Cele ,cinci zidiri" pomenite de SIntul EIrem sunt cele ,patru stihii" (sau
,elemente") din care, dup deIinitia stiintei antice, se alctuiesc toate cele de pe
pmnt, mpreun cu ,cerul". Nici mcar nu e nevoie s acceptm acest mod
de analizare a creatiei spre a vedea c, ntr-adevr, Ziua nti a Facerii are
ceva ,de temelie": ea cuprinde nceputurile tuturor celor care urmeaz dup
ea. Am putea Iace speculatii asupra locului de unde a aprut materia concret
a Ipturilor vii, a corpurilor ceresti si a celorlalte zidiri din urmtoarele cinci
zile: a Iost ea creat iarsi din nimic, sau a Iost cu adevrat doar o transIormare
a materiei preexistente ? Nu ar Ii ns dect un simplu exercitiu neIolositor,
care nu ar contrazice nicidecum adevrul c structura de temelie a materiei si
creatiei s-a Icut n Ziua nti; lucrarea urmtoarelor cinci zile este mai putin
,radical" dect cea a Zilei nti - este mai mult o ,tocmire" dect o ,Iacere" n
adevratul nteles.
Tocmai ideea ,zidirii din nimic" sau ,din neIiint" deosebeste cu totul
istorisirea Facerii de cea a tuturor miturilor pgne si a speculatiilor despre
creatie. n acestea din urm exist un Iel de demiurg sau ,zeu-Iurar" care
alctuieste lumea dintr-o materie existent care, asa cum spun SIintii Printi,
devine si ea un Iel de ,zeu". Cartea Facerii descrie nceputul absolut al n-
tregii lumi, iar nu dezvoltarea ei din ceva ce exist deja; cum vom vedea,
104
SI. EIrem, Tlcuire la Facere ,ed. cit., p. 293.
76
u : :uuu',' CELE $ASE ZILE LUATE PE RAND ' u ,
chiar zidirile urmtoarelor cinci zile, desi se ivesc din materia creat mai
nainte, sunt totusi ceva cu totul nou, neputnd Ii ntelese ca simple dezvoltri
ale materiei nti-create. Speculatiile gnditorilor moderni care ncearc s
descopere originea lumii ntr-un Iel de materie absolut elementar ce se
dezvolt de la sine pot Ii privite ca nrudite cu vechile speculatii pgne; ra-
dicalismul explicatiei din Cartea Facerii le depseste pe ambele, tocmai
Iiindc vine din descoperirea dumnezeiasc, iar nu din presupunerile si
extrapolrile omenesti.
Crestinul care ntelege absolutul lucrrii creatoare a lui Dumnezeu n cele
Sase Zile priveste zidirea prezent cu alti ochi dect cineva care o socoteste o
dezvoltare treptat sau o ,evolutie" a materiei primordiale (Iie c aceasta e
nteleas ca o creatie a lui Dumnezeu sau ca existent prin sine). Conceptia
din urm priveste lumea ca Iiind n mod ,natural" ceea ce este, iar urmele ei
din trecut se pot descoperi n Iormele din ce n ce mai simple, Iiecare din ele
putnd Ii nteleas n mod ,natural"; dar prima conceptie, cea a Facerii, ne
pune n Iata celor doi poli Iundamentali ai existentei: ceea ce exist n
prezent si nimicul absolut din care s-a ivit dintr-o dat si numai prin vointa
lui Dumnezeu.
Ne mai rmne de pus o singur ntrebare privitor la Ziua nti: unde anume
se plaseaz n ea zidirea lumii ngeresti ? Moisi descrie numai zidirea lumii
vzute; cnd anume s-a zidit lumea nevzut a Iiintelor duhovnicesti ? Unii
Printi socotesc c ele se cuprind n zidirea ,cerului"; altii nu sunt asa de precisi,
cunoscnd ns c acestea s-au zidit tot ,ntru nceput". SIntul Vasile nvat:
,Dar dup cum se pare, a Iost si nainte de lumea aceasta ceva care se
poate contempla cu mintea noastr, dar n-a Iost consemnat de istorie,
pentru c acest lucru era nepotrivit celor nceptori si nc prunci cu cu
nostinta. Era o stare mai veche dect Iacerea lumii, potrivit puterilor
celor mai presus de lume, o stare mai presus de timp, vesnic, pururea
Iiitoare; n ea Ziditorul si Creatorul tuturor a Icut creaturi: lumin du
hovniceasc, potrivit Iericirii celor care-L iubesc pe Domnul, Iirile ratio
nale si nevzute, si toat podoaba celor duhovnicesti cte depsesc min
tea noastr, ale cror nume nici nu este cu putint s le descoperim.
Acestea umplu lumea cea nevzut."
105
La Iel scrie si SIntul Ambrozie: :. r -.~n ,,n .....u:.
,ngerii, Domniile si Stpnirile, desi au nceput s Iiinteze cndva,
existau atunci cnd s-a zidit lumea. Cci ni se spune c s-au :idit toate,
[. . . ] cele v:ute i cele nev:ute, ori scaunele, ori domniile, ori
incep-toriile, ori stpanirile. toate printr-insul i pentru dansul s-au
:idit
(COI. 1, 16)."
106
.T ...v,- u ....,. ,..'.-. ,-
105
SI. Vasile cel Mare, Hexairneron 1, 5, op. cit., p. 75. ' u
""' St'. Ambrozie, Hexaimeron 1, 5, ed. cit., p. 18. ; !
;

ntr-adevr, Dumnezeu i-a spus lui Jov: Cand s-au fcut stelele,
lu-datu-m-au cu glas mare toti ingerii mei (Iov 38, 7). Vom vedea, n Ziua a
Sasea, c Adam a Iost ispitit de ctre satana, deci stim c rzboiul din cer cu
ngerii cei truIasi, descris n Apocalips (12, 7-8), avusese loc mai nainte,
iar satana czuse deja ,ca un Iulger" (Le. 10, 18).
107

tIarn/'t; rt~
-i* -
;
-'
i
'- . - JJ O u 2. Ziua a Doua (Facere I, 6-) ."?;/:';,
i 1, 6-8 5/ a :is Dumne:eu. S se fac trie in miflocul apei, i s fie
desprtind ap de ap, i s-a fcut aa. Si a fcut Dumne:eu tria, i a
desprtit Dumne:eu intre apa care era sub trie i intre apa care era dea-
supra triei. Si a numit Dumne:eu tria cer. Si a v:ut Dumne:eu c este
bine. Si s-a fcut sear i s-a fcut dimineat, :iua a doua.
Unii au ncercat sa descopere n acest pasaj o conceptie ,nestiintiIic"
asupra cerului, ca si cum Moisi ar Ii crezut ntr-un Iel de cupol de clestar n
care sunt ncrustate stelele, avnd deasupra un presupus rezervor de ap. Dar
nu exist nimic att de Iantastic n textul de Iat.
Cuvntul ,trie" pare a avea dou conotatii n Cartea Facerii, una cu
totul special si ,stiintiIic", cealalt mai general. n nteles general, tria
este mai mult sau mai putin sinonim cu ,cerul": stelele sunt numite lumintori
intru tria cerului (Fac. 1, 14), iar psrile zboar ,sub tria cerului" (Fac. 1,
20). Noi, care am pierdut ntelesul aparte al ,triei", am lsa-o aIar din
asemenea descrieri si am spune c att stelele ct si psrile se pot vedea pe
,cer". Ideea c stelele sunt ncrustate n sIere de clestar este o speculatie a
vechii gndiri pgne, si nu are de ce s Iie proiectat asupra textului insuIlat
al Facerii.
Care este deci ntelesul ,stiintiIic", special al ,triei" n acest text ? SIntul
Vasile nvat c, desi se mai numeste si ,cer", ea nu este sinonim cu ,cerul"
pomenit la nceputul Facerii.
,Deoarece s-a dat celui de-al doilea cer si alt nume si o ntrebuintare
deosebit, acesta este alt cer dect cel Icut la nceput, de o natur mai
tare, cruia i s-a dat si o ntrebuintare deosebit n univers. |...| Si socotim c
acest cuvnt a Iost pus aici pentru a arta o natur tare, n stare s tin apa
care alunec si se mprstie usor. Dar pentru c, dup conceptia comun, se
pare c tria si are nasterea din ap, nu trebuie s se cread c tria este
asemenea cu apa nghetat sau cu... piatra strvezie... ce are aproape
transparenta aerului. Noi nu asemnm tria cu nici una din aceste
materii. ntr-adevr, a avea despre cele ceresti niste idei ca acestea nseamn
a Ii copil si a avea mintea usoar. |...| Suntem nvtati de Scrip-
l 0 /
Rezumatul nvtturii ortodoxe despre Iacerea si Iirea ngerilor se gseste la SI. Ioan
Damasehin, Despre credinta ortodox 2, 3. (n. ed.) (CI. SI. Ioan Dainaschin, Dogmatica,
Cartea a Ii-a, cap. 3, Ed. Scripta, Bucuresti, 1993, pp. 46-49; n. tr.)

*j nn#}n CELE SASE ZILE LUATE PE RND H; ~;
tur s nu lsm mintea noastr s-si nchipuie ceva dincolo de cele ce
sunt ngduite. |...|
Scriptura nu numeste trie substanta rezistent si tare ce are greutate si
este solid; cci pmntul ar Ii meritat mai potrivit o astIel de numire; dar
din pricin c substanta celor care stau deasupra pmntului este Iin si
rareIiat si nu e perceput de nici unul dintre simturile noastre, substanta
aceasta s-a numit trie, n comparatie cu substantele Ioarte Iine care nu
pot Ii sesizate de simtirea noastr. Gndeste-te la un loc care desparte
umezeala. Acest loc duce n sus ceea ce este Iin si puriIicat si las jos tot
ceea ce este des si pmntesc; aceasta ca s se pstreze de la nceput pn la
sIrsit aceeasi bun ntocmire a vzduhului, micsorndu-se n parte
umezeala."
108

Asadar, ,tria" din Cartea Facerii este un Iel de barier sau Iiltru natural
care desparte cele dou niveluri ale umidittii atmosIerice. Astzi nu mai
observm un asemenea Ienomen anume pe care s-1 putem numi ,trie".
Oare pmntul alctuit la nceput s Ii Iost altIel ?
SIntul Vasile crede c Iunctia triei era aceea de a pstra o temperatur
plcut pe ntreg pmntul, dar se ntmpl s cunoastem existenta unui
oarecare eIect de ser pe pmnt n vremurile preistorice: s-au gsit plante si
animale tropicale n gheata nordului ndeprtat, artnd c, ntr-adevr, zonele
nordice Iuseser odinioar temperate. Pe deasupra, n capitolul al doilea din
Cartea Facerii ni se spune c nainte de zidirea omului nu dduse Dumne:eu
ploaie pre pmant... i. i:vor ieea din pmant i adpa toat fata pmantului' (Fac. 2,
5-6). uuu \ \ , v;r' u ' ~M.- ronI-j t ' " ; u
lat deci c pmntul timpuriu pare a Ii Iost un loc destul de deosebit de cel
pe care l cunoastem: un loc cu clim temperat, bogat n umezeal ce uda
necontenit o vegetatie mbelsugat care, cum vom vedea, era singura hran
hotrt de Dumnezeu nu numai omului, ci chiar si animalelor (Fac.
1,30).
Oare cnd a luat sIrsit aceast Iericit stare ? Vom cerceta ndat urm
rile cderii omului; sunt ns semne c pmntul, chiar si dup cderea omu
lui, a pstrat unele dintre nsusirile pmntului de mai nainte. S privim, pe
scurt, ce anume spune Scriptura, n lumina cunoasterii noastre stiintiIice de
spre atmosIer. SIintii Printi nsisi aplicau adesea cunoasterea stiintiIic a
vremii lor la ntelegerea Scripturii, lucru ce ne este ngduit si nou - cu
conditia s nu Iortm textul Scripturii si s Iim smeriti si retinuti Iat de
presupusa noastr ntelegere. Nu oIerim deci explicatia urmtoare ca pe o
dogm, ci ca pe o speculatie. ...
'
Fenomenul nsusi al ploii nu este pomenit n textul Facerii pn n vremea
lui Noe; iar atunci nu este o ploaie obisnuit, ci un Iel de catastroI cos-
' SI. Vasile cel Mare, Hexaimeron, 3, 3-4; 7, e.d. cit., pp. 100-101; 104-105.
79
mic: s-au desfcut toate i:voarele adancului i fgheaburile cerului s-au
deschis. Si a c:ut ploaie pre pmant patru:eci de :ile i patru:eci de nopti
(Fac. 7, 11-12). Cantitti uriase de ap - aproape de nenchipuit pentru noi -
au Iost slobozite pe pmnt, aducndu-1 aproape la starea sa din Ziua nti a
Iacerii, cnd ,adncul" acoperea pmntul. Ploile pe care le cunoastem azi
nu ar putea Iace s se ntmple acest lucru; dar textul descrie ceva si mai ru:
a Iost slobozit o urias cantitate de ap subpmntean, iar ,tria" - starea
atmosIeric menit a pstra o permanent rezerv de ap n vzduh, desigur
sub Iorma norilor, cum are si acum planeta Venus - a Iost eIectiv ,sIrma
t", golindu-si continutul asupra pmntului. ,nnnnn?nnnn.nny. !
n aceast lumin putem ntelege si de ce a dat Dumnezeu curcubeul ca
semn al legmntului su cu Noe si cu toate Ipturile, c niciodat nu va mai Ii
un asemenea potop pe pmnt. Cum putea Ii curcubeul semn, dac s-ar
presupune c a existat de-a lungul veacurilor de dinainte ? E vdit c curcubeul
a aprut atunci pentru prima dat. Curcubeul e alctuit de razele directe ale
soarelui n umezeala din aer. Dac nvelisul permanent de nori al pmntului se
risipise prin sIrmarea ,triei", atunci ntr-adevr razele directe ale soarelui
au izbit pentru prima dat pmntul dup Potop. Curcubeul nu era cunoscut
omului mai nainte - iat de ce poate Ii acum un semn pentru om c,
ntr-adevr, cantitatea de umezeal din aer este limitat si nu mai poate pricinui
vreodat un potop universal.
Recent, unii savanti au speculat - pe baza altor dovezi - c, din anumite
motive, cantitatea de radiatie cosmic ce loveste pmntul a cunoscut o izbi-
toare crestere n urm cu cinci mii de ani. Acest lucru ar putea Ii, desigur,
adevrat dac apele de deasupra triei slujeau drept Iiltru si ndeprtau radiatia
vtmtoare.
Avnd n vedere cele artate, se pare c perioada de dup Potop este o cu
totul alt epoc n istoria omenirii. Conditiile relativ ,paradisiace" de pe p-
mnt pn n vremea lui Noe, cnd domnea o clim temperat asupra ntre-
gului pmnt si o bogat vegetatie asigura nevoile omului Ir a Ii nevoit s
mnnce carne - Noe Iiind cel dinti care primeste dezlegare de la Dumnezeu
s mnnce carne (Fac. 9, 3) - las loc mult mai asprului pmnt post-diluvian
pe care-1 cunoastem, unde exist semntura i seceriul, frigul i cldura,
vara i primvara (Fac. 8, 22), iar oamenii nu mai triesc nou sute de ani ca
Adam si primii Patriarhi, ci coboar Ioarte iute la saptezeci ori optzeci de ani,
hotarul de obste al vietii noastre pn azi.
109

log
n timpul rostirii acestei prti Printele SeraIim a explicat ultimul punct mai pe larg:
,Stim c, pn n vremea lui Noe, s-a ntmplat ceva extraordinar cu neamul omenesc. Se
spune c toti Patriarhii Vechiului Testament de pn atunci au trit un numr uimitor de ani:
Adam a trit 930 de ani, Mathusala a trit 969 de ani, altii au tiit 900 sau 800 de ani.
Oamenii de azi ai" putea zice: Asta e o exagerare, o greseal, o prostie. Dai' aproape Iiecare
Patriarh a trit la Iel de mult... Numai dup Noe (care a trit 950 de ani, dintre care 600 na-

Il OiiX'- ' CELE SASE ZILE LUATE PE RND .
3. Ziua a Treia (Facere , 9-3) . -n n ,
:
, ..;,.,,
s

1, 9-10 St a :is Dumne:eu. S se adune apa cea de sub cer intr-o adunare,
i s se arate uscatul. Si s-a fcut aa. Si s-a adunat apa cea de sub cer intru
adunrile sale, i s-a artat uscatul. Si a numit Dumne:eu uscatul pmant i
adunrile apelor le-a numit mri. Si a v:ut Dumne:eu c este bine.
n Iiecare zi a Iacerii se d o porunc ce devine legea Iirii pentru toat
vremea de dup aceea. Din Ziua nti ncepe succesiunea zilelor si noptilor, iar
din a Treia Zi apele si ncep necontenita lor miscare. AstIel, ,Iirea apelor a
primit porunc s curg, si apele niciodat nu obosesc, pentru c sunt silite
necontenit de porunca aceea"
110
.
Este ispititor pentru noi, cei att de mndri de cunoasterea noastr stiinti-
Iic, s speculm asupra Ielului cum. a avut loc acest eveniment: s se Ii
scurs oare apele n rezervoare subpmntene ? S-a ridicat oare pmntul ?
Scriptura nu ne spune, si din aceast pricin SIintii Printi nu spun nici ei
mare lucru despre subiect. SIntul Ambrozie scrie:
,NeaIlnd eu din mrturia limpede a Scripturii ce anume a Icut El, voi
trece peste aceasta ca peste o tain, ca nu cumva s se strneasc de aici
nc si alte ntrebri. Totusi, sustin, potrivit Scripturii, c Dumnezeu poate
nmulti tinuturile joase si sesurile deschise, precum au zis: Eu inaintea ta
voi merge i muntii voi face es (s. 45, 2)."
111
Tot despre Ielul cum a avut loc
creatia SIntul Grigorie al Nyssei nvat:
,n ce priveste Ielul cum au Iost Icute toate pe rnd, trebuie s-1 lsm
la o parte, cci nici despre lucrurile mai usor de nteles, pe care le percepem
cu simturile, nu s-ar putea pricepe usor chipul cum au Iost aduse la
viat, asa c trebuie s socotim acest lucru ca nenteles pn si de SIintii
cei deprinsi cu contemplatia. Cci, dup cum zice Apostolul, prin credint
pricepem c s-au intemeiat veacurile cu cuvantul lui Dumne:eu, de s-au
fcut din cele nev:ute cele ce se vd (Evr. 11, 3). |...| Dar, desi Apostolul
zice c el crede c att lumea, ct si cele ce sunt n lume au Iost ntemeiate
de voia lui Dumnezeu, |...| a lsat neexplicat chipul ntemeierii. |...| Deci,
dup pilda Apostolului, s lsm nebgat n seam chestiunea lui cum
din Iiecare lucru, pomenind numai c dorinta
inte de Potop) durata vietii omului ncepe s scad... De ce ? Lumea, chiar nainte de Noe, era
un loc cu totul diIerit; iar lumea de dinaintea cderii lui Adam, nc si mai mult. nainte de
Noe nu i se ngduise omului s mnnce carne; omul tria cu verdeturi, iar animalele de pe
pmnt erau blagoslovite s mnnce verdeturi pn n vremea lui Noe. Astzi, desigur, este
de nenchipuit ca omul s triasc 900 de ani, dar cine poate sti ce se putea ntmpla n acele
condit ii total diIerite ? Dumnezeu a creat lumea ntru nceput cu totul nou si proaspt,
potrivit unui Iel de viat cu totul diIerit de cel pe care-1 cunoastem acum." (n. ed.)
110
111
SI. Ambrozie, Hexairneron 3, 3, ed. cit., p. 78. , - `
81

si voia lui Dumnezeu devin realitate, Iiindc orice voieste s tac vointa
dumnezeiasc n ntelepciunea si miestria ei, aceea si mplineste."
112
Prin
urmare, n toate cele ce tin de cele Sase Zile ale Facerii, SIintii Printi ne
pun nainte doar unele presupuneri (ntotdeauna cu prudent) n ce priveste
Ielul cum a creat Dumnezeu; tot asa si noi trebuie s ne nIrnm pornirea
de a proiecta cunoasterea noastr despre Ielul ,cum" arat zidirea prezent
(n msura n care o cunoastem) asupra lumii nti-zidite.
Uscatul s-a ivit la porunca lui Dumnezeu, iar nu printr-un proces natural.
,S-a rnduit mai dinainte, pe ct se pare, ca pmntul s Iie uscat de
mna lui Dumnezeu, iar nu de ctre soare, cci, n Iapt, pmntul s-a
uscat nainte de Iacerea soarelui. Pentru aceea si David a osebit marea de
uscat, vorbind de Domnul Dumnezeu: C a lui este marea, i El a fcut-o
pre ea, i uscatul mainile Lui l-au :idit (Ps. 94, )."
n3
'' " "-
1, 11-13 Si a :is Dumne:eu. S rsar pmantul iarb verde, care s
sa-mene smant dup fel i dup asemnare, i pom roditor care s fac rod,
cruia s fie smanta lui intr-insul dup fel pre pmant. Si s-a fcut aa. Si a
dat din sine pmantul iarb verde, care samn smant dup fel i dup
asemnare, i pom. roditor care face rod, a cruia smanta lui este intr-insul
dup fel pre pmant. Si a v:ut Dumne:eu c este bine. Si s-a fcut sear, i s-a
fcut dimineat, :iua a treia.
SIintii Printi sunt cu totii de acord n a arta chipul minunat al zidirii din
Ziua a Treia: SIntul Vasile nvat:
,S rsar pmantul iarb verde. Si ntr-o clipit de vreme pmntul,
ca s pzeasc legile Creatorului, a trecut plantele prin toate Iazele lor de
" crestere, ncepnd cu odrslirea, si le-a adus ndat la desvrsire. Fnetele
erau ncrcate cu belsugul ierbii; cmpiile bine roditoare erau acoperite cu
semnturi care, prin miscarea spicelor lor, ddeau imaginea valurilor
mrii. Orice Iel de iarb si orice Iel de verdeat, Iie dintre pioase, Iie din-
Ii tre legume, umpleau atunci din belsug ntreg pmntul. |...| Si pom. roditor,
a zis El, care s fac rod, cruia s fie smanta lui intr-insul dup fel pre
pmant. La acest cuvnt, toate pdurile s-au ndesit, toti arborii s-au ridicat
iute n sus, cei care n chip Iiresc se ridic la mare nltime: brazii, cedrii,
chiparosii, pinii; toate crngurile s-au acoperit ndat de tuIani desi si de
asa-numitii arbusti care slujesc la Iacerea ghirlandelor: trandaIirul, mirtul si
daIinul, care nu erau mai nainte pe pmnt; toti, ntr-o clipit de vreme, au
aprut, Iiecare cu mirosul su, deosebiti prin nsusiri Ioarte precise de alti
arbusti, Iiecare cunoscut prin nsusirea sa."
114
,,;.,..
112
SI. Grigorie al Nyssei, Dialog despre suflet i inviere, ed. cit., pp. 391-393.
113
SI. Ambrozie, Hexaimeron 3, 4, ed. cit., p. 80.
114
SI. Vasile, Hexaimeron 5, 5-6, ed. cit., pp. 124-125.

CELE $ASE ZILE LUATE PE RAND
SIntul EIrem Sirul aIirm explicit:
,Ierburile, la vremea Iacerii lor, s-au ivit ntr-o singur clip, dar la n-
Itisare artau ca de mai multe luni. Tot asa copacii, la vremea Iacerii,
s-au Icut ntr-o singur zi, dar mplini rea si roadele care Iceau s le
1
atrne crengile la pmnt i artau ca si cum ar Ii Iost de ctiva ani."
115

' SIntul Grigorie al Nyssei subliniaz si el c Dumnezeu nu a Icut doar
semintele sau potentialittile cresterii, ci nssi zidirea pe care o cunoastem;
semintele s-au ivit din primele plante Icute:
,Cci citim n Scriptur, la nceputul Iacerii lumii, c pmntul a
odrslit mai nti Ielurite ierburi, apoi, din Iiecare plant, a crescut s-
mnta; dup ce aceasta a czut n pmnt, din ea a crescut iarsi acelasi
soi de plant cum a Iost la nceput. |...| Cci la nceput spicul n-a rsrit
1 din smnt, ci smnta a crescut din spic; iar dup aceea spicul a rsrit
din smnt."
116
-J,, .u:."?: !
;
r
!

Asa cum ne spun Printii mereu si mereu, plantele si copacii au aprut pe
pmnt nainte de existenta soarelui. SIntul Ioan Gur de Aur scrie:
,De-aceea ti arat |Moisi|, nainte de Iacerea soarelui, pmntul aco-
- perit cu de toate, ca s nu pui pe seama soarelui desvrsirea roadelor, ci
r pe seama Creatorului universului."
117

;
: SIntul Vasile zice:
,De aceea a dat Dumnezeu pmntului aceast podoab nainte de
-u;.- Iacerea soarelui, ca s nceteze cei rtciti s se mai nchine soarelui, ca
unuia ce ar Ii pricina vietii."
118

i SIntul Ambrozie dezvolt gritor acest subiect:
,Nasc-se dar iarba cea verde mai nainte de ivirea luminii soarelui, Iie
lumina ei naintea celei de soare. Fie ca pmntul s odrsleasc nainte
de a primi ntritoarea ngrijire a soarelui, spre a nu se da prilej de sporire
omenestii rtciri. Fie ca toti s cunoasc c nu soarele e pricinuitorul
cresterii plantelor... Cum ar putea soarele s dea puterea vietii plantelor
cresctoare, cnd acestea au Iost mai nainte Icute s creasc de
dttoa-rea de viat putere ziditoare a lui Dumnezeu, nainte ca soarele s Ii
nceput a lua parte la astIel de vietuire ? Soarele e mai tnr dect mugurii,
mai tnr dect ierburile."
119
Ierburile si copacii au dat smnt dup fel.
Aceast zicere a Scripturii
este una dintre cheile gndirii patristice; i vom dedica o lung discutie cnd
vom ajunge la Ziua a Cincea a Iacerii, cnd Ipturile nsuIletite au Iost si ele
Icute s apar tot dup fel.
'- ui: .ti
115
SI. EIrem, Talcuire la Facere 1, ed. cit., p. 298.
116
SI. Grigorie al Nyssei, Dialog despre suflet i inviere, ed. cit., p. 406.
117
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 6, 4, ed. cit., p. 82.
"
s
SI. Vasile, Hexaimeron 5, ,ed. cit., p. 119. :
119
SI. Ambrozie, Hexaimeron 3, 6 ed. cit., p. 87. uu
;
. .
83
4. Ziua a Patra (Facere , 4-9)
l, - Si a :is Dumne:eu. S se fac lumintori intru tria cerului, ca s
lumine:e pre pmant i s despart intre :i i intre noapte. Si s fie spre semne
i spre vremi i spre :ile i spre ani. Si s fie spre luminare intru tria cerului,
ca s lumine:e pre pmant. Si s-a fcut aa. Si a fcut Dumne:eu doi
lumintori mari, lumintorul cel mai mare spre stpanirea :ilei, iar lu-
mintorul cel mic spre stpanirea noptii, i stelele. Si i-a pus pre ei Dumne:eu
intru tria cerului ca s lumine:e pre pmant, i s stpaneasc preste :i i
preste noapte, i s despart intre lumin i intunerec. Si a v:ut Dumne:eu c
este bine. Si s-a fcut sear i s-a fcut dimineat, :iua a patra.
Ziua a Patra a Iacerii d mult btaie de cap celor ce ar dori s aranjeze
cele Sase Zile n cadrul evolutionist, cci lucrai acesta este cu totul imposibil
de Icut dac soarele a Iost creat ntr-adevr n Ziua a Patra.
Iat de ce apologetii interpretrii evolutioniste sunt nevoiti s cread c
soarele a Iost de Iapt Icut n Ziua nti, laolalt cu cerul, si doar a aprut n
Ziua a Patra - chipurile, dup ce nvelisul de nori al pmntului din primele trei
zile s-ar Ii ridicat.
120

Dar trebuie s ne amintim din nou c primele capitole din Cartea Facerii
nu istorisesc dezvoltarea natural a pmntului dup legile ce guverneaz
dezvoltarea sa n prezent, ci istorisesc nceputul miraculos al tuturor lucrurilor.
Nu avem voie s rearanjm Zilele Facerii spre a se potrivi cu teoriile noastre;
ci, mai curnd, ar trebui s ne smerim cugetul, astIel nct s ntelegem ce
spune de Iapt textul sInt. Si n acest caz, ca ntotdeauna, SIintii Printi sunt
cheia ntelegerii. Cum au nteles ei Ziua a Patra ?
SIintii Printi sunt cu totii de acord cnd aIirm c soarele si lumintorii
cerului au Iost fcuti n Ziua a Patra - nu doar au aprut atunci. Nu exist nici
un motiv pentru care Printii, dac textul Facerii ar Ii ngduit-o, s nu Ii
acceptat explicatia, mai ,Iireasc" aparent, c lumina soarelui a luminat
primele trei zile ale Iacerii, ns globul soarelui a devenit vizibil de pe
pmnt doar n Ziua a Patra. Faptul c ei resping cu totii explicatia aceasta
nsemn c textul Facerii nu o ngduie.
SInt ul Ioan Gur de Aur scrie: ,Dumnezeu a creat soarele n ziua a patra,
ca s nu socotesti c datorit lui avem ziua."
121
SIntul Vasile nvat: ,Cerul si
pmntul Iuseser Icute mai nainte; dup Iacerea lor a Iost
creat lumina, apoi a Iost desprtit ziua de noapte, apoi iarsi s-a Icut
tria si artarea uscatului; apa s-a adunat ntr-o adunare cu margini Iixe si
determinate; pmntul s-a umplut cu cele care au rsrit din el, a odrslit
120
Este explicatia oIerit de multi dintre sustintorii ,pmntului vechi" sau de ..creationistii
progresivisti", ca si de ctre ,evolutionistii crestini", (n. ed.) nn ,-sw
;
-.-y
k
\ , . "
121
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 6, 4, ed. cit., p. 82. u~uu.u:. ,u uu ~ ~vn. .n

:v.' ~: i: CELE SASE ZI LE LUATE PE RND
mii si mii de Ieluri de plante si s-a umplut cu toate soiurile de arbori. Nu
erau nc nici soarele, nici luna, ca s nu spun oamenii c soarele este
pricina si tatl luminii, ori ca aceia ce nu-1 cunosc pe Dumnezeu s-1 so
coteasc creator al celor rsrite din pmnt. |...| Dac lumina a Iost I
cut mai nainte, pentru ce se spune acum iarsi c soarele a Iost Icut ca
s lumineze ? |...| Cuvintele acestea nu sunt contrare celor ce s-au spus
despre lumin. Atunci, la nceput, s-a adus la existent Iirea luminii;
acum, corpul acesta ceresc a Iost Icut ca s Iie vehicul al acelei lumini
nti-nscute. |...| S nu-mi spui c este cu neputint ca acestea s stea
desprtite. Nici eu nu spun c ne este cu putint, mie si tie, s desprtim
lumina de corpul soarelui, ci spun c cele care pentru mintea noastr nu
sunt desprtite, acelea pot Ii desprtite n realitate de Creatorul Iirii. |...|
S fie spre semne i spre :ile, zice Scriptura. Nu ca s Iac zilele, ci ca s
stpneasc zilele. Cci ziua si noaptea au Iost Icute nainte de Iacerea
lumintorilor."
122
SIntul Ambrozie subliniaz ndeosebi acest Iapt: . ~nn.n
,Priveste mai nti la tria cerului care a Iost Icut naintea soarelui;
priveste mai nti la pmntul care a nceput a se vedea si era tocmit nc
mai nainte ca soarele s se iveasc; priveste la verdeata pmntului care a
Iost mai nainte de lumina soarelui. Rugii de mure au Iost mai nainte de
soare; Iirul ierbii e mai btrn ca luna. Asadar, nu socoti drept zeu acel lucru
ale crui daruri date de Dumnezeu se vd a Ii mai pretioase. Trecuser trei
zile; n vremea aceasta nimeni nu s-a ngrijit de soare totusi strlucirea
luminii se vdea pretutindeni. Cci si ziua si are lumina ei, care si ea a Iost
mai nainte de soare."
123

Ideea c viata pe pmnt a Iost de la nceput dependent de soare, si chiar c
pmntul nsusi provine de la soare - este o idee recent, care nu e altceva
dect o simpl presupunere; nu are nici mcar legtur direct cu adevrul sau
Ialsitatea asa-numitei evolutii a vietii pe pmnt. ntruct oamenii veacurilor
recente au cutat o ,nou" si ,natural" explicatie a obrsiei lumii,
lepdndu-se de explicatia provenit din descoperirea dumnezeiasc, a prut a
Ii de la sine nteles c soarele - mult mai mare si mai nsemnat din punct de
vedere astronomic dect pmntul, si centrul orbitei terestre -trebuie s
precead pmntul, mai curnd dect invers.
Dar descoperirea dumnezeiasc, n tlcuirea SIintilor Printi, ne spune
dimpotriv: pmntul este nti, att ca timp, ct si ca nsemntate, iar soarele
al doilea. Dac mintea nu ne-ar Ii asa de nctusat de modele intelectuale ale
vremii, de nu ne-am teme asa de tare s Iim socotiti ,rmasi n urm", nu ne-ar
veni asa de greu s ne deschidem mintile spre aceast explicatie alternativ a
nceputurilor lumii.
122
SI. Vasile, Hexaimeron 6, 2-3; 8, ed. cit., pp. 133-134; 142.
123
SI. Ambrozie, Hexaimeron 4, ,ed. cit., p. 126.
n conceptia scriptural-patristic, pmntul, ca slas al omului, ncununarea
zidirii lui Dumnezeu, e centrul universului. Orice altceva - indiIerent de
explicatia stiintiIic a strii si miscrii sale prezente, sau de imensitatea sa
Iizic n comparatie cu pmntul - este un lucru secundar, si a Iost Icut
ntru Iolosul pmntului, adic al omului. O asemenea putere si mretie ca a
Dumnezeului nostru n-ar trebui s ne mai lase nici o ndoial c ntr-o singur
clip de punere n lucrare a puterii Sale ziditoare a adus la Iiintare ntregul
pmnt - mare pentru noi, dar numai o Irm n univers - iar ntr-o alt
clip a puterii Sale a Icut ntreaga imensitate a stelelor cerului. Putea s
Iac inIinit mai mult dect att, dac ar Ii voit; n textul insuIlat al Crtii
Facerii El ne-a lsat doar o simpl schit a celor svrsite, iar istorisirea lor nu
este obligat s se conIormeze cu speculatiile si presupunerile noastre
omenesti.
n zilele noastre este ceva usor si la mod s crezi c totul a ,evoluat", prin
legi absolut uniIorme, pe care le putem observa si acum, dintr-un strop
primordial de energie sau materie; dac totusi cineva are nevoie de ,Dumne-
zeu" pentru a explica ceva, este numai pentru a-1 Iace ,creatorul" acestui
strop sau initiatorul ,big-bang-ului" care se presupune c a produs tot ceea ce
exist. Este nevoie azi de o minte mult mai deschis, mult mai putin nctusat
de ,opinia public", spre a ncepe s vezi mretia lucrrii ziditoare a lui
Dumnezeu descrise n Cartea Facerii. SIintii Printi - mintile cele mai
,soIisticate" si mai ,stiintiIice" ale vremii lor - pot Ii descuietorii mintilor
noastre ncuiate.
Dar, s-ar putea pune ntrebarea, oare zidirile lui Dumnezeu nu trebuie s
aib sens si din punct de vedere ,natural" ? De ce dar a Icut Dumnezeu un
corp att de urias ca soarele s slujeasc unui corp asa de mic precum pmntul
? N-ar Ii putut oare s-si pstreze energia si s Iac un soare ceva mai apropiat
de mrimea pmntului ?
Putem, desigur, s concepem un soare mult mai mic dect cel pe care-1
cunoastem si mult mai apropiat de pmnt, pstrndu-si, n acelasi timp, m-
rimea aparent vzut de pe pmnt. Dar un astIel de soare si-ar risipi energia
mult mai repede dect o Iace soarele nostru prezent. E vdit c Dumnezeu a
Icut soarele la dimensiunea si la distanta de pmnt necesar, spre a da
pmntului cantitatea de lumin si cldur de care are nevoie spre a ntretine
viata pn la sIrsitul veacului, cnd soarele se va intuneca (Mat. 22, 30).
Mai mult, Dumnezeu a Icut mprtirea omului n brbat si Iemeie prevznd
cderea omului si Iaptul c nmultirea omenirii va avea nevoie de o modalitate
ptimas de procreare.
Dac-i asa, oare nu s-ar putea ca si soarele si luna s nu Ii Icut parte din ,,
imaginea" initial a lui Dumnezeu asupra zidirii Sale, ci s Ii Iost Icute doar
spre a nsemna zilele si lunile si anii strii czute a omului ? Lumina

c ...,-,, j, CELE $ASE ZILE LUATE PE RAND ,.,. ,
originar, creat n Ziua nti, nu avea nevoie de un corp care s o cuprind. La
sIrsitul lumii soarele se va intuneca, i. luna nu-i va da lumina sa, i stelele
vor cdea din cer (Mat. 22, 30); iar n mprtia Cerurilor, la Iel ca n Ziua nti
a Facerii, va Ii din nou lumin Ir soare si lun - cci cetatea nu are trebuint
de soare, nici de lun ca s lumine:e intru ea, c slava lui Dumne:eu a
luminat-o pre ea (Apoc. 21, 23).
Dar acestea sunt taine asupra crora nu putem Iace dect presupuneri.
5. Ziua a Cincea (Facere , 2-23)
, 20-23 Si a :is Dumne:eu. S scoat apele vietti cu suflete vii i pasri
:burtoare pre pmant sub tria cerului. Si. s-a fcut aa. Si a fcut Dumne:eu
chitii cei mari i tot sufletul viettilor ce se tarsc, care le-au scos apele dup
felul lor, i toat pasrea :burtoare dup fel. Si a v:ut Dumne:eu c sunt
bune. Si le-a binecuvantat Dumne:eu, :icand. Creteti i v inmultiti, i umpleti
apele mrii, i cele :burtoare s se inmulteasc pre pmant. Si s-a fcut sear
i s-a fcut dimineat, :iua a cincea.
n tlcuirea sa la Ziua a Cincea a Facerii, SIntul Ioan Gur de Aur scoate n
evident precizia si acuratetea ordinii n care se descrie zidirea:
,S vedem ce ne nvat si astzi Iericitul Moisi, dar, mai bine spus, s
vedem ce vrea s ne nvete Duhul SInt prin gura acestuia. |...| Uit-te
ct e de bun Dumnezeu ! Ne nvat toat crearea lumii ntr-o oarecare
ordine si nlntuire. |...| Ai vzut ct de precis e nvttura ? Ai vzut ct
pogormnt a artat Stpnul Iat de neamul omenesc ? De unde am Ii
putut sti noi acestea cu atta precizie, dac El, pentru multa si nespusa
Lui iubire de oameni, nu ne-ar Ii nvrednicit s ne nvete prin gura proro-
cului, ca s putem cunoaste si ordinea creatiei, si puterea Creatorului, si
c s-a Icut Iapt cuvntul Lui, si c acest cuvnt a druit celor create si
existent si venirea la existent."
124
AstIel, despre Ziua a Cincea scrie urmtoarele: ' ''"'u'''""""
,Dup cum pmntului i-a spus numai att: S rsar, si pmntul a
dat Iel de Iel de Ilori, de ierburi si de seminte, si numai cu cuvntul au
Iost aduse toate la Iiint, tot asa si acum a spus: S scoat apele vietti cu
suflete vii i psri, :burtoare pre pmant sub tria cerului, si dintr-o
dat au Iost create attea Ieluri de trtoare, att de deosebite psri, c
nici nu este cu putint a le nsira cu cuvntul."
125
SIntul Vasile scrie: '
:

,AstIel, apa a Iost silit s slujeasc poruncii Ziditorului. Nespusa si
marea putere a lui Dumnezeu a artat vii, lucrtoare si misctoare tot
124
St. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 7, 3, ed. cit., pp. 90-91.
~*Ibid.,p. 91.
87
Ielul de vietuitoare ale apelor, si este cu neputint s numeri speciile lor,
t
cci deodat cu porunca apele au primit si capacitatea de a naste. "
126
Iar SIntul Ambrozie:
XxV?

~H
-
,La aceast porunc, apele ndat si-au i vit odrslirea. Rurile erau n
chinurile Iacerii. Iezerele zmisleau partea lor de viat. Marea nssi ncepu
a naste tot Ielul de trtoare... Nici c put em pomeni multimea numirilor
tuturor soiurilor aduse ntr-o clipit la viat de ctre dumnezeiasca porunc.
Cci Iorma materialnic si suIlarea de viat ntru o aceeasi clipi t au Iost
aduse la Iiintare. .. Aceeasi cli p si aceeasi putere ziditoare au adus la
existent si chitul si broasca."
127

Aici, ca si la zidi rea t uturor vietuitoarelor, Dumnezeu zideste pe prima din
Iiecare Iel:
,Acum este prga Ii ecrui Iel de vietuit oare din ap care, ca si semintele
din natur, primesc porunca de a se arta. Multimea lor va avea loc din
nasterea lor, a unora din altele, cnd trebuie s creasc si s se n-
multeasc."
128

S cercetm acum ntelesul zicerii ,dup Iel", care se repet la Iiecare
dintre cele trei zile cnd se zideste viata. Nu poate Ii nici o ndoial c SIintii
Printi au nteles cu totii si n chip deslusit c n cele trei zile Dumnezeu a zidit
toate felurile de Ipturi pe care le cunoastem azi. Lucrul acesta se poate vedea
din desele lor aIirmatii c Dumnezeu creeaz de ndat si pe loc, c numai
cuvntul Su este cel care aduce Ipturile la existent, c apele si pmntul nu
au nsusirea natural de a da nastere vietii. Asupra celui din urm punct, SIntul
Vasile scrie (vorbind de Ziua a Sasea):
,Pmntul a scos la iveal ceea ce se aIla n el nu pentru c Dumnezeu a
spus: S scoat, ci pentru c Dumnezeu, Care i-a dat porunca, i-a druit
pmntului si puterea de a scoate din sine. Nici cnd pmntul a auzit: S
rsar iarb verde i pom roditor, pmntul nu a scos iarba verde pe care o
avea ascuns n el, ni ci nu a scos la supraIat Iinicul sau stejarul sau
chi parosul, care stt eau ascunsi undeva jos n snul pmntului. Nu ! Ci
Cuvntul dumnezeiesc zideste cele ce se Iac. S rsar pmantul. Nu s
rsar ceea ce Iusese pus n el mai dinainte, ci s dobndeasc ceea ce nu ar e,
adi c put erea de a lucra, putere druit de Dumnezeu pmntul ui prin
porunc."
129

SIintii Printi au o nvttur Ioarte clar despre ,Ielurile" Iacerii. Pentru
moment s tinem minte doar ideea c nu e nevoie s deIinim precis limitele
acestor ,Ieluri". ,Speciile" taxonomiei moderne (adic ale stiintei clasiIic-
126
SI. Vasile, Hexaimeron 7, 1, ed. cit, p. 145.
127
SI. Ambrozie, Hexaimeron 5, l,ed. cit, 2, pp. 160-162.
128
129
Ibid., S, l , p. 157.
88
"'
J?M
CELE SASE ZILE LUATE PE RND :~. '..-
rii) sunt uneori arbitrare, necorespunznd neaprat cu ,Ielurile" din Cartea
Facerii, dar, ndeobste, am putea zice c Printii nteleg c un anumit ,Iel"
cuprinde acele Ipturi n stare s produc urmasi Iertili, cum vom vedea n
cele ce urmeaz.
130

SIntul Vasile nvat c ,Ielurile" din Cartea Facerii (desigur, cu exceptia
celor care ar Ii putut s dispar) si pstreaz Iirea pn la sIrsitul timpului:
,Deci, dect orice alt spus e mai adevrat spusa aceasta: sau este
smnt n plante, sau au n ele o putere seminal. Acest lucru vrea s-1
spun Scriptura prin cuvintele dup Iel. Coltisorul trestiei nu odrsleste
mslinul, ci din trestie iese alt trestie, iar din seminte rsar plante nru
dite cu semintele aruncate n pmnt. Si astIel, ceea ce a iesit din pmnt
la cea dinti nastere a plantei, aceea se pstreaz si pn acum; iar prin
rsrirea n continuare se pstreaz Ielul."
131
'
jr

ul
"-~"n"n
!
-
Apoi:
,Dup cum sIera, dac se mpinge si este pe un loc nclinat, merge la
vale datorit alctuirii sale si a nsusirii locului si nu se opreste nainte de a
ajunge pe loc ses, tot asa si existentele, miscate de o singur porunc,
strbat n chip egal creatia, supus nasterii si pieirii si pstreaz pn la
sIrsit continuarea Ielurilor, prin asemnarea celor ce alctuiesc Ielul.
Din cal se naste cal, din leu alt leu, din vultur tot vultur, si Iiecare vietuitoare
si pstreaz Ielul prin continue nasteri, pn la sIrsitul lumii. Timpul nu
stric, nici nu pierde nsusirile vietuitoarelor, ci parc acum ar Ii Iost
Icute, merg vesnic proaspete mpreun cu timpul."
132
Tot asa nvat si
SIntul Ambrozie:
,In conul de pin Iirea pare a nItisa nsusi chipul ei; el pstreaz nsu-
sirile proprii pe care le-a primit de la acea dumnezeiasc si cereasc
porunc, si si repet zmislirea ntru urmarea si rnduiala anilor pn la
plinirea vremii."
133

1J0
DeIinirea ,speciilor" a Iost subiectul multor discutii n cadrul comunittii stiintiIice. n
prima jumtate a secolului al douzecilea, specia era deIinit n general ca un grup de plante
sau animale care sunt capabile s se ncruciseze si s produc urmasi Iertili. Prin 1942,
biologul Ernst Mayr a propus o deIinitie mult mai putin limitativ: specia este un grup
,izolat din punct de vedere reproductiv" Iat de alte asemenea grupuri (adic nu se mpe-
recheaz de obicei cu un alt grup, desi ar Ii n stare s o Iac). Noua deIinitie a speciilor este
acceptat azi de multi biologi. Fiind att de cuprinztoare, ea usureaz demonstrarea Iaptului c
o ,specie" (de Iapt o populatie reproductoare) poate ,evolua" ntr-o alta. De pild, ursul polar
si ursul cenusiu sunt clasiIicati de taxonomia modern ca specii separate, desi sunt capabili de
a se mperechea ntre ei si de a produce urmasi Iertili. ns, n conceptia nvtturii patristice
despre ,Ielurile" descrise la Facere, s-ar prea c aceste dou ,specii" de urs sunt doar varietti
din luntrul unuia dintre ,Ielurile" create la origine.
Pentru o discutie mai amnuntit asupra schimbrii deIinitiei speciilor n stiinta modern
vezi Richard Milton, Shat tering the Myths of Darwinism, Park St reet Press, Rochester,
Vermont, 1997, pp. 143-153. (n. ed.) '" SI. Vasile. Hexaimeron, 5, 2, ed. cit., p. 120.
l
"Ibid., 9, 2, p. 171. "-u-
l t J
SI. Ambrozie, Hexaimeron 3, 16, ed. cit., pp. 119-120.
89
Acelasi Printe zice nc mai hotrt:
,Cuvntul lui Dumnezeu ptrunde Iiece zidire din alctuirea lumii.
De-aceea, precum au poruncit Dumnezeu, toate Ielurile de Ipturi vii s-au
nscut cu grbire din pmnt. Ascultnd de o lege statornic, toate au urmat
unele altora veac dup veac, dup Iel si dup asemnare. Leul zmisleste
leu; tigrul, tigru; bivolul, bivol; lebda, lebd si vulturul, vultur. Ceea ce
s-a poruncit o dat devine n Iire un obicei pentru totdeauna. De-aceea
pmntul n-a ncetat a aduce cinstirea slujbei sale. Soiul nceptor al
Ipturii vii este pstrat pentru vremile viitoare de ctre generatiile urmtoare
ale Ielului su."
134

ncercrile de ncrucisare din toate timpurile, att la plante, ct si la animale,
pentru a crea noi specii prin mperecherea indivizilor din specii diIerite, atunci
cnd reusesc, dau rezultate care nu Iac dect s dovedeasc zicerea patristic
despre statornicia speciilor: ,hibrizii" sunt sterpi, neputndu-se reproduce.
SIntul Ambrozie Ioloseste acest exemplu spre a avertiza oamenii asupra
,unirilor neIiresti" care se mpotrivesc legilor pe care le-a asezat Dumnezeu n
Zilele Facerii:
,Ct de curate si neptate generatii urmeaz Ir amestecare una dup
alta, astIel nct pestele zmisleste peste, iar Ioca, Ioc. Scorpionul de
mare si el si pzeste patul nuntirii nentinat... Pestii nu stiu nimic despre
unirea cu rase strine. Ei n-au logodne neIiresti precum cele svrsite cu
dinadinsul ntre animale din rase diIerite precum, de pild, ntre mgar si
iap, sau ntre mgrit si armsar, amndou acestea Iiind pilde de unire
neIireasc. Cu sigurant, sunt situatii cnd Iirea suIer mai mult n caz de
pngrire dect de vtmare a unui ins. Omul, ca nceptor al sterpiciunii
ncrucisrilor, este rspunztor de aceasta. El socoteste un animal corcit
mai pretios dect unul dintr-un soi Iiresc. Amesteci laolalt rase strine si
amesteci smnte deosebite."
135

SpeciIicitatea si integritatea ,smntelor" Iiecruia dintre ,Ielurile" zidirii
tine n asa msur de gndirea scriptural si patristic, nct slujeste n Scriptur
drept temei pentru una dintre Pildele Domnului nostru privitoare la deosebirea
dintre bine si ru, virtute si pcat. SIntul Ambrozie Ioloseste aceast pild
(Mat. 13, 24-30) spre a ilustra integritatea smntelor Iiecrui ,Iel":
,Nu e nici o primejdie ca rnduiala lui Dumnezeu, cu care nssi Iirea s-a
obisnuit, s se Iac desart n vremile viitoare din lips de prsil, ntruct
astzi ntregul obrsiei se pstreaz nc n smnte. Stim c neghina si alte
smnte strine, care adesea se rspndesc ntre roadele pmntului, se
cheam zzanii n Evanghelie. ns acestea tin de un soi aparte, si nu au
deczut ntr-un alt soi printr-o preschimbare a smntei grne-lor. Domnul
ne-a spus c este asa cnd a zis: Asemnatu-s-a imprtia
u-
4
/ I c i r I . , 6 , 3 , p P . 2 3 2 . . uu"; ' uu, ' , '; "' ;
' u " - i d . , , , p p . . ' , , > u u . , , . .M uuu' ' ' , uuu>,
0
,1'. vI;-:.iii. CELE SASE ZILE LUATE PE RND ,
cerurilor omului care a semnat smant bun in tarina sa. Dar, dormind
oamenii, a venit vrfmaul lui i a semnat neghine intre grau. De-aici
pricepem c neghinele si grnele par a Ii osebite cu adevrat, att ca nume,
ct si ca Iel. De-aceea si slugile au zis stpnului: Doamne, au nu ai
semnat smant bun in tarina Ta ? Dar de unde are neghine ? Iar El a
:is lor. Un om. vrfma a fcut aceasta. Una este smnta diavolului;
cealalt a lui Hristos, semnat dup dreptate. Deci Fiul Omului a semnat
una, iar diavolul a semnat-o pe cealalt. Din aceast pricin Iirea
Iiecreia este osebit, cci si semntorii sunt potrivnici. Hristos seamn
mprtia lui Dumnezeu, pe cnd diavolul seamn pcatul. Cum dar poate
aceast mprtie s Iie de acelasi soi cu pcatul ? Astfel este imprtia lui
Dumne:eu, zice El, ca atunci cand omul arunc smanta in pmant."
36

Dup cum deosebirea speciilor e legat de deosebirea ntre bine si ru, tot
asa si amestecul speciilor e legat de relativismul moral. Se stie prea bine
cum cei ce cred n relativitatea binelui si rului, a virtutii si viciului, se Iolosesc
de teoria cosmologic a evolutiei universale spre a-si apra credinta ca Iiind
,stiintiIic" si ,realitate de Iapt": dac omul a Iost ,cndva" un animal inIerior
si ,evolueaz" ctre altceva, atunci cum e cu putint ca Iirea lui nestatornic s
Iie silit s se supun poruncilor date doar pentm una dintre treptele
,dezvoltrii" sale ?
137
Ateismul marxist s-a atasat de teoria evolutiei nc de la
nceput, predicnd-o pn azi ca pe una dintre doctrinele cruciale ale IilosoIiei
sale relativiste.
Ideea statorniciei Iirii si a integrittii si deosebirii ,Ielurilor" ei strbate
literatura patristic. Ea slujeste drept model, de pild nvierii trupului ome-
nesc. SIntul Ambrozie scrie n tratatul su despre nviere:
,n tot ceea ce rodeste, Iirea rmne credincioas siesi... Smntele
unui Iel nu pot Ii schimbate ntr-un alt Iel de plant, nici nu dau la iveal
roade deosebite de propriile smnte, astIel nct oamenii s rsar din
serpi si carnea din dinti; cu-att mai mult e de crezut, asadar, c tot ceea ce
s-a semnat va rsri din nou n propria Iire, c rodul grnelor nu se
deosebeste de smnt, c cele moi nu rsar din cele tari, nici cele tari din
cele moi, si nici otrava nu se schimb n snge; ci carnea se reIace din
"
b
Ibid.,3. 10, pp. 99-100.
117
Aldous Huxley (tratele lui .Iulian Huxley) ne-a lsat un Iragment memorialistic n care ne
spune cum teoria evolutiei universale 1-a ,eliberat" de ctusele ,vechii morale": ,Aveam
motive pentru a nu dori ca lumea s aib sens; ca urmare, am admis c nu avea nici unul, si am
Iost n stare, Ir vreo diIicultate, s gsesc motivatii satisIctoare pentru aceast asumare...
Pentru mine, ca si, Ir ndoial, pentru majoritatea contemporanilor mei, IilosoIia
nonsensului a Iost, n mod esential, un instrument de eliberare. Eliberarea pe care o doream
era simultan o eliberare de un anumit sistem politic si economic, si o eliberare de un anumit
sistem de moral. Ne-am ridicat mpotriva moralei Iiindc ne stnjenea libertatea sexual"
(A. Huxley, ,Mrturisirea unui ateu notoriu", n Report, iunie 1966, p. 19).
91
carne, oasele din oase, sngele din snge, umorile trupului din umori.
Mai puteti deci voi, pgnilor, cei ce sunteti n stare s sustineti c exist
schimbare, s mai tgduiti reasezarea Iirii ?"
138
~n-
n acelasi sens scrie si SIntul Grigorie al Nyssei:
,Cci citim n Scriptur, la nceputul Iacerii lumii, c pmntul a
Ji

odrslit mai nti Ielurite ierburi, apoi din Iiecare plant a crescut smnta;
dup ce aceasta a czut n pmnt, din ea a crescut iarsi acelasi soi de plant
cum a Iost la nceput. Si zice slvitul Apostol c acelasi lucru se petrece si la
nviere. Dar aIlm de la el nu numai c Iirea omeneasc se va schimba n
ceva Ioarte mrit, ci si c ceea ce ndjduim noi este altceva dect starea
noastr primordial."
139

O ciudat paralel la teoria modern a evolutiei universale se poate vedea
n vechea nvttur pgn despre transmigrarea suIletelor (rencarnare).
Reactia SIintilor Printi Iat de aceast idee, pe care au osndit-o cu totii,
arat ct de mult se preocupau de pstrarea rnduielilor zidirii si
neameste-crii Ielurilor si Ipturilor sale. SIntul Grigorie al Nyssei scrie:
,Mi se pare c cei ce cred c suIletul rtceste n Iiinte cu natur diIerit,
conIund propriettile naturii, amestecnd si ncurcnd lucrurile ntre ele:
irationalul cu rationalul, sensibilul cu insensibilul, care, dac vin n contact
unul cu altul, nu sunt desprtite ntre ele de nici o ordine Iireasc. Or, s zicem
c acelasi suIlet este acum cuvnttor si gnditor, purtnd haina trupeasc
corespunztoare, iar apoi acelasi suIlet alunec, vrn-du-se n guri ca serpii
sau se adun n stoluri ca psrile, sau se Iace vit de povar, sau carnivor
acvatic, sau decade pn la nesimtire si Iace rdcini, devenind copac si
odrslind ramuri care cresc, aprnd pe ele Iie o Iloare, Iie un Iruct bun de
mncat, Iie unul otrvitor. Dar aceasta nu este altceva dect a crede c toate
sunt la Iel si c n toate cte sunt exist o singur Iire, topit ntr-o generalizare
conIuz si nedistinct, de vreme ce nici o proprietate nu desparte corpurile unul
de altul."
140
Ideea c ,n toate cte sunt exist o singur Iire" st, desigur, la
temelia teoriei evolutiei universale. Erasmus Darwin (bunicul lui Charles)
indicase deja speculatiei stiintiIice aceast directie, la sIrsitul veacului al
optsprezecelea. O astIel de idee este cu totul strin gndirii scripturale si
patristice.
, ;. . . 6. Ziua a Sasea (Facere , 24-3J)
;~
-` ,:" ,u ,.iv Vi
1, 24-25 Si a :is Dumne:eu. S scoat pmantul suflet viu dup fel, de
cele cu patru picioare i de cele ce se tarsc i fiare pre pmant dup fel. Si s-a
fcut aa. Si a fcut Dumne:eu fiarele pmantului dup felul lor i
138
SI. Ambrozie, Despre credinta in inviere II, 63, 70, NPNF, voi. 10, pp. 184-185.
139
SI. Grigorie al Nyssei, Dialog despre suflet i inviere, ed. cit, p. 406.
l4
Ibid.,p. 387. ' I u-' '
92
:~, m* - CELE SASE ZILE LUATE PE RND
dobitoacele dup felul lor, i toate cele ce se tarsc pre pmant dup felul
lor. Si a v:ut Dumne:eu c sunt bune.
nvttura SIintilor Printi despre Iacerea animalelor de uscat n Ziua a
Sasea nu repet doar ceea ce s-a spus deja despre celelalte Iiinte vii. AstIel,
SIntul EIrem scrie:
,".; ,La porunca lui Dumnezeu, ndat, pmntul a scos trtoare, Iiare ale
cmpului, animale de prad si dobitoace, attea cte erau de trebuint slujirii
celui ce, n aceeasi zi, a clcat porunca Domnului su."
141
SIntul Vasile
nvat:
,SuIletul necuvnttoarelor nu s-a artat Iiind ascuns n pmnt, ci a luat
Iiint o dat cu trupul lor, la porunca Ziditorului."
142
O dat cu aceast lucrare
creatoare, totul este gata pentru aparitia omului, care avea s Iie domn peste toate.
Dar mreata zidire nu este doar spre Iolosul practic al omului. Ea are ceva tainic;
Iiind zidirea cea bun a Atotbunului Dumnezeu, ea poate s ne nalte mintea ctre
El. SIntul Ioan Gur de Aur scrie:
,Dumnezeu nu le-a creat pe toate numai pentru trebuinta noastr, ci si
pentru drnicia Lui, ca noi, vznd bogtia nespus a Ipturilor Lui, s ne
uimim de puterea Ziditorului si s putem sti c toate acestea au Iost aduse la
Iiintare cu o ntelepciune si buntate nespus, spre cinstirea omului ce avea
s Iie Icut."
143
SIntul Vasile, minunndu-se de mretia zidirii lui
Dumnezeu, scrie:
,S slvim pe Marele Mester al celor Icute cu ntelepciune si miestrie. Din
Irumusetea celor vzute s ntelegem pe Cel care e mai presus de Irumusete,
iar din mretia celor ce cad sub simturile noastre si din trupurile acestea
mrginite din lume s ne ducem cu mintea la Cel nemrginit, la Cel mai
presus de mretie, care ntrece toat mintea cu multimea puterii Sale. E drept,
nu cunoastem natura existentelor; dar este att de minunat ct ne cade sub
simturi, nct mintea cea mai ascutit se vdeste a Ii neputincioas n Iata
celei mai mici Ipturi din lume, Iie pentru a o descrie cum se cuvine, Iie
pentru a da laud cuvenit Ziditorului, cruia se cuvine toat slava, cinstea si
puterea, n vecii vecilor, Amin."
144
Dumnezeu a Icut lumea, nvat SIntul
Ioan Damaschin, Iiindc ,nu s-a multumit cu contemplarea de Sine, ci prin
multimea bunttii Sale, a binevoit s se Iac ceva care s primeasc
bineIacerile Sale si s se mprtseasc din buntatea Lui"
145
.
Poate c nici o parte a Scripturii nu nItiseaz asa de bine nIricosata m-
retie a lui Dumnezeu n zidirea Sa si, prin comparatie, nimicnicia omului,
precum locul unde Dumnezeu vorbeste cu Iov n viIor si nor:
41
SI. EIrem, Talcuire la Facere 1, ed. cit., p. 302. '
.f?
n n
42
SI. Vasile, Hexaimeron 9, 3, ed. cit, p. 172.
43
44
SI. Vasile, Hexaimeron , , ed. cit., p. 83.
' SI. Ioan Damaschin, Dogmatica, Cartea a Ii-a, cap. 2, ed. cit, p. 46.
93
Unde ai fost cand am intemeiat pmantul ? Spune-mi, de ai cunotint ?
Cine a pus msurile lui, de tii ? Sau cine este cel ce a intins funie preste
dansul ? Pre ce s-au intrit stalpii lui, i cine este acela ce a pus preste
dansul piatra cea din marginea unghiului ? Cand s-au fcut stelele,
ludatu-m-au cu glas mare toti ingerii, mei. Si am ocolit marea cu
ingrdiri, cand se vrsa afar i ieea din pantecele maicii, sale. Si am pus
imbrcmintea ei nor, am infurat-o pre ea cu negur. Si am pus ei hotar
inconfurand-o cu incuietori i cu porti. Si am. :is ei. Pan aici s vii i s
nu treci, ci intru tine s se sfarme valurile tale. Au doar in :ilele tale am
tocmit lumina cea de dimineat, i luceafrul i-a v:ut randul su ?
Apucatu-te-ai de aripile pmantului, ca s scuturi, pre cei necinstitori de
pre dansul ? Au tu ai luat din pmant lut, i ai fcut vietuitor, i l-ai pus pre
el ca s poat gri pre pmant ? (Iov 38, 4-14) Istorisirea Facerii despre
zidirea omului e dat n dou relatri, cea din
capitolul unu si cea din capitolul doi; pe-acestea le vom cerceta n capitolul
urmtor.
2, 1-3 Si s-au svarit cerul i pmantul i toat podoaba lor. Si a svarit
Dumne:eu in :iua a asea lucrurile sale, care a fcut, i s-a odihnit in :iua a
aptea de toate lucrurile sale care a fcut. Si a binecuvantat Dumne:eu :iua a
aptea i a sfintit-o pre ea, c intru aceea s-a odihnit de toate lucrurile sale,
care a inceput Dumne:eu a face.
Despre ,sabbath-ul" odihnei lui Dumnezeu dup creatie, SIntul Ioan
Gur de Aur scrie:
,Aici dumnezeiasca Scriptur spune c s-a odihnit Dumnezeu de lucrurile
Sale; n Evanghelii Hristos zice: Tatl meu pan acum lucrea:, i Eu lucre:
(Ioan 5, 17). Nu se pare, la auzul acestor cuvinte, c este contrazicere ntre
cele spuse ? S nu Iie ! Nu este nici o contrazicere ntre cele scrise n
dumnezeiasca Scriptur. Cnd Scriptura ne spune aici c Dumnezeu s-a odihnit
de lucrurile Sale, ne nvat c Dumnezeu n ziua a saptea a sIrsit de creat si de
adus totul de la neIiint la Iiint; cnd Hristos ne spune c Tatl meu pan
acum lucrea: i Eu lucre:, ne arat continua Lui purtare de grij; numeste
lucrare mentinerea celor care au Iost Icute, druirea dinuirii lor si
ocrmuirea lor n toat vremea. Dac n-ar Ii asa, cum ar dinui universul acesta
- toate cele vzute si neamul omenesc - de nu ar Ii mna cea de sus, care le
ocrmuieste si le rnduieste ?"
146
Privind minunea care se petrece zilnic n ceea
ce ne-am obisnuit a numi ,natur" - de pild, cresterea deplin a unei plante, a
unui animal ori chiar a omului, dintr-o smnt minuscul - nu avem cum s nu
vedem continua lucrare ziditoare a lui Dumnezeu. Dar nu este totusi acelasi
lucru cu Facerea
4
SI'. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 10. 7, ed. cit., p. 125.
94
CELE SASE ZILE LUATE PE RND
din cele Sase Zile, ntia aducere n Iiintare a tuturor celor existente. Primul
capitol din Cartea Facerii descrie aceast zidire unic si irepetabil.
Obisnuiti cu ,lucrarea" lui Dumnezeu n lumea noastr prezent, ne este
greu s ne Iacem o idee despre cellalt Iel de ,lucrare" pe care El a svrsit-o
n cele Sase Zile. Lumea, atunci, desi desvrsit si deplin tocmit, era nc
,nou". SIntul Grigorie Teologul arat c, atunci cnd Dumnezeu a dorit
s-1 zideasc pe Adam din trn, ,Cuvntul..., lund o parte din nou-ziditul
pmnt, cu nemuritoarele Sale mini a plsmuit chipul meu"
147
. SIntul EIrem
Sirul nvat:
,Asa cum toate - copacii, ierburile, dobitoacele, psrile si omul
-erau deodat si btrne si tinere: btrne dup nItisarea mdularelor si
alctuirii, tinere dup vremea zidirii lor; tot asa si luna era n acea vreme si
btrn si tnr: tnr, cci numai ce Iusese zidit, btrn Iiindc era
plin precum n ziua a cincisprezecea."
148

SIntul EIrem si alti Printi subliniaz aceast noutate aIirmndu-si cre-
dinta c lumea a Iost zidit primvara. SIntul Ambrozie leag aceasta de
Iaptul c la evrei anul ncepea primvara:
,El a zidit cerul si pmntul la vremea cnd ncep lunile, timpul potrivit ca
lumea s-si ia nceput. Era cldura blnd a primverii, anotimp potrivit
pentru orice lucru. Ca urmare, si anul a primit pecetea unei lumi ce va s ia
nastere... Spre a arta c zidirea lumii a avut loc primvara, Scriptura zice:
Luna aceasta este vou inceptur lunilor, cea dintai este vou intre lunile
anului (les. 12, 2), numind ntia lun anotimpul primverii. Cci se cuvenea
ca nceputul anului s Iie nceputul nasterii."
149
Deci, dup aceast privire
asupra Ioarte realistei ntelegeri a SIintilor Printi n privinta celor Sase Zile
ale Facerii, s ne aplecm asupra problemei mai complicate a Iacerii omului,
cununa zidirii lui Dumnezeu.
f:/>, c
u' uJt/ *i, - i u:.
um
nni - . - t i i
- ' BiM
147
SI. Grigorie Teologul, Omilia 7, ,Despre suIlet".
148
SI. EIrem, Talcuire la Facere ,ed. cit., p. 287.
149
SI. Ambrozie, Hexaimeron 1, 13, ed. cit., p. 13.
95
CAPITOLUL PATRU
Zi di rea omul ui *' "n
JC

(Facere ,26-3, 2,4-7) n"
, 2-2 5/ a zis Dumne:eu. S facem om dup chipul nostru i dup
asemnare, i s stpaneasc petii mrii i pasrile cerului i dobitoacele i
tot pmantul i toate viettile cele ce se tarsc pre pmant. Si a fcut
Dumne:eu pre om., dup chipul lui Dumne:eu l-a fcut pre dansul, brbat
i-femeie i-a fcut pre ei.
Am vzut c zidirea din cele Sase zile e lucrarea SIintei Treimi, si anume,
Tatl porunceste ,S Iie !", iar Fiul zideste. ns, la zidirea omului, pare a avea
loc o sItuire aparte ntre Persoanele Treimii. Iat ce spune SIntul Vasile:
,S facem om. |...| Cuvntul acesta nu mai Iusese Iolosit pentru nici
una dintre existentele rnduite. Pentru lumin, porunca a Iost simpl: 57 a
:is Dumne:eu. S se fac lumin. S-a Icut cerul, si nu s-a tinut sIat
pentru cer. |...| Aici omul nc nu exist, dar se tine sIat asupra omului.
Dumnezeu nu a spus, la Iel ca pentru celelalte Iiinte: S se Iac om !
Cunoaste dar vrednicia ce ti s-a dat. Nu ti-a pricinuit obrsia prin porunc,
ci sIat a tinut Dumnezeu, spre a sti cum s aduc la viat aceast Iiint
vrednic de cinstire...
De ce oare nu a zis Dumnezeu F, ci S Iacem om ? A zis asa, ca s
poti cunoaste stpnirea. C voieste ca tu, lund aminte la Tatl, s nu
tgduiesti pe Fiul; voieste s cunosti c Tatl a zidit prin Fiul, iar Fiul a
zidit cu voia Tatlui, si c ti se cade s slvesti pe Tatl n Fiul, si pe Fiul n
Duhul SInt...
Dar nu a zis: Si au Icut ei, ca nu cumva s aIli aici pricin de nchi-
nare la mai multi dumnezei."
150
Tot asa, SIntul Ioan Gur de Aur zice:
,De ce, cnd s-a Icut cerul, nu s-a zis S Iacem, ci, mai curnd, s se
Iac cer, s se Iac lumin, si tot asa pentru Iiecare parte a zidirii, ci numai
aici se adaug: S Iacem, artndu-se sIatul, chibzuirea si
m-preun-grirea cu cineva de aceeasi cinste ? Cine este cel ce are s Iie
Icut, de i se d atta cinstire ? Este omul - Iiint mreat si minunat, mai
de pret naintea lui Dumnezeu dect toat zidirea... C s-a tinut sIat,
chib-zuire si mpreun-grire nu Iiindc Dumnezeu avea trebuint de sIat
- s nu Iie ! - ci ca prin nssi aceasta s ne arate vrednicia celui zidit...
150
SI. Vasile cel Mare, Despre obaria omului 1, 3-4.
96
\M.`!
:
W...vr ZIDIREA OMULUI .. :\. '. ,-.::TA"
Si cine este Acela Cruia i zice Dumnezeu: S Iacem om ? Este
Sfetnic minunat, Dumne:eu tare, Domn al pcii, Printe al veacului ce va
s fie (s. 9, 6), Fiul cel Unul-nscut si nsusi Dumnezeu. Aceluia i zice:
S Iacem om dup chipul nostru, dup asemnarea noastr. Nu zice:
Dup al meu si al tu sau al meu si al vostru, ci dup chipul nos
tru, artnd un singur chip si o singur asemnare."
151
.?
SIntul Grigorie Teologul vorbeste Ioarte poetic despre Iacerea omului,
ca despre o mpreunare a lumilor de sus cu cele de jos, zidite mai nainte de
Dumnezeu. nti:
,El a dat Iiint lumii cugettoare |adic lumii Ipturilor inteligibile,
lumii ngeresti|, pe ct pot eu s gndesc aceste lucruri si s socotesc cele
mrete cu vorbirea mea cea srac. Apoi, dup ce ntia Zidire a Iost pus n
bun rnduial, El zmisleste o a doua lume, materialnic si vzut
-ntregul tocmirii pmntului, cerului si al celor aIlate la mijloc ntre ele;
zidire cu-adevrat minunat, cnd privim la ncnttoarea Iorm a Iiecrei
prti, dar nc si mai vrednic de minunare, cnd socotim armonia si
conglsuirea ntregului, Ielul cum Iiecare parte se mbin cu toate celelalte
n desvrsit rnduial... Iar aceasta, pentru ca El s arate c poate s
cheme ntru Iiintare nu numai Iirea cea nrudit Siesi |adic lumea nev-
zut, ngereasc|, ci si pe cea cu totul strin Lui. Cci nrudite
Dumne-zeirii sunt Iirile cugettoare, care numai cu mintea se pot ntelege;
dar toate cele despre care simtirile pot lua cunostint i sunt desvrsit
strine; iar, dintre acestea, cele mai ndeprtate de El sunt cele cu totul
lipsite de suIlet si putinta miscrii.
Deci, mintea si simtirea, osebite astIel una de cealalt, au rmas ntre
hotarele lor, purtnd n sinesi mretia Cuvntului Ziditor, tcute ludtoare si
nIiorate vestitoare ale puternicei Sale lucrri. Ci nc nu se Icuse vreo
mbinare a celor dou, nici vreo amestecare a celor potrivnice, semne ale
unei mai mari ntelepciuni si drnicii n zidirea Iirilor, nici se Icuse
cunoscut pn acum ntregul belsug al bunttii. Acum Cuvntul Ziditor,
hotrnd s le dezvluie si s alctuiasc o singur Iiint nsuIletit din
amndou - vreau s zic din zidirea nevzut si cea vzut - Iureste
Omul; si lund un trup din materia ce se aIla de mai nainte, si punnd n el
un SuIlu luat din Sine (despre care Cuvntul stia c este un suIlet rational si
chip al lui Dumnezeu), ca pe un Iel de o a doua lume, mret n micime, 1-a
asezat pe pmnt, nger nou, slujitor mbinndu-le pe amndou, deplin
cunosctor al zidirii vzute, dar numai n parte al celei cugettoare; mprat al
tuturor celor de pe pmnt, dar supus al mprtiei celei de sus; pmntesc si
ceresc; vremelnic, si totusi nemuritor; vzut, si totusi cugettor; la jumtatea
drumului ntre mretie si nimicnicie, mpreunnd ntr-o persoan
151
St". Ioan Gur de Aur, Opt omilii la Facere 2,1-2.
97
* duhul si trupul; duh, pentru bunttile revrsate asupra lui, trup, din pricina
culmii la care Iusese nltat; unul, ca s poat s urmeze a vietui si a-1 slvi pe
bineIctorul su, cellalt, ca s poat suIeri, si prin suIerint s i se : aduc
aminte si s se ndrepteze, dac cumva s-ar mndri ntru mretia sa; Iiint vie,
cercat aici si mutat apoi altundeva; si, spre a ntregi taina, ndumnezeit prin
atragerea sa ctre Dumnezeu."
152

Ce este acest chip al lui Dumnezeu ? SIintii Printi au scos n relieI Ielurite
aspecte ale chipului lui Dumnezeu n om: unii au pomenit domnia omului
asupra zidirii inIerioare (pomenit textual n Facere); altii, ratiunea lui; altii,
iarsi, libertatea sa. SIntul Grigorie al Nyssei rezum cel mai bine ntelesul
chipului lui Dumnezeu:
,El ntrece orice buntate care se poate nchipui de mintea omului si, dac
creeaz viata acestuia, nu o Iace din alt pricin dect pentru c este bun. Asa
Iiind, si pentru c tocmai de aceea s-a hotrt s ne aduc la viat, Dumnezeu nu
si arat buntatea doar pe jumtate, druind omului numai o parte din bunttile
Sale si pstrnd pentru Sine, n chip pizmas, cealalt parte, ci si arat suprema
buntate tocmai prin aceea c 1-a adus pe om din neIiint la viat si 1-a coplesit
cu tot Ielul de daruri. Multimea tuturor bunttilor este att de mare, nct nu
stim dac s-ar putea numra usor. De aceea, rezumndu-le, Scriptura le-a descris
n Ielul urmtor: dup chipul lui Dumne:eu l-a fcut pre dansul, ceea ce este ca
si cum ar Ii spus c Iirea omeneasc a Iost Icut prtas la toate bunttile; cci,
dac Dumnezeu este plintatea tuturor bunttilor, iar omul este dup chipul
Lui, oare nu n aceast plintate va sta asemnarea chipului cu Arhetipul su ?"
153
Care este deosebirea dintre ,chipul" si ,asemnarea" lui Dumnezeu n om ?
SIintii Printi arat cum chipul ne este dat deplin si nu poate pieri; asemnarea
ns ni s-a dat la nceput doar n mod potential, urmnd ca omul nsusi s
lucreze spre a ajunge la desvrsirea ei. SIntul Vasile nvat:
,S facem om dup chipul nostru i dup asemnare. Pe unul l avem de
la zidire, pe altul l dobndim prin voia slobod. n alctuirea dinti, ni s-a
dat s ne nastem dup chipul lui Dumnezeu; prin voia slobod se
plsmuieste n noi Iiintarea dup asemnarea lui Dumnezeu... S facem
om dup chipul, nostru. Iie-i dat prin zidire ceea ce este dup chip, dai" si
Iac-se dup asemnare. Dumnezeu a dat putere pentru aceasta; prin ce
te-ai mai Ii osebit, dac te-ar Ii Icut si dup asemnare ? De ce te-ai mai Ii
ncununat ? Iar dac Ziditorul ti le-ar Ii dat pe toate, cum ti s-ar mai Ii
deschis mprtia cerurilor ? Se cuvenea deci a se da tie doar o parte,
l-sndu-se cealalt nemplinit, tocmai ca s o plinesti tu nsuti si s te n-
vrednicesti de rspltirea care vine de la Dumnezeu.
154

152
SI. Grigorie Teologul, ,Al doilea cuvnt la Pasti" 6-7, n NPNF, voi. 7.
15
"
i
SI. Grigorie al Nyssei, Despre facerea omului 16, 10, ed. cit., p. 49. .........-
154
SI. Vasile, Despre obaria omului 1, 16-17. ' .n. ,.. ,n..)p
98
ZIDIREA OMULUI
n acelasi pasaj din Cartea Facerii n care se descrie zidirea omului, se
spune c acesta a Iost Icut ,brbat si Iemeie".
155
Dar tine oare aceast
deosebire de chipul lui Dumnezeu ? SIntul Grigorie al Nyssei explic Iaptul
c Scriptura se reIer aici la o indoit Iacere a omului:
,Ceea ce a Iost Icut dup chip si ceea ce e azi n stare de plns sunt
!
' dou
lucruri cu totul deosebite. Scriptura spune c a fcut Dumne:eu pre ' om,
dup chipul lui Dumne:eu l-a fcut pre dansul. Crearea celui ce a nn~ Iost
Icut dup chip si-a atins din acel moment desvrsirea. Dar Scriptura se
ntoarce din nou si tine s precizeze: brbat i femeie i-a fcut pre n ei. Cred
c toti sunt de prere c acest lucru nu s-a spus n legtur cu ; Dumnezeu
ca model originar, cci, dup cum zice Apostolul, n Hristos nu este parte
brbteasc si Iemeiasc. Cu toate acestea, Scriptura ne istoriseste c n
aceste dou directii s-a mprtit omenirea. Cel putin asa ,; ni se d s
ntelegem din Ielul cum s-a compus Iraza, cci mai nti ni se spune: a fcut
Dumne:eu pre om, si: dup chipul lui Dumne:eu l-a fcut pre dansul, iar n
continuare se adaug: brbat i femeie i-a fcut pre ei, aIirmndu-se, pri n
acest e cuvi nte di n urm, ceva cu tot ul stri n de , nsusirile lui Dumnezeu.
Cred c prin cele spuse Scriptura ne nItiseaz aici o nvttur de
mare nsemntate, si ea se cuprinde n urmtoarele: Iirea omeneasc st la
mijloc ntre dou extreme, opuse una alteia, ntre Iiintele dumnezeiesti si
netrupesti, pe de-o parte, si viata dobitoacelor si viettilor necugettoare,
pe de alt parte |idee similar cu cea a SIntului Grigorie Teologul, pe
care am citat-o|. ntr-adevr, n alctuirea omului usor le putem surprinde pe
amndou: de la Dumnezeu el a primit cugetul si puterea de judecat, care
este comun pentru brbat si Iemeie, iar din lumea necugettoarelor, omul
are alctuirea trupeasc si toate cele trupesti (cci oricine Iace parte din
categoria oamenilor are pe deplin si una si alta din nsusiri). Desigur c
ntietatea o are puterea de cugetare, dup cum am desprins din istoria
privitoare la Iacerea omului, n care abia n al doilea rnd ne vorbeste
despre Iaptul c legtura si apropierea lui cu lumea celor necugettoare
este o rnduial pentru nmultire. |...|
Cela ce a chemat toate la viat, si Care a Iost n msur s plsmuiasc pe
om ca ntreg, prin vointa Sa, dup un tipar sau calapod dumnezeiesc, Acela,
|...| prin puterea atotvederii Lui, a vzut mai dinainte deprtarea noastr
liber de pe calea cea dreapt si cderea care a urmat; iar ca urmare a
abaterii de la viata ngereasc, pentru ca s nu nimiceasc suIletele
omenesti, |...| a rnduit pentru Iirea noastr ceva mai potrivit strii de
155
Hristos nsusi a citat acest loc din Facere. La Maieu I 10, 6) El spune: Dar din inceputul :idirii
brbat i femeie i-au fcut pre. ei Dumne:eu. Cuvintele Sale, ,de la nceputul zidirii" contrazic
limpede ideea evolutionistilor si a sustintorilor vechimii pmntului c au existat milioane de
ani de istorie a pmntului nainte de aparitia Iiintelor umane. (n. ed.)
99
dup alunecarea noastr n pcat: n loc s rmnem la vrednicia nge-
reasc, El ne-a ngduit s transmitem viata de la unii la altii ntocmai ca
dobitoacele si ca viettile necugettoare."
156

Deci, chipul lui Dumnezeu care, asa cum nvat toti SIintii Printi, tine de
suIlet, si nu de trupul omului, nu are nimic de-a Iace cu mprtirea ntre brbat
si Iemeie. S-ar zice c n ideea de om a lui Dumnezeu - asa cum va Ii omul n
mprtia Cerurilor - nu se aIl parte brbteasc si Iemeiasc; dar Dumnezeu,
prevznd cderea omului, a Icut aceast mprtire, legat n chip
nedesprtit de vietuirea pmnteasc a omului.
Totusi, realitatea vietii sexuale n-a aprut nainte de cderea omului. SIntul
Ioan Gur de Aur, tlcuind cuvintele: Iar Adam a cunoscut pre Eva, femeia sa, i
:mislind ea... (Fac. 4, 1) - lucru ce a avut loc dup cdere - zice:
,Dup clcarea poruncii, dup izgonirea din Rai, atunci a nceput m
preunarea cstoriei. nainte de clcarea poruncii, ntii oameni au trit ca
ngerii, si nici nu era vorba de mpreunare. Si cum ar Ii putut Ii aceasta,
de vreme ce erau slobozi de trebuinte trupesti ? Deci, ntru nceput, se
tria n Ieciorie; dar cnd, din pricina lipsei de grij (a primilor oameni) a
venit clcarea poruncii si pcatul a intrat n lume, s-a luat de la ei Iecio
ria, c nevrednici se Icuser de o asa de mare buntate, iar n locul ei s-a
pus n lucrare legea vietuirii ntru cstorie."
157
Iar SIntul Ioan Damaschinul scrie: ' u- '
,n Rai domnea Iecioria. |...| Dup clcare poruncii... cnd a intrat
moartea n lume... a Iost nIiintat cstoria, ca s nu se nimiceasc si s se
desIiinteze, din pricina mortii, neamul omenesc, pentru c prin nasterea
de copii avea s dinuiasc neamul omenesc.
Poate ns c se va ntreba: ce vor s spun cuvintele brbat i femeie si
cuvintele creteti i v inmultiti ? La acestea vom rspunde: Cuvintele
creteti i v inmultiti nu arat numaidect nmultirea oamenilor prin m-
preunarea cstoriei. Dumnezeu putea s Iac s se nmulteasc neamul
omenesc si n alt chip, dac ar Ii pzit pn la sIrsit, neclcat, porunca.
Dar Dumnezeu, prin prestiinta sa, Cel care pe toate le stie nainte de nas-
terea lor, stiind c au s calce porunca si au s Iie osnditi la moarte, pre-
vznd aceasta, a Icut brbatul si Iemeia si a poruncit s creasc si s se
nmulteasc."
158

Cum vom vedea, n privinta aceasta, ca si n altele, omul de dinainte de
cdere era ntr-o stare deosebit de cea de dup cdere, chiar dac ntre cele
dou stri exist o continuitate prevzut de Dumnezeu prin
nainte-cunoas-terea cderii.
156
SI. Grigorie al Nyssei, Despre facerea omului 16-17, ed. cit., pp. 48-49 si 53.
157
SI. Ioan Gur de Aur, Opt omilii la Facere 8,4.
158
SI. Ioan Darnaschin, Dogmatica, Cartea a IV-a, cap. 24, ed. cit., pp. 196-197.
100
H ZIDIREAOMULUI - >" ' u'. >u- u.. .. "> 'uuO
Dar s nu se cread c vreunul dintre SIintii Printi a privit cstoria ca pe
,un ru necesar" sau a tgduit c ar Ii o stare blagoslovit de Dumnezeu. Ei au
socotit-o ca pe un lucru bun n prezenta noastr stare de pcat, dar un lucru
bun care este pe locul al doilea dup nalta stare a Iecioriei, n care au trit
Adam si Eva nainte de cdere, stare la care sunt prtasi si astzi cei ce au
urmat sIatul Apostolului Pavel s fie precum i eu (1 Cor. 7, 7-8). SIntul
Grigorie al Nyssei, acelasi Printe care nvat asa de limpede despre obrsia
cstoriei n nrudirea noastr cu dobitoacele, apr totusi asezmntul
cstoriei n chipul cel mai limpede. AstIel, n tratatul su Despre Feciorie, el
scrie:
,S nu cread cineva c deIimm asezmntul cstoriei. Cci stim
prea bine c nu este strin de blagoslovenia lui Dumnezeu... Ci iat cum
privim noi cstoria: desi cutarea celor ceresti trebuie s Iie ntia grij a
omului totusi dac poate a se Iolosi de cele ale cstoriei cu nIrnare si
cumptare, nu trebuie s dispretuiasc aceast cale de a slujii strii ace-
leia... Cstoria e ultima treapt a desprtirii noastre de viata petrecut n
Rai; cstoria e primul lucru ce trebuie prsit; este oarecum primul loc
de pornire n drumul nostru ctre Hristos."
159

1, 28 Si i-a binecuvantat pre ei Dumne:eu :icand. Creteti i v inmultiti
i umpleti pmantul, i-l stpaniti pre el, i stpaniti petii mrii i pasrile
cerului i toate dobitoacele i tot pmantul i toate viettile care se tarsc pre
pmant.
Creteti i v inmultiti sunt cuvintele rostite mai nainte de Dumnezeu
Ipturilor apei (Fac. 1, 22), artnd nrudirea omului cu zidirea inIerioar si,
prin cdere, cu modul lor de procreare sexual. Dar cuvintele au si un nteles
mai adnc. SIntul Vasile scrie:
,Exist dou Ieluri de crestere: cea a trupului si cea a suIletului. Cres-
terea suIletului este sporirea cunoasterii ntru desvrsire; cresterea trupu-
lui este sporirea de la micime la statura obisnuit.
De-aceea El a zis dobitoacelor necugettoare cresteti, dup sporirea
trupeasc, n ntelesul de a-si mplini Iirea; dar nou ne-a spus cresteti
dup Omul luntric, ntru naintarea ce duce la Dumnezeu. Asa a Icut
Pavel. ntinzndu-se ctre cele dinainte si uitnd cele dinapoi (Filip. 3,
13). lat, dar, cresterea ntru cele duhovnicesti...
V nmultiti: blagoslovenia aceasta priveste Biserica. S nu se mr-
gineasc cuvntul dumnezeiesc la un singur ins, ci Evanghelia mntuirii
s se predice n tot pmntul. V nmultiti: ctre cine se ndreapt po-
runca ? Ctre cei care nasc dup Evanghelie...
159
SI. Grigorie al Nyssei, Despre feciorie 8, 12.
101

Deci, cuvintele acestea se potrivesc si dobitoacelor necugettoare, dar
dobndesc un nteles aparte cnd avem de-a Iace cu Iiinta cea dup chipul cu
care am Iost cinstiti."
160

Omul trebuie s stpneasc nu numai asupra zidirii din aIar, ci, deopo
triv, asupra patimilor celor dobitocesti care pndesc n luntrul su. SIntul
Vasile scrie: `. ~ , , , - .
;
,
,Ai stpnire asupra tuturor Ielurilor de Iiare slbatice. Dar, vei zice, am eu
Iiare slbatice nluntrul meu ? Da, si nc o multime. Ba chiar porti n tine
o gloat Ir numr de Iiare slbatice. Nu lua aceasta ca pe o ocar. Oare nu e
mnia o mic Iiar, cnd url n inima ta ? Nu este ea mai slbatic dect
orice cine ce-ti iese n cale ? Si oare nu e viclenia, ce st la pnd n suIletul
viclean, mai aprig dect ursul pesterilor ?... Dar oare ce Iel de Iiare slbatice
nu avem nluntrul nostru ?... Ai Iost Icut s stpnesti; esti stpnul
patimilor, stpnul Iiarelor slbatice, stpnul serpilor, stpnul psrilor... Fii
stpn pe gndurile dinluntrul tu, ca s te Iaci stpn al tuturor Iiintelor.
Asadar, puterea ce ni s-a dat asupra vietuitoarelor ne pregteste s ne Iacem
stpni asupra noastr."
161
Patimile cele dobitocesti se aIl nluntrul nostru
datorit nrudirii noastre cu zidirea animal prin cdere. SIntul Grigorie al
Nyssei scrie:
,ntruct vietuitoarele necugettoare au venit pe lume nainte de om, si
deoarece, cum am mai pomenit, din nsusirile Iirii acelora a primit si omul
o parte - m gndesc la cele privitoare la procreare - nseamn c si omul are
unele dintre nsusirile dobitoacelor. De pild, mnia nu poate Iorma nicicum
un punct de asemnare ntre Dumnezeu si om; tot asa, nici plcerea nu poate
caracteriza Iirea cea att de nalt a lui Dumnezeu; la Iel lasitatea, obrznicia,
lcomia, poIta de cstig si dispretul Iat de pierdere, ca si alte asemenea
simtminte, nu sunt dintre cele care-i plac lui Dumnezeu. AstIel de porniri le-a
luat omul din lumea Iiintelor necugettoare."
162
lat o nvttur Ioarte adnc.
Cei ce cred n ideile evolutioniste spun: ,Omul se trage din maimut, deci
esti o Iptur asemeni animalelor". Dar SIintii Printi spun c suntem o
zidire mixt, n parte cereasc, n parte pmnteasc, n partea pmnteasc
Dumnezeu a ngduit modul de reproducere similar animalelor, si astIel
vedem ct de animalici suntem cnd ne lsm stpniti de patimi. Avem
aceste ,animale" nluntrul nostru, dar mai avem si partea cereasc, pe care
tnjim s-o redobndim.
1, 29-30 Si a :is Dumne:eu. Iat am. dat vou toat iarba ce face s-
mant de semnat, care este deasupra a tot pmantul, i tot pomul care are
intru sine rod cu smant de semnat va fi vou de mancare. Si tuturor fia-
u u: ! , * " / ; ; , ' ; f u; ' , u' . : . , u . . ; - " ;
160
SI. Vasile, Despre obaria omului 2, 6-7.
161
Ibid., 1,19.
lt~2
2
SI. Grigorie al Nyssei, Despre facerea omului 18, ed. cit., pp. 53-54.
102
",-.~ rrt . - . - . . v ZIDIREAOMULUI ~ , . , : u/ , . -r; Il /
relor pmantului i tuturor pasrilor cerului i tuturor viettilor ce se tarsc
pre pmant, care au intru sine suflare de viat, toat iarba verde de mancare.
Si s-a fcut aa.
Aici ni se spune c ntru nceput, cnd pmntul si toate Ipturile lui erau
nc noi iar omul nu czuse, nu numai oamenilor, ci chiar si animalelor li s-a
dat s se hrneasc doar cu verdeturi; nu era nevoie ca Iiarele s Iie carnivore,
si la nceput nici nu erau. Iat ce spune SIntul Vasile:
,.Biserica s nu lase nimic de-o parte: totul este legiuit. Dumnezeu nu a zis:
V-am dat pestii spre mncare, v-am dat vitele, trtoarele si cele cu patru
picioare. Nu pentru aceasta le-a Icut, zice Scriptura. n Iapt, ntia
legiuire ngduia Iolosirea Iructelor, c nc eram socotiti vrednici de Rai. Ce
tain se ascunde tie aici ?
Tie, zice Scriptura, ca si Iiarelor slbatice si psrilor, |se dau| Iructe,
verdeturi si ierburi... Vedem ns o multime de animale slbatice care nu
mnnc Iructe. Ce Iructe ar primi pantera drept hran ? Ce Iruct l-ar
putea stura pe leu ? .. 1 t H .*
Si totusi aceste Iiinte, supunndu-se legii Iirii, se hrneau cu Iructe.
Dar dup Potop, cnd omul si-a schimbat Ielul vietuirii si s-a deprtat de
hotarul rnduit lui, Domnul, cunoscnd c omul este risipitor, i-a ngduit
Iolosirea tuturor Ielurilor de hran: Ca pre nite buruieni de ierburi am
dat vou toate (Fac. 9, 3). Prin aceast ngduint, si celelalte dobitoace au
Iost slobozite s le mnnce. De-atunci este leul mnctor de crnuri, si tot
de atunci caut vulturii strvuri. Cci vulturii nc nu priveau deasupra
pmntului n Iiece clip atunci cnd s-au nscut animalele; la drept
vorbind, nici una dintre cele care primiser numire ori existent nu murise
nc, astIel ca vulturii s le poat mnca. Firea nc nu se mprtise, n
toat prospetimea Iiind; vntorii nc nu prindeau, c nc nu era aceasta
ntre ndeletnicirile oamenilor; ct despre Iiare, ele nc nu-si sI-siau prada,
c nc nu erau mnctoare de crnuri... Ci toate urmau purtarea lebedei, si
toate mncau iarba psunilor...
AstIel era ntia zidire, si tot astIel va Ii reasezarea ce va s vie. Omul se va
ntoarce la vechea sa alctuire, lepdnd rutatea, viata mpovrat de griji,
robirea suIletului Iat de nevoile zilnice. Dup ce se va Ii lepdat de toate, se va
ntoarce la viata Raiului cea nerobit patimilor crnii, cea slobod, viata ntru
apropierea lui Dumnezeu, prtas vietii celei ngeresti."
163
Trebuie spus c viata
zidirii originare nu este viata Raiului, n care omul nc nu Iusese adus; este
viata pmntului din aIara Raiului, pe care Dumnezeu l blagoslovise de
mai nainte ca loc de slsluire a omului dup cdere. Iat ce scrie SIntul
EIrem Sirul:
,Dumnezeu a blagoslovit pe primii strmosi pe pmnt deoarece,
chiar nainte de pcat, El le-a gtit pmntul spre slsluire; cci, nainte
161
St. Vasile, Despre obaria omului 2, 6-7.
103
CARTEAFACERII, CREAREALUMII $I OMULNCEPUTURILOR
s pctuiasc, Dumnezeu a stiut c vor pctui... nainte de a-1 aseza n
Rai, El 1-a blagoslovit |pe om| pe pmnt, astIel ca prin blagoslovenie, si
prin cea mai de dinainte a Sa buntate, s poat s mputineze puterea
"nn blestemului care urma a lovi pmntul."
164

Deci, ntru nceput, nainte de cderea omului, ntregul pmnt era ca un
Iel de Rai. SIntul Simeon Noul Teolog nvat: nur,
;
t.,, u,:
,Dumnezeu n-a dat dintru nceput oamenilor nti-plsmuiti numai
1
Raiul, cum socotesc unii, nici nu 1-a zidit numai pe acela nestriccios, ci a
Icut mult mai mult: aducnd la existent naintea aceluia ntreg pmn-
n H tul pe care-1 locuim si toate cele de pe pmnt, precum si cerul cu cele din
el, n ziua a sasea 1-a plsmuit pe Adam si 1-a asezat domn si mprat al
ntregii zidiri vzute. Nici Eva nu era Icut atunci, nici Raiul, ci Iusese
Icut de Dumnezeu doar aceast lume, Iiind zidit nestriccioas, chiar
dac materialnic si simtit. Si pe aceasta Dumnezeu a dat-o lui Adam si
celor ce aveau s se nasc din el, cum zice dumnezeiasca Scriptur (Fac. 1,
26-30). |...| Vezi cum Dumnezeu a dat dintru nceput omului ntreaga lume
ca pe un Rai? |...| Adam a Iost plsmuit avnd un trup nestriccios, chiar
dac materialnic si nc nu cu totul duhovnicesc, si a Iost asezat de
Ziditorul Dumnezeu ca mprat nemuritor ntr-o lume nestriccioas, adic
nu numai n Rai, ci n tot pmntul de sub cer... Creatia aceasta a Iost adus
la nceput la existent de ctre Dumnezeu nestriccioas toat si n starea
Raiului; dar, blestemat Iiind, s-a mutat spre stricciune si robie,
supunndu-se desertciunii oamenilor."
165
Iat o viziune cu totul aparte
asupra zidirii dintru nceput.
-~- 1, 31 57 a v:ut Dumne:eu toate cate a fcut, i iat erau bune foarte. Si
s-a fcut sear i s-a fcut dimineat, :iua a asea.
Primul capitol din Cartea Facerii este dedicat n ntregime celor Sase
Zile ale Facerii. n capitolul doi, Iacerea omului e descris ceva mai am-
nuntit. S-ar putea spune c n capitolul nti se descrie zidirea omenirii, att n
ntelesul nalt, de chip al lui Dumnezeu, ct si n aspectul su mprtit si
pmntesc, de parte brbteasc si Iemeiasc; pe cnd n capitolul doi se n-
Itiseaz Iacerea anume a primului brbat, Adam, si a primei femei, Eva.
Cteva dintre zidirile celor Sase Zile sunt pomenite si n capitolul doi, dar nu n
ordinea strict cronologic din capitolul nti. Trebuie s tinem minte aceste
lucruri, ca s nu cdem n greselile elementare ale criticilor rationalisti, care
gsesc ,contradictii" ntre cele dou capitole si presupun c apartin unor autori
diIeriti.

164
SI. EIrem, Talcuire la Facere 1.
165
SI. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice i etice, Discursul 1, Ed. Deisis, Sibiu,
1998, pp. 112-113; 116-117; 127.

O1!!>r ' \' !: . jhi ZIDIREA OMULUI '> . .-u.u A"".">A'!
2, 4-6 Aceasta este cartea facerii cerului i a pmantului, cand s-au fcut,
in care :i a fcut Domnul Dumne:eu cerul i pmantul, i toat verdeata
campului, mai inainte de ce s-a fcut pre pmant, i toat iarba tarinii mai
inainte de ce a rsrit, c nu dduse Dumne:eu ploaie pre pmant, i om. nu
era care s-l lucre:e pre dansul. Si i:vor ieea din pmant i adpa toat fata
pmantului.
Avem aici o scurt descriere a strii lumii nainte de aparitia omului,
artndu-se c Ir Dumnezeu nu ar Ii Iost nimic, c El a adus toate ntru Ii
intare din nimic. Iat cum tlcuieste SIntul Ioan Gur de Aur acest loc:
;?.;.. ,Cnd |Scriptura| a spus cerul si pmntul, a cuprins n aceste cuvinte
pe toate, si cele de pe pmnt si cele din cer. Dup cum, atunci cnd a
vorbit de crearea Ipturilor, n-a vorbit de Iiecare n parte, ci le-a cuprins
pe toate printr-un singur cuvnt, tot asa si cu cartea aceasta, a numit-o
cartea facerii cerului i pmantului, desi cuprinde si altele multe, lsn-
du-ne deci pe noi s ne gndim c, o dat ce Iace pomenire de cer si de
pmnt, trebuie neaprat s se vorbeasc n ea de toate cele vzute, att
de cele din cer, ct si de cele de pe pmnt. |...| SIntul Duh si acum,
dup ce a artat care este ordinea n care au Iost create Ipturile, dup ce
a artat ce a Iost creat mai nti si ce a Iost creat mai pe urm, dup ce a
artat c pmntul, supunndu-se cuvntului si poruncii Stpnului, a dat
din snul su semintele, c a Iost trezit la nastere Ir s aib nevoie de
ajutorul soarelui (cci cum s aib nevoie de el cnd nici nu era creat ?),
Ir s aib nevoie de ploi mbelsugate sau de mna de lucru a omului
(cci omul nici nu Iusese adus pe pmnt), SIntul Duh deci pentru aces
te pricini aminteste n parte de toate, ca s nchid gura desIrnat a celor
care ar ncerca s vorbeasc Ir de rusine. |... | Aceste cuvinte vor s
spun c la cuvntul si la porunca Stpnului au Iost aduse la Iiint toate
cele ce nu Iiintau mai nainte, c s-au artat dintr-o dat cele ce nu erau.
|...| Toate acestea s-au scris ca s cunoastem c pmntul, ca s dea la
iveal semintele sale, nu a avut nevoie de ajutorul celorlalte stihii, ci i-a
Iost de ajuns porunca Creatorului."
166
- L n n
2, 7 Si a plsmuit Dumne:eu pre om, tran luand din pmant, i a suflat in
fata lui suflare de viat, i s-a fcut omul cu suflet viu.
Aici ni se arat atta ct putem cunoaste despre Ielul cum s-a zidit omul. Nu
poate Ii vreo ndoial c SIintii Printi au nteles prin ,trn" chiar trna
pmntului; dar, cnd vorbesc de ,minile" lui Dumnezeu care au ,luat"
trna, ei voiesc a arta marea grij a lui Dumnezeu si participarea Sa direct
la lucrare. Fericitul Theodorit scrie:
,Cnd auzim n istorisirea lui Moisi c Dumnezeu a luat tran din
pmnt si 1-a plsmuit pe om, si voim a aIla ntelesul acestui grai, desco-
166
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 12, 2, ed. cit., pp. 139-141.
105
perim n el deosebita bunvoire a lui Dumnezeu Iat de neamul omenesc.
Cci marele Proroc arat, n zugrvirea Iacerii, c Dumnezeu a Icut toate
celelalte Ipturi prin cuvntul Su, iar pe om 1-a Icut cu nsesi minile
Sale... Nu zicem c Dumnezeu are mini... ci spunem c Iiecare dintre
zicerile acestea arat din partea lui Dumnezeu o mai mare grij pentru om
dect pentru celelalte Ipturi."
167

SIntul Vasile aIirm c versetul citat subliniaz ct de deosebit e
obrsia omului Iat de cea a animalelor:
,Mai sus, textul spune c Dumnezeu a Icut; aici spune cum a Icut
Dumnezeu. Dac stihul ar Ii spus doar c Dumnezeu a Icut, ai Ii putut crede
c 1-a Icut |pe om| asa cum a Icut si dobitoacele, Iiarele slbatice, verdeata,
ierburile. Iat de ce, spre a nu te lsa s-1 asezi n rndul Iiarelor slbatice,
dumnezeiescul cuvnt a Icut cunoscut deosebita miestrie Iolosit de
Dumnezeu pentru noi: tran din pmant a luat Dumne:eu. "
168
Acelasi Printe
ne spune deosebirea dintre ,Iacerea" omului si ,plsmuirea" lui:
,Dumnezeu pe omul luntric 1-a fcut, iar pe omul cel din aIar 1-a
plsmuit. Plsmuirea se potriveste lutului, iar Iacerea, celui dup chip.
Deci carnea s-a plsmuit, ns suIletul s-a Icut."
169
Facerea omului arat att
mretia, ct si nimicnicia sa:
i:
n
l
"-
-
!
' "
Si a plsmuit Dumne:eu pre om, tran luand din pmant. In lume am
aIlat zicndu-se si c omul este nimic, si c este mret. De socotesti
numai Iirea, nimica este el, si lucru Ir vreun pret; dar, de privesti cu
ct cinste a Iost nconjurat, omul este ceva mret... De socotesti ce anume
a luat |Dumnezeu|, ce oare este omul? Dar de chibzuiesti la Acela care
1-a plsmuit, ct de mret este omul! Deci, deopotriv, este nimic, pentru
materie, si mret, pentru cinste."
170

Tlcuirea obisnuit a SIintilor Printi spune c ceea ce s-a ,suIlat" n om a
Iost sufletul su. SIntul Ioan Gur de Aur scrie:
,5/ a plsmuit Dumne:eu pre om, tran luand din pmant, i a suflat in
fata lui suflare de viat. Moisi Ioloseste cuvinte grosolane pentru c
vorbeste oamenilor care nu puteau ntelege altIel, asa cum putem ntelege
noi; se Ioloseste de aceste cuvinte ca s ne nvete c iubirea de oameni a lui
Dumnezeu a voit ca omul acesta, Icut din pmnt, s aib suIlet rational, ca
s Iie astIel o Iiint ntreag si desvrsit. Si a suflat, spune Scriptura, in
fata lui suflare de viat. Prin aceast suIlare a druit celui Icut din pmnt
putere de viat; suIlarea aceasta alctuieste Iirea suIletu-
1W
Fe ri ci t ul The odor i t al Cyr ul ui , ci t at de Mi t ropol i t ul Macar i e n Teol ogi a dogmat i c
ortodox, Petersburg, 1883, voi. 1, pp. 430-443 ( n lb. rus). . j , J( , . , - , . , ; ,t ,.., , ., . ( . M
168
SI. Vasile, Despre obaria omului 2,4. ' ' "' ' ' ......
!

Ibi d. ,2, 3. ........... -. -. `. --:. --`. i--. - ....... u,--
106
;k\.-5i7' .i f *i ZIDIREA OMULUI .:; ';
;
./ -,'': '
lui. Si Scriptura a adugat: Si s-a fcut omul cu suflet viu. Cel care a Iost
plsmuit din trn, o dat ce a primit prin suIlarea lui Dumnezeu suIlare de
viat, s-a fcut cu suflet viu. Ce nseamn cu suflet viu ? nseamn suIlet
lucrtor, ce are n slujba sa mdularele tmpului drept unelte, urmtoare
vointei lui."
171

SIntul SeraIim din Sarov are o interpretare oarecum diIerit a acestui loc
din Scriptur. n convorbirea sa cu Motovilov el aIirm c ceea ce s-a plsmuit
din trna pmntului a Iost ntreaga Iire omeneasc - trup, suIlet si duh
(duhul Iiind cea mai nalt parte a suIletului) - iar ceea ce a Iost suIlat n aceast
Iire a Iost harul Duhului SInt. Este o perspectiv diIerit asupra Iacerii
omului (aIlat si la alti Printi), care nu contrazice, de Iapt, interpretarea
obisnuit c suIletul a Iost cel suIlat n om; cei care sustin aceast din urm
prere cred si ei c omul a Iost Icut ntru harul lui Dumnezeu.
SIntul Grigorie Teologul vorbeste despre nltimea Iirii omului, a cruia
cea mai nalt parte a Iirii nu vine din pmnt, ci direct de la Dumnezeu:
,SuIletul este suIlarea lui Dumnezeu, si, desi este ceresc, ndur a Ii
amestecat cu ceea ce este din trn. E o lumin nchis ntr-o pester,
ns dumnezeiasc si de nestins... Cuvntul a grit, si lund o parte din
nou-ziditul pmnt, cu nemuritoarele Sale mini a plsmuit chipul meu si
i-a mprtsit viata Sa; cci a trimis n el Duhul, care e raza nevzutei
dumnezeiri."
172

Asemenea exprimri ns nu trebuie s ne duc la Ialsa prere c suIletul
nsusi este dumnezeiesc sau o parte din Dumnezeu. SIntul Ioan Gur de
Aur scrie:
,Unii oameni nesocotiti, mnati de propriile gnduri, Ir s tin
seama de pogormntul cuvintelor Scripturii si Ir s aib o judecat
vrednic de Dumnezeu, ncearc s spun c suIletul este din Fiinta lui
Dumnezeu. Ce nebunie ! Ce sminteal ! Attea si attea ci de pierzare a
croit diavolul celor ce vor s-i slujeasc ! |...| Deci, cnd auzi: a suflat in
fata lui suflare de viat, ntelege iarsi c a hotrt ca, asa precum a adus la
iveal puterile cele netrupesti, tot asa a hotrt ca si trupul omului, Icut
din trn, s aib suIlet rational care s poat Iolosi mdularele trupului."
1
'
73

Exist unii astzi care ar voi s Ioloseasc ordinea Iacerii omului din
acest verset spre a ,dovedi" c omul a ,evoluat" din animalele inIerioare:
nti a Iost trupul sau Iirea pmnteasc, iar apoi suIletul sau starea de exis-
tent n harul lui Dumnezeu. O astIel de interpretare este cu neputint, dac
acceptm ntelegerea patristic a Iacerii omului. ~..:, J Ju'u aur` f.~ninn u..r
171
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 12, 5, ed. cit., p 145. u- - ....... --------
172
SI'. Grigorie Teologul, Omilia 7, ,Despre suIlet".
171
St'. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 13, 2, ed. cil., pp. 149-150.
107
Mai nti, am vzut c n conceptia patristic zilele Iacerii - oricare ar Ii Iost
lungimea lor exact - au Iost perioade de timp Ioarte scurte; c lucrarea lui
Dumnezeu din Iiecare zi s-a petrecut cu repeziciune, ba chiar imediat; c la
sIrsitul celor Sase Zile lumea era nc ,nou", nelsat nc stricciunii si
mortii.
'n n al doilea rnd, nsisi SIintii Printi struie a arta c Iacerea omului nu
trebuie nteleas cronologic, este, mai curnd, o descriere ontologic n care
se istoriseste alctuirea omului, iar nu ordinea cronologic n care ea a avut
loc. Cnd SIntul Ioan Gur de Aur aIirm c ,nainte" de insuIlare omul
era o ,ppus nensuIletit"
174
, sau SIntul SeraIim din Sarov aIirm c nu a
Iost o ,ppus Ir viat", ci o Iiint omeneasc vie si lucrtoare - trebuie s
ntelegem cuvntul ,nainte" n sensul ontologic de ,Ir". Dar Iacerea omu
lui nsusi - att a trupului, ct si a suIletului, mpreun cu harul n care omul
a Iost Icut - a Iost instantanee. Printii au socotit necesar s nItiseze
aceast nvttur n chip deslusit, Iiindc n vechime existau dou nvtturi
opuse, dar la Iel de Ialse amndou, despre subiectul de Iat: una a origenis-
tilor, care aIirmau c suIletele pre-exist plsmuirii trupurilor si doar intr n
trupuri ca o ,cdere" dintr-o stare mai nalt; iar cealalt, care spunea c
trupul precede suIletul, si deci are o Iire mai nobil. SIntul Ioan Damaschin
nvat: ;
,A Icut trupul din pmnt, iar suIlet rational si gnditor i-a dat prin
insuIlarea sa. Aceasta numim chip dumnezeiesc. |...| Trupul si suIletul au `
Iost Icut e deodat, iar nu nti unul si apoi cellalt, dup cum n chip
prostesc aIirm Origen."
175

Iar SIntul Grigorie al Nyssei nvat si mai amnuntit (reIerindu-se att la
zidirea originar a omului, ct si la conceperea oamenilor individuali de azi),
dup ce respinge rtcirea potrivnic a lui Origen:
,Altii, dimpotriv, se tin strns de istorisirea lui Moisi n legtur cu
Iacerea omului si sustin c, judecnd dup trup, suIletul e mai tnr dect
trupul, ntruct Domnul a luat nti trn din pmnt si din ea a plsmuit pe
om, si abia dup aceea a suIlat n el suIlare de viat. Prin aceasta, scriitorii
pomeniti voiau s dovedeasc cum c trupul e mai de cinste dect suIletul,
ntruct acesta a Iost vrt ntr-un trup creat nainte. |...| Nu sustinem nici
prerea c omul a Iost plsmuit de Cuvntul cel dumnezeiesc sub Iorma
unei statui de lut pentru care a Iost creat mai trziu suIletul (cci, dac ar
Ii Iost asa, atunci, ntr-adevr, suIletului nzestrat cu putere de judecat i-ar
Ii Iost dat un rang mai mic dect chipului pmntesc); ci, mai curnd,
ntruct omului i recunoastem o singur Iiintare, Iormnd un tot unitar,
chiar dac e alctuit din trup si din suIlet, ar trebui s spunem c si
nceputul existentei sale e unul singur, acelasi pentru amndou
174
Ibid, 12,5., p. 145.
175
SI. Ioan Damaschin, Dogmatica, Cartea a Ii-a, cap. 12, ed. cit., pp. 70-71. i , ?."
108
ZIDIREA OMULUI
prtile, altIel ar trebui s spunem c, dac trupul a venit nainte si suIletul
dup aceea, omul e, n acelasi timp, si mai btrn si mai tnr dect sine
nsusi. |...| ntruct deci, dup cuvntul Apostolului, Iirea noastr este
ndoit, cuprinznd pe omul din aIar si pe cel dinluntru, dac unul ar Ii
Iost cel dinti si dac cellalt ar Ii venit numai dup aceea, puterea Crea-
torului s-ar Ii dovedit a Ii nedeplin, neIiind ndestultoare spre a crea
Iirea omului dintr-o dat, ci ar Ii dezbinat lucrarea, purtnd grij pe rnd de
Iiecare jumtate."
176

Ideea ,evolutiei" omului din animale inIerioare nu poate Ii mpcat cu
conceptia patristic si scriptural asupra zidirii omului, ci trebuie prsit n
mod categoric. Dac omul ,evolueaz" doar dup legile naturii, atunci Iirea sa
rational, suIletul, chipul lui Dumnezeu, nu diIer calitativ, ci doar cantitativ
Iat de animale; el este deci o creatur pur pmnteasc, nemairm-nnd loc
pentru nvttura patristic c omul este n parte pmntesc si n parte ceresc,
,mbinarea" celor dou lumi, ca s Iolosim cuvintele SIntului Grigorie
Teologul. Dar dac, spre a evita o astIel de cugetare pmnteasc, vreun
evolutionist crestin ar admite creatia dumnezeiasc a suIletului omenesc -
,atunci cnd trupul su era pregtit", cum zic unii - nu numai c s-ar desprti
de gnditorii stiintiIici, care nu ar admite actiuni ,dumnezeiesti" n cadrul lor
conceptual, ci s-ar lipsi si de o cugetare crestin bine ntemeiat, amestecnd
speculatii stiintiIice cu cunoasterea ,revelat", ntr-un mod cu totul hazardat.
Conceptia scriptural-patristic socoteste ntregul celor Sase Zile ale Facerii ca
pe un sir de lucrri dumnezeiesti; conceptia stiintiIic uni-Iormist socoteste c
la originea tuturor lucrarilor (att ct cred savantii c poate Ii ea urmrit) nu
se aIl nimic altceva dect procese naturale. Nu se pot gsi preri mai diIerite
dect acestea, si orice amestec al celor dou nu poate Ii dect un lucru arbitrar
si Iantezist.
f
. o '.3':'' "' M r'f :. .,'. ' f;'\;t "'"
mu ' /. nn . , n
, . \ v -
u : > u u J Y " i i - , r j / .
?
: , \ \ \ : . . .
:
u , ( " ! * ; > u u u u n
' SI. Grigorie al Nyssei, Despre facerea omului, 28-29, ed. cit, pp. 75, 78.
109
CAPITOLUL CINCI ~ . . ,
/cam/
(Facere 2, -24) '' ' ' "'
-y;rt
2, 8 Si a sdit Dumne:eu Rai in Eden ctre rsrit, i a pus acolo pre
omul pre care l-a plsmuit.
O dat cu grdina (paradeisos n greceste) unde Adam slsluia nainte de
cdere atingem un subiect subtil si tainic, care este, n acelasi timp, si cheia
necesar ntelegerii ntregii nvtturi crestinesti. Raiul, asa cum vom vedea,
nu este doar ceva ce a existat nainte de cdere; el exist chiar si acum, Iiind
vizitat de unii oameni nc tritori pe pmnt; si este, de asemenea (ntr-o
Iorm oarecum diIerit), telul ntregii noastre vieti pmntesti -Iericita stare la
care ne strduim a ne rentoarce, cu care ne vom desIta n toat plintatea
(dac ne vom aIla printre cei mntuiti) la sIrsitul lumii acesteia czute.
Deci, ntr-un anumit sens, cunoasterea noastr despre Rai este oarecum
mai deplin dect cea despre lumea celor Sase Zile ale Facerii; dar n acelasi
timp, Raiul are o Iire tainic, ceea ce Iace Ioarte anevoioase aIirmatiile ,pre-
cise" despre el.
S vedem deci ce anume spun SIintii Printi despre Rai. SIntul Ambrozie ne
aduce aminte, n primul capitol al tratatului su despre Rai, c trebuie s Iim
Ioarte precauti cnd vorbim despre ,locul" Raiului si despre Iirea lui:
,Apropiindu-m de acest subiect, mi pare c sunt cuprins de o neobis-
nuit rvn n ncercarea de a limpezi cele despre Rai, despre locul si Iirea
lui, pentru cei ce sunt dornici a le cunoaste. Lucru cu att mai nsemnat,
cu ct Apostolul nu a stiut de era n trup ori n aIar de trup, zicnd totusi
c s-a rpit pan la al treilea cer (2 Cor. 12, 2). Si iarsi zice: Si tiu pre
acest om - sau in trup, nu tiu, sau afar de trup, nu tiu, Dumne:eu tie -
c s-a rpit in Rai i a au:it negrite graiuri, care nu este slobod omului a
le gri (2 Cor. 12, 3-5)... Deci, dac Raiul are o astIel de Iire, nct nsusi
Pavel, ori cineva asemenea lui Pavel, abia de a putut s-1 zreasc, n
viat Iiind, si totusi n-a Iost n stare s-si aduc aminte de l-a vzut n trup
ori n aIar de trup; si, pe deasupra, a auzit graiuri pe care nu i s-a ngduit
s le griasc - de este asa, cum ne-ar Ii cu putint nou s spunem locul
Raiului pe care nu ni s-a dat a-1 vedea si, chiar de am Ii izbutit a-1 vedea,
ne-ar Ii Iost oprit a mprtsi altora ceea ce am aIlat ? Si iarsi, ntruct
Pavel s-a sIiit a se nlta pe sine din
. :; "VHJt rw- ; . - xI ; H~. . - RAI UL * * - - ~ u~ ' u - * u u u ' . - " u
pricina nltimii descoperirii, cu ct mai mult se cade nou a ne strdui s nu
Iim prea grabnici a dezvlui ceva primejdios prin nssi descoperirea sa !
Deci nu ne este ngduit a vorbi cu usurtate despre Rai.'"
177
Cu toate acestea, n
ciuda greuttii de a vorbi despre el, stim totusi anumite lucruri despre Rai din
tlcuirea SIintilor Printi. nti de toate, Raiul nu este doar ceva duhovnicesc
ce poate Ii zrit acum n vedenie, asa cum 1-a zrit Apostolul Pavel (despre
care vom vorbi mai jos); el este si o parte din istoria pmantului. Scriptura si
SIintii Printi nvat c la nceput, nainte de cderea omului, Raiul se aIla
chiar aici pe pmnt. SIntul Ambrozie scrie:
,Ia seama c Dumnezeu a asezat pe om |n Rai| nu pentru chipul lui
Dumnezeu, ci pentru trupul omului. Netrupescul nu trieste ntr-un loc. El
1-a asezat pe om n Rai tot asa cum a asezat soarele n cer."
178
Tot asa, SIntul
Ioan Gur de Aur nvat:
,Fericitul Moisi a lsat n scris si numele locului, ca s nu poat Ii n-
selate mintile oamenilor simpli de ctre cei ce voiesc s Ilecreasc za-
darnic si s spun c Raiul nu a Iost Icut pe pmnt, ci n cer, si s viseze
si alte basme la Iel cu acestea. |...| Iar cnd auzi, iubite, c a sdit
Dumne:eu Rai in Eden ctre rsrit, ntelege cu cuviint dumnezeiasc
cuvntul a sdit, ntelege c a poruncit. Crede cele ce spune mai departe
Scriptura, crede c Raiul a Iost Icut n locul unde a spus Scriptura. |...|
Cuvntul l-a pus trebuie s-1 ntelegem iarsi c a Iost spus n locul
cuvntului a poruncit s locuiasc acolo; pentru ca astIel si vederea
Raiului, si petrecerea acolo s-i pricinuiasc mult plcere si s-1 ndemne
s multumeasc lui Dumnezeu si s-i Iie recunosctor."
179

2, 9 57 a fcut Dumne:eu s rsar inc din pmant tot pomul frumos la
vedere i bun la mancare, i pomul vietii in miflocul Raiului, i pomul cu-
notintei binelui i. rului.
Legtura ntre Rai si pmnt e nteleas de SIntul EIrem n chip att de
litera|, nct spune anume n Talcuirea la Facere c, Iiind un loc cu copaci, a
Iost zidit n Ziua a Treia, mpreun cu restul creatiei vegetale.
180

Dar care poate Ii legtura ntre acest Rai pmntesc, n care cresc copaci, si
Raiul vdit duhovnicesc pe care l-a vzut SIntul Pavel ? Am putea aIla un
rspuns la ntrebare n descrierea Raiului Icut de un SInt Printe cu o nalt
viat duhovniceasc, SIntul Grigorie Sinaitul, care a vizitat Raiul n aceeasi
stare de vedenie dumnezeiasc precum SIntul Pavel:
,|Raiul| cel din Eden este un loc Ioarte nalt |...|, sdit de Dumnezeu
cu tot Ielul de verdeat bine mirositoare. El nu este nici cu desvrsire
' H J J ' J : - u . , . li"' .: ~..
:
i' .
177
SI. Ambrozie, Despre Rai 1, ed. cil, pp. 287-288.
"Ubid. ....... - - - - ... ------
'' SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 13, 3-4, ed. cit., pp. 151-152. ~...,, . V '
SI. EIrem, Talcuire la Facere 2, ed. cit., p. 309. . ,.,.,uH u I t !u'.:
111
1- 9 C
ISO
nestriccios, nici cu totul striccios, ci asezat la mijloc ntre stricciune si
nestricciune, nct este pururea ncrcat cu roade si mpodobit cu Ilori,
avnd nencetat si poame crude si poame coapte. Cci pomii putregiti si
roadele rscoapte czute la pmnt se Iac hum bine mirositoare si nu m-
prstie miros de stricciune ca plantele lumii. Iar aceasta se ntmpl din
marea bogtie si sIintenie a harului, care covrseste acolo pururea."
181
Din
Vietile sIintilor si dreptilor cunoastem cazuri de Iructe adevrate aduse de
ctre cei ce au Iost nltati n Rai - de pild, merele aduse de SIntul EuIrosin
Buctarul, care au Iost mncate de ctre credinciosii ce le socoteau a Ii ceva
sInt, cu o Iire deosebit de cea a Imctelor pmntesti obisnuite (Vietile
SIintilor, 11 Septembrie).
O izbitoare experiere a Raiului se gseste n Viata SIntului Andrei cel
Nebun pentru Hristos din Constantinopole (sec. IX). Trirea lui a Iost descris
chiar cu cuvintele SIntului, de ctre prietenul su, NichiIor:
,Odat, ntr-o iarn cumplit, cnd SIntul Andrei zcea pe o ulit din
cetate nghetat si aproape mort, a simtit dintr-o dat o cldur n luntrul
su si a vzut un tnr cu Iata strlucind ca soarele, care 1-a dus n Rai si n
al treilea cer. Cu voia lui Dumnezeu, am rmas vreme de dou sptmni
ntr-o dulce vedenie... M-am vzut ntr-un strlucit si minunat Rai... n
minte si n suIlet m uimeam de negrita Irumusete a Raiului lui Dumnezeu
si m ndulceam primblndu-m prin el. Erau acolo multime de grdini,
pline de copaci ce si cltinau crestetul, desItndu-mi ochii, iar din
ramurile lor iesea o mireasm puternic... Frumusetea copacilor nu se putea
asemui cu nici un copac pmntesc...In grdinile acelea erau nenumrate
psri cu aripi aurii, albe ca neaua si de Ielurite culori. Ele sedeau pe
crengile copacilor Raiului, cntnd asa de minunat, c din dulceata
cntrii lor mi-am iesit din sine-mi."
Asadar, Raiul, desi la nceput era o realitate a pmntului acestuia, nrudit
cu Iirea lumii de dinainte de cderea omului, este dintr-o ,materie" diIerit de
materia lumii pe care o cunoastem astzi, asezat ntre stricciune si ne-
stricciune. Aceasta corespunde ntrutotul Iirii omului de dinainte de cdere -
cci ,hainele de piele" pe care le-a mbrcat cnd a Iost izgonit din Rai (asa
cum vom vedea) arat, n chip simbolic, carnea cea grosolan cu care s-a
mbrcat atunci. De atunci, n starea sa grosolan, omul nu mai e n stare nici
mcar s vad Raiul, pn ce nu i se deschid ochii cei duhovnicesti si este
,nltat" precum SIntul Pavel. ,Localizarea" prezent a Raiului, care a rmas
neschimbat n Iirea sa, se aIl n trmul cel de sus, care pare, de asemenea, a
corespunde unei eIective ,nltri" de pe pmnt; ntr-adevr, unii
181
SI. Grigorie Sinaitul, ,Cuvinte Ielurite despre porunci" 10, n Filocalia, voi. 7, Ed.
IBMBOR, Bucuresti, 1977, pp. 93-94.
112
u' . .:: ..1c, . ) uu f!j, RAIUL b , - i - - j ) i
SIinti Printi aIirm c si nainte de cdere Raiul era ntr-un loc nalt, Iiind
,mai sus dect tot pmntul".
182

Despre cei doi pomi - cel al vietii si cel al cunostintei binelui si rului -vom
vorbi mai trziu.
2, 10-14 Si rau ieea din Eden ca s ude Raiul, care de acolo se imparte in
patru rauri. Numele unuia, Fison. acesta inconfur tot pmantul Evilatu-lui,
acolo este aur. Si aurul pmantului aceluia este bun, i acolo este rubin i
piatr verde. Si numele raului celui de-al doilea, Gheon. acesta inconfur tot
pmantul Ethiopiei. Si raul cel de-al treilea, Tigru. acesta curge spre Assiria.
Iar raul al patrulea, Eufrat.
Pasajul acesta arat c, nainte de cdere, Raiul Iusese localizat ntr-un
loc anume de pe pmnt. Printii opresc tlcuirea pur alegoric a celor patru
ruri. SIntul Ioan Gur de Aur zice:
,Dar poate c cei care vor s vorbeasc dup a lor ntelepciune nu n-
gduie iarsi ca aceste ruri s Iie ruri, nici apele s Iie ape, ci caut s
conving pe cei ce vor s-si dea lor spre ascultare auzul s-si nchipuie cu
totul altceva. Noi ns, rogu-v, s nu dm ascultare acestora, ci s ne as-
tupm urechile la glasul lor, s dm crezare cuvintelor dumnezeiestii
Scripturi, urmnd spusele ei."
183

SIintii Printi socotesc c cele patru ruri sunt Tigrul, EuIratul, Nilul si
Dunrea (sau, dup altii, Gangele); deci tinutul Raiului pmntesc este lea-
gnul civilizatiei antice. SIntul Ioan Gur de Aur zice despre acest loc
(ntr-un alt tratat):
,Cunoaste de aicea c Raiul nu a Iost o grdinit cu o ntindere nen-
semnat. Iar din preaplinul rului care l ud, alte patru ruri se nasc."
184
N-ar Ii
de nici un Iolos s ne chinuim a ntelege cum anume rul cel unic al Raiului
s-a mprtit n patru ruri care, asa cum le cunoastem astzi, au patru izvoare
diIerite. Lumea de azi este att de deosebit de lumea de dinainte de cdere,
sau chiar de cea de dinainte de Potopul din vremea lui Noe, nct asemenea
probleme geograIice nu-si mai au locul.
Dar lucrul cel mai greu de lmurit pentru mentalitatea noastr modern,
Iormat de conceptia literalist a stiintei, este Ielul cum Printii pot vorbi
Ir a Iace deosebire ntre Raiul ca localizare geograIic (nainte de cdere) si
Raiul ca slas duhovnicesc al dreptilor (n prezent). AstIel, SIntul Ioan Gur
de Aur, tot n tratatul citat, vorbeste despre Iaptul c rul unic al Raiului
era asa de bogat n ap Iiindc era pregtit si pentru patriarhii, prorocii si
ceilalti sIinti (ncepnd cu tlharul de pe Cruce - L. 23, 43) care
182
SI. Ioan Damaschin, Dogmatica II, 11, e.d. cit., pp. 67-68. Vezi si SI. EIrem, Tlcuire la
Facere 2.
183
184
SI. Ioan Gur de Aur, Despre facerea lumii 5, 5.
113
aveau s-l locuiasc.
185
Este vdit c ideile noastre moderne au devenit mult
prea dualiste: mprtim prea usor lucrurile n ,spirituale si materiale", pe
cnd realitatea Raiului se mprtseste de amndou.
2, 15 5/ a luat Domnul Dumne:eu pre omul pre carele l-a plsmuit i l-a
pus in Raiul desftrii ca s-l lucre:e i s-l p:easc. s ;*.
n acest verset, asa cum este tlcuit de Printi, putem vedea cte ceva din
ndeletnicirea duhovniceasc a lui Adam n Rai. nainte de cdere nu era tre-
buint de lucrarea sau cultivarea vzut a Raiului; este vorba de starea du-
hovniceasc a lui Adam. SIntul Ioan Gur de Aur scrie (nvtnd la Iel cu
SIntul EIrem, n Talcuire la Facere 2):
,S-l lucre:e. Ce anume lipsea n Rai ? Si de-ar Ii Iost trebuint de lu-
crtor, unde era plugul ? Lucrul lui Dumnezeu nsemna lucrarea si tinerea
poruncilor lui Dumnezeu, nsemna a rmne credincios poruncilor... La Iel
cum a crede n Dumnezeu este lucrul lui Dumnezeu (Ioan 6, 29), tot lucru era
si a crede poruncii c, dac ar Ii atins |pomul oprit|, ar Ii murit, iar de nu l-ar
Ii atins, ar Ii trit. Lucrul era tinerea cuvintelor duhovnicesti... S-l lucre:e i
s-l p:easc, se zice. De cine s-l pzeasc ? Nu erau tlhari, nici trectori,
nici vreun ruvoitor. De cine dar s-l pzeasc ? S-l pzeasc de sine nsusi;
nu s-l piard prin clcarea poruncii; s pzeasc Raiul pentru sine, tinnd
poruncile."
186
SIntul Grigorie Teologul deschide o ntelegere mai adnc a
,lucrrii" din Rai:
,Fiinta pe care El a asezat-o n Rai... ca s lucreze plantele cele nemu-
ritoare, prin care poate c se nteleg gndurile cele dumnezeiesti, att cele
simple ct si cele mai desvrsite."
187

Si, ndeobste, Printii cei nevoitori leag ,lucrarea" si ,pzirea" de lucra-
rea duhovniceasc a rugciunii. AstIel, SIntul Nil Sorski, deslusind
tlcui-rea unui Printe din vechime, SIntul Nil Sinaitul, scrie:
,Acest SInt le-a citat acestea din vechime, ca s lucrezi si ca s pzesti,
pentru c Scriptura zice c Dumnezeu, Icnd pe Adam, l-a asezat n Rai
ca s lucreze si s pzeasc Raiul. Si aici SIntul Nil Sinatul numest e
rugciunea lucrarea Raiului, iar paza - Ierirea de cugetele cele rele dup
rugciune."
188

Iar SIntul Paisie Velicikovski, tlcuind la rndul su cuvintele acestor
doi SIinti Printi, scrie:
,Din aceste mrturii reiese c Dumnezeu, zidind pe om dup chipul
su si dup asemnare, l-a asezat n Raiul desItrii ca s lucreze grdi-
-id. u -. -i . -i - . . - . u. * . . . - . * . . - . . . ..... :.-.-.

lS6
Ibid. htv . ;! -AM"
187
St". Grigorie Teologul, ,Al doilea cuvnt la Pasti", 8, ed. cit, p. 425. ~~ 'u
188
SI. Paisie Velicikovski, ,Capete despre rugciunea mintii", cap. II, n Sbornicul, voi. 2,
Ed. Episcopiei Ortodoxe Alba Iulia, I. a., p. 237.
114
u - ' u u ' u u ' u ' 'uu u"' RAIUL " , . " ( , , ! ' fa \ . . \' ' '.! '. . ' u . - '1i
nile cele nemuritoare, adic gndurile cele dumnezeiesti cele preacurate,
mai nalte si desvrsite, dup SIntul Grigorie Teologul. Si aceasta nu
nseamn altceva dect c el, cel curat cu suIletul si cu inima, trebuia s
petreac n rugciunea haric, vztoare, lucrat sIintit numai cu mintea,
ntr-o vedere preadulce a lui Dumnezeu, si cu brbtie s o pzeasc ca
lumina ochiului, ca pe un lucru al Raiului, ca ea niciodat s nu se mpu-
tineze n suIlet si n inim. De aceea, mare e slava sIintitei si dumnezeiestii
rugciuni a mintii, a creia margine si culme, adic nceputul si des-
vrsirea, sunt date de Dumnezeu omului n Rai
189
: de acolo deci si are ea
nceputul sau.
2, 16-17 Si a poruncit Domnul Dumne:eu lui Adam, :icand. Din tot pomul
care este in Rai cu mancare s mnanci, iar din pomul cunotintei binelui i
al rului s nu mancati dintr-insul, c ori in ce :i veti manca din el, cu moarte
veti muri.
Ispita de a vedea o alegorie n istorisirea despre Iacere si despre Rai nu e
niciunde mai puternic dect n cazul celor doi pomi: unul al ,vietii" si altul al
,cunostintei binelui si rului". Totusi, ntregul ,realism" al tlcuirii patristice
la Cartea Facerii, ca si Iaptul c Raiul era (si este) ntr-adevr o ,grdin" cu
copaci materialnici (sau pe jumtate materialnici), arat c pomii erau chiar
pomi; si, asa cum am vzut, SIntul Grigorie Palama, vorbind n numele
SIntului Grigorie Teologul si al altor Printi, accentueaz chiar acest lucru.
Deci, istorisirea ispitirii din Rai nu este o alegorie - o lectie duhovniceasc
nvesmntat n povestea despre o grdin - ci o relatare istoric a ceea ce
s-a ntmplat cu adevrat cu strmosii dinti. Desigur, cele ntmplate au Iost
n primul rnd un Iapt duhovnicesc, tot asa cum slsluirea lui Adam n Rai a
Iost n primul rnd o slsluire duhovniceasc (asa cum vom vedea mai
limpede n continuare); dar acest Iapt a avut loc ntr-adevr prin gustarea
rodului din ,pomul oprit".
SIntul Ioan Damaschinul descrie Ioarte bine acest dublu aspect,
mate-rialnic si nematerialnic, al slsluitii lui Adam n Rai:
,Unii si-au nchipuit c Raiul este materialnic, altii c este duhovnicesc.
Dar mie mi se pare c, dup cum omul a Iost creat n acelasi timp trupesc si
duhovnicesc, tot astIel si locasul preasIintit al acestuia a Iost zidit trupesc
si duhovnicesc n acelasi timp si avea o ndoit nItisare. Cci, dup cum
am istorisit, omul locuia cu trupul ntr-un loc cu totul dumnezeiesc si Ioarte
Irumos, iar cu suIletul locuia ntr-un loc Ioarte nalt si neasemuit de Irumos.
Dumnezeu, care locuia n el, era casa lui; Dumnezeu era mbrcmintea lui
strlucitoare; harul lui Dumnezeu l nves-
m
Textul traducerii romnesti citate are aici: ,n inim"; am pstrat totusi varianta din limba
englez, Iiind legat de contextul capitolului, (n. tr.)
190
SI. Paisie Velicikovski, op. cit.,p. 237. . . ......................................
115
manta; se desIta ca un alt nger cu singurul Iruct preadulce al contemplrii
lui Dumnezeu; cu aceast contemplare se si hrnea; aceasta, pe bun
dreptate, a Iost numit pomul vietii. Dulceata mprtsirii dumnezeiesti d
celor care se mprtsesc de ea viat nentrerupt de moarte."
191
n continuare,
SIntul Ioan Damaschin spune c Adam, n Rai: ,slsluia cu trupul pe
pmnt, dar cu suIletul tria mpreun cu ngerii, cultivnd gnduri
dumnezeiesti si hrnindu-se cu ele. Era gol din pricina simplittii sale si a
vietii lui Iiresti; se urca numai ctre Creator cu ajutorul Ipturilor,
bucurndu-se si veselindu-se de contemplarea lui."
192
E vdit c rostul
slsluirii omului n Rai si al mncrii din ,tot pomul" nu era simpla saturare
de desItrile acelui loc minunat, ci cutarea si tnjirea dup ceva mai nalt;
nssi prezenta pomului cunostintei binelui si rului si a poruncii de a nu
mnca din el arat o provocare si o ncercare prin care omul trebuia s treac
nainte de a urca mai sus. Iat cum nItiseaz SIntul Ioan Damaschin suirea
ctre desvrsire pus naintea lui Adam n Rai:
,Cci spune Dumnezeu: Din tot pomul, care este in Rai cu mancare s
mnanci. Prin aceste cuvinte socotesc c a vrut s zic : Suie-te prin toate
Ipturile la Mine, Fctorul, si culege din toate un singur Iruct, pe mine,
viata cea adevrat. Toate s-ti rodeasc viata, iar mprtsirea cu mine I-o
ntrire vietuirii tale. In chipul acesta vei Ii nemuritor. |...| Cci 1-a Icut
Iptur nsuIletit, aIlat aici sub stpnire, dup rnduiala vietii de acum, dar
avnd a Ii mutat n alt parte, adic n veacul ce va s Iie; iar plinirea tainei
este ndumnezeirea sa prin nclinatia ctre Dumnezeu. Se ndumnezeieste
prin participarea la iluminarea dumnezeiasc, si nu prin transIormarea sa n
Iiinta dumnezeiasc."
193
Deci Raiul - si, de Iapt, ntreaga viat pmnteasc a
omului - a Iost Icut de Dumnezeu ,mai nti ca o scoal si ca un loc de
nvttur a suIletelor omenesti", cum zice SIntul Vasile.
194
Omului i s-a dat,
ntru nceput, o cale de urcare din slav n slav, din Rai la starea de locuitor
duhovnicesc al cerului, prin ncercarea si ispitirea pe care Dumnezeu ar Ii
putut s i le trimit, ncepnd cu porunca de a nu gusta doar din pomul
cunostintei binelui si rului. Omul a Iost asezat n Rai ntr-o stare aIlat
oarecum ntre cea cereasc, unde numai cei curat duhovnicesti se pot slslui,
si cea a pmntului stri-ccios - care a aprut, cum vom vedea, din pricina
cderii sale.
Deci ce anume a Iost pomul cunostintei binelui si rului, si de ce i-a Iost
oprit lui Adam ? Dup tlcuirea clasic a SIntului Grigorie Teologul, Dum-
nezeu i-a dat lui Adam n Rai:
,o Lege, ca o materie asupra creia s lucreze voia sa liber. Legea era o
porunc despre plantele de care s se mprtseasc, si despre singura
191
SI. Ioan Damaschinul, Dogmatica II, 11, ed. cit., p. 68.
92
Ibid., , 30, p. 93.
m
lbid, II, 11-12, pp. 69-71.
194
SI. Vasile, Hexaimeron 1,5, ed. cit, p. 76. \
;

116
v iiII.l u . u-;')' i
T
..'Mi"-.. .RAIUL .-T~ K .
de care s nu se ating. Aceasta era pomul cunostintei; ns nu Iiindc ar
i Ii Iost ru de la nceputul sdirii lui; nici era oprit Iiindc Dumnezeu
ne-ar Ii pizmuit pentru el - nu cumva s-si porneasc vrjmasii lui Dum-
nezeu limbile spre aceasta, ori s se asemuiasc sarpelui. Dar ar Ii Iost n~
bun dac s-ar Ii mprtsit de el la vremea cuvenit; cci pomul acela, pe
ct mi pare, era contemplatia, la care numai cei care au ajuns la deplin-
tj

tatea deprinderii pot ptrunde Ir primejdie, dar care nu e bun pentru cei
care sunt nc ceva mai simpli si lacomi cu poIta; tot asa cum nici hrana
:

tare nu este bun pentru cei nc Iragezi, avnd nevoie de lapte."
195

Iar SIntul Ioan Damaschin scrie:
1
,Pomul cunostintei binelui si rului este discernmntul unei contemplri
multiple, adic cunoasterea propriei Iiri. Ea este bun pentru cei *'
;

desvrsiti si pentru cei ce s-au statornicit n contemplatia dumnezeiasc,
pentru c vesteste prin ea nssi mretia creatorului. Ea este bun, de ase-*
menea, si pentru cei care nu se tem de cdere, prin aceea c au ajuns cu "
timpul la o oarecare deprindere a unei asemenea contemplatii. Nu este
ns bun pentru cei care sunt tineri si mai lacomi cu poIta, pentru c ne-
avnd sigur rmnerea n mai bine si neIiind statorniciti cu trie n
contemplarea singurului bine, grija de propriul trup i atrage si i smulge
spre ea."
196

Rezumnd nvttura ortodox despre cei doi pomi ai Raiului, SIntul
Ioan Gur de Aur scrie:
,Pomul vietii era n mijlocul Raiului ca o rsplat; pomul cunostintei,
ca o pricin de lupt si strdanie. Dac ai tinut porunca privitoare la acest
pom, dobndesti rspltire. Si o, minune ! Pretutindenea n Rai nIloresc ,
tot Ielul de pomi, pretutindeni se umplu de road; numai n mijloc sunt
doi pomi care sunt pricin de lupt si nevoint."
197

Iat o tem adnc, strns legat de Iirea noastr omeneasc.
198
De Iapt,
vedem chiar n viata oamenilor de azi ceva de Ielul ispitirii de care a avut
parte Adam. Desi Adam nc nu czuse - si n aceast privint starea lui se
deosebea de starea noastr prezent - totusi starea lui era asemntoare cu
cea a unui tnr de saisprezece, saptesprezece sau optsprezece ani, care a
Iost crescut n buntate, dar ajunge la vrsta cnd trebuie s aleag singur
dac va Ii bun sau nu. AstIel se Iace c, avnd libertate, trebuie s alegem.
Trebuie s vrem n mod contient s Iacem binele. Nu poti pur si simplu s Iii
bun Iiindc ti spune cineva s Iii bun. Mai devreme sau mai trziu, n
195
SI. Grigorie Teologul, ,Al doilea cuvnt la Pasti" 8, ed. cit., p. 425.
196
SI. Ioan Damaschin, Dogmatica II, 11, ed. cit., p. 69.
197
198
Discutia urmtoare a Iost luat din nregistrarea celor rostite de Printele SeraIim. Multi
dintre asculttorii si erau adolescenti sau putin trecuti de douzeci de ani, de-aceea el a
adaptat tema direct situatiei lor. (n. ed.)
117
libertatea ta, trebuie s alegi cu dinadinsul binele, altIel el nu va Iace parte din
tine. Lucrul este valabil pentru oricine, cu exceptia, desigur, a copilului ce
moare Ioarte de mic.
Deci, cnd omul ajunge la vrsta brbtiei, este momentul s Iac aceeasi
alegere pe care a Icut-o Adam - Iie s aleag n mod liber s Iac binele, Iie s
Iac greseala de a se Iace prtas rului, prtas vietii de pcat.
SIintii Printi spun c pomul cunostintei binelui si rului este doar pentru
oamenii maturi. Avnd libertate, nu e cu putint s nu avem cunostint despre
ru. Singura alegere este ntre a cunoaste rul prin greselile altora sau prin
ridicarea noastr deasupra lui. Spre a deveni crestini maturi si a ne statornici n
calea svrsirii binelui, Iiecare dintre noi trebuie s stie despre ru. Trebuie s
stie ce anume este ceea ce a ales s nu Iac. Iar aceast cunoastere o poate
avea Ir a cdea n pcate mari - dac voieste s ia pild de la ceilalti. Dac
atunci cnd altcineva svrseste un pcat cumplit esti n stare s-1 vezi
aproape ca pe propria experient, si dac esti n stare s vezi urmrile acelui
pcat, atunci l poti Iace s devin parte a experientei tale Ir a cdea n pcat.
Desigur c si Adam ar Ii putut Iace la Iel. Dac s-ar Ii mpotrivit ispitei, ar
Ii vzut c era doar o ispit, c nu totul era desvrsit si c cineva se strduieste
din rsputeri s-1 prind. Apoi, venindu-i a doua ispit, ar Ii vzut c sarpele
(sau orice altceva ar Ii Iolosit diavolul) se strduieste s-1 Iac s cad. Ar Ii
nceput s-si dea seama c exist ceva precum rul: o rea-voint ce-1 Iace s
doreasc a pierde Raiul. Prin aceasta ar Ii putut ajunge la cunoasterea rului si,
pn la urm, ar Ii gustat din acel pom.
Pomul nsusi reprezint cunoasterea rului, cci mncarea din el nsemna
clcarea poruncii. Adam a aIlat despre ru prin neascultare. A ales calea p-
catului si astIel a descoperit, printr-o amar experient, ce nseamn a Ii ru,
apoi a te ci de acel ru si a te ntoarce la buntate.
Iat dar calea aleas de Adam; din pricina ei ntreaga noastr Iire s-a
schimbat. Orice om este liber - la Iel ca Adam - dar noi ne-am nscut deja n
pcate. Chiar copiii mici sunt plini de tot Ielul de lucruri rele. Cu toate acestea,
adevratul ru nu-si intr n drepturi pn ce omul nu alege n mod constient s
Iie ru. Iar aceasta e alegerea maturittii.
Deci, ntr-un anume sens, Iiecare gust din acest pom; altminteri, se abti
ne s mnnce si merge pe calea bunttii. Din neIericire, este aproape cu
neputint s supravietuim Ir a cdea n aceste rele, chiar cnd nu exist
vreo pricin de cdere. Vedem acum rul pretutindeni n jurul nostru si avem
dascli si SIinti Printi care s ne tin pe calea binelui. Omul poate Ii crescut
n crestinism - precum SIntul Serghie din Radonej sau alti sIinti, care au
intrat n mnstire din copilrie - si poate Ii nconjurat numai de exemple
bune. Poate vedea urmrile rului n altii si poate alege s nu Iac si el la Iel.
Teoretic, se poate. Ins realitatea crud ne arat c, de obicei, se ntmpl s
gustm din pom, pctuind noi nsine. u... -. - - - . "u
' I .-, u KM M j i J ' l - ' Viu*.'
MB
: "ufnm
f
'X
y
.:.!W RAIUL u.."u?.:'X
1
'1''- uu ' uu: ' #A- 1
2, 18-20 Si a :is Domnul Dumne:eu. Nu este bine s fie omul singur, s-i
facem, afutor asemenea lui. Si a plsmuit Dumne:eu inc din pmant toate
fiarele tarinii i toate pasrile cerului, i le-a adus la Adam s va: ce nume le
va pune, i tot sufletul viu, cum l-a numit Adam, acesta este numele lui. Si a pus
Adam nume tuturor dobitoacelor i tuturor pasrilor cerului i tuturor fiarelor
pmantului, dar lui Adam. nu s-a aflat afutor asemenea lui.
Nici n acest pasaj nu trebuie s cutm ,contradictia" pe care unii eruditi
rationalisti socotesc c au gsit-o, desi textul descrie Iacerea animalelor dup
Iacerea omului, contrazicnd ordinea creatiei din primul capitol. Subiectul
acestui pasaj este numirea animalelor de ctre Adam si doar n treact textul
pomeneste Iaptul c animalele Iuseser mai nainte Icute de Dumnezeu si c
nu erau un ,ajutor asemenea" pentru Adam, ajutor care nu putea Ii dect
cineva de aceeasi Iire cu el (adic Iemeia, cum se arat n versetul urmtor).
Animalele sunt ,aduse" la Adam Iiindc locul lor nu este n Rai, ci n p-
mntul din aIar; Raiul este rnduit numai slsluirii omului - o
nainte-ar-tare a Iaptului c numai omul, dintre toate Ipturile pmntesti, e
destinat mprtiei ceresti, n care se putea nlta, din Rai, prin tinerea
poruncilor lui Dumnezeu. SIntul Ioan Damaschin scrie c Raiul era:
,un tinut cu adevrat dumnezeiesc si o locuint vrednic de cel Icut
dup chipul lui Dumnezeu. n el nu locuia nici o Iiint necugettoare, ci
numai omul, plsmuirea minilor dumnezeiesti."
199
Iar SIntul Ioan Gur de
Aur nvat:
,ntregul pmnt se dduse lui Adam, dar Raiul era slasul lui cel ndrgit.
Putea si s ias aIar din Rai, dar pmntul din aIara Raiului Iusese rnduit
nu spre locuinta omului, ci a dobitoacelor necugettoare, a celor cu patru
picioare, a Iiarelor slbatice si a trtoarelor. Slasul mprtesc si domnesc
al omului era Raiul. Iat de ce au adus Dumnezeu animalele lui Adam -
Iiindc erau desprtite de el. C robii nu totdeauna stau naintea stpnului,
ci numai cnd este trebuint de ei. Numindu-se animalele, ndat s-au scos din
Rai, si singur Adam a rmas n Rai."
200
SIintii Printi tlcuiesc numirea
animalelor de ctre Adam n mod cu totul literal, vznd n ea artarea
stpnirii omului asupra lor, netulburata lui armonie cu ele, ca si o
ntelepciune si ntelegere, la ntiul om, care ntrece cu mult toate cele
cunoscute omului de atunci ncoace. Iat ce scrie SIntul EIrem despre
aceasta:
,Cuvintele le-a adus la Adam arat ntelepciunea lui Adam si pacea care
se aIla ntre animale si om nainte ca omul s calce porunca. Cci ele au
venit mpreun naintea omului, ca naintea unui pstor plin de dragoste; Ir
team, dup Iel si dup chip, au trecut n cete pe dinaintea lui, nici
temn-du-se de el, nici tremurnd unul naintea celuilalt... Nu este cu
neputint
199
200
119
omului s aIle cteva nume si s le tin minte; dar a aIla ntr-un singur ceas mii
de nume, si a nu da ultimelor numite numele celor dinti, ntrece puterea Iirii
omenesti si este lucru Ioarte anevoios... Aceasta e lucrare dumnezeiasc, iar dac
a Iost Icut de om, i-a Iost dat lui de ctre Dumnezeu."
201
Cu alte cuvinte, acesta
a Iost semnul unei adevrate ntelepciuni dumnezeiesti n Adam. SIntul Ioan
Gur de Aur scrie:
,Dumnezeu Iace aceasta voind s ne dea dovad de multa ntelepciune a lui
Adam. |...| Dar lucrul acesta s-a Icut nu numai ca s aIlm ntelepciunea lui
Adam, ci ca s ni se arate, prin punerea numelor, c omul este stpnul lor. |...|
Gndeste-te ct de mare era ntelepciunea lui Adam, ca s poat pune nume
attor neamuri de psri, de trtoare, de Iiare, de dobitoace, si tuturor celorlalte
animale, domestice si slbatice, celor care triesc n ap, celor care ies din
pmnt, ntr-un cuvnt, tuturor animalelor, si s pun Iiecrui neam de animale
numele propriu si potrivit. |...| Gndeste-te si la aceea c au venit la Adam cu
toat supunerea, ca la un stpn, ca s primeasc nume si leii, si panterele, si
viperele, si scorpiile, si serpii, si toate celelalte Iiare mai slbatice dect acestea.
Si omul nu s-a temut de nici una dintre ele. |...| Numele date atunci animalelor
dinuiesc pn astzi, iar Dumnezeu au ntrit aceasta, ca s ne aducem aminte
necontenit si de cinstea pe care a primit-o omul de la nceput de la Stpnul
universului, cnd toate animalele i erau supuse, si s ne aducem aminte si de
pierderea cinstei aceleia. S ne aducem aminte de toate acestea, ca s punem pe
seama omului vina c, prin pcat, si-a tiat puterea ce o avea asupra animalelor."
202
ntruct omul are n sine ceva din Iirea animalelor, asa cum am vzut, iar
aceast Iire animal a ajuns s stpneasc n el din pricina cderii, numirea
animalelor de ctre Adam arat si stpnirea de la nceput a mintii omului
asupra Iirii sale josnice, ptimase. SIntul Ambrozie scrie:
,Fiarele tarinii si psrile cerului care au Iost aduse la Adam sunt simtirile
noastre cele dobitocesti, cci Iiarele si dobitoacele nItiseaz Ieluritele
patimi trupesti, Iie c sunt dintre cele mai aprige, ori dintre cele mai blnde...
Dumnezeu ti-a dat puterea de a Ii n stare s deosebesti prin lucrarea unei
judecti chibzuite Ielurile oricror lucruri, ca s poti ajunge s-ti Iaci o prere
despre toate. Dumnezeu le-a chemat pe toate la vederea ta, ca s poti s-ti
dai seama c mintea ta este deasupra tuturor acelora."
203

2, 21-22 Si a pus Dumne:eu somn in Adam., i a adormit, i a luat o
coast dintru ale lui i a plinit cu carne locul ei. Si a fcut Dumne:eu coasta
care a luat-o din Adam muiere, i a adus-o pre ea la Adam.
Poate c nici un alt loc din Cartea Facerii nu ne este n mai mare msur o
piatr de ncercare pentru tlcuirea ntregii crti, precum acest scurt pasaj
201
SI. EIrem, Talcuire la Facere 2, ed. cit., pp. 313-314. -T*- ---*........ *
T
-.`-..-r-
202
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere, 14, 5, ed. cit., pp. 163-164. ~u!.)'"
203
SI. Ambrozie, Raiul, cap. , ed. cit., pp. 329-330. n.,. ;.-l u
20
i:, ;. /i l( '! V O. ft". . . n RAI UL ..!? .'iIti'J u- uuJ'
i
" - V
:

despre Iacerea Evei din coasta lui Adam. Dac l ntelegem ,asa cum e
scris", cum Iceau si SIintii Printi, atunci nu ne va Ii greu s ntelegem si
restul crtii n acelasi Iel. Dar, dac ne va Ii greu s-1 ntelegem asa de simplu
- iar mintile noastre moderne se rzvrtesc aproape instinctiv Iat de o astIel
de tlcuire simpl -, Ir ndoial c vom gsi multe alte locuri din Cartea
Facerii pe care ne va Ii greu s le ntelegem la Iel ca Printii.
Pasajul le este piatr de poticnire si celor care doresc s impun conceptia
evolutionist asupra obrsiei vietii si omului. ConIorm acestei conceptii,
omul - cel putin n privinta trupului - descinde din animalele inIerioare;
deci ,tatl" primului om trebuie s Ii Iost o Iiint neomeneasc, strns nrudit
cu maimutele superioare. Temeiul acestei conceptii evolutioniste este acela
c omul si orice alt vietuitoare s-au dezvoltat din organisme mai primitive,
prin legi naturale cunoscute acum (sau presupuse) de ctre stiint; a accepta
evolutia primului brbat din animalele inIerioare si apoi a-i Iace rost de o sotie
prin minunea lurii uneia dintre coastele sale - iat un lucru pe care, cu
sigurant, nici un evolutionist nu l-ar putea accepta. Dac Adam ,a evoluat
natural" din animale, atunci si Eva trebuie s Ii Icut la Iel; dar, dac primesti
istorisirea minunat despre Iacerea Evei asa cum e descris n Facere, prin
nsusi acest Iapt te deschizi ntelegerii tuturor celor Sase Zile ale Facerii n
chip patristic, iar nu n chip naturalist.
Ce anume spun SIintii Printi despre Iacerea Evei ? SIntul Ambrozie scrie:
,Femeia a Iost Icut din coasta lui Adam. Ea nu a Iost Icut din acelasi
pmnt din care a Iost el plsmuit, ca noi s putem ntelege c Iirea trupeasc a
brbatului si a Iemeii este aceeasi, si c este o singur obrsie a nmultirii
neamului omenesc. Din aceast pricin, nici nu s-a Icut brbatul o dat cu
Iemeia, nici s-au Icut la nceput doi brbati si dou Iemei, ci nti un brbat si
apoi o Iemeie. Dumnezeu au voit ca Iirea omeneasc s Iie asezat ca una.
AstIel, nc de la nceperea stirpei omenesti, El a alungat putinta s se iveasc
mai multe Iiri osebite... Cuget la Iaptul c n-a luat o parte din suIletul lui Adam,
ci o coast din trupul lui, adic nu suIlet din suIlet, ci os din oasele mele i carne
din carnea mea se va numi aceast Iemeie."
204
SIntul Chirii al Ierusalimului,
ncercnd s-i Iac pe crestinii nceptori s nteleag nasterea lui Hristos din
Iecioar, scrie:
,Din cine s-a nscut Eva la nceput ? Ce maic a zmislit-o pe cea Ir de
maic ? Ci Scriptura zice c ea s-a nscut din coasta lui Adam.
Nscu-tu-s-a dar Eva din coasta brbatului Ir de maic, si s nu se nasc
copil Ir de tat din pntece de Iecioar ? C datoare era cu recunostint
partea Iemeiasc ctre brbati: c din Adam s-a nscut Eva, neIiind
zmislit de maic, ci oarecum adus la viat doar de ctre brbat."
205

204
Ibid., cap. 10-11, pp. 327-329.
205
SI. Chirii al Ierusalimului, Cuvinte calehetice 12, 29, NPNF, voi. 7, p. 80.
121

(Vom vedea mai trziu cum priveste Biserica paralela ntre Eva si Fecioara
Mria si ntre minunile ntii zidiri si minunile re-zidirii prin Hristos.) SIntul
Ioan Gur de Aur, desi ne avertizeaz c cuvintele ,au luat" trebuie ntelese
ntr-un Iel potrivit cu Dumnezeu, Care nu are ,mini", arat limpede
interpretarea literal pe care o d acestui pasaj:
,Mare este puterea acestor cuvinte ! ntrec orice ntelegere omeneas
c ! Nici nu poti ntelege altIel adncimea acestor cuvinte, dect dac
privesti totul cu ochii credintei |...| A pus Dumne:eu somn in Adam, i a
adormit. Ceea ce a pus n Adam nu a Iost nici numai somn adnc, nici
somn obisnuit. Dar pentru c nteleptul si mesterul Ziditor al Iirii noastre
avea s scoat una din coastele lui Adam, de-aceea, ca s-1 Iac pe Adam
s nu simt durere, ca nu cumva aducndu-si aminte de Iiinta care i-a
pricinuit durere s se uite cu dusmnie la cea plsmuit din coasta lui si
s o urasc, Dumnezeu a adus peste Adam atta somn, un somn adnc,
poruncind s Iie cuprins ca de un Iel de amortire, ca s nu simt deloc ce
se ntmpl cu el. |...| Ci, lund o mic parte din plsmuirea gata Icut, a
Icut cu ea o Iiint desvrsit. Ct de mare e puterea lui Dumnezeu, Ma
rele Mester ! Din partea aceea Ioarte mic a Icut attea mdulare, a creat
attea simturi si a Icut o Iiint ntreag, deplin si desvrsit, n stare s
stea de vorb cu Adam si, avnd cu el aceeasi Iire, s-i aduc si mult
m n g i e r e . " -.. , - j , - - .- , . u : ,q n u i,
ntr-un alt tratat, acelasi Printe scrie:
,Cum oare n-a simtit Adam durerea ? Cum oare nu a suIerit ? C si un Iir
de pr smulgnd din trup, durere simtim, si chiar din somnul cel mai adnc
ne trezeste durerea. Ba nc mai mult, un mdular asa de mare se scoate, o
coast se smulge, si cel adormit nu se trezeste ? Ci Ir silnicie a luat
Dumnezeu coasta, nu smulgnd-o, ca nu cumva s se trezeasc Adam.
Scriptura, vrnd s arate grbirea lucrrii Ziditorului, zice: A luat."
2
nnn Iar
SIntul EIrem scrie:
,Omul care pn acum Iusese treaz, bucurndu-se de strlucirea luminii
si necunoscnd ce este odihna, este acum ntins gol la pmnt si dat n
stpnirea somnului. Se poate ca Adam s Ii vzut n somn chiar ceea ce se
ntmpla cu el. Iar dup ce i s-a scos coasta ntr-o clipit de ochi, si tot ntr-o
clipit i-a luat locul carnea, cnd osul cel gol a luat nItisarea deplin a
unei Iemei si toat Irumusetea ei - atunci Dumnezeu a adus-o si a nItisat-o
lui Adam."
20
*
Toate s-au petrecut n chiar ziua Iacerii omului, Ziua a Sasea. Pentru mintile
noastre mrginite, zidirea brbatului si Iemeii este la Iel de nenchipuit,
206
SI". Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 15, 2-3, ed. cit., pp. 169-171.
207
208
SI. EIrem, Talcuire la Facere 2, ed. cil., p. 315.
122
4w .".JK'U-"ùuu'* JU.'.'.J RAIUL . ,.'ia3*. :-MA3T.'. O
de miraculoas, de ,spectaculoas" pe ct toate celelalte zidiri ale lui Dum-
nezeu care s-au Icut ntru nceput.
2, 23-24 Si a :is Adam.. Iat acum. os din oasele mele i carne din carnea
mea, aceasta se va chema femeie, pentru c din brbatul su s-a luat. Pentru
aceea va lsa omul pre tatl su i pre muma sa i se va lipi de femeia sa, i
vor fi amandoi un trup.
29

Aici Adam numeste pe prima Iemeie, tot asa cum numise mai nai nte
animalele, si arat totodat c este de o Iire cu el, din pricina obrsiei ei ne-
mijlocite din trupul lui, artnd si asezmntul cstoriei, cci ntru prorocie a
vzut mai dinainte c unirea csniciei va Ii trebuitoare din pricina cderii.
Tlcuind acest loc, SIntul EIrem scrie:
,Iat acum. adic cea care a venit la mine dup animale nu este ase-
menea lor; c ele din pmnt s-au ivit, dar ea este os din oasele mele i
carne din carnea mea. Adam a zis aceasta Iie n chip prorocesc, Iie, cum
am spus mai nainte, dup vedenia avut n somn. Si precum n acea zi
toate animalele si-au primit nume de la Adam dup Ielul lor, tot asa si
osul Icut Iemeie 1-a numit nu cu numele ei deosebit, Eva, ci cu numele de
Iemeie, numirea ntregului Iel."
210
Despre acelasi loc, SIntul Ioan Gur de
Aur zice:
,Cum i-a venit n minte lui Adam s rosteasc aceste cuvinte ? De
unde stia viitorul ? De unde stia c are s se nmulteasc neamul omenesc
? De unde stia c au s triasc mpreun brbatul si Iemeia ? C numai
dup clcarea poruncii a trit brbatul cu Iemeia; pn atunci triau n Rai
ca ngerii; nu erau aprinsi de poIt, nu erau luptati de alte patimi, nu erau
supusi nevoilor Iirii, ci au Iost Icuti cu totul nestricciosi si nemuritori, c
nici de mbrcminte nu aveau nevoie. |...| Spune-mi, de unde i-a venit
lui Adam n minte s rosteasc aceste cuvinte ? Oare toate acestea nu ne
arat c nainte de neascultare Adam avea har prorocesc, c le vedea pe
toate cu ochi duhovnicesti ?"
211

Iat, dar, c Adam nu era doar un mare ntelept - un mare vztor al realittii
lumii, cruia i s-a dat iscusinta de a numi animalele; era si un proroc care
vedea viitorul.
2, 25 57 erau amandoi goi, i Adam i femeia lui, i nu se ruinau.
Adam si Eva au Iost Icuti, asemeni ntregii zidiri dintru nceput, n Iloarea
tineretii si Irumusetii, avnd de la nceput deosebirile Iiecrui sex, ce urmau a
le Ii necesare n starea lor czut, dar nc nu exista dorint, nici gn-
20
"' Hristos nsusi citeaz acest verset de la Facere (vezi Matei 19, 5 si Maieu 10, 7-8),
adugndu-i cuvintele: Deci ce au impreunat Dumne:eu, omul s nu despart, (n. ed.)
210
St'. EIrem, Talcuire la Facere 2, ed. cit., p. 315.
211
St'. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 15, 4, ed. cit., pp. 172-173.
;
u /
123
duri ptimase ntre ei. Aceasta, dup prerea Printilor, este cea mai limpede
artare a neptimirii lor nainte de cdere si a Iaptului c, mai presus de toate,
cugetele lor erau ndreptate ctre slava lumii ceresti. SIntul EIrem scrie: ,Ei
nu se rusinau, cci cu slav erau nvesmntati."
212
Acelasi lucru l nvat si
SIntul Ioan Gur de Aur:
,Nu intrase nc pcatul si neascultarea; erau mbrcati cu slava cea de
sus, de aceea nici nu se rusinau. Dup clcarea poruncii ns a intrat si
rusinea si au cunoscut c sunt goi."
213

Iar SIntul Ioan Damaschin scrie: --n
*" ,Asa de neptimasi a voit Dumnezeu s ne Iac ! Cci aceasta este
culmea cea mai de sus a neptimirii."
214

S rezumm acum starea lui Adam n Rai cu cuvintele unui Printe mai
apropiat de vremurile noastre, SIntul SeraIim din Sarov: st,j `s ;.
,Adam a Iost Icut a Ii de nevtmat de lucrarea oricreia dintre stihiile
zidite de Dumnezeu n asemenea msur, nct nici apa nu-1 putea neca, nici
Iocul nu-1 putea arde, nici pmntul nu-1 putea nghiti n adncurile sale, nici
vzduhul nu-1 putea vtma cu vreo lucrare oarecare. Toate i erau supuse lui,
ca unui ales al lui Dumnezeu, ca unui mprat si stpn al Ipturii. Si toate l
admirau ca pe o cunun cu totul desvrsit a zidirilor lui Dumnezeu. Din
suIlarea de viat, insuIlat atunci n Iata lui Adam din atoateIctoarea gur a
Atotziditorului si Atottiitorului Dumnezeu, Adam att s-a nteleptit, c din
veac nu a mai Iost vreodat, si abia de va mai Ii s Iie cndva pe pmnt vreun
om mai ntelept si mai nsemnat dect el. Cnd Domnul i-a poruncit s dea
nume celorlalte Ipturi, el a dat Iiecreia n parte un astIel de nume, nct
cuprindea deplin toate nzestrrile, toat puterea si toate nsusirile osebite pe
care le avea Iiecare dup darul lui Dumnezeu, druit de el n clipa zidirii.
Datorit acestui dar supraIiresc al harului lui Dumnezeu, trimis lui prin
suIlarea cea de viat, a putut Adam s vad si s nteleag pe Domnul umblnd
prin Rai, s priceap cuvintele lui si mpreun-vorbirile sIintilor ngeri si
graiul tuturor animalelor, al psrilor si al trtoarelor tritoare pe pmnt, si
tot ceea ce acum pentru noi, din pricina cderii din har si a pctoseniei, ne
este ascuns, iar lui Adam, pn la cdere, i era att de limpede. Domnul
Dumnezeu a druit si Evei aceeasi ntelepciune, aceeasi trie si atotputernicie,
precum si toate celelalte nsusiri bune si sIinte."
215
ntr-o oarecare msur, omul
se poate si astzi ntoarce la ceva din starea Raiului prin harul lui Dumnezeu,
cum se poate vedea din vietile multor sIinti, pline de minuni de necrezut
oamenilor lumesti. De pild, Viata SIn-
212
SI. EIrem, Talcuire la Facere 2, ed. cit., p. 316. ,u' ! ' j ` n i '
213
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 15, 4, ed. cit., p. 173. .u~ ;: r , i nbni nn.m. c
214
215
Jiata i invtmintele Sfantului Serafim de Sarov, Mnstirea Sltioara, 1995, pp. 77-78.
IM
RAIUL
tului Gheorghe (23 aprilie) care a rmas nevtmat n mijlocul celor mai
cumplite munci, ne aduce aminte de invulnerabilitatea lui Adam n Rai.
Totusi, n starea sa czut, omul nu poate ajunge dect s ntrezreasc o
sclipire din starea lui Adam; numai n veacul viitor ne va Ii redat Raiul n
toat plintatea sa, si atunci (dac vom Ii printre cei mntuiti) vom vedea ce
anume este (si a Iost) starea ngereasc. SIntul Grigorie al Nyssei scrie:
,Harul nvierii nu trebuie nteles altIel dect ca o reasezare a oamenilor n
vechea stare pe care au avut-o nainte de cderea n pcat. ntr-adevr, harul
pe care-1 asteptm este rentoarcerea la viata cea dinti, cnd va Ii adus din
nou n Rai omul ce Iusese scos de acolo. Asadar, dac viata celor reasezati
se aseamn cu cea a ngerilor, atunci e limpede c viata de dinainte de pcat
era un Iel de viat ngereasc. De aceea si rentoarcerea vietii noastre la
vechea ei stare ne Iace asemenea ngerilor."
215
n scrierile ascetice ortodoxe,
unde telul avut necontenit n vedere este reasezarea noastr n Rai, Iirea
neprihnit si neptimas a lui Adam nainte de cdere este ridicat la rangul
de model si tel al nevointei ascetice. Chiar la nceputul invtturilor de suflet
folositoare, Avva Dorothei scrie:
,ntru nceput, dup ce a zidit Dumnezeu pe om si 1-a mpodobit cu tot
Ielul de Iapte bune, 1-a pus pe el n Rai, precum zice dumnezeiasca Scrip-
tur, dar i-a dat si porunc s nu mnnce din pomul ce era n mijlocul
Raiului. Si asa se aIla acolo, ntru rugciune si vedere duhovniceasc, ntru
toat slava si cinstea, iar simtirile i erau ntregi dup Iire, precum s-a zidit.
Pentru c dup chipul su au Icut Dumnezeu pe om, adic nemuritor si
singur stpnitor, mpodobit cu toate Iaptele bune. Cnd ns a clcat
porunca si a mncat din rodul pomului din care i se poruncise s nu
mnnce, atunci a Iost izgonit din Rai si a czut din starea cea din Iire n cea
aIar de Iire, adic n pcat, n iubire de slav si iubire de poItele lumii
acesteia si n celelalte patimi, stpnindu-se de dnsele si robindu-se lor
prin clcarea poruncii."
217

Constientizarea Iaptului c starea lui Adam n Rai era starea Iireasc a
omului, si cea la care ndjduim a ne rentoarce, cu harul lui Dumnezeu, este
unul dintre imboldurile cele mai puternice ale nevointei ascetice. Aceast
constiint este deci de cel mai mare Iolos practic pentru crestinii ortodocsi
care ndjduiesc s mosteneasc mprtia lui Dumnezeu. O dat cu cderea
omului, Raiul a ncetat s mai Iie o realitate a acestui pmnt, Iiind asezat
ntr-un loc neajuns; dar, prin harul lui Dumnezeu, pus la ndemna crestinilor
prin Hristos, al Doilea Adam, avem nc ndejdea de a ajunge la el. De Iapt,
pri n Hristos nu numai c suntem n stare s redobndim starea lui
216
SI. Grigorie al Nyssei, Despre facerea omului, cap. 17, ed. cit., p. 52.
217
Avva Dorothei, invtturi i scrisori de suflet folositoare, Ed. Bunavestire, Bacu, 1997,
p. 16.
125
Adam de dinainte de cdere, ci si s ajungem la o stare nc mai nalt: starea
la care Adam ar Ii ajuns de nu ar Ii czut.
Cum oare, chiar n starea noastr czut, s nu ne aducem aminte de Rai si
de cderea noastr din el, din Iirea nconjurtoare ? Nu este greu s vedem la
animale patimile peste care trebuie s Iim stpni, dar care ne-au luat cu totul
n stpnire; si cum s nu vedem n murmurul cel plin de pace al codrilor (unde
attia nevoitori si-au aIlat adpost) amintirea Raiului de verdeat lsat nou la
nceput spre slsluire si hran, si existnd nc pentru cei n stare s se nalte,
mpreun cu SIntul Pavel, spre a-1 zri ?
'. O'- .qt. !.

' u u ! . - . i i -
OitI.
. u ; ' - - i i u ; n - .
Ic' u"u -i.:!i"./i-
! ir t I . i l
ils Ji` u~! . ?
} r r . f
CAPITOLUL SASE
j
*
d
Cderea omului
(Facere 3, -24)
Fiind pregtiti de ctre nvttura patristic despre cele Sase Zile ale Fa-
cerii, crearea ntiului om si slsluirea sa n Rai, iat-ne acum gata s nte-
legem istorisirea cderii sale din al treilea capitol al Facerii. Este limpede
c, asemeni tuturor celor din aceast carte insuIlat de Dumnezeu, avem aici o
relatare istoric, dar una care trebuie nteleas n primul rnd n sens
duhovnicesc.
3, 1 Iar arpele era mai intelept decat toate fiarele cele de pre pmant,
care le-a fcut Domnul Dumne:eu.
Cu ,sarpele" dm din nou de o imagine pe care mintea noastr modern si
rationalist ar vrea s o nteleag n chip alegoric. Dar iarsi Printii sunt de
neclintit n tlcuirea lor realist. SIntul Ioan Gur de Aur nvat:
,Nu te uita la sarpele de acum, nu te uita cum Iugim si ne scrbim de el.
C nu asa a Iost la nceput. C prieten omului a Iost sarpele, si cel mai
apropiat dintre slujitorii lui. Dar cine i 1-a Icut vrjmas ? Hotrrea dum-
nezeiasc: Blestemat s fii tu din toate dobitoacele i din toate fiarele
pmantului... Jrfmie voi pune intre tine i intre femeie (Fac. 3,
14-15). Iat vrjmsia care a nimicit prietenia. Nu vreau s zic o prietenie
cugetat, ci una de care este n stare o Iptur necugettoare. C n acelasi
chip cum si arat acum cinele prietenia, nu cu cuvinte, ci cu Iirestile
miscri, tot asa si sarpele slujea omului. Fiind o Iptur care iubea a sta
aproape de om, sarpele i-a prut diavolului a Ii unealta potrivit |pentru
amgire|... Deci diavolul a vorbit prin sarpe, amgind pe Adam. Ci rog
dragostea voastr ca nu Ir de grij s auziti cuvintele mele. C nu lucru
lesnicios este acesta. Multi ntreab: cum oare a grit sarpele - cu glas
omenesc ori cu ssit serpesc, si cum anume a nteles Eva ? nainte de
clcarea poruncii, Adam era plin de ntelepciune, de pricepere si de darul
prorociei... Diavolul a bgat de seam si ntelepciunea sarpelui, si prerea
lui Adam despre ea - cci acesta-1 socotea pe sarpe ntelept. Asa se Iace c
a vorbit prin el, ca Adam s cugete c sarpele, ntelept Iiind, era si n stare
s-si preIac glasul dup cel omenesc."
218

,.```. .
21S
St. Ioan Gur de Aur, Despre facerea lumii 6, 2.
127
Spre a ntelege de ce voia diavolul s-1 ispiteasc pe Adam trebuie s n-
telegem c ,rzboiul" din cer (Apoc. 12, 7) avusese loc mai nainte, iar dia-
volul si ngerii lui Iuseser aruncati din cer n cele mai de jos ale pmntului
din pricina mndriei. Motivul diavolului este pi:muirea omului, cel chemat
la starea pe care diavolul o pierduse. SIntul Ambrozie scrie:
,Iar prin pi:ma diavolului moartea a intrat in lume (ntelepciunea lui
Solomon 2, 24). Pricina pizmuirii era Iericirea omului asezat n Rai, c
nu a putut suIeri diavolul bunttile primite de om. Pizma i s-a strnit
Iiindc omul, desi plsmuit din tin, ales a Iost a Ii locuitor Raiului.
Diavolul a nceput a cugeta c omul, Iptur de rnd, avea totusi ndejde de
viat vesnic, pe cnd el, Iptur cu mai nalt Iire, a czut, Icndu-se
prtas vietii celei lumesti."
219

3, 1-6 5/ a :is arpele ctre femeie. Ce este c a :is Dumne:eu. S nu
mancati din tot pomul Raiului ? Si a :is femeia ctre arpe. Din tot pomul
care este in Rai mancm.. Iar din rodul pomului care este in miflocul Raiului
a :is Dumne:eu. S nu mancati dintr-insul, nici v atingeti de dansul, ca s nu
muriti. Si a :is arpele ctre femeie. Nu veti muri cu moarte, c tie Dumne:eu
c ori in ce :i veti manca dintr-insul, se vor deschide ochii votri, i veti fi ca
nite dumne:ei, cunoscand binele i rul. Si a v:ut femeia c bun este pomul
la mancare i plcut ochilor la vedere, i cum c frumos este a cunoate, i
luand din rodul lui a mancat, i a dat i brbatului su, i a mancat cu dansa.
, Dialogul acesta copilresc si usurinta cu care strmosii au czut ntru clcarea
singurei porunci ce li s-a dat arat Iirea nencercat a virtutii lor: toate li se
dduser prin harul lui Dumnezeu, ci nc nu erau iscusiti s ,lucreze si s
pzeasc" starea lor luntric. Ispita pus nainte de diavol cuprinde aceleasi
lucruri pe care noi, oamenii cei czuti, le cunoastem din propria lupt cu
pcatul. nti de toate, el pune nainte nu un lucru vdit ru, ci un lucru care
pare bun si adevrat. Oamenii au Iost Icuti ntr-adevr spre a Ii dumne:ei i fii
ai celui preainalt (Ps. 81, 6), stiind c din Rai urmau s se mute la o stare mai
nalt. Dar diavolul parc si-ar Ii zis (cum arat SIntul Ambrozie): ,Iat, dar,
ntia mea ncercare, aceea de a-1 amgi cnd e cuprins de
, dorinta de a-si mbuntti starea. AstIel c vom cuta a-i strni poIta de
mrire."
220

Fcndu-i pe strmosi s priveasc spre binele ajungerii ca niste dumnezei,
diavolul a ndjduit s-i Iac s uite ,mica" porunc, care era calea rnduit lor
de Dumnezeu spre a ajunge la acest tel.
Apoi, diavolul nu a atacat prin brbat, ci prin Iemeie - nu Iiindc Iemeia
era mai slab ori mai ptimas, cci si Adam si Eva nc si pstrau nepti-
SI. Ambrozie, Raiul 12, ed. cit., pp. 332-333.
128
CDEREA OMULUI u . TWTu. uu' ATTHA'J
mirea Iirii lor dintru nceput - ci pentru simplul motiv c numai Adam auzise
porunca lui Dumnezeu, pe cnd Eva o cunostea doar indirect, putnd Ii deci
socotit mai nclinat spre a nu i se supune. Iat ce scrie SIntul Ambrozie:
|Diavolul| tintea s-1 prind n curs pe Adam prin mijlocirea Iemeii. El
nu s-a dus la brbatul care primise de Iat cereasca porunc, ci s-a dus la
aceea ce o aIlase de la brbatul ei, neprimind de la Dumnezeu porunca ce
trebuia tinut. Dumnezeu nu i-a spus Iemeii nimic. Stim c i-a vorbit lui
Adam. Deci trebuie s ntelegem c porunca a Iost adus la cunostinta
Iemeii prin Adam."
221

Izbnda ispitirii diavolesti s-a datorat, pn la urm, cunoasterii (sau ghi-
cirii) celor ce erau n inima omului nsusi. Nu diavolul a pricinuit cderea lui
Adam, ci nssi dorinta lui Adam. SIntul EIrem scrie:
,Cuvntul ispititor nu i-ar Ii dus n pcat pe cei ispititi, dac ispititorul
nu ar Ii Iost cluzit de nssi dorinta lor. Chiar dac nu ar Ii venit ispiti
torul, pomul nsusi, prin Irumusetea lui, ar Ii dat rzboi dorintei lor. Desi
strmosii si-au cutat dezvinovtire n sIatul sarpelui, s-au vtmat mai
mult de propria poIt, dect de sIatul sarpelui."
222
' '
ul
'i
:
"
:
-
:

Ca urmare a ispitirii, cum arat SIntul Ioan Gur de Aur:
,diavolul a robit-o |pe Iemeie|, i-a Iurat mintea si a Icut-o s gn-
deasc la lucruri mai mari de vrednicia ei, pentru ca, ngmIat cu
ndejdi desarte, s piard si pe cele ce le avea."
223

3, 7 Si li s-au deschis ochii amandurora, i. au cunoscut c erau goi, i au
cusut frun:e de smochin i i-au fcut acoperemanturi imprefurul trupului.
Despre acest loc, SIntul Ioan Gur de Aur spune:
,Nu mncarea din pom le-a deschis lor ochii - cci vedeau pomul si
nainte de a mnca - ci mncarea din pom a Iost temei de neascultare si de
clcare a poruncii date lor de Dumnezeu, din care pricin li s-a luat slava
care-i nconjura, nevrednici Icndu-se pe sine de o cinste att de mare. De
aceea Scriptura, urmtoare obiceiului ei, spune: Au mancat i li s-au
deschis ochii amandurora, i au cunoscut c erau goi. Din pricina clcrii
poruncii, Iiind dezgoliti de ajutorul cel de sus, au simtit c sunt cu trupul
gol, ca s cunoasc bine, prin rusinea ce i-a cuprins, n ce prpastie i-a dus
clcarea poruncii Stpnului. |...| Deci, cnd auzi c // s-au deschis ochii
amandurora, ntelege c i-a Icut s simt goliciunea lor si
221
Ibid.
222
SI. EIrem, Tlcuire la Facere 3, ed. cit., p. 318.
223
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 16, 4, ed. cit., p.181. SI. EIrem adaug c, n parte,
pcatul Evei st n Iaptul c a ncercat s rpeasc cpetenia si ,stpnia" lui Adam: ,S-a
grbit s mnnce nainte de brbatul ei, ca s poat ajunge cap peste cel ce era capul ei, ca s
poat ajunge cea care porunceste celui care trebuia s-i porunceasc, si ca s Iie mai veche n
dumnezeire dect cel ce era mai vechi dect ea n omenire" (SI. EIrem, Tl cuire la Facere,
ed. cit., p. 113). (n. ed.)
129
c au czut din slava de care se bucurau nainte de mncarea din pom.
|| Vezi, dar, c acest cuvnt, s-au deschis, nu zice de ochii trupesti, ci
de ochii min(ii."
22
< ':rw-.>. u,i uu . -u ^ , ]
f
: .
O dat cu deschiderea ochilor, prin clcare poruncii, Adam si Eva au si
pierdut vietuirea n Rai, desi nc nu Iuseser izgoniti din el; de-acum nainte
ochii le vor Ii deschisi la cele de jos ale pmntului acestuia si numai cu greu
vor vedea cele nalte ale lui Dumnezeu. Nu mai erau neptimasi, ci ncepuser
ptimasa vietuire pmnteasc pe care o cunoastem nc si astzi.
3, 8 5/ au au:it glasul Domnului Dumne:eu umbland prin Rai dup amia-
::i, i s-au ascuns Adam i femeia lui de ctre fata Domnului Dumne:eu
intre pomii Raiului.
SIntul Ioan Gur de Aur scrie: ,-. .,-.. .
j ,Ce spui ? Oare umbl Dumnezeu ? S-i atribuim oare lui Dumnezeu
picioare ? S nu ntelegem oare din aceste cuvinte nimic nalt ? Dumnezeu
nu umbl - s nu Iie ! Cum s umble El, Care este pretutindenea si umple
totul ? Este oare cuprins ntr-o grdin Cel Cruia cerul i este scaun, si
pmntul asternut picioarelor Lui ? Care om cu judecat ar spune aceasta ?
Apoi ce nseamn c: Au au:it glasul Domnului Dumne:eu umbland prin
Rai dup amia::i ? nseamn c Dumnezeu a voit s strneasc n ei
simtmntul unei asemenea apropieri a lui Dumnezeu, nct s-i Iac
sIielnici, ceea ce s-a si ntmplat. C au simtit aceasta, si au ncercat s se
ascund de Dumnezeu Care se apropia de ei."
225
Iar SIntul Ambrozie scrie:
,Dup cum mi se pare, se poate zice c Dumnezeu umbl oriunde e
vorba n Scriptur de prezenta lui Dumnezeu."
226
n convorbirea ce urmeaz
vedem c Dumnezeu vine la Adam nu ca s-1
osndeasc ori s-1 izgoneasc din Rai, ci ca s-1 Iac s-si vin n Iire.
SIntul Ioan Gur de Aur scrie:
,Dumnezeu nu a amnat deIel, ci, ndat ce a vzut Iapta lor si mrimea
rnii, s-a si grbit s-i vindece, ca nu cumva s se ntind rana si s nu se
mai poat vindeca. |...| Uit-te la iubirea de oameni a Stpnului si la
covrsitoarea Lui rbdare ! Ar Ii putut doar s nu-1 nvredniceasc nici de
ntrebare pe cel care pctuise atta de mult, ci s-i dea ndat pedeapsa ce o
hotrse mai nainte. Dar nu ! Dumnezeu ndelung rabd, amn, ntreab
si primeste rspuns, si iarsi ntreab, numai si numai ca s-1 ndemne s se
apere, ca dndu-se lucrurile pe Iat, s aib prilej ca si dup o clcare atta
de mare de porunc s-si arate iubirea Sa de oameni."
227
.
224
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere, 16, 5, ed cit., pp. 183-184. : ,-,*.
22
" Ibid., 17, 1. (Am citat doar part ial traducerea romneasc, op. cit., p. 189, care nu
corespunde dect aproximativ cu textul englezesc - n. tr.)
226
SI. Ambrozie, Raiul, 14, ed. cit., p. 346. -. ,~.....rnw. , .
227
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 17, 2-3, ed. cit, pp. 191-192. u - .
:
\
130
S O l `V V - ` T ' CDEREA OMULUI -C~ .ii Sl-i f-. Kl n W..
3,9 Si a strigat Domnul Dumne:eu pre Adam i a :is lui. Adame, unde eti ?
Iat ce spune SIntul Ambrozie:
;.. ,Ce vrea s nsemneze: Adame, unde eti ? Oare nu cumva vrea s zi
c cum te aIli, iar nu n ce loc ? Asadar, nu este ntrebare, ci dojana.
Din ce stare a bunttii, Iericirii si harului, vrea El a zice, ai czut n sta
rea aceasta jalnic ? Lepdatu-te-ai de viata cea vesnic, ngropatu-te-ai
n cile pcatului si mortii."
228
, , ,. .
3, 10-13 Iar el a :is. Glasul Tu am au:it umbland prin Rai i m-am temut,
c gol sunt, i m-am ascuns. Si i-a :is Dumne:eu. Cine ti-a spus tie c eti gol
? Fr numai c ai mancat din pomul din carele ti-am poruncit numai dintru
acesta s nu mnanci. Si a :is Adam. Muierea care mi-ai dat s fie cu mine,
aceea mi-a dat din pom, i am mancat. Si a :is Domnul Dumne:eu muierii. De
ce ai fcut aceasta ? Si a :is muierea. Sarpele m-a amgit, i am mancat.
n acest dialog Printii vd chemarea omului de ctre Dumnezeu la poc-
int. SIntul Ioan Gur de Aur scrie:
,Dumnezeu nu i-a ntrebat pentru c nu stia - cci stia, si stia prea bine
- ci pentru ca s-si arate iubirea Sa de oameni. Se pogoar pn la
slbiciunea lor si le cere s-si mrturiseasc pcatul."
229
Dar omul nu rspunde
cu pocint, ci cu ndrepttire de sine, aducnd astIel pedeapsa asupra sa.
Iat cum tlcuieste SIntul EIrem acest pasaj:
,n loc s recunoasc ceea ce singur Icuse, recunoastere ce ar Ii Iost
ntru Iolosul su, Adam povesteste din nou cele ce i s-au ntmplat, lucru ce
nu era spre Iolosul su... Adam nu-si spovedeste pcatul, ci nvinovteste
pe Iemeie... Iar cnd Adam nu vrea s-si spovedeasc pcatul, Dumnezeu
pune ntrebare Evei, zicnd: De ce ai fcut aceasta ? Iar Eva, n loc s
struie cu lacrimi si s ia asupra ei pcatul, nu pomeneste Igduinta Icut
ei de sarpe si Ielul cum a nduplecat-o, de parc nu ar dori s dobndeasc
iertare pentru ea si brbatul ei... Dup ce i-a ntrebat pe amndoi,
vdindu-se c nici pocint au, nici vreo ndrepttire ntemeiat,
Dumnezeu se ntoarce ctre sarpe, nu cu ntrebare, ci cu hotrt osndire.
C acolo unde este loc de pocint, este si ntrebare; dar celui strin de
pocint i se d doar osnda judectorului."
230
Acelasi Printe adaug:
,Dac strmosii nostri ar Ii dorit s se pociasc chiar dup clcarea
poruncii, atunci, chiar de nu si-ar Ii recptat ceea ce aveau nainte de
clcarea poruncii, s-ar Ii izbvit cel putin de blestemele rostite pmn
tului si lor nsile."
231

:
'i o
" ." '(? .. : ....................... j . . . u u - ,
228
St". Ambrozie, Raiul, 14, ed. cit., p. 348.
229
St". Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 17, 5, ed. cit., p. 196.
230
St". EIrem, Tlcuire la Facere 3, ed. cit., pp. 329-330.
231
Ibid.
tai
Iat deci c nu putem s spunem doar c Adam si Eva au pctuit si apoi au
Iost osnditi. Cci li s-a dat prilej de pocint nainte de a Ii osnditi.
Avva Dorothei socoteste aceast istorisire din Cartea Facerii drept exemplul
clasic al lipsei vointei de pocint a omului si al adnc nrdcinatei sale dorinte de
a-si ndreptti purtarea, chiar cnd nsusi Dumnezeu l arat drept pctos:
,Dup cdere, |Dumnezeu| a dat |lui Adam| prilej de pocint si de a Ii
iertat, dar capul su a rmas neplecat. C |Dumnezeu| a venit si i-a zis:
Adame, unde esti ? Adic: din ce slav la asa rusine ai venit ? Iar apoi,
cnd 1-a ntrebat de ce a pctuit, de ce a clcat porunca, 1-a pregtit ndeosebi
ca s poat zice: Iart-m. Dar el nu s-a smerit! Unde este cuvntul
iart-m ? Nu a Iost cint, ci chiar dimpotriv. C a grit mpotriv si a
nvinovtit la rndul lui: Femeia care mi-ai dat s fie cu mine |m-a amgit|.
Nu a zis: Femeia mea m-a amgit, ci Iemeia pe care mi-ai dat-o, ca si
cum ar zice pacostea pe care ai adus-o pe capul meu. C asa este
totdeauna, Iratilor: cnd omul nu vrea s se nvinovteasc pe sine, nu
sovie a-L nvinovti pe nsusi Dumnezeu. Apoi |Dumnezeu| a venit la Ie-
meie si i-a zis: de ce nu ai tinut porunca ? Ca si cum ar Ii vrut s-i zic cu
dinadinsul: mcar spune iart-m, ca suIletul tu s se smereasc si s
capeti iertare. Dar din nou nu |a auzit| cuvntul iart-m. C si ea a rs-
puns: Sarpele m-a amgit, ca si cum ar Ii zis: sarpele a pctuit, ce este mie
aceasta ? O, bietii de voi, ce oare Iaceti ? Citi-v, recunoasteti-v pcatul,
milostiviti-v de goliciunea voastr. Dar nici unul n-a voit s se nvinov-
teasc pe sine; nici unul nu s-a smerit ctusi de putin. Vezi deci acum la ce
stare si la ce mari nenorociri am ajuns prin ndrepttirea de sine, voind a ne
Iace voia si a urma nou nsine."
232

3, 14-15 Si a :is Domnul Dumne:eu arpelui. Pentru c ai fcut aceasta,
blestemat eti tu din toate dobitoacele i din toate fiarele pmantului, pre
pieptul tu i pre pantece te vei tari i pmant vei manca in toate :ilele vietii
tale. Jrfmie voi. pune intre tine i intre femeie, intre smanta ta i s-
manta ei, acela va p:i capul tu, i tu vei p:i clcaiul lui.
Printii, ntelegnd n chip realist Cartea Facerii, interpreteaz aceast
pedeaps ca aplicndu-se n primul rnd animalului care a Iost unealta cderii
omului, dar apoi si diavolului care s-a Iolosit de aceast Iptur. SIntul Ioan
Gur de Aur scrie:
,Pentru ce sarpele a primit o pedeaps att de mare, cnd diavolul este
cel ce a dat, prin sarpe, sIatul ? Si aceasta este lucrarea nespusei iubiri de
oameni a lui Dumnezeu. Dup cum un tat care-si iubeste copilul, cnd
pedepseste pe cel ce i-a ucis Iiul sIrm si Iace n mii de bucti si sabia si
cutitul cu care a ucis, tot asa si bunul Dumnezeu, pentru c sarpele a
2
'
2
Avva Dorothei, invtturi de suflet folositoare 1. (Fragmentul citat nu exist n varianta
romneasc a operei Avvei Dorothei, nici n Filocalia voi. 9, nici n traducerile mai vechi - n. tr.).
132
CDEREA OMULUI
slujit ca unealt vicleniei diavolului, aduce asupra lui o pedeaps vesnic,
pentru ca prin cele ce vedem s ne gndim la marea necinste n care a
ajuns diavolul. ntr-adevr, ce pedeaps va s primeasc acesta, dac sar-
pele, care a slujit numai de unealt, a Iost pedepsit astIel ? |...| Focul cel
nestins l asteapt pe el !"
233

SIntul Ioan chiar presupune c nainte de blestem sarpele, Ir a avea pi-
cioare, umbla ridicat, asa cum st acum cnd se pregteste s atace.
234

nainte de cdere, Adam putea Ii gol Ir s bage de seam; dup aceea,
lucrul este cu neputint. nainte de cdere, Adam era prieten cu sarpele, tot
asa cum suntem noi cu cinii, pisicile sau alte animale domestice; dup cdere
avem o reactie instinctiv mpotriva serpilor - pe care probabil a trit-o Iiecare.
ns ,vrjmsia" n viata noastr czut este, desigur, mult mai mare ntre
om si diavol, dect ntre om si sarpe; iar ,smnta Iemeii" este mai ales
Hristos. Iat ce zice o tlcuire ortodox din veacul al nousprezecelea la
acest pasaj:
,Prima Iemeie din lume a Iost prima czut n latul diavolului si cu
usurtate s-a dat n stpnirea lui; dar prin cinta sa, va sIrma puterea
lui asupra ei. Tot asa, si n multe alte Iemei, si ndeosebi n persoana celei
Iericite ntre Iemei, a Fecioarei Mria, acela va ntmpina o puternic m-
potrivire viclesugurilor lui... Prin smnta Iemeii care este vrjmas
s-mntei diavolului trebuie s ntelegem mai ales pe cineva anume dintre
urmasii Iemeii, adic pe Cel Care din vesnicie a Iost mai nainte asezat
spre mntuirea oamenilor, si la vremea cuvenit s-a nscut din Iemeie
Ir smnt brbteasc. Mai apoi s-a artat lumii ca s strice lucrurile
diavolului (1 Ioan 3, 8), adic mprtia diavolului, plin de slujitorii lui, de
smnta lui... Zdrobirea capului sarpelui duhovnicesc de ctre smnta
Iemeii nseamn c Hristos va birui deplin pe diavol, lundu-i toat puterea
de a vtma pe oameni... Pn la a doua venire, diavolului i se d prilej s
vatme pe oameni, chiar si pe nsusi Hristos; dar rnile Icute de el cu
usurint se vor tmdui, ca rnile din clci, ce nu sunt primejdioase,
Iiindc n clciul acoperit cu piele groas este Ioarte putin snge. O ran la
clci a Iost Icut de neputincioasa rutate a diavolului lui Hristos nsusi,
mpotriva Cruia a ridicat pe necredinciosii iudei care L-au rstignit. Dar
rana aceasta a slujit doar la mai marea rusinare a diavolului si la tmduirea
omenirii."
235

Deci ,rana clciului" reprezint acea putin vtmare pe care diavolul
este n stare s ne-o Iac de la venirea lui Hristos.
233
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 17, 6, ed. cit, pp. 197-198.
234
235
Episcopul Visarion, Tlcuire la Paremii, St. Petersburg, 1894, voi. 1., pp. 56-57 (n lb. rus).
133
3, 16 Muierii i-a :is. inmultind voi inmulti neca:urile tale i suspinul tu,
in dureri vei nate copii, i spre brbatul tu va fi intoarcerea ta, i el, te va
stpani.
Chiar cnd blestem sarpele, Dumnezeu nc asteapt pocinta lui Adam
si a Evei. SIntul EIrem scrie:
,Dumnezeu a nceput cu nensemnatul |sarpe|, astIel nct, n vreme
ce mnia dreptei judecti se ndrepta numai spre el, Adam si Eva s se
~ poat nspimnta si poci, dndu-se prin aceasta prilej bunttii |lui
~ Dumnezeu| s-i izbveasc de blestemele dreptei judecti. Dar dup
s blestemarea sarpelui, negrbindu-se Adam si Eva s cear ndurare,
o- Dumnezeu le-a rostit pedeapsa. El a vorbit nti Evei, cci prin mna ei s-a
dat pcatul lui Adam."
236

u"uu SIntul Ioan Gur de Aur scrie despre pedeapsa Evei: " " "u ` ,Vezi
ct de bun este Stpnul ? De ct blndete se Ioloseste dup o
-'? att de mare clcare de porunc ! inmultind voi inmulti neca:urile tale i
suspinul tu. Eu, i spune Dumnezeu, as Ii vrut s ai o viat lipsit de du-
~ reri si de necazuri, lipsit de orice suprare si tristete, plin de toate bucu-
8' riile; nici s nu simti c esti n trup. Dar pentru c nu te-ai Iolosit cum tre-"
buie de atta Iericire, ci multimea bunttilor te-a Icut asa de nerecunos-
ctoare, de aceea ti pun Iru, ca s nu mai zburzi, si te osndesc la necazuri si
suspine. inmultind voi inmulti neca:urile tale i suspinul tu, in dureri vei
nate copii. Voi Iace ca temeiul unei mari bucurii si al nasterii . de copii s-ti
Iie nceput de durere, ca s-ti amintesti si tu necontenit, o dat cu durerile
Iiecrei nasteri, ct de greu e pcatul ce l-ai svrsit si ct
. de mare e clcarea de porunc. |... | Eu dintru nceput te-am Icut de
aceeasi cinste cu brbatul tu si am vrut s ai prtsie cu el la toate ntru
aceeasi vrednicie; ti-am ncredintat si tie, ca si brbatului tu, stpnirea
peste toate cele din lume; dar pentru c nu te-ai Iolosit cum se cuvine de
cinstea ce ti-am dat, de-aceea supune-te brbatului tu. |...| Te supun br-
batului tu si hotrsc s-ti Iie el stpn, ca s cunosti stpnirea lui! Si
pentru c nu ai stiut s conduci, nvat s Iii un bun supus !"
237
SIntul Ioan
Gur de Aur ne d rspunsul la problema ,eliberrii Iemeii":
Iceti-v sIinte, si toate problemele voastre se vor sIrsi.
* 3, 17-19 Iar lui Adam a :is. Pentru c ai ascultat glasul femeii tale
23
i ai
mancat din pomul din care ti-am poruncit tie numai dintru acela s nu
K" '. M/ Ch"
236
SI. EIrem, Talcuire la Facere 3, ed. cit, p. 332.
237
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 17, 7-8, ed. cit, pp. 200 si 202.
238
SI. Ioan Gur de Aur scrie c egalitatea care exista ntre Adam si Eva nainte de cdere nu
excludea o anume ordine n care tot Adam era ntiul. De-aceea el l mustr pe Adam pentru
a nu o Ii ndrumat si ndreptat pe Eva: ,De aceea a si ajuns Iemeia sub stpnirea ta si ai Iost
rnduit stpnul ei, ca ea s urmeze tie, nu s urmeze capul picioarelor. De multe ori ns ve-
134
'O1WU ' . - , : uu"' : CDEREA OMULUI
:
3SM .>u..' -L
mnanci, i ai mancat dintr-insul, blestemat este pmantul intru lucrurile
tale, intru neca:uri vei manca dintr-insul in toate :ilele vietii tale. Spini i
plmid va rsri tie, i vei manca iarba pmantului. intru sudoarea fetei
tale vei manca painea ta pan cand te vei intoarce in pmant, din care eti
luai
239
. c pmant eti i in pmant te vei intoarce.
'i
1
Aici i se nItiseaz lui Adam tabloul ncercrilor si necazurilor simplei
vietuiri n lumea czut. Mai nti, pmntul e blestemat din pricina lui.
SIntul loan Gur de Aur scrie:
,Iat semnele blestemului! Pmntul va da spini si plmid, spune
1
Dumnezeu, ca s lucrezi cu mult trud si osteneal ! Te voi Iace ca toat
vremea s o duci n necazuri, ca s-ti Iie necazurile Iru, s nu te crezi
mai mult dect esti, ci s ai mereu n minte Iirea ta si s nu te mai lasi
niciodat nselat.
; t
~
' 5/ vei manca iarba pmantului. intru sudoarea fetei tale vei manca
painea ta. Vezi c, dup neascultarea sa, Adam are o stare cu totul potriv
ni c celei dinti ? Eu, i spune Dumnezeu, cnd te-am adus pe lumea
aceasta am vrut s Iii Ir necazuri, Ir osteneli si Ir sudori; am vrut s
Iii multumit si Iericit; am vrut s nu Iii supus nici nevoilor trupului, ci s
Iii scpat de toate acestea ca s ai deplin libertate. Dar, pentru c nu te-ai
, Iolosit de nlesnirea aceasta, blestem si pmntul, ca s nu dea roade ca
J
` mai nainte, cnd nu-1 arai, nici nu-1 semnai. Aduc peste tine multe oste
neli, multe neplceri si strmtorri, pun n jurul tu necontenite necazuri
si suprri si te las s Iaci totul cu sudoare, pentru ca, silit de acestea, s
te nveti necontenit s te smeresti si s-ti cunosti Iirea."
240
n al doilea rnd, Adam devine acum muritor, laolalt cu Ipturile create.
SIntul loan Gur de Aur scrie c, desi Adam si Eva au trit mult vreme
dup cderea lor: uuu-
,cnd au auzit: Pmant eti i in pmant te vei intoarce, au si primit
osnda de moarte; au ajuns muritori, si se poate spune c din acea clip
, au si murit. Acest lucru l las s se nteleag si Scriptura; cuvintele: in
dem c se ntmpl dimpotriv: cel care trebuie s Iie capul nu ia nici mcar locul picioarelor;
iar aceea care trebuie s Iie picioare ajunge cap." (SI. loan Gur de Aur, Omilii la Facere, 17,
9, ed. cit, p. 203) (n. ed.)
239
Trebuie observat aici c, n special n societatea modern, ncercarea brbatilor si Iemeilor
de a evita pedepsele date de Dumnezeu la cdere au adus daune nespuse, att pmntului, ct
si Iiintelor omenesti. ncercarea omului modern de a evita s lucreze ,ntru sudoarea Ietei" a
dus la tehnologia modern, care, la rndul ei, a dus la o poluare urias si la nimicirea zidirii
lui Dumnezeu. Femeile moderne au evitat ,necazurile si suspinul" a milioane de nasteri, dar,
Icnd astIel, s-au Icut rspunztoare (mpreun cu brbatii) de milioane de crime prin
avort. Abdicarea brbatilor moderni de la rangul de capi ai Iamiliei, mpreun cu reIuzul
Iemeilor moderne de a se supune ,stpnirii" brbatilor lor, a dus la mutilarea emotional si
duhovniceasc a nenumrati copii - ca s nu mai vorbim de cea a printilor nsisi, (n. ed.)
240
SI. loan Gur de Aur, op. cit., 17, 9, ed. cit., p. 204.
135
u :iua in care veti manca, cu moarte veti muri, sunt n loc de: Veti primi
deci osnda de a Ii muritori."
241

intelepciunea lui Solomon (2, 23) spune: Dumne:eu a :idit pre om spre
nestricciune, dar, prin neascultarea lui Adam, att el, ct si Ipturile create
s-au Icut muritoare si striccioase.
n Epistola SIntului Pavel ctre Romani exist o nvttur despre cum
ntreaga zidire ,suspin" Iiindc e supus ,desertciunii", adic stricciunii
(decderii) ce a intrat n lume din pricina mndriei omului. Zidirea asteapt ca
omul s se izbveasc, astIel ca si ea s poat Ii reasezat n starea
nestri-cciunii dintru nceput - cnd vietuitoarele vor rtci prin pdure asa
cum sunt acum, dar nestriccioase, cum erau n zilele lui Adam.
La Romani 8, 19-22 citim: Pentru c ndefdea :idirii descoperirea fiilor lui
Dumne:eu ateapt. C deertciunii s-a supus :idirea, nu de voie, ci pentru
cel ce a supus-o,
242
cu ndefde c i :idirea aceasta se va slobo:i din robia
stricciunii intru slobo:enia slavei copiilor lui Dumne:eu. Cci tim. c toat
:idirea impreun suspin i impreun are durere pan acum.
Tlcuirea acestui loc de ctre SIntul Ioan Gur de Aur Iace nvttura cu
totul deslusit:
,Ce nsemneaz C deertciunii s-a supus :idirea ? S-a Icut stric-
cioas. De ce si prin ce ? Prin greseala ta, omule. C trup muritor si supus
suIerintelor ai primit, astIel c si pmntul s-a supus blestemului, spini si
plmid scotnd."
243

Si n acelasi capitol adaug:
,Tot asa cum zidirea s-a Icut striccioas cnd trupul tu s-a Icut
striccios, la Iel cnd trupul tu se va Iace nestriccios, si zidirea va urma
lui, Icndu-se deopotriv cu el."
244

Trebuie spus c cuvntul ,tu" de aici nseamn acelasi lucru ca si cuvntul
,eu" n Ioarte multe dintre slujbele ortodoxe: nseamn, adic, Adam (Iiindc
toti suntem un singur om). SIntul Ioan lmureste acest lucru ntr-un alt loc:
,Ce oare a ntrarmat moartea mpotriva ntregii lumi ? Faptul c un
singur om a gustat din pom."
245

SIntul Macarie cel Mare spune acelasi lucru:
|Adam| ca domn si mprat a Iost pus peste toate zidirile. |...| Si Iiind
el luat n robie, a Iost luat n robie si zidirea care i slujea si se supunea
lui; cci prin el moartea a stpnit peste tot suIletul."
246

r. r:
4
Ibid., p. 2.
242
Mai nainte, n aceeasi Epistol (Rom. 5, 12), SI. Pavel arat c printr-un om a intrat
pcatul in lume i prin pcat moartea. Altundeva (1 Cor. 15, 21-22) el scrie: C de vreme ce
prin om s-a fcut moartea, prin om i invierea mortilor. C precum intru Adam toti mor, aa
intru Hristos toti vor invia. (n. ed.)
243
SI. Ioan Gur de Aur, Cuvantul 4 la Romani, 5.
244
Ibid.
245
Ibid., Cuvantul la Romani, 2.
136
CDEREA OMULUI
SIntul Simeon Noul Teolog spune si el Ioarte deslusit c zidirea
mate-rialnic - deci nu numai Raiul - era nestriccioas si nemuritoare nainte
de cderea lui Adam.
247
Cum am vzut, el scrie c Adam, la nceput, ,a Iost
asezat de Ziditorul Dumnezeu ca mprat nemuritor ntr-o lume nestriccioas,
adic nu numai n Rai, ci n tot pmntul de sub cer". In aceeasi omilie el spune
n continuare c, dup clcarea poruncii de ctre Adam:
,Dumnezeu nu a blestemat |Raiul|... ci a blestemat tot restul pmntului
Iiindc, precum spuneam, era nestriccios, cum era si Raiul, si oIerea de la
sine de toate. |...| Pe drept cuvnt deci trebuia ca acela ce se coborse, prin
clcarea poruncii, spre stricciune si moarte s locuiasc un pmnt
trector si striccios si s guste dup vrednicie o astIel de hran. |...| |Apoi
si| toat zidirea adus de Dumnezeu din neIiint, vzndu-1 iesind din Rai,
n-a mai vrut s se supun celui ce clcase porunca... celui rzvrtit. |...|
|Dar| Dumnezeu... le retine pe toate cu puterea, milostivirea si buntatea Sa,
opreste pornirea tuturor Ipturilor si le supune pe toate de ndat acestuia
ca si mai nainte, pentru a sluji omului pentru care a Iost Icut, desi a
ajuns striccioas pentru cel striccios. |...| Ai vzut c nu pe nedrept am
spus c si creatia aceasta a Iost adus la nceput la existent de ctre
Dumnezeu nestriccioas toat si n starea Raiului dar, blestemat Iiind, s-a
mutat spre stricciune si robie, supunndu-se desertciunii oamenilor."
248

Printii pomenesc si Iaptul c osnda de moarte, care si-a luat nceptura la
cdere, nu a Iost cu totul o pedeaps, ci si un bine, cci omul, odat czut, dac
ar Ii rmas nemuritor, nu ar mai Ii avut cale de iesire. nchipuiti-v ce ar
nsemna s te aIli ntr-o stare din care s nu Iii capabil s te izbvesti singur,
s nu Iii n stare s te ntorci n Rai, urmnd s triesti mereu si mereu, Ir
ndejde de a iesi din acea stare. Moartea pune capt pcatului. Faptul c ne
temem de moarte ne si trezeste spre a pune nceput nevointei. Chiar dac uitm
de Rai, ne vom teme de moarte si vom ncepe s ne nevoim spre a depsi Iirea
noastr czut. SIntul Chirii al Alexandriei (t 444) scrie despre sensul bolii
si-al mortii la omul czut:
,Omul, dup ce si-a primit partea cuvenit de post istovitor si necazuri,
a Iost dat n seama bolilor, suIerintelor si a altor amrciuni ca unui Iel de
Iru. C, nenIrnndu-se n mod constient n acea viat slobod de
246
SI. Macarie Egipteanul, Omilii duhovniceti 11,5.
247
n Iisele sale, Printele SeraIim introduce aceast nvttur cu urmtoarele cuvinte: ,S
citim acum si s ne lsm ptrunsi de aceast nvttur asa cum este ea nItisat ntr-o Ior
m desvrsit si Ir echivoc de ctre unul dintre cei mai mari SIinti ai Bisericii Ortodoxe,
un Printe de mai tiziu care a expus nvttura Bisericii Ortodoxe asa de dumnezeieste si de
limpede, nct a Iost al treilea si ultimul, dup SI. Ioan Evanghelistul si SI. Grigorie din
Nazianz, care a Iost numit Teologul de ctre Biseric." (n. ed.)
248
SI. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice si etice, ed. cit., pp. 117-119; 127.
137
trud si necazuri, este dat n seama nenorocirilor, ca prin suIerinte s poa-* t
tmdui n sine boala care a venit asupra lui n mijlocul blagosloveniei. ~u-' u
Prin moarte, Dttorul de Lege a oprit rspndirea pcatului, si prin chiar acea
pedeaps ne descoper iubirea Sa de oameni. n asa msur nct, dnd El
porunca, a mpreunat moartea cu clcarea ei si, pe msura cderii vinovatului
sub pedeaps, a rnduit n asa Iel nct osnda nssi s poat sluji mntuirii.
C moartea topeste Iirea noastr dobitoceasc si astIel, pe de-o parte, opreste
lucrarea rului, iar, pe de alta, scap pe om de boal, l slobozeste de trud,
pune capt necazurilor si grijilor sale si-i nceteaz suIerintele trupesti. Iat
iubirea de oameni cu care a amestecat Judectorul osnda."
249

n sIrsit, SIntul Simeon Noul Teolog scrie cum, prin Rstignirea si n-
vierea lui Iisus Hristos, se ridic osnda mortii:
"
!
,Hotrrea lui Dumnezeu, Pmant eti, i in pmant te vei intoarce,
asemeni tuturor celor aduse asupra omenirii dup cdere, va Ii lucrtoare
pn la sIrsitul veacului. Dar, prin milostivirea lui Dumnezeu, prin pu-
terea nemaivzutei jertIe a lui Hristos, ea nu va mai avea nici o putere n
veacul viitor, cnd va veni nvierea de obste, nviere ce nu va putea avea loc
pn ce nsusi Fiul lui Dumnezeu nu se va Ii sculat din morti, Cel ce a murit
pentru nimicirea mai-nainte pomenitei hotrri si pentru nvierea ntregii
Iiri omenesti."
250

La nvierea de obste, ntreaga zidire se va izbvi de stricciune mpreun cu
omul, tot asa cum cndva s-a supus stricciunii din pricina lui. SIntul Simeon
scrie:
,Atunci cnd omul se va nnoi iarsi si se va Iace duhovnicesc, nestri-
ccios si nemuritor, slobozindu-se din robie, si zidirea cea supus de
Dumnezeu celui rzvrtit, si care a slujit acestuia, se va rennoi mpreun
cu el, ca s se Iac nestriccioas si s ajung toat duhovniceasc. |...|
C nu se cuvenea ca trupurile oamenilor s Iie nviate si s Iie Icute ne-
striccioase nainte de nnoirea Ipturilor, ci asa cum aceast |zidire| a
Iost adus mai nti la existenta nestriccioas, si dup ea omul, tot asa
iarsi mai nti zidirea trebuie s se preIac, si deci s se schimbe de la
stricciune la nestricciune, si asa, mpreun cu ea si deodat cu ea, se
vor nnoi si trupurile striccioase ale oamenilor, pentru ca omul, Icn-
du-se iarsi duhovnicesc si nemuritor, s locuiasc ntr-un loc nestric-
cios, vesnic si duhovnicesc."
251
... ., , .. ,., ,
:
..... ,, -. . ,,
249
SI. Chirii al Alexandriei, Despre intruparea Domnului.
250
Si. Simeon Noul Teolog, The Sin of Adam, St. Herman Brotherhood, Platina, CaliIornia,
1979, p. 62.
251
SI. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice i etice, ed. cit., pp. 119; 124-125.
138
"u CDEREA OMULUI
3, 20 5/ a pus Adam. numele femeii sale Eva, adic Jiat, pentru c ea
este mum tuturor celor vii.
Eva nseamn ,viat". Adam i d acum numele ei aparte, pe lng numele
de Femeie.
3, 21 5/ a fcut Domnul Dumne:eu lui Adam i femeii lui imbrcminte de
piele i i-a imbrcat pre ei.
SIntul Grigorie al Nyssei spune c aceasta nsemneaz c ei chiar s-au
mbrcat cu ,mbrcminte de piele", dar totodat nsemneaz n chip Iigurat
c ei au ajuns a Ii mbrcati cu altfel de carne; adic Iirea lor s-a schimbat.
3, 22-23 Si a :is Dumne:eu. Iat, Adam s-a fcut ca unul dintre noi,
cunoscand binele i rul' Si acum., ca nu cumva s-i tin: mana sa i s ia din
pomul vietii i s mnance i s triasc in veci, l-a scos pre el Domnul
Dumne:eu din Raiul desftrii, ca s lucre:e pmantul din care s-a luat.
Domnul zice ca unul dintre noi, reIerindu-se la Sine la plural: SInta
Treime. El l scoate aIar pe Adam, ca nu cumva Adam s mnnce din Po
mul Vietii, pe care-1 vedem si n Cartea Apocalipsei. Pomul Vietii din mijlo
cul Raiului. Mncatul din acel pom l-ar putea Iace pe om nemuritor, Ir ca
s Iie si bun, lucru pe care Dumnezeu nu-1 voieste; prin urmare, l scoate
aIar.

3, 24 Si a scos Domnul Dumne:eu afar pre Adam i l-a pus pre el in,
preafma Raiului desftrii, i a pus Heruvimi i sabie de foc invartitoare, ca s
p:easc calea pomului vietii.
Asa cum am spus n prima noastr convorbire, SIntul Macarie Egipteanul
tlcuieste aceasta n chip tainic, zicnd c acest lucru se ntmpl Iiecrui
suIlet cnd Raiul i se nchide. Dar, de asemenea, nseamn exact ceea ce se
spune: c exist un Heruvim cu sabie de Ioc nvrtitoare.
Am acoperit pn acum primele trei capitole ale Facerii, din care s-a luat
teologia de temelie a Bisericii despre obrsia omului, si deci despre telul lui.
Slujbele sunt pline de aceast teologie, ndeosebi slujbele Crucii. La 14 Sep-
tembrie, Praznicul nltrii SIintei Cruci, se rostesc o multime de stihuri
Ioarte Irumoase care arat cum priveste Biserica ceea ce a avut loc n Rai si ce
s-a ntmplat la venirea lui Hristos. Ele asemuiesc pomul din care a gustat
Adam cu pomul care a Iost Crucea. Una dintre stihirile de la Vecernia cea
Mare zice:
,Veniti, toate neamurile, binecuvntatului lemn s ne nchinm, prin
carele s-a Icut vesnica dreptate. Cci cela ce a amgit pre strmosul
Adam prin lemn, prin cruce se amgeste; si, Iiind surpat, cade cdere
cumplit cel ce a tinut prin tiranie mprteasca zidire. Cu sngele cel
dumnezeiesc veninul sarpelui se spal; si blestemul osndirii celei pre
139
sv dreptate s-a dezlegat, cu nedreapt judecat cel drept Iiind osndit; cci cu
lemnul se cdea s se vindece lemnul, si cu patima celui Ir patim s -i se
dezlege patimile cele prin lemn ale celui osndit."
Este Ioarte adnc si misctor lucru s citesti asemenea stihuri cnd cunosti
teologia despre Rai si veacul viitor. n Sedealna de la Utrenia aceleiasi slujbe,
cntm:
,n Rai, demult, lemnul m-a dezgolit prin mncare, pricinuindu-mi i
vrjmasul omorre; iar lemnul Crucii, aducnd haina vietii oamenilor, ?I;
s-a nIipt pre pmnt, si lumea toat s-a umplut de toat bucuria."
Irmosul Cntrii a 5-a zice: . -.'.; n\~- :; o~: ~I
!
. i.'..
,O, de trei ori Iericite lemn, pre care s-a rstignit Hristos mpratul si
, Domnul, prin care a czut cel ce a nselat cu lemnul, nselat Iiind de cel
*ii ce s-a pironit pre tine cu trupul, de Dumnezeu, carele d pace suIletelor
. i
noast r e. " u..; nv?w . u. ~. w ml.
Iar Irmosul Cntrii a 9-a:
r ,Moartea ce a venit neamului omenesc prin mncarea din pom, prin
t Cruce s-a stricat astzi, pentru c blestemul strmoasei cel a tot neamul ~
s-a dezlegat prin odrasla Preacuratei Maicii lui Dumnezeu, pre carea ..,-
toate puterile ceresti o mresc."
Canonul Praznicului Artrii Domnului (6 Ianuarie), alctuit de SIntul
Ioan Damaschin, ne spune c diavolul a adus moartea n zidire, dar Hristos
1-a biruit:
,Cel ce a sdit nti moartea Ipturii, nchipuindu-se n Iirea Iiarei ce-
, lei ru Ictoare, se ntunec prin trupeasca venire; c este lovit de Stp
nul, Cel ce s-au artat ca un luceaIr, ca s i sIrme capul cel vrjmas."
Iat, dar, pe scurt, teologia nceputului tuturor lucrurilor, Raiul, ntiul
Adam, cderea lui si starea la care trebuie s ncercm a ne ntoarce prin al
Doilea Adam, Care este Hristos. ,/
Dac interpretezi toate aceste ntmplri din istoria timpurie a omenirii ca
pe o simpl alegorie, ca pe o poveste Irumoas care spune cu totul altceva, te
vei lipsi de adevrata ntelegere a Raiului. Multi teologi romano-catolici, de
pild, spun c ideea de Rai nu se potriveste cu descoperirile antropologiei
moderne; deci trebuie s reinterpretm totul pornind de la concluzia c omul a
evoluat din animale inIerioare. Pcatul strmosesc, spun ei, trebuie s n-
semne c, de ndat ce omul a ajuns la o dezvoltare ndestultoare spre a
deveni constient de sine, si deci de a se Iace om, aceast contienti:are a Iost ca
un Iel de cdere. Raiul nu-si aIl loc potrivit n aceast schem, Iiindc n Rai
omul a Iost o Iptur ndumnezeit.
Este Ioarte important s vedem cele dou conceptii cu totul potrivnice.
Prima conceptie arat c omul a Iost Icut direct de Dumnezeu, cu o ntelep-
ciune supraomeneasc, cu acea Iire dintru nceput din care am czut si la
care suntem chemati s ne ntoarcem. Cealalt prere sustine c omul provi-
140
CDEREA OMULUI
ne din Ipturile inIerioare. Negresit, a doua conceptie duce la o IilosoIie a
relativismului moral, cci, dac am. Iost cndva un alt Iel de Ipturi, niste
creaturi de Ielul maimutelor, atunci urmeaz s ajungem altceva - ne n-
dreptm ctre Supraom. (Cei mai multi evolutionisti spun, nu de putine ori, c
omenirea n ansamblul ei va deveni Supraom.) Prerea aceasta duce si la idei
religioase de tipul celor proIesate de Teilhard de Chardin, care spune c
ntreaga lume evolueaz spre o stare mai nalt, c lumea nssi este asemeni
pinii ce se preIace ntru cealalt lume, ca apoi totul s devin Hristos. De-
sigur, aceasta seamn cu panteismul, o groaznic erezie - exact lucrul de
care are nevoie Antihrist spre a veni s mprteasc. Oamenii se vor socoti
zei, avnd, de Iapt, o IilosoIie animalic.
Dac ne tinem de prerea SIintilor Printi, vedem c Hristos a murit cu
adevrat pe Cruce. Este un eveniment real, Iizic, nu o imagine sau o alegorie;
totodat, ea are urmri duhovnicesti, ducnd la schimbarea conditiei omului.
Ea ne d mntuire: nu o mntuire n sens Iigurat, ci mntuirea real. Tot asa, si
Adam a gustat dintr-un pom, si astIel a pierdut Raiul. Si acesta a Iost un
eveniment real, cu urmri duhovnicesti, schimbnd conditia omeneasc.

,'ti :U,/
r

CAPITOLUL SAPTE u
Jiata in afara Raiului
(Facere 4, , 6,-)
u, . . uu' u "`:. "u. j ' . f
! v
! . - . . u"!'./ "u' u t. ' r. <"i i i "'
/
n capitolul precedent am cercetat izgonirea lui Adam din perspectiva
Raiului; acum vom cuta s vedem unde s-a dus Adam. O dat cu capitolul al
patrulea din Cartea Facerii ncepe viata pmnteasc asa cum o cunoastem
acum - dar, dup cum vom vedea, si Ioarte diIerit de viata noastr de acum n
multe privinte.
Spre deosebire de primele trei capitole ale Facerii, la care exist din belsug
tlcuiri patristice, pentru ultimele capitole exist doar cteva. Ne vom
ntemeia, n primul rnd, pe tlcuirile la Facere ale SIntului Ioan Gur de
Aur si ale SIntului EIrem Sirul. Exist si n Apus tlcuirile Fericitului
Augustin, pe care nu le-am consultat, si nc vreo cteva.
n capitolul patru si n cele urmtoare vom urma, n principal, textul grecesc
al Facerii (Septuaginta), cu cteva variante din King James Version
252
, care e
tradus din ebraic.
. I:gonirea lui Adam
Capitolul patru ncepe cu Adam n surghiun. Unde a Iost surghiunit
Adam ? Textul grecesc al Facerii 3, 24 spune: Si a scos Domnul Dumne:eu
afar pre Adam i l-a pus pre el in preafma Raiului desftrii.
ntruct, asa cum am vzut, Raiul este un loc anume, la Iel si pmntul
unde Adam a Iost surghiunit era un loc anume, aIlat lng Rai. Am vzut n
Capitolul 2 al Facerii (7-8) c Adam Iusese Icut din pmnt si apoi dus n
Rai; acum deci este izgonit n locul unde a Iost Icut. SIintii Printi sunt sur-
prinztor de ,geograIici" n privinta locului, pe care l socotesc a Ii n apro-
pierea Raiului, putnd chiar s Iie vzut din el si dnd nlesniri duhovnicesti
care vor disprea pentru oamenii de mai trziu. SIntul EIrem Sirul scrie:
,Cnd Adam a pctuit, Dumnezeu l-a izgonit din Rai si, n buntatea
Lui, i-a dat o locuint n aIara hotarelor Raiului. El l-a asezat ntr-o vale de
lng Rai. Dar oamenii au pctuit si acolo, si pentru aceasta au Iost
risipiti...
Familia celor doi Irati s-a desprtit: Cain a plecat si a nceput s triasc
n pmnturile din Miaznoapte, mai jos dect locurile unde locuiau
252
Versiunea englezeasc a traducerii Bibliei (1611), Iolosit n Biserica Anglican, (n. tr.)
142
,) , TU" '. VIATA N AFARA RAIULUI , n . : , : .
Iamiliile lui Sith si Enos. Dar urmasii celor care locuiau mai sus, si care se
chemau Iiii lui Dumnezeu, si-au prsit pmntul, cobornd si lund n
cstorie pe Iiicele oamenilor, Iiicele celor care locuiau mai jos."
253
Vom relua
subiectul la capitolul 6 al Crtii Facerii, deocamdat, s observm doar
Iaptul c starea lui Adam n aIara Raiului - stare ce a dinuit cel putin pe
lunga durat a vietii sale si, probabil, si la urmasii si de pn la Potop - a Iost
destul de diIerit de starea omenirii czute de astzi. Vom cerceta, n acest
curs, cteva dintre trsturile trupesti ale acestei deosebiri; s notm doar
Iolosul duhovnicesc al aIlrii n preajma Raiului, al putintei de a mai vedea
locul si starea de unde omul a czut si la care este chemat s se rentoarc.
SIntul Ioan Gur de Aur scrie:
,Chiar daca vederea Raiului i pricinuia nespus durere, ea nu-i era de mai
putin Iolos, cci necontenita privire a Raiului i era celui ndurerat ntrire
pentru viitor, ca s nu mai cad iarsi ntru acelasi pcat."
254
Vznd nc Raiul,
Adam nc se aIla, oarecum, aproape de Dumnezeu; nu era chiar att de
departe de Dumnezeu cum va ajunge omenirea de mai trziu. Pe deasupra,
duhovniceste, el poate privi si vedea ceea ce a pierdut. Ne putem deci
nchipui c Adam se aIla ntr-o stare de pocint si nevoint. El a czut o dat,
pierzndu-si starea dintru nceput, iar acum urmeaz a Ii mai putin ispitit,
vznd Raiul pe care 1-a pierdut.
Aceast nvttur este nItisat si n slujba Bisericii Ortodoxe din Du
minica Iertrii, cnd crestinilor ortodocsi care se pregtesc pentru nevointele
Postului Mare li se d, ca o insuIlare spre pocint, tocmai icoana lui Adam
stnd aIar din Rai si privind la ceea ce a pierdut: , ? - u
,Sezut-a Adam n preajma Raiului si de goliciunea sa, plngnd, se tn-

guia: Vai mie, celuia ce m-am supus nselciunii celei viclene si am Iost
Iurat de ea, si de slav m-am deprtat!" (Triod, Slav la ,Doamne
s t r i g a t - a m . . . " ) . u. u i t n: - - -i :1V u -uu u' ù i n- . . u:. -, . >. . - <: `
2. Cain i Abel
' u:. . -v.-- ii
. u.v.ivA.
4, 1-2 Iar Adam- a cunoscut pre Eva femeia sa, i :mislind ea a nscut
pre Cain i a :is. Dobandit-am om prin Dumne:eu. Si a mai nscut pre
Abel, fratele lui.
Numele Cain nseamn ,dobndit". Capitolul patru ncepe cu prima po-
veste a vietii de dup cdere, cnd Adam trieste ntr-un loc nou: povestea
lui Cain si Abel.
Aici vedem prima deosebire din viata lui Adam si a Evei ntre starea din
Rai si starea din aIara Raiului: unirea trupeasc si nasterea de copii a nceput
251
SI. EIrem Sirul, Raiul
254
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Psalmi 18, 3, ed. cit., p. 212.
143
doar dup izgonire. Cum am vzut, Printii sunt categorici cnd sustin c
nainte de cdere Eva a Iost Iecioar. Iat ce scrie SIntul Ioan Gur de Aur:
,Dup clcarea poruncii, dup scoaterea din Rai, atunci a luat nceput u
unirea trupeasc dintre Adam si Eva. nainte de clcarea poruncii duceau '*
viat ngereasc si nu a Iost vorba deloc de unire trupeasc."
255
u' Fr
ndoial, aceasta nu lipseste asezmntul csniciei de cinstea si binecuvntarea
de la Dumnezeu, ci doar arat c starea dintru nceput a lui Adam nu era cea a
cstoriei asa cum o cunoastem noi. Starea dintru nceput era asemeni strii
la care ne vom ntoarce, cnd nu va mai Ii mritis sau nsurtoare (cI. Mat.
22, 30), si toti vor Ii n starea Iecioriei.
Printii nu pun ntrebarea: cum s-ar Ii nscut copiii dac Adam nu ar Ii
czut ? Ei spun c copiii s-ar Ii nscut ntr-un chip pe care l stia Dumnezeu, dar
nu n Ielul nostru de acum care, cum zice SIntul Grigorie al Nyssei, e legat
de Iirea noastr dobitoceasc. Acest |mod de reproducere| nu va exista n
Raiul viitor, si nu exista nici n Raiul dintru nceput.
4, 2-5 Si a fost Abel pstor de oi, iar Cain a fost lucrtor de pmant. Si a fost
dup cateva :ile a adus Cain din rodurile pmantului fertf lui Dumne:eu. Si a
adus i Abel din cele intai nscute ale oilor sale i din grsimea lor, i a cutat
Dumne:eu spre Abel i spre darurile sale, dar spre Cain i spre fertfele lui nu
s-a uitat, i s-a intristat Cain foarte, i s-a mahnit fata lui.
Cum le-a venit lui Cain si Abel gndul de a jertIi ? Printii ne spun c
gndul de a aduce jertI lui Dumnezeu, ntorcndu-i cele mai bune lucruri
ale pmntului, a Iost asezat n constiinta omului chiar de la nceputul vietuirii
sale. Dumnezeu a Icut pe oameni ca s-i slujeasc Lui, astIel c primul lucm
la care s-au gndit a Iost acela de a-i aduce multumire Lui pentru ceea ce
aveau.
Dar de ce s-a uitat Dumnezeu cu bunvoint la jertIa lui Abel si nu la cea
a lui Cain ? Era oare prtinitor ? Chiar din scurtul text de aici vedem c Abel
a adus din cele mai bune lucruri pe care le avea, din cele intai nscute ale oilor
sale i din grsimea lor, dar Cain a adus doar din rodurile pmantului,
nengrijindu-se s aduc ceea ce avea mai bun. Avea n sine gndul jertIei, dar
cugeta cam asa: ,Pi, am s dau si eu ce-oi avea". Nu a socotit aceasta ca pe
ceva cu totul deosebit, pe cnd Abel s-a ngrijit s dea tot ce avea mai bun.
Cain avea n chip Iiresc pornirea de a aduce jertI, dar nu a adugat de la sine
binevoitoarea multumire a inimii sale, asa cum a Icut Abel. De-aceea jertIa
lui Abel a Iost plcut lui Dumnezeu, nu ns si cea a lui Cain.
256

ii"
255
Ibid., 18,4, p. 213. - ......... - .... ---------------------
256
Despre jertIele lui Cain si Abel se mai vorbeste nc n dou locuri din Scriptura, dar
numai n mod general: 1 Ioan 3, 12 si Evrei 11,4.
144
.-'. uû:.i--i- VIATA N AFARA RAIULUI , , : ' ,
SIntul EIrem scrie: '
u- . ; ,Abel a adus o jertI dintre cele mai alese, dar Cain una nealeas. Abel
a ales si a adus din cele nti nscute si din grsimea lor, dar Cain a adus Iie
spice, Iie mpreun cu ele roadele ce erau la acea vreme. Desi jertIa lui era
mai srccioas dect cea a Iratelui su, dac nu ar Ii adus-o cu deIimare,
si jertIa lui ar Ii Iost plcut, la Iel ca jertIa Iratelui su... Dar nu a Icut asa,
desi era lucru lesnicios; nu s-a ngrijit de cele mai bune spice sau cele mai
Irumoase roade. In suIletul celui ce aducea jertIa nu era dragoste Iat de Cel ce
primea prinosul. Si aducndu-si jertIa cu deIimare, Dumnezeu a lepdat-o de
la Sine."
257
Cain s-a ntristat nu numai Iiindc jertIa lui nu a Iost primit, ci si
din pricina unei patimi adnci, ce se dezvluie aici pentru ntia oar n istoria
omenirii: pizma. SIntul Ioan Gur de aur scrie despre acest pasaj:
,Suprarea lui Cain a Iost ndoit: s-a suprat nu numai c a Iost respins,
ci si pentru c a Iost primit darul Iratelui su."
258
SIntul EIrem desluseste c
primirea darului lui Abel de ctre Dumnezeu se arat prin Iocul cobort din
cer spre a o mistui, pe cnd prinosul lui Cain a rmas nemistuit de Ioc.
259

Dar iarsi se arat milostivirea lui Dumnezeu. ntocmai cum a venit la
Adam dup ce a pctuit si 1-a ntrebat: ,Unde esti ?", dndu-i prilej de po-
cint, la Iel si acum vine la Cain dndu-i acelasi prilej.
4, 6-7 Si a :is Domnul Dumne:eu lui Cain. De ce te-ai intristat, i pentru ce
s-a mahnit fata ta ? Au dac drept ai adus, dar drept nu ai imprtit, oare nu ai
pctuit ? Linitete-te, ctre tine intoarcerea lui, iar tu vei stpani pre
dansul.
SIntul Ioan Gur de Aur zice despre acest loc:
,Uit-mi-te, iubite, ce pogormnt nespus al purtrii de grij Iace
Dumnezeu ! L-a vzut asaltat, ca s spun asa, de patima pizmuirii, si iat
c, urmnd bunttii Sale, i d leacurile potrivite, ca s-1 scoat ndat si s
nu se nece. |...| |Dumnezeu i spune:| Desi ai pctuit, linitete-te,
n-senineaz-ti gndurile, scap de Iuria valurilor ce ti asalteaz mintea;
potoleste tulburarea, ca nu cumva s adaugi un pcat mai greu la cel dina-
inte. |...| Dumnezeu stia mai nainte ce are s Iac Iratelui su Cain, si de
aceea caut s-1 ntoarc de la gndul su prin aceste cuvinte. |...| Uit-te la
iubirea de oameni a Stpnului! Cum vrea s-i potoleasc mnia si
iutimea si s-i opreasc Iuria prin cuvintele acestea ! Vzndu-i miscrile
suIletului si cunoscndu-i neomenosul gnd de ucidere, vrea s-i poto-
leasc mai dinainte gndul, s Iac liniste n mintea sa, supunndu-i pe
257
SI. EIrem, Talcuire la Facere 4, ed. cit., p. 338.
258
259
SI. EIrem, op. cit., p. 338.
145
Iratele su si dndu-i stpnire asupra lui. Dar si dup o att de mare purtare
de grij si dup attea leacuri, Cain nu a cstigat nimic. Atta putere
!
are vointa rea si rutatea covrsitoare !"
250
u v-A
Acelasi lucru l vedem si astzi, si de-a lungul ntregii istorii a omenirii:
Dumnezeu pedepseste numai dup ce a dat din belsug oamenilor prilej de
pocint si de ntoarcere din cile lor.
4, 8 Si a :is Cain ctre Abel, fratele su. S ieim la camp, i a fost cand
erau ei in camp, s-a sculat Cain asupra fratelui su Abel i l-a omorat pre el.
n primele capitole din Cartea Facerii vedem nceputul tuturor celor ce
aveau s se repete mai apoi n istoria omenirii. Aici suntem martorii primului
omor - un Iratricid, uciderea propriului Irate.
251
Dar si aici, din nou, la Iel ca si cu
Adam dup pcatul su din Rai, Dumnezeu si arat nti grija ca vinovatul s se
pociasc, iar apoi si arat milostivirea Sa, chiar cnd pocinta lipseste.
n 4, 9-16 Si a :is Domnul Dumne:eu ctre Cain. Unde este Abel, fratele tu
? Iar el a :is. Nu tiu, au doar p:itor sunt eu fratelui meu ? Si a :is Domnul.
De ce ai fcut aceasta ? Glasul sangelui fratelui tu strig ctre mine din
pmant. Si acum blestemat s fii tu pre pmantul carele a deschis gura sa s
primeasc sangele fratelui tu din mana ta. Cand vei lucra pmantul, nu va
adaoge a da tie puterea sa, gemand i tremurand vei fi pre pmant. Si a :is
Cain ctre Domnul. Mai mare este vina mea decat a se ierta mie. De m
scoti ast:i de pre fata pmantului, i de la fata ta m voi ascunde, i voi fi
gemand i tremurand pre pmant, i va fi tot cel ce m va afla, m va omori. Si
a :is lui Domnul Dumne:eu. Nu aa, tot cel ce va omori pre Cain, de apte
ori se va pedepsi. Si a pus Domnul Dumne:eu semn lui Cain, ca s nu-l
omoare oricine-l va afla pre dansul. Si a ieit Cain de la fata lui Dumne:eu i a
locuit in pmantul Naid in preafma Edenului. Iat ce spune SIntul EIrem:
,Dumnezeu i se arat Ir mnie, astIel nct, dac se pocieste, rug-
ciunea rostit de buzele sale poate s spele pcatul omorului svrsit de
minile lui; dar dac nu se pocieste, atunci l asteapt o grea pedeaps,
vrednic de un astIel de omor. Dar Cain, n loc de pocint, este plin de
nemultumire, rspunznd mnios Atotstiutorului, Care l ntrebase despre
260
SI. Ioan Gur de Aur, op. cit., pp. 218-219. ' . '
261
n Evanghelia de la Luca (11, 50-51), Hristos vorbeste despre omorrea dreptului Abel:
Ca s se cear sangele tuturor prorocilor ce s-a vrsat dintru inceputul lumii de la neamul
acesta, de la sangele lui vel |Iiul lui Adam| pan la sangele Zahariei |tatl SIntului Ioan
Boteztorul| care a pierit intre altar i intre biseric. adevrat :ic vou, se va cere de la
neamul acesta. AIirmnd c omorrea lui Abel a avut loc dintru inceputul lumii, cuvintele
lui Hristos contrazic din nou ideea evolutionist c au existat milioane de ani de istorie a p
mntului nainte de aparitia omului, (n. ed.)
146
VIATA IN AFARA RAIULUI 'u ',
Iratele su spre a-1 atrage pe Cain la Sine: Nu tiu, au doar p:itor sunt eu
fratelui meu ?"
262

SIntul Ioan Gur de Aur observ deosebirea ntre blestemul rostit asupra
lui Adam si cel rostit asupra lui Cain:
,Ct de mare e pcatul lui Cain Iat de clcarea de porunc a celui
nti-zidit |Adam| se poate vedea, dac vrei s gndesti, din deosebirea
de blestem. Lui Adam Dumnezeu i spusese: Blestemat fie pmantul intru
lucrurile tale (Fac. 3, 17); blestemul s-a ndreptat asupra pmntului, cru-
tndu-1 pe om. Aici, pentru c Iapta era cumplit, ndrzneala nelegiuit,
ncercarea de neiertat, este blestemat Cain: Blestemat s fii tu pre p
mant. Cain Icuse aproape ceea ce Icuse sarpele, care slujise ca unealt
vointei diavolului; dup cum sarpele adusese, prin nselciune, moartea,
tot asa si Cain si-a nselat Iratele; 1-a scos la cmp, si-a narmat dreapta
mpotriva lui si a svrsit uciderea. De aceea Dumnezeu, asa cum i spu
sese sarpelui: Blestemat s fii tu din toate dobitoacele i din toate fiarele
pmantului (Fac. 3, 14), tot asa i spune si lui Cain, pentru c Icuse
aceeasi Iapt ca si acela."
263
'*!~.
:

Mai apoi Cain si-a recunoscut, n sIrsit, vinovtia, dar era prea trziu.
SIntul Ioan Gur de Aur spune:
,Iat, s-a mrturisit, s-a mrturisit cum trebuie, dar mrturisirea e Ir de
Iolos, iubite ! Nu a Iost Icut cnd trebuia. Se cdea s-o Iac la timpul
cuvenit, cnd era cu putint s capete mil de la Judector."
264
Ar trebui
adugat c mrturisirea sa e mai mult o recunoastere a celor Iptuite dect
o artare a pocintei; i prea ru, dar nu s-a pocit de pcatul su - lucru Ioarte
obisnuit ntre oameni pn n ziua de azi.
Si astIel Cain a iesit s triasc n pmntul Naid, un tinut mai jos, dar
nc nu prea deprtat de Eden. n acea vreme a istoriei omenesti rspndirea
geograIic a omului era nc Ioarte limitat. De atunci nainte, cum aIirm
SIntul EIrem, urmasii lui Cain nu s-au mai cstorit cu cei ai celorlalti copii ai
lui Adam.
265
Iar semnul pus asupra lui Cain urma a-1 Ieri de rzbunarea acelor
rubedenii ale sale.
266
Asa se Iace c exist dou linii paralele de descendent
ale omenirii: cei dup chipurile adevratilor urmtori ai lui Dumnezeu si cei ce
s-au lepdat de El sau, cum i-a descris mai trziu Fericitul Augustin, Cetatea
lui Dumnezeu si Cetatea Oamenilor.
4, 17-22 Si a cunoscut Cain pre femeia sa, i :mislind ea a nscut pre
Enoh, i a :idit cetate i a chemat cetatea pre numele fiului su Enoh. Si s-a
262
Si". EIrem, ibid.
263
SI. Ioan Gur de Aur, op. cit. 19, 3, p. 226.
2M
Ibid.,p. 227. nn
265
SI. EIrem, Tlcuire la Facere 4, ed. cit., p. 346.
266
Ibid, p. 345.
147
nscut lui Enoh Gaidad, i Gaidad a nscut pre Maleleil, i Maleleil a nscut
pre Mathusala, i Mathusala a nscut pre Lameh. Si a luat Lameh dou femei.
numele uneia Ada i numele celeilalte Sella. Si a nscut Ada pe Iovii, acesta a
fost tat hrnitorilor de dobitoace, cari locuiesc in colibe. Si numele fratelui
lui. luval, acesta a fost carele a i:vodit psaltirea i aluta. Iar Sella a nscut
i ea pre Thovel, acesta a fost bttor cu ciocane, faur de aram i de fier.
Iar sora lui Thovel, Noema.
De unde a venit sotia lui Cain ? A venit dintre Iiicele lui Adam. Adam
este obrsia tuturor. Cartea Facerii pomeneste dintre copiii lui doar pe Cain,
Abel si Sith, dar acestia au Iost doar cei dinti; au mai Iost nc multi altii.
Mai trziu, n Facere 5, 4 citim c Adam a trit sapte sute de ani dup nasterea
lui Sith, timp n care a nscut fii i fiice. Adam a primit porunca s creasc
si s se nmulteasc si a trit nou sute treizeci de ani. Deci trebuie s Ii avut
sute de copii.
Aceasta ne conduce la o a doua ntrebare: cum se Iace c s-a cstorit
Cain cu propria sor ? Oare aceasta nu ncalc pravila Bisericii Ortodoxe ?
Negresit, aceasta s-a ntmplat la nceputul vremurilor, astIel c ei aveau o
alt pravil; nu triau dup rnduiala pe care o avem noi acum.
267
n zilele
acelea oamenii triau pn la nou sute de ani. E vdit deci c omenirea era cu
totul altIel dect asa cum o cunoastem astzi, chiar si trupeste. ' n Cartea
Facerii (4, 17-22) vedem nceputul civilizatiei asa cum o cunoastem noi:
prima cetate, primele meserii, primele arte. Este vdit c cele nItisate aici nu
sunt mai mult dect niste sugestii despre cele ce se ntmplau atunci, dar este
deja suIicient spre a ne da o imagine cu totul diIerit de cea prezentat de
conceptia evolutionist despre obrsia omului. n conceptia biblic, cele ce
s-ar numi caracteristicile ,naintate" ale civilizatiei vin chiar la nceput, iar
prima cetate este deja ntemeiat de Iiul ntiului om. Nu ni se spune nimic
despre populatia lumii din generatiile lui Adam, dar este evident c, datorit
vietii ndelungate a primilor Patriarhi si poruncii date lor de Dumnezeu de a
creste si a se nmulti, dup cteva generatii trebuie s Ii existat mai multe mii
sau chiar milioane de oameni.
(Rationalistii care studiaz Biblia, vznd nceputurile omului n primitivii
locuitori ai pesterilor din epoca de piatr, tgduiesc nssi existenta lui Cain
si Abel ca personaje istorice. Pentru ei totul nu este dect o poveste
moralizatoare.)
Lameh este primul brbat despre care se spune c a avut dou sotii. Dup
cte se pare, acest obicei, care devine mult mai obisnuit dup Potop, era o
raritate n zilele primilor Patriarhi.
,Era la nceput", explic SI. Ioan Gur de Aur, ,si pentru c trebuia s se nmulteasc
neamul omenesc, s-a ngduit s se cstoreasc Iratii ntre ei" ]Omilii la Facere 20, 1, ed.
cit., p. 234).
148
.n mi nwj;-u VIATA N AFARA RAIULUI
4, 23-24 Si a :is Lameh femeilor sale, Ada i Sella. Ascultati glasul meu,
femeile lui Lameh, bgati in urechi cuvintele mele, c brbat am omorat
spre ran mie i tanr spre vtmare mie, c de apte ori s-a pedepsit pentru
Cain, iar pentru Lameh de apte:eci de ori cate apte.
Locul acesta a Iost tlcuit n Iel si chip, dar cea mai simpl deslusire este
cea a SIntului Ioan Gur de Aur, care zice c aici se arat glasul constiintei n
Lameh, ce si-a mrturisit pe Iat pcatul si s-a socotit vrednic de mai mare
pedeaps dect Cain (Iiindc el vzuse de-acum pedeapsa lui Cain pentru
vina de a ucide).
268

4, 25-26 Si a cunoscut Adam pre Eva, femeia sa, i :mislind a nscut
fiu, i a chemat numele lui Sith, :icand. Ridicatu-mi-a Dumne:eu alt s
mant in locul lui Abel, pre care l-a omorat Cain. Si lui Sith i s-a nscut fiu,
i i-a pus numele lui Enos, acesta a ndfduit a chema numele Domnului
Dumne:eu.
Aici textul se rentoarce la descendenta principal a lui Adam (prin care
se va scrie cartea neamului Mntuitorului). Sith nseamn ,nlocuitor".
n ebraic versetul 26 este diIerit: ,Atunci au nceput oamenii a chema
numele Domnului". Ambele variante par s arate nceputul unei nchinri
mai ornduite ctre Dumnezeu, legat de numele lui Enos; iat si pricina
pentru care urmasii lui Sith sunt numiti n capitolul sase ,Iiii lui Dumnezeu".
3. Neamurile Patriarhilor de la Adam., prin Sith, pan la Noe
!i ..':J
5, 1-21 Aceasta este cartea facerii oamenilor, in care :i a fcut Dumne
:eu pre Adam., dup chipul lui Dumne:eu l-a fcut pre el, brbat i femeie
i-a fcut pre ei i i-a binecuvantat. Si au chemat numele lui Adam, in :iua in
care i-a fcut pre ei. Si a trit Adam dou sute i trei:eci de ani i a nscut
fiu dup chipul i asemnarea sa i a numit numele lui Sith. Si au fost :ilele
lui Adam, care le-a trit dup ce a nscut pre Sith, ani apte sute, i a ns
cut fii i fiice. Si au fost toate :ilele lui Adam, care le-a trit, nou sute i
trei:eci de ani, i a murit. Si a trit Sith ani dou sute i cinci, i a nscut
pre Enos. Si a tri Sith dup ce a nscut pre Enos ani apte sute i apte, i
a nscut fii i fiice. Si au fost toate :ilele lui Sith ani nou sute i doispre
:ece, i a murit. Si a trit Enos ani o sut i nou:eci, i. a nscut pre Cai-
nan. Si. a trit Enos dup ce a nscut pre Cainan ani apte sute cincispre
:ece, i. a nscut fii i fiice. Si au fost toate :ilele lui Enos ani nou sute
cinci, i a murit. Si a trit Cainan ani o sut apte:eci, i a nscut pre Ma-
leleil. Si a trit Cainan dup ce a nscut pre Maleleil ani apte sute patru
:eci, i a nscut fii i fiice. Si au fost toate :ilele lui Cainan ani nou sute
2 6 8 r T ` , - , . , . , , ~ , , ,
;
- * * " ; . w w . - u ; \
1
SI. Ioan Gur de Aur, ibid, 20, 2, pp. 236-239.
149
:ece, i a murit. Si a trit Maleleil ani o sut ase:eci i cinci, i a nscut pre
Iared. Si a trit Maleleil dup ce a nscut pre Iared ani apte sute trei:eci, i a
nscut fii i fiice. Si au fost toate :ilele lui Maleleil ani opt sute nou:eci i
cinci, i a murit. Si a trit Iared ani o sut ase:eci i doi, i a nscut pre Enoh.
Si a trit Iared dup ce a nscut pre Enoh ani opt sute, i a nscut fii i fiice. Si
au fost toate :ilele lui Iared ani nou sute ase:eci i doi, i a murit. Si a tri
Enoh ani o sut ase:eci i cinci, i a nscut pre Mathusala.
Pasajul acesta ne pune mai multe ntrebri.
1. Toti Patriarhii de la nceput au trit nou sute de ani sau pe aproape,
ceea ce e de nenchipuit pentru noi, care cu mare greutate ajungem la optzeci
sau nouzeci de ani, lucru statornicit pentru omenire nc nainte de vremurile
Psalmistului David. Critica rationalist e ispitit aici s ,reinterpreteze" textul.
Dar toti SIintii Printi l primesc ntocmai cum este scris: oamenii din vremile
acelea, n primele veacuri de dup Iacere, erau cu adevrat Ioarte deosebiti
trupeste de noi. n capitolul trei am vorbit putin despre climatul lumii de
dinainte de Potop, cnd nu exista curcubeu din pricina triei de abur ce
ncingea pmntul, dnd un climat temperat si Iiltrnd radiatia vtmtoare.
Pe-atunci viata era cu adevrat deosebit (si chiar Raiul era nc vizibil, asa
cum am vzut), iar dac lsm deoparte prejudectile dobndite din ilustratiile
cu primitivii locuitori ai pesterilor din epoca de piatr, nu avem nici un motiv
s nu acceptm acest Iapt.
,2. A doua ntrebare priveste genealogia nssi: de ce era att de nsemnat,
nct s Iie pstrat ? ntruct teoria evolutiei are nevoie de cteva sute de mii
de ani de istorie a omenirii, criticii rationalisti sunt siliti s reinterpreteze
genealogia de Iat, Iie aIirmnd c n ea se cuprind intervale de mii de ani, Iie
cel putin c unii dintre Patriarhi nu au Iost nicidecum persoane reale, ci
simple nume semniIicnd epoci ntinse. Dac este asa, atunci desigur c nu
avem aici nici un Iel de genealogie.
ns SIintii Printi aIirm ntr-un glas c lista de nume chiar este o genea-
logie, Iiind nsemnat nu doar pentru c pstreaz amnunte despre istoria
timpurie a omenirii, ci mai ales Iiindc este genealogia lui Hristos. ntreaga
genealogie a lui Hristos este dat la Luca, capitolul 3 (cci capitolul 1 de la
Matei o duce numai pn la Avraam), iar Printii se ngrijesc mult s pun n
rnduial orice aparente nepotriviri n privinta numelor (de pild SIntul
Grigorie Teologul, n Omilia sa pe aceast tem), astIel nct s o pstreze ca
o genealogie precis. Avem de ales: s Iim de partea Scripturii si a SIintilor
Printi, sau de partea criticilor rationalisti moderni ce-si scot ntelepciunea din
speculatiile savantilor moderni (si nicidecum din Iaptele concrete).
3. Din numrul de ani artat aici (si n pasajele urmtoare din Cartea Fa-
cerii) este cu putint s se socoteasc vrsta omenirii. Potrivit ciIrelor din
textul Jechiului Testament dup Septuaginta, ne aIlm n anul 7490 de la Ia-
150
VIATA N AFARA RAIULUI
cerea lui Adam.
269
n textul ebraic numerele diIer putin, dnd un total al
vrstei omenirii mai mic cu peste o mie de ani. Printii nu s-au tulburat nici-
cnd de aceast deosebire (de pild, Fericitul Augustin o explic n Cetatea lui
Dumne:eu ca pe un lucru de mai mic nsemntate)
270
, dar accept Ir discutie
att vrsta mare a primilor Patriarhi ct si vrsta aproximativ a omenirii de
patru pn la cinci mii de ani la nasterea lui Hristos (de Iapt, cu putin peste 5
500 de ani, conIorm textului din Septuaginta).
271

4. ncepnd cu capitolul cinci din Cartea Facerii urmrim istoria celui
care se poate numi de acum ,poporul ales": un popor aIierosit lui Dumnezeu,
care transmite predania adevratei nchinri si evlavii, pregtindu-se ca n
Iinal s nasc pe Messia cel Igduit. Deci despre urmasii lui Cain nu ni se
mai spune mare lucru; ei nu sunt poporul ales. ns urmasii lui Sith sunt -chiar
dac si ei pn la urm au deczut si au Iost nimiciti, n aIar de un singur om,
Noe, si cu Iiii si. , . . , . , . . . . , , .n~nnn, n .~
v
..-/.,..
269
Adic n 1982, n cea de-a doua parte a cursului despre Facere tinut de Printele SeraIim,
(n. ed.)
270
CI. Fericitul Augustin, Cetatea lui Dumne:eu 15, 13. n alt loc din Cetatea lui Dumne:eu,
carte scris ntre 413-426 d. H., Fericitul Augustin scrie: ,S lsm deoparte speculatiile
oamenilor care nu stiu ce spun cnd vorbesc despre Iirea si obrsia neamului omenesc... Ei
sunt amgiti de acele scrieri cu totul mincinoase ce sustin a da istoria mai multor mii de ani,
desi, dac se calculeaz dup scrierile sIinte, aIlm c nu au trecut nici 6000 de ani" ]Cetatea
lui Dumne:eu 12, 10). Augustin continu spunnd c vechea cronologie greceasc ,nu dep
seste adevrata socoteal a duratei lumii care e dat n scrierile noastre, cu adevrat sIinte
(adic n Scripturi)", (n. ed.)
271
Cele mai t impurii nsemnri crestine despre vrsta lumii potrivit cronologiei biblice
apartin lui TheoIil (115-181 d.H.), al saselea episcop al Antiohiei de la Apostoli, n scrierea
sa apologetic To Autolycus, si lui Iulie AIricanul (200-245 d.H.), n lucrarea Cele cinci crti
despre cronologie. Amndoi acesti scriitori crestini timpurii, urmnd textul Jechiului Testa
ment din Septuaginta, au determinat vrsta lumii la 5530 de ani n momentul nast erii lui
Hristos. Calculul bizantin obisnuit, derivat tot din Septuaginta, aseza data Iacerii lumii n
anul 5508 .H. Aceast dat, care a suIerit mici revizuiri nainte de a Ii deIinitivat n veacul
al saptelea, a slujit ca punct de pornire pentru Calendarul Imperiului Bizantin si al Bisericii
Ortodoxe Rsritene, Iiind cunoscut ca Era mprteasc Constantinopolitan de la Iacerea
lumii. Biserica Rsritean a evitat Era Crestin, ntruct data nasterii lui Hristos era contro
versat la Constantinopol nc din veacul al patrulea (vezi E..I. Bickerman, Chronology of
the Ancient World, Corneli University Press, Ithica, NY, 1968, p. 73; E.G. Richards, Map-
ping Time, OxIord University Press, 1998, p. 107; V. Grumel, La Chronologie, Paris, 1958,
p. 62; si Jack Finegan, Handbook of Bibli cal Chronology, Hendrickson Publ., Peabody,
Mass., 1998, p. 108). Cnd Rusia a primit crestinismul ortodox de la Bizant, ea a mostenit si
Calendarul Ortodox ntemeiat pe data Iacerii lumii. Facerea lumii a Iost Iolosit ca punctul
de plecare al calendarului Imperiului Rusesc pn la reIormele occidentalizante ale lui Petru
I, la nceputul veacului al optsprezecelea (vezi N. Riasanovski, A History of Russia, OxIord
University Press, 1977, p. 244), si nc st la temelia calendarelor ortodoxe traditionale pn
astzi. Printele SeraIim scrie c ,chiar si Printii cei mai mistici", precum SI. Isaac Sirul,
accept Ir discutie ntelegerea de obste a Bisericii c lumea a Iost Icut ,mai mult sau mai
putin" pe la 5 500 .H. (n. ed.)
151
5, 22-24 Si bine a plcut Enoh lui Dumne:eu, i dup ce a nscut pre
Mathusala a trit Enoh dou sute de ani i a nscut fii i fiice. Si au fost
toate :ilele lui Enoh ani trei sute ase:eci i cinci. Si bine a plcut Enoh lui
Dumne:eu i nu s-a aflat, pentru c l-a mutat pre dansul Dumne:eu.
Despre Enoh SIntul Pavel zice asa: Prin credint Enoh s-a mutat ca s nu
va: moarte, i nu s-a aflat, pentru c l-a mutat pre el Dumne:eu, c mai
inainte de mutarea lui a fost mrturisit, c a bine plcut lui Dumne:eu (Evr.
11, 5). Predania patristic este unanim zicnd c Enoh, care asa de mult a
plcut lui Dumnezeu nct nu a murit, ci s-a mutat viu n Rai, se va ntoarce la
sIrsitul lumii, mpreun cu Ilie care a Iost nltat de viu la ceruri, spre a
propovdui a Doua Venire a lui Hristos; atunci vor muri ca mucenici,
urmnd a Ii nviati dup trei zile si jumtate (Apoc. 11).
5, 25-6, 1 Si a trit Mathusala ani o sut opt:eci i apte, i a nscut pre
Lameh. Si a trit Mat husala dup ce a nscut pre Lameh ani apte sute
opt:eci i doi, i a nscut fii i fiice. Si au fost toate :ilele lui Mathusala,
care Ie-a trit, ani nou sute ase:eci i nou, i a murit. Si a trit Lameh
ani o sut opt:eci i opt, i a nscut fiu. Si a chemat numele lui Noe, :icand.
Acesta va face s odihnim de lucrurile noastre i de neca:urile mainilor
noastre i de pmantul care l-a blestemat Domnul Dumne:eu. Si a trit La
meh dup ce a nscut pre Noe ani cinci sute ase:eci i cinci, i a nscut fii
i fiice. Si au fost toate :ilele lui Lameh ani apte sute cinci:eci i trei, i a
murit. Si era Noe de cinci sute de ani, i a nscut Noe trei feciori. pre Sim,
pre Ham i pre Iafeth. Si a fost cand au inceput oamenii a se inmulti pre
pmant i li s-au nscut lor fiice.
Versetele acestea cuprind genealogia omenirii pn la Noe - ntreaga
omenire de pn la Potopul ce a avut loc cam la dou mii de ani dup Iacere.
Dnd Iiului su numele de Noe, care nseamn ,odihn", Lameh a prorocit c
n zilele lui va Ii sIrsitul pcatelor omenirii - Potopul.
- 4. Stricciunea omenirii uuu ` '
6, 2-3 J:and fiii lui Dumne:eu pre fiicele oamenilor c erau frumoase,
i-au luat lor femei din toate care au ales. Si a :is Domnul Dumne:eu. Nu va
rmanea Duhul meu in oamenii acetia in veac, pentru c trupuri sunt, i
vor fi :ilele lor o sut i dou:eci de ani.
n sens patristic, ,Iiii lui Dumnezeu" erau urmasii lui Sith, poporul ales ce
avea s se pstreze pe sine ntru virtute. Ei triau ntr-un loc nalt, de-a lungul
hotarelor Raiului. Se numeau ,Iiii lui Dumnezeu" Iiindc prin ei urma s
vin Hristos.
,Fiicele oamenilor" erau urmasele lui Cain. Ei erau poporul oprit, paria.
Trebuia ca Iiii lui Dumnezeu s se pstreze curati, neIiindu-le ngduit s se
152
W.lTrn VIATA IN AFARA RAIULUI " - - '
cstoreasc cu cei coborti din Cain. (Mai trziu, acelasi lucru apare n le-
gtur cu iudeii, care erau tinuti s rmn separati de toti ceilalti.) Trebuia ca
Iiii lui Dumnezeu s rmn osebiti, ca s poat s ajung nsctorii
Mntuitorului.
SIntul EIrem aIirm c urmasilor lui Cain li s-au nscut mai multe Iiice,
ceea ce arat stingerea neamului lui Cain si dorinta lor de a se mrita cu Iiii lui
Sith spre a-si pstra neamul. Fiii lui Dumnezeu, miscati de poIta trupeasc,
s-au deprtat de la porunca lui Dumnezeu de a rmne osebiti de toti cei care
erau ai lui Cain. Ei au czut n capcan si ntreaga omenire a ajuns deczut
- a ajuns ,trup" sau trupeasc.
272
SIntul Pavel zice: Si cei ce sunt in trup lui
Dumne:eu a plcea nu pot (Rom. 8, 8).
Cei ,o sut si douzeci de ani" nu se reIer la durata vietii omului, ci la
timpul dat pentru pocint nainte de Potop - artndu-se iarsi milostivirea
lui Dumnezeu.
273

Unii au speculat c ,Iiii lui Dumnezeu" erau Iiinte ceresti sau ngeri.
SIintii Printi cunosteau aceast interpretare, pe care au respins-o, spunnd c
ngerii nu pot naste oameni.
274
Speculatiile antice despre ngeri ce se m-
preuneaz cu oameni, ca si speculatiile moderne despre extraterestri sunt, bi-
nenteles, simple basme ntemeiate pe Iantezii desarte.
272
St'. EIrem Sirul continu, explicnd c ,Iiicele lui Cain s-au mpodobit, Icndu-se laturi
pentru ochii Iiilor lui Sith... ntreaga semintie a lui Sith... si-a pierdut mintile din pricina lor...
ntruct Iiii lui Sith intrau la Iiicele lui Cain, ei s-au ndeprtat de primele sotii pe care le lua
ser mai nainte. Atunci si acele sotii au ajuns s-si dispretuiasc nIrnarea si, din pricina
sotilor lor, au nceput ndat s lepede rusinea pe care pn atunci o pstraser de dragul
sotilor. Tocmai pentru aceast desIrnare, ce a cuprins att pe brbati ct si pe Iemei, zice
Scriptura c ii stricase tot trupul calea sa pre pmant (Fac. 6, 12)." (Talcuire la Facere).
(n. ed.)
273
SI. EIrem scrie: ,Dac se pociesc n acest timp vor Ii izbviti de mnia ce va s vie asu
pra lor. Dar de nu se pociesc, prin Iaptele lor vor chema s se pogoare |mnia| asupra lor.
Harul a druit o sut si douzeci de ani de pocint unei generatii care, dup dreptate, nu era
vrednic de pocint" (Talcuire la Facere), (n. ed.)
274
IdentiIicarea ,Iiilor lui Dumnezeu" cu ngerii sau Iiintele ceresti se ntemeia n parte pe
cartea apocriI a lui Enoh. Aceast interpretare rabinic destul de rspndit n veacul nti si
al doilea de dup Hristos poate Ii gsit la scriitorii evrei IosiI Flavius (Antichitti iudaice 1,
3) si Filon din Alexandria (Uriaii), ca si n unele scrieri gnostice (de ex. nvttura lui Va-
lentinian). Unii dintre primii scriitori crestini au primit si ei din greseal aceast interpretare.
(Vezi J. C. VanderKam si W. Adler, The Jewish Apocalyptic Heritage in Early Christianity,
Fortress Press, Minneapolis, 1996, pp. 61-88.)
Prima reIerint crestin pstrat la ,Iiii lui Dumnezeu" ca urmasi ai lui Silh se aIl n Cele cinci
crti despre cronologie a scriitorului crestin timpuriu Iulie AIricanul (200-245 d.H.). Aceast
interpretare a devenit nvttura Bisericii, Iiind asezat pe t emeiuri t eologice de ctre SI.
loan Gur de Aur (Talcuire la Facere 22, 6-7), SI. EIrem Sirul (Talcuire la Facere 6, 3; Imnele
Naterii Domnului 1, 48; Imnele despre Credint 46, 9; Imnele impotriva ere:iilor 19, 1-8 si
Imnele despre Rai 1, 11), SI. loan Cassian (Convorbiri 8, 20-21), Fer. Augustin (Cetatea lui
Dumne:eu 15, 23), SI. Grigorie Palama (Despre tiinta fireasc i cea teologic 62), SI.
Athanasie (Patru Cuvinte impotriva arienilor), SI. Chirii al Alexandriei etc. (n. ed.)
153
6, 4 Si. erau uriai pre pmant in :ilele acelea, i dup aceea cand intrau
fiii lui Dumne:eu la fiicele oamenilor i le nteau lor, aceia erau uriaii cei
din veac, oamenii cei numiti. t u au-mv :
Prin ,uriasii" de aici nu e nevoie s ntelegem niste oameni enormi. Potrivit
SIntului EIrem, urmasii lui Sith, neamul ales, erau nalti si bine Icuti, pe cnd
urmasii lui Cain, cei blestemati, erau piperniciti.
275
Cnd cele dou neamuri
s-au amestecat, a predominat statura nalt a sithitilor. Statura ,urias" a
brbatilor - urmasii lui Sith - nainte de Potop pare a Ii unul dintre atributele
omenirii ce s-a pierdut o dat cu noile conditii climatice ale lumii
de dup Potop. IX t`'i/i
;
!i; 'X * '-`ìH'Ji:
Poate c acesti ,uriasi", cu Iaptele lor de vitejie (nItisate, poate, n luptele
cu urmasii lui Cain) stau la obrsia ,zeilor" din legendele de mai trziu ale
Greciei si ale altor tri.
'Ii
' u II ' f I
) . A
i . ' i ' ' u . 1 ' II,
Ir.
' ' ' ' a -f a. . , i
r
' i i f t '
275
St'. EIrem explic cum s-a ajuns aici: ,Casa lui Cain, deoarece pmntul Iusese blestemat s
nu le mai dea puterea sa, dobndea recolte putine, Ir putere, la Iel cum astzi unele
grunte, Iructe si ierburi dau putere, iar altele nu. Fiindc n acea vreme ei erau blestemati si Iii
ai celor blestemati, trind n pmntul blestemat, adunau si mncau roade nehrnitoare, iar
cei ce le mncau erau lipsiti de putere, la Iel ca hrana lor. Iar Sithitii, pe de alt parte, Iiind
urmasii celui binecuvntat (Sith) si trind n pmntul aIlat la hotaiul desprtiturii Raiului,
recolta lor era mbelsugat si plin de putere. Tot asa erau si trupurile celor ce mncau
aceste roade tari si puternice" (Talcuire la Facere), (n. ed.)

Z~n
.
~ - s. ' u: :~u./V; CAPn'OLULOPT
; ;
: -uu. r
;
; *:
Potopul
(Facere 6,- , 22)
6, 5-7 /ara v:and Domnul Dumne:eu c s-au inmultit ruttile oamenilor
pre pmant i cum. c fiecare cuget in inima sa cu deadinsul la viclenii in
toate :ilele, i a socotit Dumne:eu c a fcut pre om pre pmant, i. s-a cit. Si
a :is Dumne:eu. Pierde-voi pre omul pre care l-am fcut de pre fata
pmantului, de la om pan la dobitoc i. de la cele ce se tarsc pan la
pasrile cerului, cci m ciesc c i-am fcut pre ei.
Aici istorisirea subliniaz universalitatea rului, care cuprindea si tineri si
btrni deopotriv (ntocmai ca n zilele noastre). Desigur c Dumnezeu nu
,se cieste" c a Icut pe om - aceasta este doar o adaptare la ntelegea noastr
pmnteasc. El hotrste doar s pedepseasc pe oameni si s pun un nou
nceput prin dreptul su Noe, care trebuia s devin un Iel de nou Adam. Asa
cum ntreaga zidire a Iost Icut pentru om si are s se rennoiasc o dat cu el la
sIrsitul lumii, cnd va Ii un cer nou si un pmnt nou, la Iel si pieirea zidirii are
loc mpreun cu oamenii cei nelegiuiti din vremea lui Noe.
6, 8-10 Dar Noe a aflat har inaintea Domnului Dumne:eu. Acestea sunt
naterile lui Noe. Noe, om drept, desvarit fiind intru neamul su, a
bine-plcut lui Dumne:eu Noe. Si a nscut Noe trei feciori, pre Sim, pre Ham
i pre Iafeth.
Printii arat ndeosebi ct de mare era virtutea lui Noe spre a Ii asa de
desvrsit n mijlocul unei generatii stricate - deci este cu putint ca si noi s
Iim virtuosi, chiar trind n asemenea vremi deczute cum sunt ale noastre.
Observnd Iaptul c Noe a avut doar trei copii (pe cnd Adam si ceilalti
Patriarhi au avut poate sute), Printii ne ndreapt privirile spre curtia lui
Noe care se nIrna chiar de la legiuitul pat al nuntii.
6, 11-13 Si se stricase pmantul inaintea lui Dumne:eu, i se umpluse de
nedreptate. Si a v:ut Domnul Dumne:eu pmantul, i era stricat, pentru c
ii stricase tot trupul calea sa pre pmant. Si a :is Domnul Dumne:eu lui
Noe. Sfaritul a tot omul vine inaintea mea, c s-a umplut pmantul de ne-
dreptate de la danii, i iat voi pierde pre ei i pmantul.
Aici, arat SIntul loan Gura de Aur, Dumnezeu vorbeste lui Noe Iat
ctre Iat despre planul su pentru omenire. Parc i-ar spune lui Noe: ,Att
155
CARTEA FACERTI, CREAREA LUMTI $I OMUL NCEPUTURILOR
de mult s-a nmultit pcatul, c s-a revrsat si a umplut de rutate tot pmntul.
De-aceea am s-i pierd si pe ei si pmntul. ntruct ei, prin Iaptele lor
nelegiuite, lundu-o nainte, s-au dus pe ei nsisi la pieire, de aceea aduc peste ei
prpd desvrsit si-i pierd si pe ei si pmntul, pentru ca pmntul s poat
primi curtire, ca s se curteasc de murdria attor pcate."
276
Apoi Dumnezeu
porunceste lui Noe s-si Iac o corabie.
6, 14-16 Iar tuf tie corabie din lemne neputre:itoare in patru muchii,
desprtituri vei face prin corabie i o vei smoli pre dinluntru i pre dinafa
r cu smoal. Si aa vei face corabia. de trei sute de coti va fi lungimea co
rbiei i de cinci:eci de coti ltimea i de trei:eci de coti inltimea ei.
Stramtand-o vei face corabia, i deasupra de un cot o vei sfari, i ua co
rbiei vei face in coaste, i cmri cate cu dou i cate cu trei randuri de
poduri vei face intr-insa. u~ , , ,,.., , . , , , , .....-..., .'
Cotul este distanta de la cot pn la captul palmei, deci cam 46 de centi-
metri. AstIel, corabia, potrivit acestor msuri, ar Ii Iost cam de 138 m lungime,
23 m ltime si 13,80 m nltime. Aceasta arat c era un Iel de alctuire Ioarte
neobisnuit, cam ca o luntre mare - o luntre rectangular, cu trei dimensiuni -
avnd singurul rol de a tine deasupra apei pe Noe cu copii si si cu animalele n
timpul Potopului. Aceasta vrea s nsemne c urmeaz un potop ce va nimici
totul, si numai cei rmasi n corabie vor Ii izbviti.
Ne putem, desigur, nchipui ct de mult i-a luat lui Noe construirea corbiei,
trind n mijlocul unei generatii stricate. Oamenii erau asezati cu totii ntr-o
regiune destul de restrns, astIel c, probabil, toat lumea stia despre ea. La
Iel, ne putem nchipui rspunsul lor cnd Noe, ncepnd a construi o barc de
138 de metri lungime, le spunea: ,Aveti grij, vine un potop urias". Probabil c
si-au chemat vecinii, artndu-i cu degetul pe oamenii aceia ,smintiti" si
rznd de ei; iar copii lor probabil c aruncau cu pietre. Dreptii ascultau de voia
lui Dumnezeu, iar oamenii rdeau.
Trebuie deci s Ii Iost ceva destul de ciudat ca un drept s primeasc o
astIel de porunc; aceasta ne arat c el era n strns legtur cu Dumnezeu.
Asemeni lui Avraam, care, mai trziu, avea s Iie gata s-si omoare propriul
Iiu Iiindc stia c Dumnezeu i-a vorbit, la Iel si Noe, care era drept, vorbind
direct cu Dumnezeu, s-a supus poruncii care i s-a dat. nssi constructia unei
astIel de structuri imense - care a luat o bun parte din cei o sut douzeci
de ani dati oamenilor spre pocint - urma s slujeasc oamenilor drept
semn de avertizare asupra catastroIei ce se pregtea. \,t. ,Y V~
:

6, 17-18 57 iat Eu voi aduce potop de ap pre pmant, ca s strice tot
trupul in care este suflet viu sub cer, i oricate vor fi pre pmant vor muri.
276
156
HODii-hV;";-- /. POTOPUL .'
Si voi pune legmantul meu cu tine, i vei intra in corabie, tu i feciorii ti i
femeia ta i femeile feciorilor ti cu tine.
Dumnezeu i descoper ce urmeaz s Iac cu omenirea si aseaz legmnt
cu Noe - tem ce apare statornic de-a lungul istoriei sIinte: Dumnezeu Iace o
ntelegere cu alesii Si. Dumnezeu mplineste voia Sa pe pmnt nu prin
cuvntul s se fac, nu doar spunnd cu cuvntul c asa trebuie s Iie, ci gsind
un drept care s i se supun. Dumnezeu rnduieste ca oamenii s svrseasc
lucrarea Sa pe pmnt.
Fiii lui Noe au Iost luati n corabie, spune SIntul Ioan Gur de Aur, nu
Iiindc ar Ii Iost la Iel de virtuosi ca Noe (desi se pzeau de relele vremii lor), ci
pentru Noe, ntocmai cum tovarsii de cltorie ai SIntului Pavel au Iost
izbviti mpreun cu el cnd s-a scuIundat cu corabia (Fapte 27, 22-24).
6, 19-22 Si din toate dobitoacele i din toate cele ce se tarsc i din toate
fiarele i din tot trupul, cate dou din toate s iei in corabie, ca s le hr
neti cu tine, parte brbteasc i femeiasc s fie. Si. din toate pasrile cele
:burtoare dup fel i din toate dobitoacele dup fel i din toate viettile ce
se tarsc pre pmant dup felul lor, cate dou din toate vor intra la tine s
se hrneasc impreun cu tine, parte brbteasc i femeiasc. Si tu s-ti
iei din toate bucatele de care mancati, i. vei aduna la tine, i. vor fi tie i lor
de mancare. Si fcu Noe toate, cate a poruncit lui Domnul Dumne:eu, aa a
fcut.
Aici Noe trebuie s pun hrana n corabie: hran vegetal, cu care avea s
hrneasc si animalele. Ea trebuia s Iie nmagazinat n marile desprtituri
din corabie. Din nou, ne putem nchipui batjocurile la care l-au supus con-
temporanii si pentru o astIel de pregtire aparent nebuneasc - totusi Noe
s-a supus lui Dumnezeu Ir crcnire: iat, cu adevrat, un om drept, pentru
care cele dumnezeiesti vin nti, iar prerile omenesti la urm. Iat o pild
nsuIletitoare pentru noi, cei din aceste zile stricate.
7, 1-3 Si a :is Domnul Dumne:eu ctre Noe. Intr tu i toat casa ta in
corabie, c pre tine te-am v:ut drept inaintea mea in neamul acesta. Si din
dobitoacele cele curate ia cu tine inluntru cate apte, parte brbteasc i
femeiasc, iar din dobitoacele cele necurate cate dou, parte brbteasc
i femeiasc. Si din pasrile cerului cele curate cate apte, parte brbteas
c i femeiasc, i din toate pasrile cele necurate cate dou, parte brb
teasc i femeiasc, ca s pstre:i smanta peste tot pmantul.
SIntul Ioan Gur de Aur ntreab cum stia Noe deosebirea ntre animalele
,curate" si ,necurate" nainte de legea lui Moisi, cnd s-a Icut aceast
deosebire; si rspunde: prin ntelepciunea pus de Dumnezeu n Iirea lui.
277

Ibid., 24,, t~. 295.
157
Si de ce trebuia s Iie cte sapte perechi din animalele curate si cte dou
perechi din toate celelalte ? SIntul Ioan Gur de Aur ne d rspunsul vdit: ca
Noe s poat aduce jertI cnd se va termina Potopul, Ir s nimiceasc
vreuna din perechi. Si ntocmai asa a si Icut (Fac. 8, 20). Mai avea nevoie si de
animale de mncare, Iiindc ndat dup Potop Dumnezeu i d porunca s
mnnce carne.
Poate c motivul mncrii de carne a Iost acela c, dup Potop, cnd Ie
restrele cerului erau deschise, predomina, pe ct se pare, o stare atmosIeric
cu totul nou. De asemenea, cum sugereaz Printii, n acea vreme omul
ajunsese mai jos, mai czut. -u i, uu' u .. *. n.n ' i . i r - .
:
-. ~; i-uu..,?u'-Amn
, 4-9 C inc apte :ile i eu voi aduce ploaie pre pmant patru:eci de
:ile i patru:eci de nopti, i voi pierde de pre fata pmantului tot ce via:,
care am fcut. Si a fcut Noe toate, cate a poruncit lui Domnul Dumne:eu.
Iar Noe era de ase sute de ani, i potop de ap s-a fcut pre pmant. Si a
intrat Noe i feciorii lui i femeia lui i femeile feciorilor lui cu dansul in
corabie, pentru apa potopului. Si din pasrile cele curate i din pasrile
cele necurate i din dobitoacele cele curate i din dobitoacele cele necurate i
din fiare i din toate cele ce se tarsc pre pmant, cate dou din toate au intrat
la Noe in corabie, parte brbteasc i femeiuc, precum a poruncit
Dumne:eu lui.
Criticii rationalisti moderni au, desigur, mari probleme cu ntreaga poveste
a lui Noe si a corbiei. Cum putea oare s existe un vas suIicient de mare ca s
tin cte dou din toate Ielurile de Iiinte (desigur, cu exceptia pestilor,
insectelor si altor creaturi, ce erau n stare s supravietuiasc singure), si
cum ar Ii putut acestea s Iie adunate laolalt din ntreaga lume ?
n privinta mrimii corbiei (care, cum am spus, avea cam 138 m lungi
me, 23 m ltime si 13,80 m nltime), o estimare modern a descoperit c un
astIel de vas, mprtit n sapte niveluri, cum aIirm textul, putea s tin cu
usurint cte dou din toate Ielurile de animale care triesc astzi, rmnnd
si spatiu n plus.
278
" ~
Unii rationalisti spun c animalele de pe alte continente, de pild
America, nu ar Ii putut s vin pe corabie. ns, dac Potopul a Iost o ca-
tastroI mondial, asa cum l descrie Facerea n versetele urmtoare, nu
putem sti cum arta pmntul nainte de el; poate continentele pe care le
cunoastem au Iost Iormate chiar de Potop si de procesel e geologi ce care au
actionat de atunci ncoace. Nu stim: probabil c pe atunci exista un singur
continent. ' -. nn/. nnn
278
Vezi John Woodmorappe, Noahs Ark. A Feasibility Study (Arca lui Noe. Studiu de
fe:abilitate), Institute Ior Creation Research, El Cajon, CaliIornia, 1996 (n. ed.).

ui-JIL.;.r- :"U"MI .}U~. POTOPUL ~~ .HS-.- V ;Y
T
K;
Cum au venit animalele ? Binenteles, le-a trimis Dumnezeu. Textul nu ne
spune cum c Noe le-ar Ii prins si le-ar Ii silit s intre n corabie; ele doar au
intrat.
29
Printii nteleg aceasta destul de simplu si realist. SIntul EIrem scrie:
,Chiar n acea zi au nceput s vin eleIanti de la rsrit, maimute si puni
de la miazzi, alte dobitoace s-au adunat de la apus si altele s-au grbit s
vin de la miaznoapte. Leii si-au prsit tuIisurile, Iiarele cele cumplite au
iesit din desis, cerbii si asinii slbatici au iesit din slbticia lor, Iiarele
stncilor s-au adunat din munti. Oamenii din zilele lui Noe s-au ngrmdit
la o asemenea priveliste nemaivzut, dar nu spre pocint, ci s se desIete
vznd cum sub ochii lor intrau n corabie lei, urmati ndat, Ir Iric, de
bivolii ce zoreau cutndu-si adpost alturi de ei, cum intrau mpreun lupii si
oile, soimii si vrbiile, vulturii si porumbeii."
280
Cu alte cuvinte, trebuie s Ii
Iost ceva cu totul spectaculos. Privitorii trebuie c se minunau: ce oare se
ntmpl ? Nu le-a trecut prin gnd c avea loc un lucru supraIiresc, care s-i
mping la pocint. Desigur, savantii rationalisti resping aceast istorisire
ca Iiind plin de minuni; dar de ce nu ar exista si aici minuni, cum exist
totdeauna cnd Dumnezeu lucreaz cu dreptii ? Noe este ca un al doilea
Adam, n Iata cruia Iiarele slbatice se Iac blnde si asculttoare.
Iat si pricina pentru care animalele nu se atacau unul pe altul. Asa cum n
prezenta lui Adam, care era un om drept, animalele erau n pace unul cu altul,
la Iel era si cu Noe. n Ortodoxie exist ideea de prepodobmi, de sInt care s-a
Icut asemenea lui Adam celui nti-zidit. n prezenta unui astIel de om drept
animalele care sunt n mod Iiresc vrjmase triesc n bun ntelegere. Vedem
multe exemple de acest Iel n Vietile SIintilor, pn n vremurile apropiate de
noi. SIntul SeraIim din Sarov si SIntul Pavel din Obnora, n Rusia, si SIntul
Gherman n America, sunt doar cteva exemple.
281
SIintii Printi spun c
tocmai aceasta s-a ntmplat cu Noe. Leul nu mnca mielul Iiindc Noe era un
om drept. Cnd apare un om drept, legile Iirii se schimb. Una dintre
principalele obiectii ale rationalistilor este universalitatea Potopului; multi
spun: ,Exist relatri despre potopuri babiloniene pe la anul 3000 .H. Trebuie
s se Ii produs un potop local n zona Babilonului. Nn putea s aib loc un
potop pe ntreg pmntul !"
282
Dar de ce s nu se poat ? Dumnezeu a Icut
ntregul pmnt; Dumnezeu poate s nimiceasc ntregul pmnt. De ce s nu
Iie un potop peste tot pmntul ? Din Ielul cum este de-
279
Grecii au obiceiul de a bate toaca, cu care cheam oamenii la Utrenie, le Iel ca Noe iesind
si chemnd animalele n corabie.
280
281
Vezi Dr. Joanne SteIanatos, Ani mals and Man. A state of Blessedness, Light and LiIe
Publishing Co., Minneapolis, 1992,
282
Este ceea ce sustin att ,evolutionistii crestini" ct si cei mai multi dintre adept ii ideii
unui pmnt vechi sau ai unui creationism progresiv, (n. ed.)
159
scris n Scripturi, este limpede c e vorba tocmai de acesta. Potopul descris n
versetele urmtoare, cnd ,s-au desIcut toate izvoarele adncului si
jgheaburile cerului s-au deschis" (am vorbit despre sIrmarea triei si slo-
bozirea apelor de sus n capitolul trei), este o catastroI cosmic de proportii
uriase. n acelasi timp aveau loc, nendoielnic, eruptii vulcanice, apa subteran
iesea aIar si se ntmplau tot Ielul de Ienomene spectaculoase, ceea ce ar
explica existenta muntilor nalti de astzi. Potopul nu trebuia neaprat s
treac de vrIul Everest, la 9000 de metri; vrIul Everest putea s Ii aprut
dup aceea. Se poate ca nainte de Potop muntii s Ii Iost destul de josi, poate
de cteva sute de metri, n loc de 9000 de metri nltime.
Scriptura descrie apele Potopului ca Iiind de cincisprezece coti deasupra
muntilor celor mai nalti. Dac era doar un potop local, cum puteau s Iie
inundatii att de nalte n zona Babilonului, Ir s acopere ntreg pmntul ?
Iar dac a Iost numai un potop local, de ce nu i-a spus Dumnezeu lui Noe doar
s prseasc tinutul din timp ? De ce 1-a pus s construiasc corabia ? Noe
putea s Iug din tinutul Potopului asa cum Lot a Iugit din Sodoma.
Pe deasupra, la sIrsitul Potopului Dumnezeu Igduieste c nu va mai
lsa vreodat o asemenea catastroI universal (Fac. 9, 11). Au mai Iost, de-
sigur, mari inundatii locale de mai multe ori dup aceea, dar niciodat un
potop universal.
283

n crti romano-catolice unii savanti moderni declar: ,Trebuie s Ii rmas
ctiva oameni si n alte prti ale lumii. Noe era doar un simbol al acestui
stadiu al umanittii." Dar dac Potopul nu a Iost universal, sau cel putin au
mai existat si alti supravietuitori umani n aIar de Noe si Iamilia lui, atunci
relatarea sa biblic nu mai are nici un rost sau nteles. Esenta celor relatate aici
este nceputul cu totul nou al omenirii, ce are loc o dat cu el.
284

n ultimii ani savantii creationisti au Icut cercetri geologice rodnice, care
arat, ntr-adevr existenta unui Potop universal n urm cu aproximativ 5000
de ani (vezi John C. Whitcomb si Henry M. Morris, The Genesis Flood).
283
Asa cum bine se stie din antologia alctuit de istoricii laici R. Andree, H. Usener si J.G.
Frazer, relatri despre un mare potop se pot gsi n vechile culturi din toat lumea, pe toate
continentele. n majoritatea acestor povestiri potopul este urmarea pcatelor omenirii czute,
vechea lume este acoperit de ape, sunt salvati doar ctiva oameni si animale, lund apoi
Iiint o nou lume (cI. Mircea Eliade, A History ofReligious Ideas, voi. 1, University oI Chi
cago Press, 1978, pp. 63-64). Printre cele mai interesante povestiri despre potop se numr
cele ale aborigenilor australieni, care sunt pline de paralele izbitoare cu relatarea din Facere
(vezi Howard Coates, ,Australian Aboriginal Flood Stories" si ,Aboriginal Flood Legend",
n Creation Ex Nihilo, voi. 4, nr. 1 si 3). Dup cum scrie John Mackay n Creation Ex Nihilo,
rspndirea aproape universal a povestirilor paralele despre Potop ,aduce Iascinante dovezi
circumstantiale despre Iaptul c strmosul comun al aborigenilor, al evreilor si al tuturor
raselor moderne de oameni a Iost Noe". (n. ed.)
284
Apostolul Petru arat limpede c Potopul a Iost universal atunci cnd scrie: Prin care lumea
cea de atunci, cu ap inecandu-se, a pierit (2 Petru 3, 6). Att aici, ct si n alte pasaje din Noul
Testament reIeritoare la Potop (Mat. 24, 39; Luca 17, 27; 2 Petru 2, 5), se Ioloseste termenul
kataklysmos (catastroI, cataclism), n loc de cuvntul grecesc uzual pentru ,potop", (n. ed.)
160
m> ft:` -uUK'cDi': -u . u POTOPUL u-L; _' , ' >u u u-.,'....
7, 10 5/ a fost dup apte :ile, apa potopului s-a fcut pre pmant.
n timpul celor sapte zile toti intr n corabie, se obisnuiesc, si gsesc
locul, se rnduiesc cei nsrcinati cu hrana si se rezolv problemele practice.
SIntul Ioan Gur de Aur descrie totul ca pe o experient dur: mirosul ani-
malelor, lipsa Ierestrelor spre exterior. Noe a luat, probabil, hrana potrivit
pentru el, cu care a hrnit si animalele. A Iost, desigur, un rstimp de post,
rugciune si nevoint. Probabil c nu au mncat pe sturate. Apoi se descrie
Potopul.
7, 11-17 in anul ase sute din viata lui Noe, in luna a doua, in. dou:eci i
apte ale lunii, in :iua aceea s-au desfcut toate i:voarele adancului, i
fgheaburile cerului s-au deschis, i a c:ut ploaie pre pmant patru:eci de
:ile i patru:eci de nopti. in :iua aceea intrat-au Noe, Sim, Ham. i Iafeth,
feciorii lui Noe, i femeia lui Noe i trei femei ale feciorilor lui. cu dansul in
corabie, i toate fiarele dup fel i toate dobitoacele dup fel i toat vietatea
ce se mic pre pmant dup fel i toat pasrea :burtoare dup felul su au
intrat la Noe in corabie, cate dou, parte brbteasc i femeiasc din tot
trupul in care este suflet viu. Si cele ce intrase, parte brbteasc i femeiasc
din tot trupul au intrat, dup cum a poruncit Dumne:eu lui Noe. Si a incuiat
Domnul Dumne:eu corabia pre dinafar. Si a fost potop patru:eci de :de i
patru:eci de nopti pre pmant.
Asa cum am spus, nu era vorba doar de ploaie. Totul venea n jos din
trie, si totul se ridica de dedesubt, aducnd pmntul n aceeasi stare n care se
gsea n Prima Zi a Facerii - haos. /ti? *x .MU u \ .v\i;miw. KS , 9 .
7, 17-24 Si s-a inmultit apa i a ridicat corabia, i a inltat-o de pre p-
mant. Si cretea apa i se inmultea foarte pre pmant, i se purta corabia pre
deasupra apei. Iar apa se intrea foarte foarte pre pmant, i a acoperit toti
muntii cei inalti cari erau sub cer. De cincispre:ece coti s-a inltat apa in sus
i a acoperit toti muntii cei inalti.
2
Si a murit tot trupul ce se mica pre
pmant, al pasrilor i al dobitoacelor i al fiarelor i toat vietatea ce se
mic pre pmant, i tot omul, i toate cate aveau suflare de viat, i tot ce
era pre uscat au murit. Si a pierit tot ce era viu pre fata a tot pmantul, de la
om pan la dobitoc, i cele ce se tarsc i pasrile cerului, i s-au stins de pre
pmant, i a rmas Noe singur i. cei ce erau cu el in corabie. Si s-a inltat apa
pre pmant o sut cinci:eci de :ile.
Noe avea sase sute de ani n vremea Potopului; deci Dumnezeu a dat
omenirii numai o sut de ani si sapte zile de pocint, nu o sut douzeci de
ani, asa cum hotrse. Aceasta Iiindc, spune SIntul Ioan Gur de Aur,
oamenii se Icuser nevrednici de mai mult timp, rmnnd neclintiti chiar
285
Adic s-a nltat cincisprezece coti deasupra vrIului muntilor. '
161

cnd au vzut corabia si animalele adunndu-se n chip minunat n ea.
286
De-acum era destul de limpede c oamenii nu se pociau.
Potopul a acoperit chiar si muntii cei mai nalti cu cincisprezece coti de
ap (aproape 7 metri). SIntul Ioan Gur de Aur zice despre aceasta:
,De cincispre:ece coti s-a inltat apa in sus i a acoperit toti muntii.
Nu Ir de rost ne-a povestit acestea Scriptura, ci ca s cunoastem c s-au
necat nu numai oamenii si animalele - cele cu patru picioare si cele
trtoare -, ci si psrile cerului, si toate cele cte triesc n munte, Iiarele
adic si celelalte Iiinte."
287

Apoi zice iarsi: u .
- ,Vezi c ne vorbeste o dat, de dou ori si de mai multe ori de pr-u
pdul care a Iost, si ne spune c n-a scpat nimeni, ci toti au Iost necati
de ape, oameni si animale."
288

Dac oamenii erau att de ri, bare au pierit cu totii duhovniceste la
Potop ? Au Iost oare cu totii osnditi pe veci pentru pcatele lor sau nu ?
Scriptura ne vorbeste ndeosebi despre cei ce triau n vremea lui Noe. In 1
Petru 13, 18-20, Apostolul Petru descrie cum s-a pogort Hristos n Hades si
pe cine a vzut acolo: Pentru c i Hristos o dat pentru pcate a ptimit, cel
drept pentru cei nedrepti, ca pre noi s ne aduc la Dumne:eu omorn-du-se
cu trupul i inviind cu Duhul, intru carele i duhurilor ce erau in temnit,
pogorandu-se, a propovduit, celor ce fuseser odinioar necredincioase
cand ateptau indelung rbdarea lui Dumne:eu in :ilele lui Noe, f-candu-se
corabia intru care putine, adic opt suflete, s-au mantuit prin ap. Aceast
mantuire prin ap, zice SIntul Petru, este prenchipuirea botezului. Corabia
este chipul Bisericii, al mntuirii din rutatea lumii.
Citatul din SIntul Petru spune deslusit c Hristos s-a dus s propovdu-
iasc celor care au pierit n vremea lui Noe. Deci au avut prilejul s se ciasc,
desi trupeste muriser toti. Dup moarte, aveau dezvinovtirea c Noe nu
Iusese Hristos sau Dumnezeu nsusi, astIel c li s-a dat prilejul s-1 primeasc
pe Hristos. Acest lucru ns tinea de Iiecare suIlet n parte. Nendoielnic, unii
dintre cei morti la Potop au primit propovaduirea lui Hristos n Hades, iar altii
nu. Cnd inima omului se mpietreste, el nu-1 primeste pe Hristos chiar stiind
c trebuie s se pociasc, c este ultimul prilej. Mndria l mpiedic.
8, 1-3 Si i-a adus aminte Dumne:eu de Noe i de toate fiarele i de toate
dobitoacele i de toate pasrile i de toate viettile ce se tarsc, cate erau cu
dansul in corabie, i a adus Dumne:eu vant pre pmant, i a incetat apa. Si
s-au incuiat i:voarele adancului i fgheaburile cerului, i s-a oprit ploaia
286
2S
Ibid. 25,6, pp. 313-314.
2
-i d, p. 3. i u: u ; - >' u u> ,uu. . --/ . : . T , , V
162
-. -i.*. ;T. K-T'.:'. uu, . . . POTOPUL u V.J.'O
x
A. -i.-/s.
din cer. Si scdea apa scurgandu-se de pre pmant, i s-a imputinat apa
dup o sut cinci:eci de :ile.
Si i-a adus aminte Dumne:eu de Noe nu nseamn c l uitase ntre timp.
nseamn c Dumnezeu a tinut minte s l mntuiasc. AstIel de graiuri sunt
antropomorIice, ca noi s putem ntelege.
Potopul a continuat s creasc o sut cincizeci de zile - aproape jumtate de
an ! n tot acest timp Noe se aIla n corabie, Ir aerisire si lumin de soare. Tot
cerul era acoperit cu negur. Apoi apa a sczut vreme de o sut cincizeci de
zile. Cu totul, pmntul a Iost acoperit de ap vreme de un an. Apoi pmntul
a nceput s se iveasc, uriasele depozite subterane s-au umplut, Iormndu-se
ntreaga geograIie pe care o cunoastem acum.
8, 4 Si a e:ut corabia in luna a aptea, in dou:eci i apte de :ile ale
lunii, pre muntii Ararat.
Pn la urm s-a oprit pe muntii Ararat, adic n tinutul Araratului.
Ara-ratul are mai multe vrIuri, dar dou dintre ele sunt mai nsemnate. Ea s-a
oprit n luna a saptea, ziua a douzeci si saptea, exact la cinci luni dup ce a
nceput s plou.
8, 5 Iar apa a sc:ut pan la luna a :ecea, iar in luna a :ecea, in :iua cea
dintai a lunii, s-au ivit varfurile muntilor.
Adic corabia s-a oprit pe vrIul cel mai nalt. Celelalte vrIuri au nceput
s se vad abia dup aceea.
. . . . i . ' j . j i ri r .., n "~-T .m. ii.
8, 6-7 Si a fost dup patru:eci de :ile, deschis-a Noe fereastra corbiei, ce
o fcuse, i a trimis corbul s va: de a sc:ut apa, i ieind, nu s-a mai intors
pan cand s-a uscat apa de pre pmant.
Nu nseamn c s-a mai ntors, ci c nu a mai venit deloc napoi. -u
8, 8-14 Si a trimis porumbul dup dansul s va: de a sc:ut apa de pre
pmant. Si neafland porumbul odihn picioarelor sale, s-a intors la dansul
in corabie, c era ap peste toat fata pmantului, i tin:and mana l-a luat i
l-a bgat la sine in corabie. Si ateptand inc i alte apte :ile, iar a trimis
porumbul din corabie. Si s-a intors la dansul porumbul, ctre sear i avea in
gura sa stalpare de mslin cu frun:, i a cunoscut Noe c a sc:ut apa de pre
fata pmantului. Si ateptand inc alte apte :ile, iar a trimis porumbul, i n-a
mai adaos a se intoarce la dansul. Si a fost in anul ase sute i unul din viata
lui Noe, in luna dintai, in :iua dintai a lunii, sc:use apa de pre pmant, i a
descoperit Noe acoperiul corbiei, carele fcuse, i a v:ut c a sc:ut apa
de pre fata pmantului. Iar in luna a doua, in :iua a dou:eci i aptea, s-a
uscat pmantul.
Deci, cu totul, Noe s-a aIlat n corabie vreme de un an.
i;
''
!:
* KMI
163
Noe a trimis psrile n recunoastere. nti a trimis corbul, care nu s-a ntors
Iiindc (dup cum zice SIntul Ioan Gur de Aur) a aIlat strvuri de animale
si oameni ca s mnnce. nc nu se putea iesi n sigurant: locurile cele mai
nalte erau spurcate de strvurile de pe ele.
Apoi Noe a trimis porumbelul. Prima dat cnd a iesit, porumbelul nu a
aIlat pomi sau plante din care s mnnce. Muntii erau nc acoperiti de ml.
A doua oar porumbelul a gsit o ramur, ceea ce nsemna c arborii iesiser
de sub ap si ncepuser s creasc, dar nc nu destul spre a ntretine viata.
A treia oar porumbelul nu s-a mai ntors, Iiindc gsise conditii de viat po
trivite. Deci Noe a stiut c era vremea s ias. , . J' :!'! Ic ,'u7Ij,..:u:-*~u
8, 15-19 Si a grit Domnul Dumne:eu ctre Noe, :icand. Iei din corabie,
tu i femeia ta i feciorii ti i femeile feciorilor ti cu tine i toate fiarele, cate
sunt cu tine, i tot trupul de la pasri pan la dobitoace, i toat vietatea care
se mic pre pmant, scoate-le cu tine, i creteti i v inmultiti pre pmant. Si
a ieit Noe i femeia lui i feciorii lui i femeile feciorilor lui cu dansul, i toate
fiarele i toate dobitoacele i toat pasrea i toat vietatea ce se mic pre
pmant dup felul su au ieit din corabie.
Aici vedem n Noe chipul lui Adam. El este singurul rmas, mpreun cu
Iamilia; el trebuie s pun din nou nceput omenirii. Lui i se d aceeasi po-
runc ce s-a dat lui Adam: Creteti i v inmultiti. El s-a Icut tat al tuturor
celor care au trit dup Potop.
Observati cum Noe - chiar dac stia c ar Ii putut s ias n sigurant
acum, cci porumbelul nu s-a mai ntors - a asteptat pn ce a vorbit Dum-
nezeu. A asteptat tot timpul cu rbdare pe Dumnezeu.
8, 20-22 5/ a :idit Noe altar Domnului i a luat din toate dobitoacele cele
curate i din toate pasrile cele curate i a adus ardere de tot pre altar. Si a
mirosit Domnul Dumne:eu miros cu bun mireasm, i a :is Domnul Dum-
ne:eu socotindu-se. Nu voi adaoge mai mult a blestema pmantul pentru
lucrurile oamenilor, pentru c se pleac cugetul omului cu deadinsul spre
cele viclene din tineretile lui, deci nu voi mai adaoge a omori tot trupul viu,
precum am fcut. In toate :ilele pmantului, semntura i seceriul, frigul
i cldura, vara i primvara, :iua i noaptea nu vor inceta.
Vedem deci c, nainte de toate, Noe aduce jertI, stiind n inima sa, ase-
meni lui Abel, c se cuvine a Iace aceasta drept multumire dup ce Iusese iz-
bvit. El aduce prinos animale curate - att psri, ct si dobitoace, precum
porumbei si oi. i **h.-,~. . *, - ~ ibu~- u. u. ~v:.,; JA,-.*I . - uu
Vedem, de asemenea, cum se arat milostivirea lui Dumnezeu. Dumnezeu
vede c oamenii vor continua s Iie ri, si de aceea ngduie mncarea de
carne, potrivit strii mai joase a omenirii de dup Potop. El Igduieste ns
ca niciodat de acum s nu mai blesteme pmntul (cum a Icut lui
164
POTOPUL
Adam) ori s nimiceasc omenirea. Viata normal a pmntului czut va
continua pn la sIrsit.
Totul Iusese ucis de Potop; dar la sIrsitul lumii pmntul se va nnoi. De
Iapt, oamenii care vor tri atunci nici mcar nu vor muri. Deci ceea ce
numim ,sIrsitul lumii" nu va Ii totuna cu nimicirea sa; va Ii o preIacere a
ntregii lumi.
U"
1
` ' j. r i. - - ; n, , . . u. . u u u : / y/ J
uu' i .VU5 ' i' Vi
1
- . ' V-, u u -i\j Vu.'.u' ". V:
1

,l b:"l;"
;

:.v U.-"-.-:. H-VÌV;`.-..'.' :u CAPITOLUL NOU
*/
imprtierea neamurilor
(Facere 9, -, 26)
. Noe i Noul. Legmant al lui Dumne:eu
9, 1-2 57 a binecuvantat Dumne:eu pre Noe i pre feciorii lui i a :is lor.
Creteti i v inmultiti i umpleti pmantul i-l stpaniti pre el. Si groa:a i
frica voastr va fi. peste toate fiarele pmantului i peste toate pasrile
cerului i peste toate cate se mic pre pmant i peste toti petii mrii. sub
mainile voastre le-am dat.
Lui Noe i se d aceeasi stpnire peste ntreaga zidire cum i s-a dat lui
Adam ntru nceput.
9, 3 Si tot ce se mic, carele este viu, va fi. vou de mancare. Este prima dat
cnd Dumnezeu d porunca prin care ngduie oamenilor s mnnce carne.
9, 3-7 Ca pre nite buruieni de ierburi le-am dat vou toate. Fr numai
carne cu sangele sufletului s nu mancati. Pentru c sangele sufletelor voastre
il voi cere din mana tuturor fiarelor, i din mana fratelui omului voi cere
sufletul omului. Cel ce va vrsa sangele omului, pentru sangele aceluia
sangele lui se va vrsa, c dup chipul lui Dumne:eu am fcut pre om. Iar voi
creteti i v inmultiti i umpleti pmantul i-l stpaniti pre el.
Dumnezeu i-a dat lui Noe aceeasi porunc pe care i-a dat-o si lui Adam: s
creasc si s se nmulteasc. I-a dat hran, la Iel cum i-a dat si lui Adam, numai
c acum a ngduit s se mnnce si carnea (potrivit noilor mprejurri ale
omului dup Potop). Si la Iel cum lui Adam i s-a dat porunca s tin un post -
nemncarea din pomul cunostintei binelui si rului - la Iel si lui Noe i se d
o porunc: s nu mnnce sngele. Sngele apartine lui Dumnezeu, carnea,
omului. Tocmai de aceea, potrivit rnduielilor alimentare ale iudeilor, animalul
trebuie junghiat cu ceva ascutit, iar nu sugrumat, ca sngele s rmn
nuntru. Este ceva simbolic: sngele ce se scurge este adus prinos lui
Dumnezeu.
Porunca privitoare la snge, zice SIntul Ioan Gur de Aur, a Iost dat lui
Noe spre a se mpotrivi nclinatiei omului spre ucidere, spre a-1 Iace blnd,
ngduindu-i totusi s mnnce carne (ceea ce nseamn ucidere).
166
..UT": MPR$TIEREANEAMURILOR ^ v
Sngele este simbolul vietii - iar aceasta apartine lui Dumnezeu. Aceast
nvttur n mod special era nc puternic n Faptele Apostolilor. n nv
ttura apostolilor descris n Fapte, una dintre poruncile date neamurilor
convertite la crestinism, reIeritoare la regimul alimentar, era aceea de a nu
mnca animale sugrumate din care sngele nu se scursese (cI. Fapte 15, 20;
15,29; 21,25). .v u,~u*.
I
w
9, 8-17 Si a grit Dumne:eu lui Noe i feciorilor lui cu dansul, :icand. lat,
Eu pun legmantul meu cu voi i cu smanta voastr dup voi, i cu tot sufletul
viu ce este cu voi din pasri i din dobitoace i din toate fiarele pmantului,
cate sunt cu voi, din toate care au ieit din corabie. Si voi pune legmantul meu
cu voi, i nu va mai muri nici un trup de apa potopului, i nu va mai fi potop
de ap care s strice tot pmantul. Si a :is Domnul Dumne:eu ctre Noe.
Acesta este semnul legmantului, care il dau eu intre mine i intre voi i intre
tot sufletul viu, care este cu voi, intru neamuri veci-nice. curcubeul meu il pun
in nori, i va fi, semn de legmant intre mine i intre pmant. Si va fi cand voi
aduce eu nori pre pmant se va arta curcubeul meu in nori, i-mi voi aduce
aminte de legmantul meu, carele este intre mine i intre voi i intre tot
sufletul viu in tot trupul, i nu va mai fi potop de ap ca s piar tot trupul. Si
va fi. curcubeul meu pre nori, i-l voi vedea ca s-mi aduc aminte de
legmantul meu cel vecinie intre mine i intre pmant i intre sufletul viu,
care este in tot trupul pre pmant. Si a :is Dumne:eu lui Noe. Acesta este
semnul legmantului, carele am. pus intre mine i intre tot trupul ce este pre
pmant.
Aici Dumnezeu Iace un legmnt cu omenirea prin Noe, ntocmai cum,
ani mai trziu, Iace legmnt cu Avraam, iar mai trziu cu Moisi.
Curcubeul este cel mai potrivit s aduc aminte c ploaia nu este Ir
contenire, cci el apare numai cnd soarele strpunge norii. Este Ioarte pro-
babil ca curcubeele s nu se Ii vzut nainte de Potop, cci pe atunci soarele nu
strlucea direct: exista un strat de nori de-a lungul triei, dnd nastere unui
eIect de ser asupra pmntului. Iat deci c curcubeul Iace si el parte dintre
noile conditii din lumea de dup Potop, cnd nu mai exista ptura de nori.
9, 18-19 Si erau feciorii lui Noe cari au ieit din corabie Sim, Ham,
Ia-feth, iar Ham era tat lui Hanaan. Aceti trei sunt feciorii lui Noe. dintru
acetia s-au imprtiat peste tot pmantul.
Se arat din nou c Noe este ca un nou Adam. Din el se trag toti oamenii de
dup Potop.
Ham este pomenit ca tatl lui Hanaan Iiindc, dup SIntul loan Gur de
Aur,
289
Ham nu si-a nIrnat pornirile n corabie, ci a zmislit un copil, desi ar
Ii trebuit s se nIrneze, asemeni tatlui si Iratilor si. Oamenii din cora-
289
SI. loan Gur de Aur, Omilii la Facere 28, 4, ed. cit., p. 357.
167
bie erau n stare de rugciune si post. Brbatii se nIrnau de la sotiile lor,
aIar de Ham. Pcatul acesta mpotriva rnduielii rugciunii si postului arat
mai dinainte Iirea lui Ham. u . i.
9, 20-21 Si a inceput Noe a fi om lucrtor de pmant i a sdit vie. Si a
but din vin i s-a imbtat i s-a de:golit in casa sa.
Cum de Noe, om drept, s-a mbtat ? Poate Iiindc, cum ne spune SIntul
EIrem, nu buse vin de multi ani; sttuse un an n corabie, iar ca s sdeasc
vie si s dobndeasc struguri cu care s Iac vin avea nevoie de mai multi
ani. Sau, cum sugereaz SIntul Ioan Gur de Aur, nainte de Potop nici nu
se bea vin. Noe a Iost primul viticultor. Deci nu ar Ii putut cunoaste puterea
vinului; 1-a but s vad cum era si a Iost coplesit. Dac este asa, atunci bu
tul vinului se altur mncrii de carne ca una dintre noile conditii ale lumii
de dup Potop. . u.,. u - w.u---
9, 22-25 Si a v:ut Ham, tatl lui Hanaan, goliciunea tatlui su, i ieind
a spus celor doi frati ai si afar. Iar Sim i Iafeth, luand o hain, o au pus pre
amandoi umerii lor i s-au dus cu dosul inainte i au acoperit goliciunea
tatlui lor, i fetele lor cutau inapoi, i goliciunea tatlui lor nu au v:ut. Si
s-a tre:vit Noe de vin i a cunoscut cate i-a fcut lui feciorul su cel mai
tanr, i a :is. Blestemat fie Hanaan pruncul, slug va fi fratilor si.
Versetul 22 l numeste iarsi pe Ham tatl lui Hanaan, spre a ne aminti de
Iirea sa nestpnit. Care era pcatul lui Ham ? Pcatul nu era att Iaptul c
si-a vzut tatl gol, cci pe atunci nu se Iceau attea nazuri pentru aceste
lucruri ca astzi. Mai curnd, pcatul su tine de Iaptul c 1-a vzut ntr-o stare
rusinoas - beat, cu picioarele desIcute - si deci si-a btut joc de tatl su; a
privit acest spectacol si a rspndit povesti pe seama pcatului tatlui su.
n limba englez ham este un actor ce Iace mare caz de sine nsusi. n ru-
seste cuvntul ham nseamn ceva si mai ru. El se reIer la ceva absolut ru-
sinos, o persoan Ir nici o educatie, politete sau decent (precum sovieticii
din vremurile moderne).
Pcatul lui Ham era pcatul totalei lipse de rusine. Dimpotriv, Iratii lui au
intrat cu respect, acoperindu-si tatl, si acoperind astIel ntreaga ntmplare
nainte ca zvonul despre ea s se rspndeasc. AstIel Ham, al doilea Iiu, a
devenit acum cel mai tanr.
Dar de ce a Iost blestemat Hanaan n locul lui Ham, tatl su ? SIntul
Ioan Gur de Aur zice c aceasta se datora Iaptului c Ham primise cndva
binecuvntare lui Dumnezeu (Fac. 9, 1), iar acum blestemul trebuia s cad
asupra odraslei sale, ceea ce l rneste si pe el.
290
Pe deasupra, probabil si
290
SI. Ioan Gur de Aur explic: ,Stiti doar bine c adeseori printii se roag s Iie pedepsiti ei
n locul Iiilor lor; stiti c printii sunt pedepsiti mai greu cnd vd pe copiii lor pedepsiti, dect
atunci cnd ar Ii ei nsisi pedepsiti." ]Omilii la Facere, ed. cit., p. 374) (n. ed.)
168
*-X ii , MPRSTIEREA NEAMURILOR - u
;

Hanaan a pctuit. SIntul EIrem sugereaz c, de Iapt, Hanaan, care era un
bietel, a intrat si 1-a vzut nti pe Noe. El a iesit si i-a spus tatlui su,
astIel c si el a Iost, n parte, vinovat.
Urmeaz acum s vedem deosebirea dintre cei trei Iii ai lui Noe.

v

9, 26-27 Si a :is. Binecuvantat fie Domnul Dumne:eul lui Sim, i va fi
Hanaan pruncul slug lui. inmulteasc Dumne:eu pre Iafeth i s locuiasc
in lcaurile lui Sim., i s fie Hanaan slug lui.
Aici Noe Iace o prorocie, la Iel ca toti patriarhii cnd si binecuvntau
Iiii. El proroceste despre acesti trei Iii, din care se va ivi ntreaga populatie a
pmntului.
Sim este cel binecuvntat, strmosul semintiilor semite, ndeosebi al no-
rodului ales, iudeii. IaIeth este strmosul tuturor neamurilor, care mai trziu
primesc cuvntul mntuirii pe care Hristos 1-a descoperit nti de toate iudeilor;
acestea ajung s se slsluiasc ntru mntuire (,lcasurile lui Sim") dup
venirea lui Hristos si dup nvttura Apostolilor.
291

Hanaan si toti urmasii lui Ham urmeaz s Iie slugi - dar si lor li se d
mntuire.
292
SIintii Printi spun cu deadinsul c, indiIerent cine ti-ar Ii str-
mosii, poti totusi s te mntuiesti. De pild, n Cartea Facerii, capitolul 11,
unul dintre urmasii lui Ham a ntemeiat cetatea Ninevi, care a Iost plcut
naintea lui Dumnezeu prin pocinta sa n vremea Prorocului Iona. Iat ce
spune SIntul Ioan Gur de Aur: ,Vezi-mi iarsi si din aceste cuvinte c
pcatele naintasilor nostri nu aduc nici o vtmare Iirii noastre."
293
Nu are
important dac strmosul cuiva a Iost blestemat. Orice om sau popor se
poate poci si poate cuta harul lui Dumnezeu, mai ales dup venirea lui
Hristos. Ba chiar nainte de Hristos, ninevitenii, care erau urmasii lui
Hanaan cel blestemat, au ajuns totusi la pocint.
n Evanghelie citim despre Iemeia hananeanc: ea a dobndit harul; Iiica ei
s-a tmduit prin credinta ei. Hristos i-a spus: O, femeie, mare este credinta
ta, fie tie precum voieti (Mat. 15, 28). Ea era urmasa direct a lui Hanaan cel
blestemat. Aceasta arat c mntuirea se d tuturor. '
I
'-'
9, 28-29 Si a trit Noe dup potop ani trei sute cinci:eci. Si au fost toate
:ilele lui Noe nou sute cinci:eci de ani, i a murit.
Noe, al doilea printe al neamului omenesc, a trit doar cu putin mai mult
dect Adam.
291
Ibid. 29, 7, p. 377.
292
SI. EIrem zice c prorocia lui Noe privitoare la urmasii lui Hanaan s-a mplinit n vremea
lui Iisus Navi: ,Iar Dumnezeu au locuit n cortul lui Avraam, urmasul lui Sim, iar Hanaan a
ajuns robul lor atunci cnd, n zilele lui Iisus Navi, iudeii au nimicit asezrile lui Hanaan si
i-au dus pe crmuitorii lor n robie (cI. Iisus Navi 17, 13)" ]Tlcuire la Facere) (n. ed.).
293
SI. Ioan Gur de Aur, op. cit., 29, 8, p. 379.
169
,n '
!
2. Neamurile fiilor lui Noe ,.nnnn
10, 1-4 Acestea sunt neamurile fiilor lui Noe, al lui Sim, al lui Ham i al lui
Iafeth, i s-au nscut lor fii dup potop. Fiii lui lafeth. Gamer i Magog i
Madi i Iovan i Elisa i Thovel i Mosoh i Thiras. Si feciorii lui Gamer.
Ashana: i Rifath i Thorgama. Si feciorii lui Iovan. Elisa i Tharsis, Kite-nii,
Rodenii.
Capitolul zece se ocup de neamurile Iiilor lui Noe: Sim, Ham si IaIeth.
Sunt numiti saptezeci si doi de urmasi ai celor trei Iii ai lui Noe, din care au
iesit diIeritele popoare.
294
,Fiecare dintre aceste neamuri", spune SIntul
EIrem, ,a locuit n locul su deosebi, cu propriii si oameni si vorbind
propria limb."
295
Unele dintre aceste Ieluri de neamuri le putem identiIica
destul de bine si azi; altele sunt mai greu de identiIicat.
296
, , ,
;
,;. ,
10, 5 Dintru acetia s-au imprtit ostroave neamurilor in pmantul lor,
fiecare dup limb intru semintiile lor i intru neamurile lor.
Avem aici o reIerire la ceea ce se va ntmpla dup prbusirea Turnului
Babilonului. Din cele saptezeci si dou de tipuri Iundamentale de neamuri,
omenirea se va mprstia pe ntreg pmntul.
Ostroavele neamurilor nu se reIer, neaprat, la ostroave n sens literal, ci
la Iaptul c neamurile alctuiau popoare separate care erau asemeni unor
insule ale omenirii.
10, 6-20 Si feciorii lui Ham.. Hus i Mesraim, i Fud i Hanaan. Si
feciorii lui Hus. Sava i Evila i Savatha i Regma i Savathaca. Si feciorii lui
Regma. Sava i Dadan. Iar Hus a nscut pre Nevrod, acesta a inceput a fi
uria pre pmant. Acesta era uria vantor inaintea Domnului Dumne:eu,
pentru aceea :ic ei. Ca Nevrod uria vantor inaintea Domnului. Si a fost
inceputul imprtiei lui Babilonul i Oreh i Arhad i Halanni in pmantul
Sennaar. Din pmantul acela a ieit Assur i a :idit Ninevi i cetatea
Ro-ovoth i Halah, i Dasi intre Ninevi i intre Halah. aceasta este cetate mare.
Iar Mesraim a nscut pre Ludiim, pre Nefthaliim i pre Enemetiim i pre
Laviim, i pre Patrosoniim i pre Ha:moniim, de unde au ieit Filistenii, i pre
Gafthoriim. Iar Hanaan a nscut pre Sidon, cel intai nscut al su, i
294
Dr. William F. Albright, socotit cel mai mare specialist din lume n arheologia Orientului
Apropiat, a spus reIeritor la Lista Neamurilor din capitolul zece al Facerii: ,Aceasta este o
exceptie absolut n literatura antic, Ir o paralel veche chiar la greci, unde gsim cea mai
apropiat ncercare de mprtire a popoarelor ntr-un cadru genealogic... Lista Neamurilor
rmne un document de o acuratete uimitoare" ("Recent Discoveries in Bible Land", articol
adugat crtii lui Robert Young, Analytical Concordance to the Bible, p. 25) (n. ed.) , ...
2
"
s
SI. EIrem, Talcuire la Facere 4, ed. cit., p. 366. u- *
29( 1
Vezi Henry M. Morris, The Genesis Record, Baker Book House, Grand Rapids,
Michigan, 1976, cap. 10 (n. ed.).
170
MPRSTIEREA NEAMURILOR
pre Hetteon, i pre levuseon i pre Amorreon i pre Ghergheseon i pre
Eveon i pre Arukeon i pre Asseneon i pre Aradeon i pre Samareon i pre
Amathi. Si dup aceasta s-au imprtiat semintiile Hananeilor. Si au fost
hotarele Hananeilor de la Sidon pan a veni la Gherara i Ga:a, pan a veni
la Sodoma i Gomorra, Adama i Sevoim, pan la Dasa. Acetia sunt feciorii
lui Ham intru semintiile lor, dup limbile lor, intru trile lor i intru neamurile
lor.
Aici se numesc urmasii lui Ham. Multi dintre ei sunt triburi cu care mai
trziu iudeii s-au luptat; dar ntre ei se cuprind si ninevitenii care, asa cum
am spus, s-au pocit cnd li s-a propovduit de ctre Prorocul Iona. r- ';
:

10, 21 Si s-au nscut i lui Sim., tatl tuturor fiilor lui Ever, fratelui celui,
mai mare al lui Iafeth.
Sim este strmosul lui Ever. De la Ever se trage numele de evreu.
10, 22-32 Fiii lui Sim.. Elam i Assur i Arfaxad i Lud i Aram i Cai-
nan. Si fiii lui Aram. Os i UI i Gather i Mosoh. Si Arfaxad a nscut pre
Cainan, i Cainan a nscut pre Sala, iar Sala a nscut pre Ever. Iar lui
Ever s-au nscut doi feciori. numele unuia Falec, pentru c in :ilele lui s-a
imprtit pmantul, i numele fratelui su Iectan. Iar lectan a nscut pre El-
modad i pre Saleth i pre Sarmoth i pre Iarah i pre Odorra i pre Evil i
pre Deda, i pre Eval i pre Avimeil i pre Savev i pre Ufir i pre Evila i.
pre Iovav. Toti acetia au fost feciorii lui lectan. Si a fost lcaul lor de la
Massi pan a veni la Safira, muntele rsritului. Acetia sunt feciorii lui Sim
in semintiile lor, dup limbile lor, intru trile lor i intru neamurile lor.
Acestea sunt semintiile feciorilor lui. Noe, dup naterile lor i dup neamu
rile lor, dintru acetia s-au imprtit ostroave neamurilor pre pmant dup
potop.
De-acum ostrovele neamurilor si vor ncepe vietuirea de sine. Dintre cele
saptezeci si dou de neamuri diIerite numite aici, paisprezece sunt din IaIeth,
treizeci si una din Ham si douzeci si sapte din Sim. n.nn u.,wn
uuu~ ' w~' u' . -. v-' -' . v , JM' 3. Turnul Babilonului " u' u nn , n
11, 1-2 Si era in tot pmantul o bu: i un glas tuturor. Si dup ce au
purces ei de la rsrit, au aflat camp in pmantul Senaar i au desclecat
acolo.
Evident, aceasta se petrecea nainte de urmasii pomeniti n capitolul zece,
cnd omenirea nc nu era att de mprstiat. Fiii au nceput s zmisleasc
urmasi, dar se pare c omenirea era nc adunat n mare parte n acel tinut.
Aveau nc o singur limb si un singur cuget. Senaar este cmpia Babilo
nului, a Tigrului si EuIratului. i:
;
. , . ;i y
3
j
171
11, 3-4 Si a :is omul ctre vecinul su. Jeniti s facem crmi:i i s le
ardem in foc. Si le-afost crmida in loc de piatr, i lutul le era var. Si au
:is. Jeniti s :idim nou cetate i turn, al cruia varf s fie pan la cer, i s ne
facem, nou nume mai inainte de ce ne vom risipi pre fata a tot pmantul.
Stiau de mai nainte prorocia c omul se va mprstia pe Iata a tot pmn
tul si au Icut o ultim ncercare s-si Iac un nume vestit: un plan nIrico
stor, care ar Ii dovedit c suntem Iiinte supreme. Lucrul acesta se repet
de-a lungul istoriei - mprtia lui Alexandru cel Mare, regimul comunist,
mprtia de o Mie de Ani a lui Hitler etc. Pcatul aIlat n spatele acestora
este mndria. '! !. -v ~;
AstIel de turnuri se cunosc n istoria asiro-babilonian, iar unele nc su-
pravietuiesc. Ele se numesc zigurate: temple cu un sanctuar n vrI. SIntul
Ioan Gur de Aur zice c ele sunt simbolul Iaptului c omul nu voia s rmn
n hotarele pe care i le-a asezat Dumnezeu. Voia s se Iac pe sine zeu:
auto-zeiIicare. n vremile moderne imaginea acestui lucru sunt zgrie-norii.
Ideea este s construiesti ceva mai nalt dect tot ce s-a construit mai nainte. Te
poti urca n vrI, unde climatul este total diIerit de cel de mai jos. Dedesubt
poate ploua, iar tu, n vrI, deasupra norilor, te poti aIla n plin soare.
Vedem n capitolul unsprezece c, dup cinci sute de ani de la Potop,
omenirea ajunsese iarsi stricat si plin de mndrie. Se spune c oamenii
aveau o singur limb, un singur glas. Toti erau de acord asupra unui singur
lucru: c vor ajunge departe.
Tot asa este si omenirea de azi. Sunt cteva exceptii - oameni care nu
sunt de acord cu ceea ce se ntmpl - dar, n cea mai mare parte, oamenii
sunt Iie de acord cu ceea ce se ntmpl, Iie sunt trti spre acest urias proiect
de construire a Raiului pe pmnt: societatea comunist sau o mprtie
conIortabil a valorilor pmntesti; ns Dumnezeu este uitat. Omenirea Iace
din nou acelasi lucru. Iar dac omul Iace astIel, ce oare va Iace Dumnezeu ? El
a Igduit c nu va mai nimici pmntul, asa cum a Icut mai nainte;
nseamn c va gsi tot Ielul de alte ci spre a-i opri pe oameni: molime,
catastroIe, cutremure, vulcani. n cazul de Iat, El le amestec limbile.
11, 5 Si s-a pogorit Domnul s va: cetatea i turnul, carele-l :ideau fiii
oamenilor.
Nu nseamn, desigur, c El nu a ,vzut" mai nainte; ni se arat doar c El
s-a uitat cu mult bgare de seam, spre a se ncredinta asupra celor ce se
petreceau; El nu pedepseste Ir a cunoaste.
11,6 Si a :is Domnul. Iat un neam i o bu: tuturora, i aceasta au inceput a
face, i acum nu vor lipsi dintru danii toate cate se vor apuca a face.
Cu alte cuvinte, continuau s Iie mndri, pornind acest nIricostor pro
iect mpotriva lui Dumnezeu, tvininu-: .Jnnnnn
172
.. :; .; .' : J, MPRSTIEREA NEAMURILOR , : O
11, 7 Jeniti i, pogorndu-ne, s amestecm, acolo limba lor, ca s nu
inteleag fietecarele glasul deaproapelui su.
Cui vorbeste Dumnezeu cnd zice Jeniti ? Este acelasi lucru ca la nceput,
cnd 1-a Icut pe om zicnd S facem. om. Dumnezeu vorbeste cu Dumnezeu n
SInta Treime.
11, 8 Si a imprtiat pre ei Dumne:eu de acolo peste fata a tot pmantul, i
au incetat a :idi cetatea i turnul.
SIntul Ioan Gur de Aur zice: i -. . n~
,Dac acum, cnd se bucur de atta unire ntre ei, spune Dumnezeu,
dac acum cnd se nteleg unul cu altul au alunecat spre o nebunie att de
mare, nu vor svrsi oare Iapte si mai rele cu trecerea vremii ? Nimic nu
le va putea opri pornirea ! Se vor sili s Iac tot ce gndesc, de nu vor Ii
pedepsiti ndat pentru cele ndrznite pn acum !"
297

Iat de ce unii se asteapt ct de curnd s se ntmple asa ceva lumii de
astzi. Oamenii sunt din ce n ce mai nclinati ctre ru si ctre nIricostoare
proiecte orgolioase, care l exclud cu totul pe Dumnezeu.
298

11, 9 Pentru aceasta s-a chemat numele locului aceluia Amestecare, c
acolo a amestecat Domnul limbile a tot pmantul, i de acolo arisipit pre ei
Domnul peste fata a tot pmantul.
Numele cettii era Babilon, care nseamn ,Amestecare". Acum are loc
adevratul nceput al lumii asa cum o cunoastem: mprstiat pe Iata pmn-
tului, Iiecare cu neamul si limba sa.
11, 10-26 Acestea sunt naterile lui Sim, i era Sim de o sut de ani, cand a
nscut pre Arfaxad, in al doilea an dup potop. Si a trit Sim dup ce a nscut
pre Arfaxad ani cinci sute, i. a nscut fii i fiice, i a murit. Si a trit Arfaxad o
sut trei:eci i cinci de ani i a nscut pre Cainan. Si a trit Arfaxad dup ce a
nscut pre Cainan ani patru sute, i a nscut fii i fiice, i a murit. Si a trit
Cainan o sut trei:eci de ani, i a nscut pre Sala. Si. a trit Cainan dup ce a
nscut pre Sala ani trei sute trei:eci, i a nscut fii i fiice, i a murit. Si a trit
Sala o sut trei:eci de ani, i a nscut pre Ever. Si a trit Sala dup ce a
nscut pre Ever ani trei sute trei:eci, i a nscut fii i fiice, i a murit. Si a trit
Ever o sut trei:eci i patru de ani, i a nscut pre
297
St. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 30, 4, ed. cit., p. 387.
29S
De la moartea Printelui SeraIim, n 1982, putem vedea si alte urmri ale acestor nIrico-
stoare proiecte. Putem observa ndeosebi c, datorit Ieluritelor Iorme de medii electronice,
pentru prima dat de la Turnul Babilonului, lumea a devenit acum ,o buz" nu n sensul de a
avea o singur limb, ci n sensul de a avea un cuget, o singur idee, un singur mod de gndire.
Aceasta ne arat c judecata lui Dumnezeu bate din nou la us, la Iel ca n vremea Turnului
Babilonului. (n. ed.)
173
Falec. Si a trit Ever dup ce a nscut pre Falec ani dou sute apte:eci, i a
nscut fii i fiice, i a murit. Si a trit Falec o sut trei:eci de ani, i a nscut
pre Ragav. Si a trit Falec dup ce a nscut pre Ragav ani dou sute nou, i
a nscut fii i fiice, i a murit. Si a trit Ragav o sut trei:eci i. doi de ani, i
a nscut pre Seruh. Si a trit Ragav dup ce a nscut pre Seruh ani dou sute
apte, i a nscut fii i fiice, i a murit. Si a trit Seruh o sut trei:eci de ani, i
a nscut pre Nahor. Si a trit Seruh dup ce a nscut pre Nahor ani dou sute,
i a nscut fii i fiice, i a murit. Si a trit Nahor o sut apte:eci i nou de ani,
i a nscut pre Thara. Si. a trit Nahor dup ce a nscut pre Thara o sut
dou:eci i cinci de ani, i a nscut fii i fiice, i a murit. Si a trit Thara
apte:eci de ani i a nscut pre Avram i pre Nahor i pre Arran.
4 Acestia sunt urmasii lui Sim, pn la Avram - noul ales, ai crui urmasi
aveau s Iie un mare norod. ; -m s: -; JU-*J
uu.
!
k: , J i i i .' , . ,' u : M )j j - ,\ :
: u' ' .
;
'u' - - ' S : u u u ( fiM;") <u;; ' uf u u
' ; . ' . ! u . " ' ' ; .

uS . ir'.
va u,". u
fi , ) / ' '! 'l
i i r " '
PARTEA A II-A
Filosofia evolutiei
CAPITOLUL NTI
Stiinta i Sfintii Printi
. Adevrata teologie i cunoaterea secular
* l . . . n n
Atacul gndirii moderne ateiste asupra crestinismului a Iost att de eIi-
cient, nct multi crestini ortodocsi se aIl n deIensiv, simtindu-se inIeriori
n ce priveste propria ntelepciune ortodox, Iiind gata s admit c poate
exista adevr si ntelepciune si n cunoasterea secular modern despre care
Ortodoxia ,nu are nici o prere". n Ielul acesta, ei subevalueaz traditia ne-
msurat de bogat a SIintilor Printi, care ne d ntelepciune crestin nu doar
asupra unor subiecte bisericesti si teologice nguste, ci asupra multor altora,
ntelepciunea patristic cuprinde o ntreag IilosoIie a vietii, inclusiv atitudinea
sa Iat de conIortul modern, cunoasterea stiintiIic si alte lucruri care nu
existau n Iorma lor modern n timpul vietii SIintilor Printi din trecut.
Teologia romano-catolic a renuntat de mult s ncerce a oIeri dreptarul
ntelepciunii oamenilor contemporani, cu urmarea c astzi este ,general ac-
ceptat" Iaptul c rspunsurile la multe dintre ntrebrile moderne trebuie
aIlate la ,nteleptii" moderni - oameni de stiint sau chiar IilosoIi.
Crestinii ortodocsi au o cunoastere mai bun dect aceasta, si trebuie s
Iie Ioarte atenti cnd hotrsc ct de mult s-i cread pe acesti ,ntelepti".
Unul dintre domeniile de conIuzie general este interpretarea Crtii Fa-
cerii, mai ales n privinta teoriei ,stiintiIice" a evolutiei. Nu exagerm deIel
spunnd c multi, chiar dintre crestinii ortodocsi, sunt convinsi c stiinta are
multe de spus pentru a-i ajuta pe crestini s ,interpreteze" textul Facerii.
Vom cercetat aici aceast convingere - nu cercetnd de la nceput teoria
evolutiei, despre care, desigur, SIintii Printi nu au vorbit n mod direct, n-
truct ea este produsul gndirii ,Iluminismului" veacurilor al optsprezecelea
si al nousprezecelea, despre care nu se stia n veacurile anterioare -, ci cer-
cetnd n primul rnd atitudinea SIintilor Printi Iat de cunoasterea secu-
lar, pe de-o parte, si, pe de alt parte, principiile lor de ntelegere si tlcuire a
Facerii (ca si nssi tlcuirea lor la Facere).
299
Acest capitol a Iost luat din Ieluritele nsemnri ale Printelui SeraIim gsite dup moartea
sa. Fiecare sectiune reprezint un set aparte de nsemnri. Am ales si aranjat acele nsemnri
care asigur cea mai bun introducere la capitolele ce urmeaz. Diverse alte nseninri ale
Printelui SeraIim se pot gsi n Anexa 1. (n. ed.)
177
299
Nimeni nu ar ndrzni s spun c SIintii Printi, si crestinii ortodocsi, n
general, sunt ,mpotriva stiintei", adic potrivnici cunoasterii stiintiIice, n
msura n care ea este, cu adevrat, cunoastere a naturii. ntruct Dumnezeu
este att autorul descoperirii dumnezeiesti ct si al naturii, nu poate exista
vreun conIlict ntre teologie si stiint, atta vreme ct Iiecare din ele este au-
tentic si rmne n domeniul care i apartine n mod Iiresc. Mai mult, acei
SIinti Printi care au scris tlcuiri la Cartea Facerii nu au sovit a se Iolosi de
cunoasterea stiintiIic a naturii din vremea lor, n msura n care se potrivea
subiectului. AstIel, Printele Mihail Pomazanski,
300
ntr-un ptrunztor articol
ce compar Hexaimeronul SIntului Vasile cu Cuvintele la Zilele Facerii ale
SIntului Ioan din Kronstadt, observ c ,Hexaimeronul SIntului Vasile este
ntr-o anume msur o enciclopedie a cunoasterii stiintelor naturale din
vremea sa n realizrile lor desvrsite", intentia lui Iiind artarea mretiei lui
Dumnezeu care nc se mai poate observa n zidirile cele vzute.
Nendoielnic, cunoasterea oIerit de stiintele naturale este una mereu supus
revizuirii, datorit noilor descoperiri Icute prin observatie si experiment; asa
se Iace c n ea se pot aIla greseli, chiar n scrierile SIntului Vasile sau ale
altor Printi, tot asa cum se aIl greseli n lucrrile oricui scrie despre Iapte
stiintiIice. AstIel de greseli nu micsoreaz n nici un Iel valoarea general a
unor lucrri precum Hexaimeronul, unde Iaptele stiintiIice nu sunt Iolosite
dect ca ilustrri ale unor principii care provin nu din cunoasterea naturii, ci
din descoperire dumnezeiasc. n privinta cunoasterii realittilor naturii,
lucrrile stiintiIice moderne sunt, desigur, superioare prtii ,stiintiIice" a
Hexaimeranului si a altor lucrri similare ale SIintilor Printi, Iiind ntemeiate
pe observatii mai precise ale naturii. Iat singurul aspect n care stiinta se poate
spune c este superioar ori ,depseste" scrierile SIintilor Printi; dar la
SIintii Printi acest aspect este pur conjunctural Iat de restul nvtturilor
teologice si morale.
Trebuie s distingem Ioarte atent ntre Iaptele stiintiIice autentice si ceva
cu totul diIerit care se gseste astzi, cnd diIeritele Ieluri de cunoastere nu
prea sunt deosebite cu grij, Iiind adesea amestecate cu ,Iaptele". Printele
Mihail Pomazanski urmeaz:
,SIntul Vasile recunoaste toate realittile stiintiIice ale stiintei natu-
rale. Dar nu primeste conceptiile IilosoIice sau interpretrile contemporane
ale acelor Iapte: teoria mecanicist a obrsiei lumii, nvttura despre
vesnicia si lipsa de nceput a lumii naturale |si altele|. SIntul Vasile cel
Mare stia cum s se ridice deasupra teoriilor contemporane lui privitoare la
principiile de temelie ale lumii, iar Hexaimeronul rezist ca un strlucit
300 pgj. Minai| Pomazanski (1888-1989), unul dintre ultimii absolventi ai unei academii
rusesti pre-revolutionare, a Iost un scriitor teolog mult respectat de Printele SeraIim.
Piintele SeraIim a tradus si adnotat editia englez a principalei lucrri a Printelui Mihail,
Teologia dogmatic ortodox, (n. ed.)
178
r
' H... i $TIINTA $I SFINTII PRINTI " >>'-"u"'
si nalt sistem care dezvluie ntelesul Crtii Facerii, dominnd |teoriile|
anterioare ca o pasre ce planeaz n zbor deasupra Ipturilor care nu se
pot misca dect pe pmnt."
301

Conceptiile si teoriile stiintei din ziua de azi (precum ,teoria evolutiei")
sunt, n mod limpede, de acelasi rang cu acea parte a ,stiintei" contemporane
lui pe care SIntul Vasile nu o primea, n msura n care ea era vdit potrivnic
descoperirii dumnezeiesti crestine. Vom vedea, n cele ce urmeaz, dac teoria
evolutiei este sau nu o exceptie de la regula general c speculatiile IilosoIice
independente ale necrestinilor (care au ntotdeauna o mai mare sau mai mic
aparent de ,Iapt stiintiIic" care s le sprijine) nu au nici un rol n conceptia
despre lume crestin-ortodox, care se ntemeiaz pe descoperirea
dumnezeiasc tlcuit si transmis de ctre SIintii Printi.
Mai trebuie spus un lucru despre deosebirea existent n ceea ce priveste
nssi natura si calitatea cunoasterii teologice si a cunoasterii stiintiIice. Prima
purcede din descoperirea lui Dumnezeu si este apreciat dup credincio-sia
Iat de acea descoperire, conducnd suIletul pn la Obrsia sa; pe cnd
cunoasterea stiintiIic purcede din Iaptele lumii Iizice si nu are alt scop dect
acela de a rmne credincioas Iaptelor. Este destul s citim tlcuirile la
Facere ale SIntului Vasile cel Mare, SIntului Ioan Gur de Aur, SIntului
loan din Kronstadt sau ale oricrui alt SInt Printe, spre a vedea cum acesti
Printi Iolosesc necontenit cunoasterea aIlat la ndemna lor - Iie cunoasterea
teologic despre cele svrsite de Dumnezeu, Iie doar cunoasterea stiintiIic
a zidirilor lui Dumnezeu - spre a atrage ochii mintii cititorului ctre Ziditor,
spre a-i da nvttur moral etc; niciodat ns spre a se multumi cu simpla
cunoastere abstract a lucrurilor...
302

Vom avea prilejul, mai trziu, s amintim deosebirea dintre cunoasterea
secular si cea teologic. Deocamdat ne este de ajuns s stim c despre des-
coperirea lui Dumnezeu cunoasterea secular nu ne poate nvta nimic care s
nu Iie cuprins n chiar acea descoperire. Dac ea ncearc s Iac acest lucru,
nseamn c ncearc s msoare dumnezeiescul cu ratiunea omeneasc, n
particular, cei care se gndesc s ,interpreteze" prti din Cartea Facerii cu
mijloacele teoriei evolutiei trebuie s Iie pregtiti s gseasc dovezi limpezi
si teologice ale acelei teorii n descoperirea dumnezeiasc.
101
'M. Pomazanski, ,Cuvintele despre Cele Sase Zile ale SIntului Vasile cel Mare si
Cuvintele despre Cele Sase Zile ale SIntului Ioan din Kronstadt", n Pravoslavni put (Calea
ortodox), 1958, pp. 39, 41.
02
n continuare, Printele SeraIim cita pe SI. Grigorie Palama asupra distinctiei dintre
adevrata teologie si cunoasterea secular. Am omis aici aceste citate Iiindc ele sunt
cuprinse n Partea a IlI-a. (n. ed.)
179
,~n 2. Stiinta i filo sofia cretin
FilosoIul rus Ivan V. Kireevski (1806-1856), ucenic al Staretului Macarie
de la Optina, scria:
303

,Stiintele n partea lor esential, adic cunoasterea, apartin deopotriv
lumii pgne si celei crestine, deosebindu-se doar prin latura lor IilosoIic.
Catolicismul nu putea s le dea latura IilosoIic crestin, Iiindc nu o avea
nici el ntr-o Iorm pur. Vedem astIel cum stiintele, ca mostenire a
pgnismului, au nIlorit puternic n Europa, dar au sIrsit n ateism,
consecint inevitabil a dezvoltrii lor unilaterale..."
304

,Numai IilosoIia crestin poate da stiintelor o temelie dreapt."
305
,., n
Rusia (spre deosebire de Apus):
M
, ,toti SIintii Printi greci, chiar si cei mai adnci gnditori, au Iost tradusi
si cititi, copiati si studiati n linistea mnstirilor noastre, aceste sIinte
embrioane ale universittilor care nu existau. Isaac Sirul, cel mai adnc
gnditor dintre toti scriitorii IilosoIici, s-a pstrat pn astzi n copii din
veacurile al doisprezecelea si al treisprezecelea. Iar mnstirile erau n
contact viu si nentrerupt cu poporul."
306

Aceasta e temelia adevratei luminri. Acum stiintele au luat-o razna, cu-
noasterea lor s-a deIormat, Iiindc nu mai au temelie crestin; socotind c si
alctuiesc o temelie proprie, s-au poticnit de propriile premise inconstiente si
au adoptat prosteste prejudectile ,spiritului vremii". Stiintele din ziua de
azi se aIl ntr-o stare de ,ignorant doct", o grmad de amnunte ntr-un
context de stupiditate. Stiinta de azi se aIl ntr-o stare de barbarie IilosoIic,
adevrat Veac ntunecat al cunoasterii. Numai adevratul crestinism i poate
da o adevrat IilosoIie.

303
n Cursul de Supravietuire, Printele SeraIim spunea despre Kireevski: ,Fiind el nsusi Ia
nceput un Iiu al Occidentului, plecat n Germania spre a studia cu cei mai naintati IilosoIi -
Hegel si- Schelling - a Iost ptruns adnc de duhul apusean, iar apoi s-a convertit deplin la
ortodoxie. Atunci a vzut c cele dou nu put eau Ii puse laolalt. A voit s aIle de ce erau
diIerite si ce rspunde suIletul Iiecruia, ce trebuie s alegi... Nu s-a ntors la ortodoxie spre
a Ii mpotriva lumii Ir a o ntelege. Mai curnd, n ortodoxie a aIlat cheia ntelegerii
istoriei lumii apusene si a celor ce se ntmplau acolo." Trebuie notat c primii dascli ai lui
Kiteevski, Hegel si Schelling, pe care i cunostea personal, au Iost primii mari IilosoIi din
Apus care s propun IilosoIia ,evolutiei spirituale". Aceasta se nt mpla cu multi ani
nainte ca Charles Darwin s dea la iveal teoria sa biologic. n aIar de scrierea lucrrilor
IilosoIice proprii, Kireevski a avut un rol hotrtor n a-1 ajuta pe Staretul Macarie de la
Optina s editeze si s publice lucrri patristice Iundamentale care au Iost trimise n ntreaga
Rusie. Vezi Leonid Kavelin, Staretul Macarie de la Optina (trad. rom. la Ed. Bunavestire,
Bacu, 1999, pp. 274-290 - n. tr.) (n. ed.)
304
I.V. Kireevski, Opere complete, Moscova, 1911, voi. 1, p. 118 (n 1. rus).
lo i a. i ,. . . ; ! ~.-, a- n !. , ~; u. u, ' u -u?. y .
180
'Mii, : u ' $TIINTA $I SFINTII PRINTI
' 3. Deosebirea fante:iilor materialiste de adevrul tiintific
Episcopul Ignatie Briancianinov (1807-1867)
307
nvat c astzi, pentru o
adevrat IilosoIie, trebuie s cunosti att adevratul crestinism, ct si ade-
vrata stiint; Ir acestea nu poti deosebi Ianteziile materialiste de adevrul
stiintiIic. El scrie:
,Este de dorit ca unii dintre crestinii ortodocsi care au studiat stiintele
aplicate s cerceteze apoi si temeiurile nevointei Bisericii Ortodoxe, lsnd
mostenire omenirii o adevrat IilosoIie, ntemeiat pe o cunoastere exact,
iar nu pe ipoteze arbitrare. nteleptul grec Platon oprea de la proIesarea
Iilo-soIiei Ir studierea prealabil a matematicii. Iat o prere sntoas.
Fr o prealabil studiere a matematicii, mpreun cu celelalte stiinte
ntemeiate pe ea, si Ir o cunoastere lucrtoare si plin de har a
crestinismului este cu neputint n vremea noastr s dai la iveal un sistem
IilosoIic corect. Multi dintre cei care se socotesc maestri n IilosoIie, dar nu
sunt Iamiliarizati cu matematica si stiintele naturale, atunci cnd dau de
Iantezii si ipoteze arbitrare n lucrrile materialistilor nu sunt n stare
nicidecum s le deosebeasc de cunoasterea provenit din stiinta n sine, si nu
sunt n stare deIel s dea un rspuns si o evaluare multumitoare aiurelilor celor
mai absurde ale oricrui vistor. Foarte adesea, ei sunt atrasi de aceste
aiureli si ajung pn la nselare, lundu-le drept adevruri vdite."
308

4. Stiinta - form de cunoatere inferioar
Crestinul ortodox nu este ,mpotriva stiintei"; dar el asteapt de la stiint
numai acea cunoastere pe care ea este capabil s o dea prin natura ei - nu
teologie, nu o IilosoIie de viat. Ins, n vremurile noastre de conIuzie inte-
i
n cartea sa Sufletul dup moarte, Printele SeraIim scria despre SIntul Ignatie c ,,|a
Iost|, poate, cel dinti mare teolog ortodox care a ndrznit s abordeze Itis aceast
problem att de acut pus n zilele noastre: cum s-ti pstrezi adevrata traditie si nvttur
crestin, ntr-o lume care a devenit cu totul strin ortodoxiei, tinznd chiar s o rstoarne si s
o ndeprteze sau s o reinterpreteze astIel nct s devin compatibil cu un mod lumesc
de gndire si viat. Foarte constient de inIluentele romano-catolice si de alte inIluente
occidentale, care ncercau s modernizeze Ortodoxia nc din acele timpuri, Episcopul
Ignatie s-a pregtit ntru aprarea Ortodoxiei att printr-un proIund studiu al izvoarelor
ortodoxe (din a cror ntelepciune a sorbit n cteva dintre cele mai renumite centre monastice
ortodoxe din vremea sa), ct si Iamiliarizndu-se cu datele culturii stiintiIice si literare din
epoca respectiv (a urmat cursurile unei scoli de inginerie, si nu ale unui seminar teologic),
narmat astIel cu o cunoastere nu doar a teologiei ortodoxe, ci si a stiintei proIane, el si-a
dedicat ntreaga viat pentru aprarea Ortodoxiei autentice si n vederea expunerii devierilor
moderne de la aceasta. Nu este exagerat s aIirmm c nici o alt tar ortodox nu a avut, n
secolul al XlX-lea, un astIel de aprtor al Ortodoxiei mpotriva ispitelor si rtcirilor epocii
moderne" (SeraIim Rose, Sufletul dup moarte, Ed. Anastasia, Bucuresti, 1996, pp. 8-9).
108

Episcopul Ignatie Briancianinov, Opere, St. Petersburg, 1886, voi. 3, p. 125 (n 1. rus). Este
interesant c SIntul Ignatie a scris aceste lucruri cam n vremea cnd n Anglia aprea
Originea speciilor a lui Darwin. (n. ed.)
181
lectual, cnd ,stiinta" a dobndit un asemenea prestigiu n gndirea obisnuit
nct a ajuns sinonim cu cunoasterea nssi, prea adeseori se ntmpl ca
oamenii de stiint s aib pretentia de a preda ceea ce nu au nvtat deIel prin
mijloacele stiintei; asemenea savanti vorbesc, de Iapt, ca teologi.
Stiinta modern se socoteste a Ii ,cunoasterea" prin excelent si, n Iata
prestigiului ei, credinciosii ortodocsi sovie, scuzndu-se adeseori pentru c ei
cred ceea ce pare a Ii ,nestiintiIic", multumindu-se cu pietismul sau ,sim-
tmintele religioase", singurul loc unde comunitatea stiintiIic oIicial ng-
duie astzi credinta.
Dar adevratul crestinism ortodox este cu totul altIel. Nu este legat de nici un
curent al gndirii modeme; este o cunoastere superioar stiintei si nu are, n nici
un caz, nevoie s-si cear scuze de la o Iorm de cunoastere inIerioar.
Stim c Dumnezeu a Icut lumea cu msur i cu numr i cu greutate
(ntelepciunea lui Solomon 11, 20); dar Dumnezeu nu a dezvluit omului
amnuntele zidirii sale ornduite, iar cei ce scruteaz ,tainele Iirii" descoper
doar o nespus de mic parte din tainele care vin din nesIrsita ntelepciune a
lui Dumnezeu. Stiinta modern a dovedit c omul czut nu e n stare s
Ioloseasc bine cunoasterea pe care a dobndit-o.
Dar stiinta modern nu este numai cunoastere. Ea s-a desprtit de desco-
perirea dumnezeiasc si astIel s-a pus singur la dispozitia teoriilor si
Iiloso-Iiilor eretice, necrestine si anticrestine. Adeseori, ele intr n conIlict cu
descoperirea dumnezeiasc, Iiindc ptrund pe trmul deschis numai
teologiei.
La Iel este si cu nvttura despre ntiul om. Dumnezeu nu a descoperit
multe amnunte despre starea dinti a zidirii Sale, dar ele sunt suIiciente
spre a judeca speculatiile IilosoIico-religioase ale evolutionistilor. nvttura
ortodox despre creatie nu a Iost cunoscut n Apus; doctrina romano-catoli-
c este cu totul diIerit. u :..,,......
1
"'
;
'"u*"'u 5. Un sistem, de gandire strin
Exist enorm de mult conIuzie n legtur cu evolutia. Unii zic: ,Crestinii
ortodocsi nu se ceart cu evolutia" sau doar Iolosesc sintagma ,evolutia
cluzit de Dumnezeu". O asemenea ntelegere a evolutiei este destul de
primitiv: presupune considerarea ei ca ,realitate stiintiIic" de tipul
helio-centrismului. De Iapt, cei ce se opun evolutiei sunt adeseori asemuiti
cu Biserica Romano-catolic mpotrivindu-se lui Galilei, ba chiar unii crestini
ortodocsi se tem s nu Iie socotiti ,naivi" sau s rmn n urma curentelor
intelectuale sau modelor timpului.
Dar ntreaga doctrin a evolutionismului este mult mai complex dect
un simplu ,Iapt stiintiIic" sau chiar o ,ipotez". Ea este o doctrin - o credint
care cuprinde multe domenii ale gndirii, si nicidecum doar stiinta; si este
destul de coerent spre a putea vorbi despre ea ca despre o doctrin mai mult
sau mai putin nchegat. Vom vedea c ea este o conceptie cu totul

$TIINTA $I SFINTII PRINTI
aparte asupra realittii, cu propriile premise si deductii IilosoIice si teologice
aparte. n special n teologie ea oIer o alternativ deliberat la crestinismul
ortodox n privinta mai multor dogme cheie.
6. Lipsa culturii filosofice printre cretinii ortodoci
Gresita ntelegere a evolutiei din partea unora dintre crestinii ortodocsi
vine dintr-o lips de cultur IilosoIic.
1. Nu au o atitudine critic Iat de ,descoperirile" stiintiIice (desi, n de
plin acord cu spiritul modern, au o atitudine critic Iat de Scriptur !) si nu
pricep natura ,dovezilor" stiintiIice despre care se presupune c vin n spriji
nul evolutiei, nici nu stiu cum s deosebeasc Iaptele de filosofic Ei sunt in
timidati Ir motiv de ,expertii stiintiIici" si nu-si dau prea mult osteneal
s cerceteze problema ei nsisi.
2. Nu nteleg ,duhul vremii" care a dat nastere evolutiei, primind deci n
chip naiv ,realitatea stiintiIic" a evolutiei, dar respingnd culminarea filo
sofici evolutiei, precum la Teilhard de Chardin, nevznd c ele Iormeaz un
ntreg; Ir filosofie nu ar Ii existat niciodat ,realitatea de Iapt" a evolutiei.
3. Nu nteleg IilosoIia SIintilor Printi - ntreaga lor perspectiv asupra
Iirii si asupra unor probleme aparte, precum natura lucrurilor individuale.
J
7. Filosofia Sfintilor Printi
,Printii nu au spus nimic despre evolutie" - iat una dintre scuzele Iolosite
de multi ortodocsi spre a crede, de fapt, orice vor ei sau orice spune ,tiinta"
despre acest subiect.
Dar atitudinea noastr Iat de Printi trebuie s Iie mai serioas si mai
proIund. A Ii credincios Printilor nu nseamn doar a Ii gata s i citm, sau
s ne simtim ,liberi" s credem cum ne place dac nu avem ce cita; ci
nseamn s ptrundem n gndirea lor, care e gndirea Bisericii lui Hristos, si
s avem o IilosoIie de viat bine nchegat, ivit din vietuirea noastr n
Biseric, n armonie cu gndirea Printilor.
Iar Printii au avut o IilosoIie, si cu adevrat o teologie, care include pro
blema evolutiei si arat absolut limpede ce anume trebuie s cread crestinul
ortodox despre acest lucru. ,Evolutia" nu e o ,erezie", nu mai mult dect
este budismul o ,erezie"; dar ea include, implic si presupune att de multe
erori si preri Ialse, nct este total incompatibil cu crestinismul ortodox.
Multi credinciosi ortodocsi nu s-au gndit adnc la aceast problem si ast
Iel, n nepsarea lor, cred c este oarecum ,posibil" s accepti evolutia. Res
tul studiului va ncerca s limpezeasc subiectul, spre a-i Iace pe crestinii or
todocsi constienti de implicatiile teologiei ortodoxe si ale IilosoIiei SIintilor
Printi, care au o prere Ioarte clar despre principalele probleme ridicate
credinciosilor crestini de ctre evolutie. n~ ? -
:

183

CAPITOLUL DOI
Scurt critic a modelului evolutionist
39

. Introducere
ir:.
Ajungem acum la un concept cheie, extrem de important att pentru nte-
legerea perspectivei religioase, ct si a celei seculare a omului contemporan.
Este o idee extrem de complex, neputnd s dm aici dect o schit a pro-
blemelor pe care ea le implic.
Originea speciilor a lui Charles Darwin a aprut n 1859, a Iost ndat
acceptat de multi si curnd a ajuns Ioart e popular. Oameni precum
T.H. Huxley si Herbert Spencer n Anglia, mpreun cu Ernst Haeckel n
Germania (autorul crtii Enigma universului, 1899) si altii, au popularizat
ideile lui Darwin, Icnd din evolutie nsusi centrul IilosoIiei lor. Aceasta
prea s explice totul. Desigur, oameni ca Nietzsche au cules-o si au Iolosit-o
pentru asa-zisele lor prorocii spirituale. AstIel, cei ce tineau de principala
scoal a gndirii apusene - care era rationalismul dus pn la limit -au
acceptat evolutia. Pn astzi, se poate spune c evolutia este dogma central a
gnditorilor ,naintati", a oamenilor care sunt n acord cu vremea lor.
ns, chiar de la nceput au Iost si oameni care au obiectat. n vremea lui
Darwin a existat un gnditor catolic, St. George Jackson Mivart (autorul crtii
Despre gene:a speciilor, 1871), care credea n evolutie, dar nu n ideea de
selectie natural a lui Darwin, si care 1-a adus pe Darwin la disperare cnd
acesta din urm a descoperit c ideea lui nu poate Ii dovedit. n ultimii treizeci
de ani, si mai ales n ultimii zece, au aprut multe relatri critice despre
evolutie dintr-un punct de vedere obiectiv. Cum dovedesc aceste scrieri, cea
mai mare parte a crtilor care sustin evolutia ncep cu anumite premise si
aIirmatii pornite dintr-o perspectiv naturalistic.
Astzi exist chiar si o societate n San Diego care se cheam Institutul de
cercetri creationiste, care a dat la iveal mai multe crti Ioarte bune. Ei nsisi
sunt oameni credinciosi, dar au multe crti care discut evolutia cu totul
obiectiv, nicidecum de pe pozitii religioase. Dup cum spun ei, exist dou
modele pentru ntelegerea universului: unul este modelul evolutionist
309
Capitolul acesta a Iost transcris dup o conIerint nregistrat pe care Printele SeraIim a
rostit-o n timpul ,Cursului de supravietuire ortodox", n vara lui 1975. Titlurile sectiunilor si
unele adugiri la text au Iost luate din planul scris al cursului. Am mai Icut completri din
conIerintele anterioare ale aceluiasi curs, care oIer Iundalul necesar discutiei de Iat. (n. ed.)
184
u SCURT CRITIC A MODELULUI EVOLUTIONIST
iar cellalt, modelul creationist. Ei iau dovezile istoriei pmntului - de
pild, straturile geologice etc. - si ncearc s vad cu care model se potrivesc.
Au descoperit astIel c este nevoie de mult mai putine adaptri dac se urmeaz
modelul creatiei - dac a existat un Dumnezeu care a creat lucrurile la nceput
si dac pmntul nu are miliarde de ani vechime, ci doar cteva mii de ani.
Modelul evolutionist, pe de alt parte, are nevoie de o multime de corectii. In
aceast privint, el poate Ii comparat cu vechiul model al universului ptolemeic
(n opozitie cu modelul copernican).
310
Asemeni modelului ptolemeic al
universului, modelul evolutionist se dovedeste acum stnjenitor.
Unii dintre membrii Institutului Iac turnee pe la diIerite universitti. In
ultimii doi ani ei au tinut cteva dezbateri n Iata a mii de spectatori de la
universittile din Tennessee, Texas etc. Interesul a Iost destul de mare. Ap-
rtorii evolutiei nu au Iost n stare s aduc dovezi solide n sprijinul ei si, de
Iapt, n cteva probleme si-au dat pe Iat ignoranta n privinta ultimelor des-
coperiri ale paleontologiei.
Exist oameni Ioarte soIisticati si inIormati n ambele tabere. Nu vom
discuta aici problema evolutionismului ateu, Iiindc ea este, n chip vdit, o
IilosoIie a nebunilor
311
, a celor ce pot crede, cum zicea Huxley, c dac dai
niste masini de scris unui grup de maimute, pn la urm ar putea s-ti dea
Enciclopedia Britanic, cu conditia s aib destul timp - dac nu milioane,
atunci miliarde de ani, conIorm legilor probabilittii. Cineva a aplicat teoriei
evolutioniste calculul dup legile probabilittii si a descoperit c, de Iapt,
aceasta nu s-ar Ii ntmplat niciodat. Oricine poate crede asa ceva poate c r e d e
o r i c e .
: ;
u u u ' '
;

!

Disputa cea mai serioas se poart ntre evolutia teist - care sustine c
Dumnezeu a creat lumea care apoi a evoluat - si punctul de vedere crestin.
Trebuie spus aici c punctul de vedere Iundamentalist este incorect n multe
privinte, Iiindc Iundamentalistii nu stiu cum s tlcuiasc Scriptura. Ei zic, de
pild, c Facerea trebuie nteleas ,literal", ceea ce nu se poate. SIintii Printi
ne spun care prti sunt literale si care nu.
Prima nentelegere care trebuie limpezit nainte chiar de a discuta aceast
problem este una care-i Iace pe multi s greseasc: Iaptul c trebuie s Iacem
deosebire ntre evolutie si variatie. Variatia este procesul prin care oamenii
produc Ieluriti hibrizi de mazre, diIerite rase de pisici etc. De exemplu, dup
cincizeci de ani de experimente a aprut o nou ras de pisici: o combinatie
ntre siamez si persan, numit pisic himalaian, cu pr lung ca si cea
persan, dar de culoarea celei siameze. La nceput, aceasta se producea
ntmpltor, dar pisica nu era n stare s se reproduc pstrnd puri-
u" Modelul ptolemeic sustinea c soarele si planetele se nvrtesc n jurul pmntului. El a
Iost nlocuit de modelul copernican; acesta sustine c pmntul si planetele se nvrtesc n
jurul soarelui, (n. ed.)
311
CI. Psalmul 13, 1: Zis-a cel nebun intru inima sa. Nu este Dumne:eu,
(n. ed.)
1*5
tatea rasei; si doar acum, dup toti acesti ani de experimente, s-a reusit s se
realizeze o nou ras care s nasc exemplare de ras. Tot asa, exist Ielurite
rase de cini, diIerite soiuri de plante; si nssi ,rasele" de oameni sunt toate
destul de diIerite: pigmeii, hotentotii, chinezii, europenii nordici - tot Ielul
de Iiinte umane ce provin dintr-un singur strmos. Prin urmare, problema
variatiei este ceva aparte, si trebuie deosebit de evolutie.
312

Nendoielnic, exist o multime de varietti n interiorul unui singur Iel de
creaturi, dar aceste varietti nu produc niciodat ceva nou; ele produc doar o
alt varietate de cine, de pisic, de Iasole sau de om. De Iapt, aceasta e mai
curnd o dovad mpotriva evolutiei, dect n Iavoarea ei, cci nimeni nu a
reusit s produc un nou Iel de creatur. DiIeritele ,specii" - desi termenul
este destul de arbitrar - nu pot, n marea lor majoritate, s produc urmasi
prin ncrucisare ntre ele; iar n cele cteva cazuri cnd pot, urmasii nu se pot
reproduce. AstIel c SIntul Ambrozie al Mediolanului spune: ,Aceasta este
spre pild tie, omule, ca s ncetezi a te amesteca n cile lui Dumnezeu.
Dumnezeu voieste ca Iiecare Iptur s Iie deosebi."
,~n~nn 2. Cad rul i st ori c
In epoca Luminilor conceptia despre lume era destul de bine statornicit.
Cu putin nainte de aceast epoc, arhiepiscopul anglican Ussher de Armagh a
calculat toti anii dati n genealogiile Vechiului Testament si a emis ideea c
lumea a Iost creat n anul 4004 .H.
313
Newton credea acest lucru, iar
conceptia despre lume a luminismului era Iavorabil ideii c Dumnezeu a
creat lumea n sase zile si apoi a lsat-o s se dezvolte singur, si c toate
speciile erau ntocmai asa cum le vedem noi astzi. Oamenii de stiint din
acea vreme acceptau acest lucru.
La sIrsitul epocii Luminilor ns, o dat cu Iebra revolutionar, conceptia
statornicit despre lume a nceput s se Iisureze, unii savanti venind deja cu
teorii mai radicale. La sIrsitul veacului al optsprezecelea, Erasmus Darwin,
bunicul lui Charles Darwin, venise deja cu ipoteza c ntreaga viat provine
dintr-un singur Iilament primordial - exact ceea ce se sustine astzi
"
2
n nseninrile sale, Printele SeraIim scrie: ,Mintea omului obisnuit accept simpla va-
rietate drept dovad a mult mai vastei probleme a evolutiei. Prin conceptia sa grandioas,
evolutia ca atare nu poate Ii dovedit de micile variatii observabile de ctre stiinta de azi..."
Sunt de acord ca savantii s deIineasc limitele variatiilor, s Ioloseasc cuvntul si conceptul
de evolutie spre a explica schimbrile - dar s abandoneze schemele metaIizice care ncearc
s extrapoleze micile schimbri la un principiu atotcuprinztor. Dac acesta din urm este
adevrat, atunci s rezulte Iiresc din date, Ir a se Ioita interpretarea Iaptelor." (n. ed.)
l l (

Descoperirea arhiepiscopului a Iost publicat n 1650 si curnd a Iost adugat ca o
observatie marginal la Cartea Facerii din Versiunea Autorizat a Bibliei. Calculul su se
ntemeia pe textul masoretic (ebraic) al Vechiului Testament. Dup cronologia Vechiului
Testament din Septuaginta (textul grecesc), Iolosit de crestinii ortodocsi, pmntul este cam
cu 1500 de ani mai vechi dect a calculat arhiepiscopul Ussher. (n. ed.)
186
SCURT CRITIC A MODELULUI EVOLUTIONIST
prin teoria evolutiei.
314
Teoria sa nu se reIerea doar la o specie sau Iel de
creatur, ci presupunea c pictura sau Iilamentul primordial se dezvolta,
dnd nastere tuturor Ielurilor de creaturi, prin transmutatii. ,Ar Ii oare prea
ndrznet", ntreba el, ,s ne nchipuim c, n imensa durat de timp de cnd a
nceput existenta pmntului, poate cu milioane de veacuri naintea istoriei
omenirii - ar Ii oare prea ndrznet s ne nchipuim c toate animalele cu
snge cald au aprut dintr-un singur Iilament ?"
Noua explicatie a lui Erasmus Darwin era o ncercare de continuare a spi-
ritului Luminilor, de extrem rationalism si simplitate. Cu ct rationalismul
intra mai adnc n cuget, era mai simplu (credea el) s explici viata ca pro-
venind dintr-un singur Iilament viu, dect s dai mai ,complicata" explicatie c
Dumnezeu a dat Iiint dintr-o dat tuturor Ielurilor de creaturi.
315

La putin timp dup aceea, un alt naturalist, Cavalerul de Lamarck (autorul
crtii Philosophie :oologique, 1809), a avut si el o teorie evolutionist clar,
dar sustinea ideea c schimbrile necesare spre a da seam de evolutia de la o
specie la alta de datorau mostenirii caracteristicilor dobndite. Lucrul nu a
putut Ii dovedit niciodat, si de Iapt a Iost chiar inIirmat. Deci ideea de
evolutie nu se putea sustine.
ns, n acea perioad de la nceputul secolului al nousprezecelea a existat
un important geolog ce a dat un puternic avnt acceptrii ideii de evolutie. Era
Charles Lyell, care n 1830 a venit cu teoria uniIormismului
316
, conIorm creia
tot ceea ce vedem pe pmnt astzi nu se datoreaz catastroIelor - unui potop
venit pe neasteptate sau ceva asemntor -, ci, mai curnd, Iaptului c
procesele care se desIsoar azi s-au desIsurat si n epocile trecute, de la
nceputul lumii, att de departe n trecut pe ct putem noi vedea. Prin urmare,
dac ne uitm la Marele Canion, vedem c Iluviul a tot mncat din canion si
putem socoti - lund n calcul viteza apei, cantitatea de ap de acum,
calitatea solului etc. - ct timp trebuie s Ii trecut ca s se sape canionul. Lyell
credea c, dac presupunem c procesele s-au desIsurat ntotdeauna n acelasi
Iel - lucru Ioarte rational si calculabil -, le putem da de capt printr-o
explicatie uniIorm a lucrurilor. In cartea sa Principii de geologie, Lyell
scria:
,Din cele mai vechi timpuri la care putem privi n trecut si pn n
prezent, nici o alt cauz nu a actionat vreodat n aIar de cele care
actioneaz si astzi, si niciodat nu a actionat cu un alt grad de energie
Iat de cea pe care o exercit acum."
i I J
,... ,
:i
, ..,,., . ~,, ,,
114
Cartea lui Erasmus Darwin, Zoonomia, n care propunea aceast teorie, a Iost publicat n
1794. (n. ed.)
115
Termenul de ,darwinism" a Iost aplicat, mai nti, teoriilor evolutioniste ale lui Erasmus
Darwin, care includeau selectia natural. Teoriile lui au contribuit mult la ideile nepotului
su, Charles, desi acesta din urm n-a recunoscut niciodat c i este ndatorat, (n. ed.)
116
Cunoscut n literatura romneasc de specialitat e ca ,principiul actualismului (al lui
Lyell) ". (Vezi Henry M. Morris si Gary E. Parker, Introducere in tiinta creationist, Ed.
Anastasia, Bucuresti, 2000, p. 306).
187
u-u* Desigur, nu exist nici o dovad c ar Ii asa; este doar o ipotez de-a sa.
317
Aceast idee, mpreun cu o alta, care cstiga tot mai mult simpatie -aceea
c speciile evolueaz de la una la alta - a dus la alt idee. Dac pui laolalt cele
dou idei, ajungi la ideea c parc lumea nu are doar cteva mii de ani, cum par
a zice crestinii, ci ar trebui s Iie de Ioarte multe mii sau milioane de ani
vechime, ori chiar mai mult. AstIel, s-a ivit ideea vrstei din ce n ce mai mari
a pmntului. ns iarsi, aceast credint (c lumea trebuie s Iie Ioarte
veche) era numai o presupunere; ea nu era dovedit.
Ideea aceasta ncepea s ptrund n cugete atunci cnd, n 1859, Charles
Darwin si-a scos cartea care propunea ideea selectiei naturale. Ideea lui Darwin
era opus Iat de cea a lui Lamarck, care spunea c giraIa a evoluat Iiindc o
vietuitoare cu gtul mai scurt si-a ntins gtul ca s mnnce Irunzele de sus,
urmasul ei aveau gtul cu un tol mai lung, urmtorul s-a ntins mai mult, si,
treptat, a devenit giraIa pe care o cunoastem astzi. Aceasta se opune tuturor
legilor stiintei, cci astIel de lucruri nu se ntmpl. O nsusire dobndit nu se
poate mosteni. De pild, pe vremea cnd chinezoaicele si legau picioarele ca
s le micsoreze, Iiicele lor se nsteau ntotdeauna cu picioare normale.
Pe de cealalt parte, Darwin a venit cu ideea c trebuie s Ii existat dou
exemplare cu gtul lung care au supravietuit Iiindc aveau gt mai lung; ele
s-au mpreunat Iiindc toate celelalte muriser datorit mprejurrilor vitrege
sau dezastrelor; iar urmasii lor aveau gturile lungi Iiindc se produsese o
schimbare n ei: ceea ce stiinta de azi numeste o ,mutatie". La nceput acest
lucru putea avea loc ntmpltor, dar, o dat ce dou exemplare de acest Iel
s-au mperecheat, mutatia se perpetueaz veacuri la rnd.
317
n 1831, la un an dup publicarea crtii Principiile geologiei a lui Lyell, Darwin a citit-o n
timpul cltoriei pe vasul Beagle. Dup cltorie, Lyell a devenit mentorul lui Darwin si, din
aIirmatiile ulterioare a lui Darwin, este limpede c ideile lui Lyell l-au Icut s se gndeasc la
aplicarea principiilor uniIormismului la istoria trecut a Iiintelor vii. n scrisorile sale
particulare Lyell arta limpede c intentioneaz s aboleasc ceea ce el numea ,geologia
mozaic", adic interpretarea straturilor geologice n termenii potopului din Cartea Facerii.
Henry M. Morris scrie: ,Merit observat c nici Darwin si nici Lyell nu erau savanti Iormati n
sensul modern. Darwin era un student teolog apostat, a crui singur diplom era n teologie.
Charles Lyell a studiat dreptul, nu geologia. Geologi de seam ai vremii sale - de pild,
Cuvier, Buckland - credeau n catastroIisni, si multi dintre geologii din zilele noastre se
rentorc la aceast prere. Lyell trebuie s Ii stiut c datele reale ale geologiei Iavorizau n
mare parte catastroIismul, nu uniIormismul. Totusi, n chip dogmatic, a insistat asupra peri-
oadelor lungi si a uniIormittii, respingnd cu sarcasm cronologia biblic din acest proces"
(Henry M. Morris. The Long War against God, Baker Book House, Grand Rapids,
Michi-gan, 1989, p. 162).
Stephen Jay Gould, unul dintre principalii evoluIionisti de azi, 1-a acuzat, de Iapt, pe Lyell de
nselciune n promovarea sistemului su: ,Lyell s-a Iolosit de destul viclenie spre a-si im-
pune prerile uniIormiste ca singura geologie adevrat... Lyell si-a impus nchipuirile
asupra evidentei" (Gould, Ever Since Darwin, pp. 149-50) (n. ed.)
188
SCURT CRITICA A MODELULUI EVOLUTIONIST
Binenteles c este vorba de o simpl presupunere, ntruct nimeni nu a ob-
servat s se ntmple asa ceva. Dar aceast presupunere a izbit constiinta oa-
menilor; ei erau ca iasca pregtit, iar aceasta a Iost scnteia. Ideea suna asa de
plauzibil; iar ideea de evolutie s-a impus - dar nu Iiindc era dovedit.
n realitate, speculatiile lui Darwin se ntemeiau, aproape n ntregime, pe
observatiile sale, nu ale evolutiei, ci ale variatiei. Pe cnd cltorea n Insu
lele Galapagos, Darwin s-a mirat de ce erau treisprezece varietti ale acelu
iasi Iel de cintezoi, gndindu-se c aceasta se datora Iaptului c a existat o
varietate originar care s-a dezvoltat n Iunctie de mediu. ns aici nu este
vorba de evolutie, ci de variatie. De aici a srit direct la concluzia c, dac
asemenea mici schimbri se continu mereu, se va ajunge, n Iinal, la un Iel
de creatur absolut diIerit. ncercnd ns s dovedesti stiintiIic acest lucru,
apare o problem: nimeni nu a observat vreodat astIel de schimbri majore;
s-au observat doar schimbri inuntrul aceluiasi gen.
318
u, + sn ~V;
'
r
u'uuu' uu"u ,, 3. , , Dove:i l e" evol ut i ei nn" - nn' -
S privim acum asa-numitele dovezi ale evolutiei spre a vedea care anume
sunt ele. Nu vom ncerca s le inIirmm, ci vom ncerca doar s vedem
calitatea dovezilor Iolosite; ce anume pare convingtor oamenilor ce cred n
evolutie.
1. Exist un manual standard de zoologie, Iolosit n urm cu douzeci de ani,
Zoologie general de Tracy I. Storer, care enumera mai multe dovezi. Prima
dovad din carte se cheam ,morfologia comparat", adic compararea alctuirii
corpurilor. Oamenii au brate, psrile au aripi, pestii au nottoare - cartea are
diagrame Ioarte convingtoare, care le Iac s par Ioarte asemntoare. Psrile
au gheare, iar noi avem degete - cartea arat cum s-au putut transIorma unele n
altele.
319
Ni se arat cum toate Iiintele au o alctuire Ioarte asemntoare, iar
diIeritele alctuiri sunt aranjate pe tipuri si genuri. Desigur, aceasta nu e o
dovad. Ea este ns ceva Ioarte logic pentru cine crede n evolutie.
Pe de alt parte, adeptii stiintei creationiste spun c, dac crezi c Dum-
nezeu a creat universul, atunci El trebuie s Ii avut un plan director la
temelia creatiei; deci toate Ielurile de Ipturi vor avea asemnri de principiu.
Dac crezi c Dumnezeu a Icut toate Ipturile, acele diagrame te vor
318
Aceasta se ntmpl deoarece, cum s-a artat astzi prin cercetrile geneticii, capacitatea
de variatie a unui organism particular este limitat de vaiiabilitatea inerent Iondului su ge
netic. ,Cu alte cuvinte", scrie Phillip E. Johnson, ,motivul pentru care cinii nu ajung la Iel de
mari ca eleIantii, cu-att mai putin s se schimbe n eleIanti, nu este acela c nu i-am Ii hrnit
suIicient de mult. Cinii nu au capacitatea genetic pentru acel grad de schimbare, si se opresc
din crestere cnd se atinge limita genetic" (Darwin on Trial, ed. cit., p. 18). (n. ed.)
319
n ilustratia de la pagina 215 a Zoologiei generale ni se arat un ,intermediar ipotetic"
(numit astIel n legenda ilustratiei) ntre aripioara pestelui si membrele unui amIibian. Cu
alte cuvinte, n absenta unei specii intermediare, autorul era nevoit s o inventeze, (n. ed.)
189
convinge c da, ntr-adevr Dumnezeu le-a creat dup un plan. Dac crezi c o
Iptur a evoluat din alta, privesti acele diagrame si ti spui: da, au evoluat una
din alta. Dar aceasta nu este o dovad nici pentru, nici mpotriva evolutiei, n
realitate, oamenii accept evolutia pe alte temeiuri si apoi privesc la astIel de
diagrame, iar diagramele i conving si mai mult.
2. Urmeaz apoi ,fi:iologia comparat". Zoologia general aIirm: ,Te
suturile si Iluidele organismelor arat multe similaritti principiale n ceea ce
priveste propriettile Iiziologice si chimice, mergnd n paralel cu trsturile
morIologice."
320
De pild:
,din hemoglobina sngelui vertebratelor se obtin cristalele de
oxihe-moglobin; structura lor cristalin... merge n paralel cu clasiIicarea
vertebratelor ntemeiat pe alctuirea corpului. Cele ale Iiecrei specii sunt
distincte, dar toate cele dintr-un gen au o anume caracteristic comun. Mai
mult, cele ale tuturor psrilor au anumite asemnri, dar diIer de cristalele
obtinute din sngele mamiIerelor sau reptilelor."
321
Si aici putem spune acelasi
lucru pe care l-am spus despre morIologie. Dac crezi n creatie, spui c
Dumnezeu a Icut Ipturile asemntoare cu snge asemntor, si nu e nici
o problem. Dac crezi n evolutie, spui c unele au evoluat n altele.
S-a alctuit si un sistem de datare dup precipitrile din snge. Savantii
observ c precipitrile sunt asemntoare la Iiecare specie, c au ceva co
mun n interiorul unui gen, si c sunt cu totul diIerite la genuri diIerite: p
sri si maimute, de exemplu. De aici ei Iac anumite calcule si hotrsc cti
ani despart aceste Iiinte pe scara evolutiei. Cum se ntmpl, calculele lor
dau totul peste cap. Dac se accept acest sistem, celelalte sisteme de datare
trebuie schimbate; astIel c sistemul este nc controversat. De Iapt, el nu
dovedeste nimic, cci poti s l accepti Iie ca dovad a evolutiei, Iie a
creatiei lui Dumnezeu.
:

3. Exist si un al treilea argument, numit ,embriologia comparat". Cr
tile de tipul Zoologiei generale aveau, de obicei, imagini care artau stadiul
embrionar al pestelui, salamandrei, broastei testoase, puiului de gin, por
cului, omului etc, demonstrnd c arat Ioarte asemntor si spunnd c,
treptat, acesti embrioni se dezvolt diIerit. Puteai vedea cum omul are
asa-numitele ,Iante branhiale" n embrion. Se presupunea deci c ele sunt
amintirea strmosilor si.
322
Ernst Haeckel, n ,teoria recapitulrii" si ,legea
biogenezei" aIirma c ,un organism individual, n cursul dezvoltrii sale
(ontogenez), tinde s recapituleze stadiile strbtute de strmosii si (Iilo-
320
Tracy I. Storer, General Zoology, McGraw -Hill Book Compan, Inc., New York, ,
p. 216.
321
Ibid. X"-. . . -ii-. .
322
Adic o dovad c omul a evoluat din ani malele acvatice cu branhii, (n. ed. ) : . . . u
0
genez)."
323
Astzi teoria lui nu mai este acceptat de evolutionisti. Savantii au
descoperit c ,Iantele branhiale" nu sunt deloc Iante branhiale, ci doar
pregtesc ceea ce urmeaz a se transIorma n gtul Iiintei umane. Asa c
dovada cu pricina a cam Iost nlturat. Apoi, s-au Iolosit si de argumentul c
asemnare nseamn dovad, lucru cu totul incorect.
4. O alt dovad, mult mai puternic n trecut dect astzi, este aceea a
organelor ,vestigiale". Evolutionistii pretindeau c exist anumite organe,
precum apendicele omului, care par a nu mai avea acum vreo Iunctie, si deci
trebuie s Ii rmas din stadiile de evolutie anterioare, cnd o maimut sau
alti strmosi ai omului le Ioloseau. Dar se descoper tot mai mult c aceste
organe ,rudimentare" au o anume Iunctie; de pild, s-a descoperit c apen
dicele are o anume Iunctie glandular, deci si acest argument si-a pierdut
nsemntatea.
324
Si chiar dac noi nu stim la ce Ioloseste un anumit organ,
aceasta nu nseamn c el a rmas de la vreo Iorm de viat inIerioar.
5. Urmeaz apoi argumentele provenite din paleontologie. studiul Iosile
lor. Desigur, prima dovad aparent convingtoare este stratiIicarea geologi
c, precum n Marele Canion, unde poti vedea tot Ielul de straturi; si, cu ct
mergi mai jos, cu att creaturile din ele par a Ii mai primitive. Savantii da
teaz straturile dup Ielul vietuitoarelor gsite n ele.
Straturile acestea au Iost descoperite n secolul al nousprezecelea, cnd
s-a determinat care erau mai vechi si care mai recente; iar acum exist un
sistem destul de elaborat prin care se poate spune care strat e mai vechi si
care mai recent.
325
Totusi ntregul sistem de datare e mai curnd circular,
ntruct adeseori straturile sunt ,cu susul n jos" Iat de modelul evolutio-
nist
326
, este nevoie de anumite corectii. La Iel cum sistemul ptolemeic avea
nevoie de anumite corectii (trebuind s se nscoceasc epiciclurile, Iiindc
planetele nu se deplasau n jurul pmntului n mod uniIorm), tot asa si
"u'Tracy I. Storer, op. cit., ibid.,p. 220. u - u
124
,Practic toate organele asa-numite rudimentare, n special cele ale omului, s-au dovedit
n ultimii ani a avea o utilitate clar, neIiind de loc rudimentare. Cndva, evolutionistii pre
tindeau c omul are cam 180 de organe rudimentare, dar astzi ei nu mai pomenesc practic
nici unul. Unele dintre acestea erau glanda tiroid, timusul, coccisul, glanda pineal, muschii
urechii, amigdalele si apendicele. Toate sunt acum cunoscute ca avnd Iunctii utile, adesea
chiar esentiale" (H. Morris, Scientific Creationism, Master Books, Green Forest, Arkansas,
1985, p. 76). Pentru o tratare amnuntit a subiectului vezi cartea ,Jestigial organs" are
Fully Functional, de Dr. Jerry Bergman si Dr. George Howe, Creation Research Societ y
Books, Terre Haute, Indiana, 1990. (n. ed.)
2
Schema ,coloanei stratigraIice" imaginate de evolutionisti (cu datarea Iiecrui strat) nu se
poate gsi niciunde n natur ca un set complet de sedimente de grosimea standard. ,Este o
alctuire imaginar care a Iost sintetizat prin compararea unui strat de roci dintr-o parte a
lumii cu un strat cu nItisare similar dintr-o alt parte a lumii." Vezi Richard Milton,
Shattering the Myths of Darwinism, ed. cit., cap. 3, 7. (n. ed.)
126
Enciclopedia Britanic (ed. a 11-a) admite c n unele cmpuri toate straturile sunt exact
,cu susul n jos" |adic creaturile primitive se gsesc la un nivel mai ridicat dect cele ,mai
evoluate"|.
191
evolutionistii trebuie s Iac corectii cnd descoper c, conIorm teoriei evo-
lutioniste, straturile sunt ,invers". Ele trebuie datate dup Iosilele pe care le
contin. Dar cum stiu evolutionistii c Iosilele din ele sunt n ordinea corect
? O stiu Iiindc altundeva Iosilele erau n ordinea ,corect" dup modelul
evolutionist, iar sistemul si l-au luat de acolo. Dac privesti mai ndeaproape,
vezi c este vorba de un sistem circular. Trebuie de Iapt s ai credinta c el
corespunde cu adevrat realittii.
Exist si destule puncte slabe. De pild, Iaptul c vietuitoarele apar cu totul
brusc n Iiecare strat, Ir tipuri intermediare care s duc la ele. Pe deasupra,
pe msur ce se continu cercetrile, se descoper animale n unele straturi
unde nu ar trebui s se aIle. De exemplu, acum se descoper n nivelul
precambrian creaturi de tipul sepiei (Tribrachidia) si tot Ielul de animale
destul de complexe de acelasi Iel, care nu ar trebui s Iie acolo, Iiindc se
presupune c ele nu au evoluat dect cu vreo sut de milioane de ani mai trziu.
Deci Iie trebuie s-ti schimbi ideile despre evolutia acestor creaturi, Iie trebuie
s spui c ele nu sunt dect exceptii.
In general, nu exist dovezi c straturile s-au depus de-a lungul a mili
oane de ani.
327
Creationistii ce vorbesc de Potopul lui Noe spun c la Iel de
bine, se poate accepta c Potopul a pricinuit exact acelasi lucru. Vietuitoare
le simple de pe Iundul mrii ar Ii, n general, primele care s Iie ngropate,
urmate de pesti si alte organisme care triesc aproape de supraIata oceanu
lui. Animalele mai dezvoltate, inclusiv omul, s-ar duce pe terenurile mai
nalte, ncercnd s se ndeprteze de Potop. Ar exista putine rmsite de
oameni, Iiindc omul ar ncerca s se urce n brci si n alte mijloace spre a
se ndeprta.
328
u
,
u
? , , .-*.,.;. u.
27
Presupunerea uniIormist c straturile s-au depus treptat de-a lungul a milioane de ani nu este
conIirmat de probe doveditoare. Procesele geologice moderne arat c nu exist niciunde
astzi roci care s se Iormeze la Iel cu cele din straturile existente. Aceasta indic o origine
catastroIic a straturilor. Vezi R. Milton, Shattering the Myths of Darwinism, op. cit., pp. 72-79,
si H. Morris, Scientific Creationism, op. cit., p. 101-111. (n. ed.)
328
Dr. H. Morris completeaz:
,Faptul c, desi ar trebui, ndeobste, s ne asteptm la aceast ordine, s-a descoperit c exist
multe exceptii de la ea, att de tipul omisiunilor, ct si al inversrilor, este, cu sigurant, un
lucru de asteptat cnd este vorba de evenimente de tipul Potopului, dar este extrem de greu de
argumentat logic n termenii evolutiei si uniIormittii" (H. Morris si J.C. Whitcomb, The
Genesis Flood, Presbyterian and ReIormed Publishing, Phillipsburg', New Jersey, 1961, p.
276).
Dr. David M. Raup, curator la sectia de geologie de la Chicago Field Museum oI Natural
History (care adposteste cea mai mare colectie de Iosile din lume), a studiat pe larg
succesiunea acestor Iosile si a ajuns la urmtoarea concluzie: ,n anii de dup Darwin,
adeptii si au sperat s gseasc succesiuni predictibile. In general, acestea nu au Iost gsite -
totusi optimismul a murit greu, iar n tratate s-au strecurat cteva pure Iantezii." Dr. Raup,
socotit pe plan mondial a Ii cel mai mare paleontolog n viat, este evolutionist, dai'
recunoaste c, dup arhiva IosiliIer, te poti adapta la absolut oricare teorie. El spune c, n
ceea ce priveste ordinea, Iosilele puteau Ii depozitate la Iel de bine si stohastic (adic la
ntmplare) (David Raup, ,Probabilistic Models in Evolutionary Paleo-Biology", n
192
uu:u SCURTA CRITICA A MODELULUI EVOLUTIONIST
Pe deasupra, o Iosil se pstreaz numai n cazul existentei unor conditii
Ioarte speciale. O vietuitoare trebuie s Iie ngropat dintr-o dat, ntr-un
anumit Iel de ml care i ngduie s se pstreze.
329
nssi ideea desIsurrii
treptate a acestor procese este din ce n ce mai mult pus la ndoial. Avem
acum dovada c petrolul si crbunele si alte lucruri similare se pot Iorma
ntr-un timp extrem de scurt - n decursul a ctorva zile sau sptmni.
330
nssi
Iormarea Iosilelor pledeaz mai curnd n Iavoarea unei catastroIe.
n domeniul paleontologiei, argumentul cel mai important mpotriva evo-
lutiei este Iaptul c e greu de spus c s-a gsit vreodat un singur lucru care s
poat Ii numit o specie intermediar. De Iapt, Darwin era Ioarte ngrijorat de
acest lucru. El scria:
,Numrul variettilor intermediare care au existat anterior |trebuie| s 'Ii Iie
cu adevrat enorm. Atunci de ce nu abund aceste legturi interme-u. diare
n Iiecare Iormatiune geologic si n Iiecare strat? Cu sigurant, geologia nu
ne descoper nicidecum vreun lant organic perIect aranjat n trepte; iar
aceasta este poate cea mai evident si mai serioas obiectie ce se poate
avansa mpotriva teoriei. Cred c explicatia tine de extrema imperIectiune a
datelor geologice."
331

Savantii de azi spun c arhiva IosiliIer este extrem de bogat: sunt
cunoscute mai multe specii Iosile dect specii vii. Totusi, nu s-au gsit dect
vreo dou exemple care pot Ii interpretate ca Iiind, oarecum, niste specii
intermediare. Ti se va spune despre pterodactil - o reptil cu aripi -, sus-
American Scientist, ian.-Ieb. 1977, p. 57). El noteaz chiar implicatiile hazlii ale acestui Iapt
pentru creationisti: ,Unul dintre lucrurile hazlii ale disputei evolutie-creatie este Iaptul c
creationistii au acceptat notiunea eronat c arhiva IosiliIer arat o progresie amnuntit si
ordonat si si-au dat mult osteneal s potriveasc acest Iapt cu geologia Potopului"
(David Raup, ,Evolution and the Fossil Record"; n Science, 17 iulie, 1981, p. 289). ,Cu alte
cuvinte", scrie Dr. Henry Morris, ,Raup spune c geologii Potopului nu au nevoie s-si bat
capul spre a alctui un model al Potopului pentru ordinea Iosilelor, ntruct nu exist nici o
ordine la care s adapteze !" (The Biblical Basis for Modern Science, Baker Book House,
Grand Rapids, Michigan, 1984, p. 363). (n. ed.)
129
Adic, s previn descompunerea sa de ctre bacterii sau devorarea de ctre rpitoare.
Mai mult, sedimentul trebuie s aib o grosime considerabil spre a preveni dispersarea sa
prin procesele naturale. Richard Mii ton arat: ,Nu se cunosc niciunde n lume roci fosilifere
aIlate n curs de Iormare astzi. Nu ducem lips de rmsite organice, nu lipsesc nici linistitele
medii marine sedimentare. Exist, ntr-adevr, oasele si carapacele a milioane de Iiinte pe
uscat si n mare, dar niciunde ele nu sunt ngropate lent n sedimente si apoi litiIiate. Ele sunt
doar sIrmate de vnt, maree, clim si rpitori." (Shattering the Myths of Darwinism, ed.
cit., p. 78). Acest Iapt arat c Iosilele existente s-au Iormat ca rezultat al unei mari catastroIe.
Vezi si H. Morris, Scientifw Creationism, ed. cit., pp. 97-101. (n. ed.)
3(0
Vezi John D. Morris,
The Young Earth, Master Books, Green Forest, Arkansas, 1994, pp. 102-103. (n. ed.) "'
Charles Darwin, The Origin ofSpecies, Modern Library, Random House, New York., p. 234.
3
tinndu-se c acea reptil urma s devin pasre. Dar de ce s nu poti spune c
este doar o reptil cu aripi ?
332

ir Exist unele Iosile numite ,Iosile-index" care, cnd sunt gsite ntr-un
anume strat, ne spun c stratul nu poate Ii mai vechi de o anumit dat,
Iiindc animalul respectiv se presupune c a disprut ntr-o anume epoc,
ns s-a descoperit un peste
333
care nota prin ocean, despre care se credea c
dispruse n urm cu saptezeci de milioane de ani.
334
ntruct era socotit a Ii o
Iosil-index, el a dat totul peste cap, iar stratul care Iusese datat dup acest
peste disprut nu mai era corect.
335

Cum se Iace c unele specii evolueaz iar altele rmn asa cum erau ?
Exist o multime de specii gsite n straturile ,strvechi" care sunt identice cu
speciile care triesc astzi. Evolutionistii socotesc c exist unele specii
,respinse" care, dintr-un anume motiv, nu duc nicieri, iar alte specii sunt
mai progresive, Iiindc au energia de a merge nainte. Dar aceasta este o cre-
dint, nu o dovad. Speciile Iosile care s-au pstrat sunt tot asa de deosebite
ntre ele precum cele vii.
6. Urmeaz apoi dove:ile ,evidentei" familiilor. n majoritatea manualelor
despre evolutie se aIl desene artistice descriind evolutia calului si a ele-
Iantului. Exist o mare doz de subiectivitate inclus n ele, ca si atunci cnd
artistii l nItiseaz pe omul de Neanderthal aplecat n jos spre a semna cu o
maimut. Nu este vorba de vreo dovad stiintiIic, ci de imaginatie ntemeiat
pe conceptia IilosoIic a unui om. Exist cteva urme n arhiva Iosili-Ier care
Iie c sunt mpotriva evolutiei, Iie arat c nu exist dovezi nici
112
Animalul pe care evolutionistii l citeaz cel mai des ca Icnd tranzitia de la reptile la
psri nu este de Iapt pterodactilul, ci arhiopterixul. Phillip E. Johnson numeste arhiopterixul
o ..ciudat abatere de la o tipologie, precum ornitorincul contemporan" (Darwin on Trial, ed.
cit., p. 80); Henry Morris arat c acesta e ,o Iorm de tip mozaic |care| nu poseda structuri
tranzitionale " (The Biblical Basis for Modern Science, ed. cit, p. 341); si chiar evolutionistii
Stephen Jay Gould si Niles Eldredge recunosc c acest ,curios mozaic de Ielul
arhiopterixului nu conteaz" ca o trecere lin n arhiva IosiliIer ]Paleobiology, voi. 3, 1977,
p. 147). Michael Denton noteaz c ,este incontestabil c la aceast pasre arhaic nu s-a
ajuns printr-o serie de Iorme tranzitionale de la o reptil terestr obisnuit, printr-un numr de
tipuri treptate, cu pene din ce n ce mai dezvoltate, pn la atingerea strii de avian"
(Evolution. A Theory in Crisis, ed. cit., p. 176. (n. ed.)
"
3
Este vorba de coelcanth, care a Iost descoperit n 1938 n largul coastelor Madagascarului. Se
credea c coelcanthul era strns nrudit cu strmosii directi ai amIibienilor. ns, cnd a Iost
disecat, ,organele sale interne nu au artat semne c ar Ii Iost adaptat pentru un mediu de
uscat si nu au artat cum s-ar putea ca un peste s devin amIibian" (Johnson, Darwin on
Trial, ed. cit., pp. 76, 77; vezi si Denton, op. cit., pp. 157. 179-80). (n. ed.)
114
Adic
aproximativ n acelasi timp cnd se presupunea c au disprut si dinozaurii, (n. ed.)
135
Sunt
multe alte organisme ale cror Iosile Iuseser gsite numai n straturi despre care se credea c
au sute de milioane de ani, Iiind deci Iolosite ca Iosile-index - pn ce au Iost descoperite
trind nc n vremurile moderne. Pentru o list partial a acestor organisme vezi Scientific
Creationism, ed. cit., pp. 88-89. (n. ed.)

pro, nici contra; la Iel cum exist cteva lucruri cu totul deosebite, care nu pot
Ii explicate prin evolutie.
Cele cteva linii ,clare" de descendent - calul, porcul etc. - cuprind Iie va-
riatii n interiorul unui tip (cum este, evident, cazul cailor de diIerite mrimi),
Iie, dac nu (cnd par a cuprinde diIerite Ieluri de vietuitoare), atunci nu Iac
dect s presupun, Ir sa poat dovedi, c o vietuitoare este legat de o alta
prin descendent direct.
336
Dac evolutia este adevrat, liniile de descendent
pot Ii plau:ibile, dar ele nu constituie, n nici un caz, dovezi ale evolutiei.
7. Ultima dintre asa-zisele dovezi ale evolutiei este existenta mutatiilor.
De Iapt, orice savant serios ti va spune c toate celelalte nu sunt cu adevrat
dovezi; singura dovad este cea a mutatiilor.
Exist unii evolutionisti, precum Theodosius Dobzhansky, care spun:
,Am dovedit evolutia Iiindc am creat o nou specie n laborator". Dup
treizeci de ani de lucru asupra mustei Iructelor, care se nmulteste Ioarte re-
pede, poti obtine echivalentul generational al ctorva sute de milioane de ani de
viat uman n cteva decade. Experimentul lui Dobzhansky consta n
iradierea mustei Iructelor, obtinnd, n Iinal, dou exemplare cu modiIicri,
care nu se mai mperecheau cu cellalt Iel de musc a Iructelor. Cci astIel
deIinea el speciile - prin Iaptul c nu se ncruciseaz ntre ele; deci, zicea el,
,Am evoluat o nou specie".
n primul rnd, aceasta s-a realizat n conditii extrem de artiIiciale, prin
iradiere; este deci nevoie s lansezi o nou teorie a undelor radioactive din
spatiul extraterestru spre a o justiIica. In al doilea rnd, nu e altceva dect tot
musca Iructelor. C nu are aripi, sau este purpurie n loc s Iie galben, ea
rmne tot musca Iructelor, si n esent nu diIer de vreo alt musc a Iruc-
telor; este doar o alt varietate. AstIel c, de Iapt, el nu a dovedit nimic.
337

sib
Un articol recent din World Maga:ine () 7 iulie, 1999) noteaz urmtoarele, privitor la una
dintre aceste asa-zise linii de descendent, probabil cea mai cunoscut: ,Muzeul Field |din
Chicago| este sursa acelui exponat Ioarte mult reprodus care intentioneaz s arate evolutia
calului. Scheletele mici sunt urmate de alte schelete ceva mai mari si din ce n ce mai cabaline,
schimbndu-se usor pn ce se ajunge la calul din ziua de azi. La prima vedere, exponatul
pare s aduc o vie dovad vizual asupra evolutiei, Ir vreo verig lips, de la mrunta
creatur asemntoare cu un dihor pn la mretul armsar, si a Iost Iolosit ca atare n
nenumrate crti de stiint. ns, s-a vdit c animalele ale cror schelete sunt aranjate n
acest mod nu au nici o legtur unele cu altele. Ele reprezint specii diIerite, ramuri diIerite si
perioade care se suprapun, cum nsisi evolutionistii - solicitati s se pronunte asupra su-
biectului de criticii darwinismului - au Iost siliti s recunoasc. Spre cinstea sa, Muzeul Field a
scos vitrina, nlocuind-o cu o IotograIie a vechiului exponat, mpreun cu o relatare a
controversei" (Gene Edward Veith, ,Admitting Its Mistakes"). Despre presupusele linii de
descendent vezi si Denton, op. cit., pp. 182-86, 191, si Milton, op. cit., pp. 102-5. (n. ed.)
117

Phillip E. Johnson obsei-v c ,Experimentatorul poate mri sau reduce mult numrul de tepi al
mustei Iructelor, |...| sau s-i reduc mult mrimea aripilor etc, dar musca Iructelor rmne
totusi musca Iructelor, de obicei una prost adaptat. Unele relatri crediteaz experimentele
asupra mustei Iructelor cu producerea de noi specii, n sensul unor populatii care nu se
ncruciseaz ntre ele; altii contest c hotarul speciei a Iost cu adevrat trecut.

Pe deasupra, mutatiile sunt nouzeci si nou la sut duntoare. Niciunul
dintre experimente, inclusiv cele Icute de evolutionistii ce au lucrat la ele
timp de mai multe decenii, nu a reusit s arate vreo schimbare real de la un Iel
de creatur la altul, nici mcar la cea mai primitiv, care se reproduce la
Iiecare zece zile. Deci, dac domeniul acesta chiar aduce vreo dovad, ea
este n Iavoarea ,Iixittii" speciilor.
338

Dar, n Iinal, trebuie s spunem c nu exist dovezi stiintiIice decisive in
favoarea evolutiei, tot asa cum nu exist dovezi decisive impotriva evolutiei;
cci, chiar dac poate c nu pare prea logic sau prea plauzibil conIorm evi-
dentei, totusi nu exist dovezi c ntr-un miliard sau triliard de ani nu s-ar
putea produce o maimut dintr-o amib. Cine stie ? Dac nu stai o clip s
cugeti la ce anume spun SIintii Printi, ai putea crede c lucrul poate Ii ade-
vrat, mai ales dac exist un Dumnezeu. Dac crezi c s-a produs ,ntm-
pltor", nu ai nici un Iel de argument.
339
Ai nevoie de mult mai mult credint
spre a crede c s-a produs ,ntmpltor", dect pentru a crede n Dumnezeu. In
orice caz, Iiecare va ntelege probele pe care tocmai le-am cercetat n Iunctie
de IilosoIia sa. FilosoIia creationist cere mult mai putine corectii ale acestor
probe, deci este mult mai conIorm premiselor simpliIicatoare ale stiintei
moderne.
8. Mai este un lucru care a Iost Iolosit ca un Iel de ,dovad a evolutiei"
-datarea radiometric. radiocarbon, potasiu-argon, dezintegrarea uraniului
340
s.a.m.d. Toate au Iost descoperite n secolul al douzecilea, unele chiar
Ioarte recent. Evolutionistii spun c metodele mentionate dovedesc c lumea
Aparent, problema se nvrte n jurul a ct de ngust sau de larg deIinim specia, mai ales cnd
e vorba de populatii care se abtin s se ncruciseze, dai" nu sunt cu totul incapabile s o Iac. Nu
doresc s continui aceast problem, cci ceea ce este n litigiu aici este capacitatea de a crea
noi organe si organisme prin aceast metod, iar nu capacit atea de a produce populatii
reproductive separate. n orice caz, nu e nici un motiv s credem c telul de selectie Iolosit n
experimentul asupra mustei Iructelor are ceva de-a Iace cu Ielul cum s-a dezvoltat musca
Iructelor la nceput" (Darwin on Trial, ed cit., p. 175). (n. ed.)
338
Dr. Lee Spetner, specialist genetician, a observat c ,Dac mutatiile ntmpltoare ar putea da
seam de evolutia vietii, atunci ele trebuie s Ii adugat o multime de inIormatie genomului din
momentul primului prezumtiv organism pn la aparit ia ntregii vieti prezente. Dac aceast
vast cantitate de inIormatie a Iost construit prin acumularea unei lungi serii de mutatii
ntmpltoare si selectie natural, atunci Iiecare dintre aceste multe miliarde de mutatii trebuie ca,
n medie, s Ii adugat mcar putin inIormatie. Totusi, dup toate studiile moleculare Icute
asupra mutatiilor, nu s-a descoperit nici mcar una singur care s adauge vreo inIormatie
genetic ! Toate Iac s se piard inIormatie !" Vezi incontestabila respingere a evolutiei n cartea
Dr.-lui Lee Spetner, Not by Chance ', The Judaica Press, New York, 1998. (n. ed.)
319
Zicnd
,ntmpltor", Printele SeraIim ntelege ,Ir plan" sau ,Ir un Proiectant inteligent". Teoria
modern neodarwinist a evolutiei sintetice sustine c mecanismul Iundamental al evolutiei este
mutatia ntmpltoare asociat cu selectia natural, (n. ed.)
340
Sistemul bazat pe
descompunerea uraniului este, din punct de vedere istoric, prima metod radiometric Iolosit,
dup care au Iost calibrate toate celelalte, Iiind principalul sprijin al ideii larg acceptate c
pmntul are 4,6 miliarde de ani vechime, (n. ed.)
196
" SCURT CRITIC A MODELULUI EVOLUTIONIST
este cu adevrat Ioarte veche. Un manual spune c ele au produs o revolutie n
datare, Iiindc nainte nu aveam dect idei relative privitoare la vrst, iar
acum avem idei absolute. Se poate testa o anumit roc dup metoda
pota-siu-argon, ajungndu-se la ideea c roca are dou miliarde de ani
vechime; se accept o marj de eroare de vreo zece procente. Adevrul este c
uriasa vrst a pmntului a Iost deja presupus a Ii ,cunoscut" savantilor
mult inainte de aparitia metodelor de datare. De la aparitia lor, metodele de
datare s-au ntemeiat pe presupunerile uniIormiste ale lui Charles Lyell, c
lumea are mai multe milioane sau chiar miliarde de ani vechime. William
B.N. Berry scrie n cartea sa, Growth of a Prehistoric Time Scale.
,Evolutia este deci adevratul temei al scalei temporale geologice,
desi scala ca atare a Iost alctuit nainte ca Darwin si Wallace s-si
prezinte lumii stiintiIice sistemul selectiei naturale."
341

Totul depinde de filosofici ta. Metoda datrii radiometrice ,Iunctioneaz"
numai dac stim dinainte c lumea are ,milioane de ani vechime"
342
. Deci, n
privinta datrii, nu sunt nicidecum revolutionari, ci doar se conIormeaz unei
preri deja acceptate. Dac noile metode de datare ar Ii spus c lumea are
doar cinci mii de ani vechime n loc de trei miliarde, savantii nu le-ar Ii
acceptat asa de usor.
343

Coloana stratigraIic si vrsta aproximativ a tuturor straturilor purttoare
de Iosile au Iost si ele ntocmite conIorm teoriei evolutioniste, cu mult nainte de
a se Ii auzit mcar de datarea radiometric. Orice carte stiintiIic obiectiv
asupra subiectului ti va spune c singurul mod n care se poate acorda un
numr absolut de ani diIeritelor straturi este acceptarea teoriei evolutiei.
Ca indicatii decisive asupra vrstei straturilor se Iolosesc
,Iosilele-in-dex", iar vrsta Iosilelor-index se determin conIorm
presupunerilor evolutioniste asupra lor.
344
Iat ce aIirm The American Journal
of Science.
341
William B.N. Berry, Growth of a Prehistoric Time Scale, W. H. Freeman&Co., San Fran-
cisco, 1968, p. 42.
142
,Trebuie amintit c, stiintiIic vorbind, nu are nimeni vreo dovad pentru nici un Iel de
datri anterioare primelor date scrise, n urm cu 4000 pn la 6000 de ani cel mult. Datele
anterioare nceputurilor istoriei trebuie obligatoriu s se ntemeieze pe presupunerea
uni-Iormismului" (H. Morris, Scientif w Creationism, edcit., p. 150) (n. ed.)
343
Richard Milt on observ: ,Stiinta a propus multe metode de geocronometrie - msurarea
vrstei pmntului - toate Iiind, ntr-o oarecare msur, nesigure |de ex. scderea cantittii
de heliu din atmosIer, cresterea salinittii oceanului|... Dar, din aceste multe metode, o sin
gur tehnic - cea a descompunerii radioactive a uraniului si a elementelor similare - d o
vrst a pmntului de miliarde de ani. Aceast singur metod a Iost promovat cu entuzi
asm de darwinisti si de geologii uniIormisti, pe cnd toate celelalte metode au Iost trecute cu
vederea" (Shattering the Myths of Darwinism, ed. cit., p. 38). (n. ed.)
344
Cnd test rile radiometrice diIerit e ale unei roci, realizate dup unul sau mai multe
procedee radiometrice, dau vrste contradictorii (cum se ntmpl adesea), evolutionistii sunt
cei care hotrsc care vrst se potrivest e cu ideile lor despre stadiile evolutive ale ,Iosi
lelor-index" gsite n acelasi strat. Iat cum exprim acest Iapt Dr. John D. Morris: ,Din nou,
rocile sunt datate de Iosile, iar Iosilele sunt datate prin evolutie." Un caz celebru de acest tip
197
,Singura scal cronometric aplicabil n istoria geologic pentru cla-
siIicarea stratigraIic a rocilor si datarea evenimentelor geologice n mod
exact este Iurnizat de Iosile. Datorit ireversibilittii evolutiei, ele oIer o
scal temporal Ir ambiguitti pentru determinarea vrstei relative si
pentru corelarea rocilor din ntreaga lume."
345

Avem deci iarsi o argumentare n cerc. Teoria evolutiei nu este dovedit
prin ,milioanele de ani", Iiindc milioanele de ani se bazeaz pe teoria evo-
lutiei. Dac evolutia nu este adevrat, nu este nevoie de milioanele de ani.
n al doilea rnd, exist cteva presupuneri initiale de la care metodele de
datare radiometric trebuie s porneasc. Metodele mentionate, care urmresc
timpul de dezintegrare a mineralelor radioactive n componente ,Iiice", cer
urmtoarele: (1) s existe uniIormitate absolut - adic rata de dezintegrare s
Ii Iost ntotdeauna aceeasi atta timp ct s-a desIsurat procesul, (2) s nu Ii
existat contaminare din surse exterioare - lucru care se admite c se ntmpl,
(3) obiectul care este datat s Ii Iost izolat, ngropat undeva, Ir s Ii Iost
atins de vreo materie organic din aIar si, n sIrsit, (4) s nu Ii existat nici
una dintre componentele Iiice n locul initial, ci numai componentul ,printe".
Toate acestea sunt doar presupuneri; ele nu se pot dovedi.
Iat ce scrie evolutionistul William B. N. Berry despre presupunerile
uni-Iormiste nedovedite pe care se bazeaz metodele de datare radiometric
si, de Iapt, toate aspectele geologiei si paleontologiei evolutioniste:
,Pentru a Ii interpretate, toate Ienomenele legate de istoria trecut a
pmntului depind de principiul uniIormittii proceselor naturii n timp.
Absolut totul, de la interpretarea scoicilor pstrate n roci ca rmsite ale
unor organisme cndva vii, pn la Iixarea perioadelor de timp Iolosind
viteza de dezintegrare a unor izotopi instabili precum Potasiu 40 sau Carbon
14, depind de acest principiu. De pild, metoda Carbonului 14 depinde de
acest principiu prin presupunerea Iaptului c radiatia cosmic a avut
aceeasi intensitate cel putin n ultimii 35000 de ani (perioada de timp
pentru care metoda aceasta este cea mai potrivit), si c viteza de
a Iost controversa datrii craniului KNM-ER-140, descoperit de Richard Leakey, discutat n
Anexa 4. (Vezi si M.L. Lubenow, Bones of Contention, Baker Books, Grand Rapids,
Michigan, 1992, pp. 247-288, si Milton, op. cit., pp. 53-56.) (n. ed.)
345
O.H. SchindewolI, ,Comments on Some StratigraIie Terms", American Journal of
Science, voi. 255 (iunie, 1957), p. 394. Apud H. Morris, Scientifi c Creati onism, ed. cit., p.
135. n acelasi sens scrie si W.M. Elasser de la Universitatea Maryland: ,Cum bine se stie,
ordinea straturilor geologice este Iixat n totalitate prin intermediul Iosilelor; deci metoda
geologic presupune existenta, n acele perioade, a unor vietuitoare de o complexitate tot mai
mare" (Enciclopedia Britanic, 1973, voi. 7, p. 850). J. O'Rourke, scriind n The American
Journal of Science (ian. 1976, p. 53), aIirm: ,ProIanii inteligenti au suspectat de mult ratio-
namentul circulai' al Iolosirii rocilor pentru datarea Iosilelor si al Iosilelor pentru datarea ro-
cilor. Geologii nu si-au btut vreodat capul s se gndeasc la un rspuns satisIctor, simtind
c nu merit s dea o explicatie atta vreme ct treaba aducea rezultate. Se presupune c acesta
ar Ii pragmatism tare de cap." (n. ed.) , `. .,,.,, . n. - , . - . . , . , . . . nn, . . , . . ... , . .

i . SCURT CRITIC A MODELULUI EVOLUTIONIST
dezintegrare a Carbonului 14 a Iost ntotdeauna aceeasi ca n prezent. Este
evident c, Ir un principiu al uniIormittii proceselor naturale,
determinarea vrstei pe baz de Carbon 14 nici nu poate Ii gndit."
346
Multi
oameni, chiar ntre neevolutionisti, admit c metoda Carbon 14 este cea mai de
ncredere dintre toate metodele de datare; chiar adeptii creationis-mului
stiintiIic admit c ea are o exactitate acceptabil cam pn pe la 3000 de ani,
,desi cu destul de multe scpri si incertitudini"
347
. Ea a Iost testat pe anumite
articole a cror vrst era cunoscut, si n multe cazuri s-a dovedit a nu Ii prea
departe. Dar peste 2000 sau 3000 de ani ea devine extrem de ndoielnic.
Chiar adeptii metodei admit c, datorit Iaptului c timpul de njumttire
al Carbonului 14 este cam de 5600 de ani, metoda nu poate Ii exact dincolo
de 25000 sau cel mult 35000 de ani. Celelalte metode, precum
potasiu-argon, dezintegrarea uraniului etc, pretind a avea un timp de
njumttire de 1,3 si respectiv 4,5 miliarde de ani; de-aceea, cnd e vorba
de dovedirea vrstei rocilor vechi, se Iolosesc aceste metode.
Metoda Carbon 14 se Ioloseste doar pentru materii organice iar metoda
potasiu-argon si metoda uraniului se Iolosesc la roci.
i w
Aceleasi lucruri sunt
valabile aici ca si la prima metod: trebuie s Ii existat uniIormitate vreme de
miliarde de ani si nici o contaminare din aIar. La metoda potasiu-argon, de
pild, trebuie presupus c la nceput, nainte de a se descompune n Argon
40, exista numai Potasiu 40
349
; toate aceste lucruri trebuie primite pe temeiul
credintei. Dac ncerci s masori ceva ,recent", s zicem doar de un milion de
ani vechime, Iolosind aceast metod cu timp de njumttire de peste un
miliard de ani, este ca si cum ai ncerca s masori un milimetru cu o rigl de un
metru: nu este prea corect, chiar dac presupunem c se poate. Exist
numeroase cazuri cnd metoda s-a aplicat unor roci recente, ajungn-du-se la
vrste de milioane sau miliarde de ani.
350
Deci, toat aceast chesti-
346
W.B.N. Berry, op. cit., p. 23.
347
Henry M. Morris, Scienlific Creationism, op. cit. p. 162. Motivele pentru care datarea cu
radiocarbon are o anume exactitate pn la 3000 de ani (dar nu mai mult) sunt explicate la
pp. 164-167. Vezi si John D. Morris, The Young Earth, op. cit., pp. 64-67. (n. ed.)
348
Metodele radioizotopilor nu se pot aplica Iosilelor si nici rocilor sedimentare care contin
Iosile, ci doar rocilor vulcanice care se pot aIla deasupra sau dedesubtul stratului purttor de
Iosile, (n. ed.)
34
* lat o presupunere important. ,Argonul 40 este un izotop Ioarte obisnuit n atmosIer si n
rocile scoartei terestre. ntr-adevr, argonul este al doisprezecelea element chimic ca
rspndire pe pmnt si mai mult de 99 din el este Argon 40. Nu exist vreo cale Iizic sau
chimic pentru a spune dac o mostr de Argon 40 este un reziduu al dezintegrrii radioactive
sau a Iost prezent n roci atunci cnd s-au Iormat " (Milton, op. cit., p. 47). Faptul c Argonul
40 era prezent n mineralele de potasiu n momentul Iormrii lor este evidentiat de datele
extrem de eronate pe care metoda potasiu-argon le d pentru rocile recent Iormate, a cror
vrst e cunoscut (vezi mai jos), (n. ed.)
350
De exemplu, Institutul Hawaian de GeoIizic a Iolosit metoda potasiu-argon spre a data
rocile vulcanice de lng Hualalei, Hawai, obtinnd vrste de pn la 3 miliarde de ani - desi se
stie c rocile s-au Iormat cu ocazia unei eruptii moderne din 1801. Alte roci similare,
199
une este Ioarte nesigur. Ea presupune n primul rnd existenta acelor
miliarde de ani.
351

Exist si alte tipuri de teste care s-au Iolosit n diverse perioade, de pild
cantitatea de sodiu si de alte substante chimice acumulat n ocean. Se m-
soar concentratia elementelor care exist acum n ocean, se msoar aproxi-
mativ ct din aceasta ajunge n mare n Iiecare an, si de aici se obtine o esti-
mare a vechimii posibile a oceanului; si probabil c oceanul este la Iel de
vechi ca si lumea. S-a Icut acest lucru cu sodiul si s-a descoperit c lumea
avea 100 de milioane de ani vechime. Dar s-a mai descoperit c rspunsurile
diIer n Iunctie de elementul Iolosit: plumbul d o vrst de 2000 de ani,
altele dau 8000 de ani, altele 100 de ani, iar altele 50 de milioane - deci nu
exist nici o concordant.
352

Exist si alte teste. De exemplu, s-a Icut un test ntemeiat pe cantitatea
de Heliu 4 care intr n atmosIer din coroana solar; acesta a indicat c at-
mosIera pmntului nu are dect vreo cteva mii de ani vechime.
353

Prin urmare, testele mentionate sunt Ioarte nesigure; iar unele dintre ele
arunc mari ndoieli asupra Iaptului c lumea ar putea Ii ctusi de putin de 5
miliarde de ani vechime.
Dac te gndesti bine, depinde de credinta Iiecruia. Unii savanti cred c
pmntul este Ioarte vechi Iiindc evolutia este de neconceput dac pmntul
nu este Ioarte vechi. Dac crezi n evolutie, trebuie s crezi si c pmntul
este Ioarte vechi cci, evident, evolutia nu Iunctioneaz pe termen scurt. Dar
n privinta dovezilor stiintiIice existente, nici una nu poate s spun c
pmntul are 5 miliarde de ani vechime sau 7500 de ani - oricare dat este
posibil. Depinde de premisele de la care pornesti.
Iormate cu mai putin de 200 de ani n urm de ctre un vulcan activ (Kilauea), au dat, prin
metoda pot asiu-argon. vrst e de pn la 22 de milioane de ani. Scurgerile de lav de la
Mt. Ngauruhoe, Noua Zeeland, vechi de cincizeci de ani, au dat vrste model de pn la 3,5
milioane de ani. (Vezi Milton, op. cit., pp. 38,47-48). (n. ed.)
151
Dr. John D. Morris arat c datarea radiometric (n acest caz, metoda dezintegrrii ura-
niului) se bazeaz pe ,presupunerea c pmntul este mcar destul de vechi pentru cantitatea
prezent de plumb radiogenic |adic componenta Iiic| dintr-un specimen spre a Ii Iost produs
de prezenta vitez de dezintegrare a uraniului. Dac stim c pmntul este vechi, exist
posibilitatea ca datarea radioizotopic s Iie util pentru a determina ct este de vechi, dar
este inutil n dovedirea vechimii sau tineretii pmntului. Ea presupune vechimea pmn-
tului" (J.D. Morris, op. cit., p 57). (n. ed.)
352
V. Chemical Oceanography, editat de J.P. Riley si G. Skirrow, Academic Press, Londra,
1965, voi. l,p. 164.
353
Henry Faul, Nuclear Geology, John Wiley, New York, 1954. (Pentru o discutie mai re
cent asupra acestor descoperiri vezi R. Milton, Shattering the Myths..., ed. cit., pp. 44-46, si
monograIia tehnic a lui Larry Vardiman, The Age of the Earth s Atmosphere, Institute Ior
Creation Research, El Cajon, CaliIornia, 1990 - n. ed.).
200
' SCURTA CRITIC A MODELULUI EVOLUTIONIST
' 4. Teoria evolutiei este inteligibil filosofic nn--
:
"'
Iat deci c evolutia nu e de Iapt o problem stiintiIic, ci una filosofic.
Trebuie s ntelegem c teoria evolutiei pare usor de acceptat anumitor savanti,
IilosoIi sau oameni obisnuiti Iiindc au Iost pregtiti n acest sens. S cercetm
deci antecedentele sale IilosoIice n apostazia societtii occidentale de la
crestinismul traditional.
354

Cum am vzut, ideea de evolutie s-a ivit la sIrsitul veacului al optspreze-
celea, sIrsitul Iluminismului si nceputul epocii revolutionare - propria
noastr epoc. Iluminismul se caracteriza printr-o conceptie stabil asupra
lumii, dar o stabilitate care nu putea dura; ea trebuia s lase loc conceptiei
evolutioniste. Vom discuta mai trziu de ce a Iost asa.
Una dintre lucrrile clasice despre epoca Luminilor, The European Mind
(Gandirea european) de Paul Hazard, aIirm:
,|n aceast perioad| n Europa a avut loc o nIruntare moral. Rs-
timpul ntre Renastere, din care descinde n linie dreapt, si Revolutia
Francez, creia i Iurea armele, alctuieste o epoc nentrecut de nici o
alta ca important istoric."
355

Iluminismul a constituit epoca clasic a Europei moderne. Aceast perioad
dintre Renastere si vremurile moderne a Iost prima ncercare real de a alctui
o sintez armonioas a noilor Iorte slobozite de Evul Mediu, Renastere si
ReIorm,
356
Ir a pierde temelia duhovniceasc a unui oarecare crestinism, ntiul
aspect al noii epoci clasice, al noii armonii, era dominatia perspectivei tiintifice
asupra lumii, care a luat Iorma lumii-masin a lui Isaac Newton.
357
Epoca lui
Newton, nceputul Iluminismului, a Iost o vreme cnd stiinta si religia rational
preau a Ii de acord c totul n lume mergea bine, iar artele nIloreau ntr-un mod
cum nu aveau s mai nIloreasc vreodat n Apus. .. nainte de aceasta, Apusul
cunoscuse cteva veacuri de Irmntare intelectual si chiar de haos, o dat cu
prbusirea sintezei medievale a roma-no-catolicismului, noi Iorte
Icndu-se simtite, ceea ce a dus la dispute
so~ ".MT; 'r'rni'U . ;^;:;U;r'i ,'u
JM
Unele dintre discutiile care urmeaz n aceast sectiune au Iost luate din lectiile anterioare ale
,Cursului de Supravietuire" tinut de Printele SeraIim, (n. ed.)
355
Paul Hazard, The European Mind, 1680-1715, Meridian Books, New York, 1963,
p. xviii.
356
Printele SeraIim artase ntr-o lectie anterioar c, dup schisma Bisericii Apusene de
Biserica Ortodox, tendinta apusean spre rationalism a naintat Ir restrictii. Aceasta s-a
vzut aproape imediat dup schism, o dat cu aparitia scolasticii, n care ratiunea era
nltat deasupra credintei si traditiei, (n. ed.)
157
Sir Isaac Newton (1642-1727) a Iost un teist care credea n Iisus Hristos, dar era chinuit de
griji pentru rationalismul crestinismului. Asemeni altor gnditori ai Iluminismului, precum
Thomas JeIIerson, el s-a dedicat salvrii crestinismului prin rescrierea Bibliei si curtarea ei de
ceea ce el numea ,coruperi", adic ntmplrile miraculoase. El respingea dogma Treimii.
(CI. Ian T. Taylor, In the Minds of Men. Darwin and the New World Order, TFE Publishing,
Minneapolis, 1991, pp. 342-43) (n. ed.)
201
aprinse si rzboaie sngeroase. Rzboaiele religioase cu tot Ielul de scopuri
lumesti s-au ncheiat o dat cu Rzboiul de Treizeci de Ani, n 1648, care a
devastat Germania. Protestantismul se rsculase mpotriva complicatiei si
coruptiei din catolicism; a avut loc o renastere a gndirii si artei pgne antice;
noul umanism descoperise omul natural, ceea ce a mpins nc mai n spate
ideea de Dumnezeu; si, lucru si mai semniIicativ pentru viitor, stiinta a nlocuit
teologia ca dreptar al cunoasterii, iar studiul naturii si al legilor ei a ajuns s
par cel mai nsemnat demers intelectual.
Totusi, n veacul al saptesprezecelea si nceputul celui de-al optsprezecelea
se ajunsese la un anume echilibru si armonie n gndirea apusean. De Iapt,
crestinismul nu Iusese rsturnat de noile idei, ci, mai curnd, se adaptase noului
spirit, neIcndu-se nc simtite diIiculttile si contradictiile ideilor naturaliste
si rationaliste moderne. ndeosebi n partea cea mai luminat a Europei
Apusene, Franta si Germania, prea c venise o vrst de aur, n contrast mai
ales cu rzboaiele religioase care ruinaser aceste tri pn pe la mijlocul
secolului al saptesprezecelea. Omul luminat credea n Dumnezeu, a crui
existent putea Ii demonstrat rational, era tolerant cu credintele altora si
credea c tot ce exist n lume poate Ii explicat de ctre stiinta modern, ale
crei ultime progrese le urmrea cu nerbdare. Lumea prea a Ii o masin
urias n necontenit miscare, Iiecare miscare a ei putnd Ii descris
matematic. Exista un singur univers urias, ornduit ca un sistem matematic
uniIorm. Lucrarea clasic ce exprima ideile mentionate, Principia
Mathe-matica a lui Newton, a Iost salutat cu aclamatii la aparitia ei, n
1687, artnd c lumea educat a vremii era bine pregtit pentru noua
evanghelie.
n noua sintez a Iluminismului ,Natura" l nlocuia pe Dumnezeu ca
idee central - chiar dac Dumnezeu nu a Iost eliminat nici pn la sIrsitul
perioadei. Epoca sistemului newtonian a Iost si epoca religiei Ratiunii.
De-acum, religia era supus aceluiasi criteriu precum stiinta: studierii lumii
exterioare, adic criteriului ratiunii. AstIel, s-a continuat procesul nceput o
dat cu scolastica, curnd dup Schism, cnd ratiunea a Iost asezat deasupra
credintei si traditiei. Iluminismul a Iost vremea cnd oamenii visau la o religie
a bunului simt.
n termeni religiosi, poate cea mai tipic miscare a veacului al optspreze-
celea a Iost deismul. Deismul sustine c Dumnezeu exist, dar Ir a se Iace
simtit; adic zideste lumea si se retrage. Newton nsusi nu credea c poate s
calculeze chiar totul corect, de pild deplasrile cometelor; el socotea c
universul era ca un urias ceas pe care 1-a Icut Dumnezeu si apoi s-a retras, si
c, din cnd n cnd, trebuie s revin si s l Iixeze, s l rsuceasc. Dar
astronomii ulteriori au spus c nu e adevrat: poti obtine o teorie uniIicat
care s explice totul, chiar si miscrile neregulate, deci Dumnezeu este necesar
doar la nceput. Dumnezeu devine extrem de sters. AstIel c minunile si
prorociile au nceput a Ii puse la ndoial, multi scriitori ncepnd deja s
202
spun c ele nu erau dect superstitie. In privinta aceasta Irancezii erau mult
mai radicali dect englezii.
Cercetnd conceptia despre lume a Iluminismului putem vedea ct de ar-
monioas prea a Ii - Natura domnind deasupra tuturor, tainele Naturii
des-coperindu-se, Dumnezeu Iiind nc n cer (desi neIcnd mare lucru), iar
cunoasterea stiintiIic progresnd n ntreaga lume. *-Js.,. u
Ajungem astIel la al doilea aspect principal al Iluminismului: credinta in
progresul uman. n cartea sa The Making ofthe Modern Mind (Crearea gan-
dirii moderne), J.H. Randall Jr. scrie:
,Marii apostoli ai Iluminismului sperau s realizeze societatea ome-
neasc ideal prin rspndirea ratiunii si stiintei ntre oameni. Iar de acolo
sperau s se ajung la o adevrat vrst de aur. nc de la nceputul vea-
cului |al optsprezecelea| s-a ridicat un tot mai puternic imn de laud adus
progresului prin educatie. Locke, Helvetius si Bentham au pus temelia
generosului vis; toti oamenii, indiIerent de scoal, aIar doar de cei ce
rmneau credinciosi |...| dogmei crestine a pcatului strmosesc, cre-
deau cu toat Iiinta lor arztoare n perIectibilitatea rasei umane. n sIrsit,
omenirea si tinea cheia destinului n propriile mini: putea s-si Iac
viitorul aproape cum voia. nlturnd greselile prostesti din trecut si
n-torcndu-se la o cultivare rational a naturii, aproape c nu ar mai Ii
rmas nici un Iel de piedici n calea bunstrii omenesti care s nu poat Ii
depsite.
E greu s ne dm seama ct de recent este aceast credint n progresul
uman. Lumea antic pare s nu Ii avut cunostint de el; grecii si romanii si
ntorceau pri virile mai curnd spre Vrsta de Aur, de la care omul
deczuse. Evul Mediu nu admitea, desigur, o asemenea gndire.
Renasterea, care a realizat ntr-adevr asa de mult, nu-si putea nchipui c
omul poate s se ridice din nou la gloriosul nivel al antichittii; ea si
ntorcea gndurile cu totul asupra trecutului. Numai n veacul al
sapte-sprezecelea, o dat cu dezvoltarea stiintei, omul a putut s nutreasc
o astIel de ambitie truIas. |...| Toti savantii de dup Descartes dispretuiau pe
cei vechi si luptau pentru credinta n progres."
358
De ce s-a prbusit conceptia
despre lume a Iluminismului ? FilosoIia sa pare azi cu totul naiv, iar arta sa
- o vrst de aur cu neputint de atins. Exist diIerite cauze,
suprapunndu-se unele cu altele. Cauza principal este abordarea critic
tocmai a rationalismului pe care se ntemeia ntreaga conceptie luminist.
SIintii Printi spun c ratiunea omeneasc a deczut o dat cu cderea omului;
de-aceea, ea trebuie supus credintei si descoperirii dumnezeiesti, ca astIel s
se ridice la o stare mai nalt. De ndat ce ratiunea e nltat deasupra
credintei si traditiei, atitudinea ei critic i provoac propria
358
J.H. Randall, The Making ofthe Modern Mind, Houghton MiIIlin Co., 1926, pp. 381-82.
203

distrugere. Credinta n ratiunea omeneasc este cea care a produs nti
scolastica, mai apoi ReIorma, cci ratiunea supunea criticii nssi religia.
ReIorma a Iost o critic a catolicismului medieval, iar apoi critica Protestan-
tismului a produs IilosoIii atei/agnostici ai veacului al nousprezecelea. n
Iine, atitudinea critic a ratiunii a produs actuala sinucidere a ratiunii. De n-
dat ce omul se ncrede n ratiune ca dreptar al adevrului, este obligat s-o
urmeze pn la capt pe calea sa distructiv. Nu i se poate mpotrivi.
ncepnd cu Evul Mediu, rationalismul a redus sIera cunoasterii pe m-
sur ce critica Iiecare traditie si realitatea lumii duhovnicesti - totul n aIar
de lumea exterioar. O dat cu IilosoIul englez David Hume, spre sIrsitul
veacului al optsprezecelea, ratiunea autonom a mers n sIrsit pn la capt:
a distrus orice cunoastere sigur, chiar si pe cea a lumii exterioare. Hume
spunea c nu putem cunoaste adevrul absolut prin ratiune; putem cunoaste
doar ceea ce experiem. El scria:
,Ratiunea e o Iacultate subiectiv care nu are legtur necesar cu
Iaptele pe care cutm s le cunoastem. Ea se limiteaz la schitarea
relatiilor dintre ideile noastre, ele nsele Iiind de dou ori distantate de
realitate. Iar simturile noastre sunt la Iel de subiective, cci nu pot nici-
odat s cunoasc lucrul n sine, ci doar o imagine a lui, ce nu are n ea
elementul necesittii si sigurantei - contrarul oricrui Iapt real este nc
posibil."
359

Iat, ntr-adevr, un lucru Ioarte adnc nrdcinat n gnditorii nostri
moderni din ultimele dou sute de ani: dezndejdea de a nu Ii niciodat n
stare s cunosti ceva, care dizolv nssi substanta vietii. Creznd n IilosoIia
rationalist si ncepnd a gndi lucrurile prin ea, dai de Hume si de alti gn-
ditori asemeni lui, si, dintr-o dat, ntreaga lume se dizolv. Cu ndrepttire
deci s-au spus urmtoarele despre Hume de ctre un cercettor al IilosoIiei
Iluminismului:
,Citirea dialogurilor lui Hume dup ce ai citit cu ntelegere plin de
simpatie pe zelosii deisti si pe optimistii IilosoIi ai primei prti a veacului
optsprezece nseamn a Ii ncercat de o usoar nIiorare, de un simtmnt de
neliniste. E ca si cum, n culmea amiezei Iluminismului, la ceasul rgazului,
cnd mprejur totul pare a Ii linistit si sigur, cineva si-ar da seama brusc de
apropiata si neasteptata surpare a temeliilor, de slabul si ndeprtatul Ireamt
ce strbate sub terenul solid al bunului simt."
360
(Desigur, acest Iapt a produs
mai trziu marele cutremur al zilelor noastre.)
"
59
David Hume, An Enquiry Concerning Human Understanding, apud The English
Philosophers from Bacon to MM, ed. Edwin A. Burtt, Random House, 1939, New York,
pp. 593-94.
360
Cari L. Becker, The Heavenly City of the Eighteenth Century Philosophers, Yale
Universily Press, New Haven, Connecticut, 1970, pp. 68-69.
204
Idealul experimental n stiint are o Iunctie similar celei a ratiunii n ni-
micirea conceptiei despre lume a Iluminismului. Fiind el nsusi ntemeiat pe
rationalism, acest ideal nu e nicicnd mplinit; el nu se opreste niciodat, ci
asteapt mereu s-si testeze concluziile, ajungnd la altele noi. Tocmai de
aceea ideile stiintiIice se schimb mereu, iar sinteza stiintiIic din vremea lui
Newton a Iost rsturnat.
Pn la urm, ideea de progres a ajutat la dizolvarea vechii sinteze. n Re-
nastere, asa cum am vzut, anticii erau priviti ca adevratul model. Se credea
c, dac ne-am putea ntoarce la ei, departe de Evul Mediu si de superstitii, va
Ii grozav. Apoi cnd stiintele au ajuns s Iie modul de gndire dominant, a
aprut conceptia stiintiIic despre lume. Oamenii au nceput s vad c orice
om din ziua de azi are mai mult cunoastere stiintiIic dect orice om din
antichitate. Pentru prima dat, acum stiinta a naintat n chip dramatic cu
experimentele sale etc.
Este vdit c nssi ideea de progres - ideea c prezentul cldeste pe trecut,
c generatiile viitoare vor Iace mai bine dect noi, iar omul va nainta n mod
constant - anuleaz ideea c exist un criteriu statornic. Exact ca n su-
biectivismul lui Hume, totul devine relativ. Criteriul existentei omului e aban-
donat n voia sortii generatiilor viitoare care urmeaz s l mbuntteasc.
Dup un timp, oamenii ncep s-si dea seama c au de-a Iace cu o IilosoIie a
necontenitei schimbri, a necontenitei miscri. Atunci suIletul se revolt. El
simte c nu exist pace, nu exist sigurant. La sIrsitul veacului al optspre-
zecelea ideea de progres dduse deja nastere conceptiei ,evolutioniste", care
era mult diIerit de conceptia statornic a lui Newton, ajungnd n prim plan n
veacul al nousprezecelea.
Asa se Iace c veacul al optsprezecelea a nceput cu mult optimism, dar
cei mai multi nu-si ddeau seama c spre sIrsitul veacului IilosoIii cei mai
naintati urmau s nimiceasc orice putint a vreunei cunoasteri reale a lumii
exterioare si orice criteriu statornic al adevrului. Ideile proIunde de acest
Iel au nevoie de timp spre a ptrunde pn la oameni, dar cnd o Iac produc
urmri dezastruoase. i
Dezastruoasele urmri s-au vzut n Revolutia Francez din 1789, care a
Iost aplicarea revolutionar a ideilor rationaliste la schimbarea societtii si la
ntreaga rnduial a vietii din aIar. SIrsitul veacului al optsprezecelea a
adus cu el sIrsitul Vechii Ordini - sIrsitul unei epoci de stabilitate, cnd
asezmintele omenesti, arta si cultura erau ntemeiate cel putin pe o rmsit
de crestinism si de simtminte crestine. Izbucnirea Revolutiei Franceze a
coincis cu sIrsitul civilizatiei crestine. nainte de 1789 era nc ,Vechiul
Regim"; dup acest an, urmeaz epoca Revolutiei, vremurile noastre.
n aceast perspectiv, teoria evolutiei poate Ii nteleas IilosoIic. Ea s-a
ivit dintr-o cutare a unei legi tiintifice a progresului care s fustifice ina-
intarea revolutionar modern. Teoria evolutiei a Iost propus mai nti de
205
ctre bunicul lui Charles Darwin, Erasmus, n 1794 - la numai cinci ani de
la Revolutia Francez.
361

J.H. Randall Jr., el nsusi evolutionist, e destul de lipsit de naivitate spre a
admite c teoria evolutiei este o credint, nu un Iapt dovedit:
,n prezent biologii admit c, la drept vorbind, nu cunoastem nimic de-
spre cauzele originii noilor specii; trebuie s recurgem la credinta stiintiIic
c ele au loc datorit schimbrilor chimice din protoplasma embrionar."
362
Evolutionistii trebuie s recurg la aceast credint Iiindc, cum nsisi
spun, ,orice altceva este de neconceput" - acest ,orice altceva" Iiind Iaptul
c Dumnezeu a creat lumea n urm cu 7000 sau 8000 de ani. ', " ;;
Randall continu, descriind eIectul evolutiei asupra lumii:
,n ciuda acestor diIicultti, credintele oamenilor de azi au Iost adnc
impregnate de conceptul de evolutie. Marile notiuni si concepte Iundamen
tale care nsemnau asa de mult pentru veacul al optsprezecelea, Natura,
Ratiunea si Utilitatea, au lsat cu totul loc unui nou set care exprim mai
bine ultimele idei intelectuale despre o Lume n Crestere. O multime de
Iactori au conspirat la popularizarea ideii de dezvoltare cu corolarele ei... nn
Poate c accentul principal adus de Evolutie n mintile oamenilor a
Iost cel pus asupra analizei cauzale amnuntite a proceselor de schimbare
particulare. n loc de a cuta s descopere captul sau tinta mersului lumii
ca ntreg, ori s discern cauza ultim sau temeiul tuturor celor existente
- sarcina Iundamental a stiintei si IilosoIiei anterioare - oamenii au
ajuns s cerceteze doar ceea ce este acel proces si numai ceea ce produce
el n prtile sale. Ei au respins |...| contemplarea unei alctuiri Iixe si sta
tice a Adevrului, adoptnd n locul ei telul investigrii tuturor micilor
adevruri pe care le poate descoperi experimentul. Nu Adevrul care este
obrsia tuturor adevrurilor, ridicnd suIletul omenesc deasupra tuturor
experientelor omenesti, n trmul celui vesnic... ci rbdtoarea, neobo
sita si nesIrsita cutare a unei inIinitti de adevruri Iinite din experienta
noastr - iat telul oricrei strdanii stiintiIice si IilosoIice a zilelor
noastre."
363
,-
161
Multi dintre prietenii si apropiatii lui Erasmus Darwin simpatizau cu revolutionarii Irancezi.
Erasmus a Iost unul dintre ntemeietorii Societtii Lunare, care-i cuprindea pe simpatizantii
revolutionarilor si ai crei membri erau aceeasi cu cei ai Societtii Revolutionaie conduse de
radicalul Earl Stanhope. Erasmus l admira ndeosebi pe Rousseau, IilosoIul principal al
Revolutiei. Era si Irancmason, la Iel ca Iiul su, tatl lui Charles Darwin. (n. ed.)
J,2
Randall, op. cit., p. 475. O aIirmatie similar a Iost Icut de un important biolog
evolutionist britanic, ProI. L. Harrison Matthews, n PreIata la editia din 1971 a Originii
speciilor. ,Realitatea evolutiei este sira spinrii biologiei, biologia aIlndu-se deci n situatia
aparte a unei stiinte ntemeiate pe o teorie nedovedit - este deci vorba de o stiint sau de o
credint?... Credinta n evolutie este astIel paralela exact a credintei ntr-o creatie parti
cular: ambele sunt concepte despre care credinciosii stiu c sunt adevrate, dar pn n
prezent nici una nu a Iost n stare s o dovedeasc." (n. ed.) :,,., n,,
v
,VA.Ws
i:
VI u-ur*n -.-.
m
Randall, op. cit., pp. 475-77. , - ., ..........................
206
- SCURT CRITIC A MODELULUI EVOLUTIONIST
Randall mentioneaz Ielul cum schimbarea asezmintelor omenesti - di-
Ieritele idei asupra moralei etc. - ntresc credinta n evolutie:
,Conceptia asupra omului ca organism care reactioneaz la si actio-
neaz asupra unui mediu complex a devenit astzi Iundamental.
364
Toate
ideile si asezmintele sunt gndite astzi n primul rnd ca produse sociale,
Iunctionnd n grupuri sociale si izvornd din necesitatea svrsirii unei
anumite adaptri a naturii umane la mediul nconjurtor. Toate domeniile
de interes uman de astzi au Iost supuse acestei generale tendinte
sociologizante si psihologizante; exemplul religiei si teologiei este ediIi-
cator, n vreme ce veacul al optsprezecelea socotea religia si teologia ca pe
un set de propozitii deductive si demonstrative, oamenii de azi socotesc
religia n primul rnd ca pe un produs social, un mod de viat izvort din
organizarea social a experientelor religioase ale oamenilor, iar teologia ca
pe o rationalizare a anumitor simtminte si experiente Iundamentale a
naturii umane. Nu mai cutm s dovedim existenta lui Dumnezeu, ci
vorbim de ntelesul lui Dumnezeu n experienta uman; nu mai cutm
s demonstrm viata viitoare, ci investigm eIectul credintei n nemurire
asupra comportamentului uman."
365

Vedem ct se poate de limpede c avem aici urmtoarea treapt de dup
Hume, care nimicise toate aceste lucruri. Nu mai poti crede n acele idei n-
vechite. Este o nou treapt, care nu are nimic de-a Iace cu ,descoperirea sti-
intiIic" a evolutiei - nu e dect ceea ce pluteste n aer. De vreme ce
ratiunea si continu marsul, va sIrsi prin propria sinucidere. Randall
urmeaz:
,Evolutia a introdus o cu totul alt scar de valori. Acolo unde idealul
veacului al optsprezecelea era rationalul, naturalul, chiar primitivul si ne-
coruptul, pentru noi lucrul cel mai de dorit se identiIic mai curnd cu ca-
ptul ultim al procesului de dezvoltare, iar termenii nostri laudativi sunt
modern, la zi, naintat, progresist. n aceeasi msur ca si Epoca
Luminilor noi tindem s identiIicm ceea ce aprobm cu Natura, dar
,. ; u' . : ' u( . ' . . i - - A l l i , O I t u . . J
364
Aceasta e teza principal a conceptiei evolutioniste si a Epocii Revolutionare privitor la
natura uman. Ea s-a cldit din IilosoIia stiintiIic a darwinismului si din IilosoIia politic a
admiratorului lui Darwin, Karl Marx, si este comun tuturor constructiilor t otalitare si
utopice derivate din acestea dou, inclusiv liberalismului modern si Ieminismului radical.
Judge Robert H. Bork, n cartea sa Slouching Towards Gomorrah. Modern Liberalism and
American Decime (Regan Books/Harper Collins, New York, 1996), enunt succint aceast
tez evolutionist astIel: ,Natura uman e inIinit modelabil, astIel c o natur uman nou,
mai bun si poate chiar perIect, se poate produce prin rearanjarea institutiilor sociale." Fe
minista Shere Hite, n Hite Report on the Family, a nItisat aceast credint atunci cnd
zicea: ,Nu exist nimic de Ielul unei naturi umane. Mai curnd, exist o structur psiholo
gic care este implantat cu grij n mint ile noastre pe msur ce nvt m dragost ea si
ecuat iile de put ere ale Iamiliei - pe viat. Din Iericire, Iamilia e un asezmnt omenesc:
oamenii au tcut-o si tot oamenii o pot schimba." (n. ed.)
365
Randall, op. cit.,p. 478. ,;
;v

v
'
207
i pentru noi ea nu mai este ordinea rational a naturii, ci culminarea proce-
sului evolutiv, pe care-1 lum drept prghia existentei noastre. Veacul al ;
optsprezecelea nu putea gndi un apelativ mai ru dect a numi pe un om .
entuziast neIiresc; noi preIerm s-1 etichetm drept Iosil demodat si
depsit. Epoca aceea credea ntr-o teorie dac era numit rational,
Iolositoare si natural; noi i dm ntietate dac este ultima descoperire.
Trebuia s Iim mai curnd modernisti si progresisti, dect gnditori chibzuiti.
Rmne de vzut dac n noua noastr scar de valori nu am pierdut la Iel de
mult pe ct am cstigat...
Ideea de evolutie, asa cum a ajuns s Iie nteleas n Iinal, a ntrit
atitudinea umanist si naturalist."
366
, .
:nn.a 5. Conflictul dintre Adevrul cretin i filosofici evolutionist
ii
S ncercm acum s vedem ce spune ortodoxia despre problema evolutiei,
acolo unde ea vine n atingere cu IilosoIia si teologia. Potrivit teoriei evolutiei,
omul s-a ridicat din slbticie, si tocmai de aceea crtile l arat pe omul de
Cro-Magnon sau pe omul de Neanderthal Ioarte slbatici la nItisare, gata s-i
dea cuiva n cap si s-i ia carnea. Evident, e doar ceva imaginar, nu un Iapt
ntemeiat pe Iorma Iosilelor sau pe altceva de Ielul acesta.
Dac crezi c omul provine din slbticie, vei interpreta ntreaga istorie
trecut n acesti termeni. Dar Ortodoxia sustine c omul a czut din Rai. In
IilosoIia evolutionist nu e loc pentru o stare supraIireasc a lui Adam.
De-aceea, cei ce vor s pstreze si crestinismul si evolutionismul sunt siliti
s alipeasc un Rai artiIicial unei creaturi de tip maimut. E vdit c avem
de-a Iace cu dou sisteme diIerite care nu pot Ii amestecate.
Pn la urm, se ntmpl ca oamenii care Iac acest lucru (inclusiv multi
catolici din ultimele decade) s vad c au ajuns n ncurctur, acceptnd
deci c evolutia trebuie s Iie corect, iar crestinismul un mit. Ei ncep s
spun despre cderea omului c este doar o cdere din imaturitatea cosmic:
c atunci cnd oamenii-maimut, aIlati ntr-o stare de naivitate, au evoluat n
Iiinte umane, au dobndit un complex de vinovtie - aceasta Iiind cderea. Pe
deasupra, ajung s cread c la nceput nu exista o singur pereche de Iiinte
umane, ci mai multe. Aceasta se numeste poligenism - ideea c omul provine
din mai multe perechi.
De ndat ce ai cedat ideii c Facerea si obrsia omului trebuie cercetate n
chip rationalist - pe temeiul IilosoIiei naturaliste a gnditorilor moderni
-trebuie s lasi deoparte crestinismul. FilosoIia naturalist este trmul ade-
vrurilor relative. Pe de alt parte, n nvttura SIintilor Printi avem ade-
vruri descoperite si date nou de oameni insuIlati de Dumnezeu.
Ibid., pp. 478-79.
208
n scrierile SIintilor Printi exist o multime de material despre evolutie,
desi pare greu de crezut. Dac cercetezi ce anume este evolutia din punct de
vedere IilosoIic si teologic si apoi cauti acele probleme la SIintii Printi, poti s
gsesti o mare cantitate de inIormatie. Nu putem ptrunde prea mult n ea
acum, ns vom atinge cteva puncte, spre a caracteriza evolutia din punctul de
vedere al nvtturii patristice.
Trebuie notat n primul rnd c, dup SIintii Printi, zidirea este ceva
destul de diIerit de lumea pe care o vedem azi; este vorba de un principiu cu
totul diIerit. Lucrul acesta se opune gndirii ,evolutionistilor crestini" mo-
derni. Un astIel de evolutionist, ,teologul" grec Panaghiotis Trempelas, scrie
c ,Pare a Ii mai slvit si mai dumnezeieste si mai n armonie cu metodele
obisnuite ale lui Dumnezeu, pe care le vedem zilnic nItisate n natur, s Ii
creat Ieluritele Iorme prin metode evolutioniste."
367

(Vom nota aici c adeseori ,teologii" sunt cam n urma timpului. Pentru
a-si cere scuze Iat de dogma stiintiIic, de multe ori vin cu lucruri pe care
oamenii de stiint le-au prsit deja, Iiindc oamenii de stiint citesc ceea ce
se scrie. ,Teologii" sunt adeseori speriati c vor ajunge s Iie demodati sau s
spun ceva ce nu se potriveste cu opiniile stiintiIice. AstIel c adeseori se
ntmpl ca ei s alunece ctre idei evolutioniste, necercetnd problema n
ntregul ei, neavnd o IilosoIie dus pn la capt si neavnd cunostint de
dovezile stiintiIice si de problemele stiintiIice.)
Ideea Iormulat de Panaghiotis Trempelas - potrivit creia se presupune
c si creatia este n acord cu metodele pe care Dumnezeu le Ioloseste tot
timpul - nu are, n mod sigur, nimic patristic, cci Facerea este venirea lumii la
Iiint. Oricare dintre SIintii Printi care scrie despre aceasta va spune c
primele Sase Zile ale Facerii au Iost cu totul deosebite de orice altceva s-a
ntmplat vreodat n istoria lumii.
Chiar Fericitul Augustin spune: creatia este o tain. El spune c nici mcar
nu putem vorbi despre ea, Iiind att de diIerit de experienta noastr: ea este
mai presus de noi. Creatia este ceva diIerit; este inceputul tuturor celor
prezente, nu Ielul lor de a Ii n prezent.
Unii ,teologi", mai curnd naivi, ncearc s spun c cele Sase Zile ale
Facerii pot Ii perioade orict de lungi, c pot s corespund cu diIeritele straturi
geologice. Acest lucru este, binenteles, absurd, Iiindc straturile geologice nu
au sase stratiIicri usor identiIicabile, sau cinci, sau patru sau orice altceva de
Ielul acesta. Exist o multime de stratiIicri, si nu corespund deloc cu cele Sase
Zile ale Facerii. Deci asimilarea este mult prea inconsistent.
n realitate - chiar dac pare un lucru ngrozitor de Iundamentalist cnd l
rostesti - SIintii Printi spun c acele Zile erau de douzeci si patru de ore
lungime. SIntul EIrem Sirul chiar le mparte n dou perioade, Iiecare de
r
Orthodox Observer, 8 august, 1973.
209
cte dousprezece ore. SIntul Vasile cel Mare spune c n Cartea Facerii
cea dinti Zi nu se numeste ,ziua nti", ci ,zi una", Iiindc aceasta este ziua
cea una cu care Dumnezeu a msurat tot restul zidirii; adic Ziua nti,
despre care el spune c a avut douzeci si patru de ore, este exact aceeasi zi
care se repet n restul creatiei.
Dac te gndesti mai bine, nu este nimic cu adevrat diIicil n aceast
idee, Iiindc zidirea lui Dumnezeu este ceva cu totul n aIara cunoasterii
noastre prezente. Asimilarea zilelor cu epocile nu are nici un sens; ele nu pot
Ii Icute s coincid. Deci pentru ce ai avea nevoie de o zi care s Iie de o
mie sau de un milion de ani lungime ?
368
: ;-,n uu'"'rI' v -; J : ;,
SIintii Printi spun din nou, ntr-un singur glas, c lucrrile ziditoare ale
lui Dumnezeu sunt instantanee. SIntul Vasile cel Mare, SIntul Ambrozie
cel Mare, SIntul EIrem Sirul si multi altii spun c, atunci cnd Dumnezeu
creeaz, El rosteste cuvntul si este mai iute dect gndul. . cn
Exist multe citate patristice pe aceast tem, dar nu ne vom ocupa de ele
aici. Nici unul dintre SIintii Printi nu spune c Iacerea a Iost lent. Sunt Sase
Zile ale Facerii, pe care ei nu le descriu ca pe un proces ndelungat. Ideea c
omul ar Ii evoluat din ceva inIerior este total strin oricrui SInt Printe.
Dimpotriv, ei spun c Ipturile inIerioare au aprut mai nti spre a pregti
trmul Ipturii celei mrete, care este omul, ce trebuia s aib o mprtie
gata Icut nainte de a veni. SIntul Grigorie Teologul spune c omul a Iost
Icut de Dumnezeu n Ziua a Sasea, sosind pe pmntul proaspt zidit.
Exist o nvttur patristic complet despre starea lumii si a lui Adam
nainte de cdere. Adam a Iost potential nemuritor. Cum zice Fericitul Au-
368
Unii comentatori moderni, ncercnd s plaseze relatarea Facerii n interiorul scalei
temporale evolutioniste, au ncercat n zadar s arate c SIintii Printi credeau c cele Sase
Zile ale Facerii ar Ii epoci ndelungate. Cei ce au citat n acest scop mentionarea de ctre
SIntul Ioan Damaschin a celor ,sapte veacuri ale lumii" ]Dogmatica II, 1, ed. cit., p. 45) au
interpretat gresit spusele lui. Ideea c istoria lumii cuprinde sapte vrste, corespunznd celor
sapte zile ale Sptmnii Facerii, este Ioarte veche, aIlat chiar n perioada precrestin (vezi
Dainian Thompson, The End of Time, University Press oI New England, Hanover, New
Hampshire, 1997, pp.7 si 29, si Francis Haber, The Age ofthe World, Johns Hopkins Press,
Baltimore, 1959, pp. 19-21); dai-, potrivit acestei idei, cele sapte veacuri vin dup Sptmna
Facerii. St". Siineon Noul Teolog arat limpede acest lucru cnd discut despre cele Sase Zile
ale Facerii si despre Ziua a Saptea, a odihnei lui Dumnezeu: ,Dumnezeu, ca Unul ce
cunoaste dinainte toate, a zidit creatia ntr-o ordine si ntr-o stare bine mpodobit, si a
rnduit cele sapte zile ca prenchipuire a celor sapte veacuri viitoare" (SI. Simeon Noul
Teolog, op. cit., p. 115 - s.n.). Chiar scrierile SIntului Ioan Damaschin arat limpede c
atunci cnd vorbeste de ,sapte veacuri" se reIer la istoria lumii de dup Sptmna Facerii,
cci spune c ,cele sapte veacuri ale lumii prezente cuprind multe veacuri, adic generatiile
de oameni" ]Dogmatica II, 1, ed. cit., p. 46). Lucrul acesta e si mai vdit ntr-un capitol
ulterior al aceleiasi lucrri, n care scrie anume despre cele Sase Zile ale Facerii, artnd c
el priveste lungimea Zilelor - chiar a primelor trei Zile, de dinainte de Iacerea soarelui - ca
avnd lungimea unei zile solare, din care 365 alctuiesc ,cele dousprezece luni ale soa-
relui" (Dogmatica II, 7, ed. cit., p. 59). (n. ed.)
210
gustin, el a Iost zidit cu putinta de a Ii ori muritor, ori nemuritor cu trupul, iar
prin cderea sa a ales a Ii muritor cu trupul.
Zidirea de dinainte de cderea lui Adam era ntr-o stare diIerit. SIintii
Printi nu ne spun prea multe despre ea: este ceva cu adevrat mai presus de
noi. Dar unii SIinti Printi dintre cei mai contemplativi, precum SIntul
Gri-gorie Sinaitul, descriu starea Raiului. SIntul Grigorie spune c Raiul
exist si acum n aceeasi stare pe care o avea atunci, dar a ajuns nevzut pentru
noi. El este asezat ntre stricciune si nestricciune, astIel c, atunci cnd n
Rai un copac cade la pmnt, el nu se descompune, asa cum vedem n jurul
nostru, ci se preschimb ntr-o materie bine mirositoare. Este o aluzie care ne
spune c Raiul e mai presus de noi, c n el este o altIel de rnduial.
Stim despre unii oameni ce au Iost n Rai, precum SIntul EuIrosin Buc-
tarul, care a adus napoi trei mere de acolo. Cele trei mere au Iost pstrate
putin, apoi clugrii le-au mprtit si le-au mncat, si erau Ioarte dulci. Isto-
risirea spune c le-au mncat ca pe o pine sIintit, ceea ce nseamn c
aveau ceva n comun cu materia, totusi erau ceva diIerit de materie. Astzi
oamenii Iac speculatii despre materie si antimaterie, despre obrsia sau rd-
cina materiei - nici ei nu mai stiu bine. De ce, dar, am Ii surprinsi c exist un
alt Iel de materie ?
369

Stim, de asemenea, c va exista si un alt Iel de trup, un trup duhovnicesc.
Trupul nostru cel nviat va Ii dintr-un alt Iel de materie dect stim acum.
SIntul Grigorie Sinaitul spune c va Ii la Iel ca trupul nostru de acum, dar
Ir umori si Ir grosime. Nu stim cum este, cci atta vreme ce nu am
vzut un nger, nu avem experienta acestui lucru. Nu e nevoie s Iacem
speculatii despre ce anume Iel de materie este aceasta, Iiindc ni se va
descoperi cnd va Ii nevoie s stim, n viata viitoare. E de ajuns s stim c
Raiul si starea ntregii zidiri nainte de cderea lui Adam se deosebeau Ioarte
mult de ceea ce stim acum. "~ w
Legea Iirii pe care o cunoastem acum este legea Iirii date de Dumnezeu la
cderea lui Adam; adic atunci cnd a zis Blestemat este pmantul intru lu-
crurile tale (Fac. 3, 17) si in dureri vei nate copii (Fac. 3, 16). Adam a adus
moartea n lume, deci este Ioarte probabil c nici o Iiint nu a murit nainte de
cdere. nainte de cdere Eva era Iecioar. Dumnezeu a Icut parte
brbteasc si Iemeiasc stiind c omul avea s cad si va avea nevoie de
acest mijloc de nmultire.
u
69
ntr-un alt loc. Printele SeraIim l cita pe proIesorul I.M. Andreiev de la Seminarul
,SInta Treime" despre Ielul cum s-a schimbat materia la cdere: ,Crestinismul a vzut n-
totdeauna starea prezent a materiei ca rezultatul cderii n pcat... Cderea omului a
schimbat ntreaga natur, inclusiv Iirea materiei nssi, care a Iost blestemat de Dumnezeu"
(Fac. 3, 17) (Andreiev, ,ScientiIic Knowledge and Christian Truth", n St. Jladimir National
Calendar for 974, p. 69). Vezi si Vladimir Lossky, The Mystical Theology of the Extern
Church, James Clarke & Co., Londra, 1957, pp. 103-104. (ed. rom, Teologia mistic a
Bisericii de Rsrit, Ed. Anastasia, Bucuresti, I.a.).
211
Este ceva de mare tain n starea zidirii dinainte de cderea lui Adam, dar
nu este nevoie s o cercetm, Iiindc nu ne interesm de Ielul ,cum" a avut loc
zidirea. Stim c a existat o Iacere n Sase Zile, iar SIintii Printi spun c ele
aveau lungimea de douzeci si patru de ore. Nu e nimic surprinztor n Iaptul
c lucrrile se svrsesc instantaneu: Dumnezeu voieste si se Iace, grieste si
se mplineste. ntruct credem n Dumnezeu Care este Atotputernic, nu este
nici un Iel de problem. Dar cum era, cte Ieluri de Ipturi existau - de pild,
dac erau toate Ielurile de pisici pe care le vedem, sau existau cinci tipuri
principale - nu stim, si nici nu este important s stim.
370

Adugarea ideii de Dumnezeu la teoria evolutiei, cum Iac unii
evolutio-nisti crestini, nu ajut la nimic. Sau, poate, ajut ntr-un singur Iel: te
scoate din dilema aIlrii de unde au aprut toate mai nti. n loc de un urias
castron cu terci cosmic de tapioca, l ai pe Dumnezeu. Este ceva mai limpede; o
idee deslusit. Dac terciul de tapioca se aIl undeva n spatiu, este ceva Ioarte
mistic si greu de nteles. Dac esti materialist, ti se pare normal, dar aceasta se
ntemeiaz exclusiv pe prejudectile tale.
Dar, n aIar de aceasta - problema aIlrii de unde provin toate la origine -
nu este de mare ajutor s l adogi pe Dumnezeu ideii de evolutie. DiIiculttile
teoriei rmn, indiIerent dac n spatele ei se aIl sau nu Dumnezeu.
FilosoIia modern a evolutiei si nvttura ortodox se deosebesc nu doar
n privinta ntelegerii trecutului omului, ci si n privinta viitorului su. Dac
creatia este un Iilament urias care evolueaz, preschimbndu-se n noi specii,
atunci ne putem astepta la evolutia ,Supraomului" - despre care vom discuta
imediat.
371
Dar, dac creatia este alctuit din Ipturi distincte, atunci ne putem
astepta la ceva diIerit. Nu ne putem astepta ca Ipturile s se schimbe sau s
urce de la inIerior la superior.
n ce priveste putinta preschimbrii ,genurilor" de creaturi, SIintii Printi
au o nvttur bine conturat. (SIintii Printi Iolosesc cuvntul ,Iel", dup
termenul Iolosit n Cartea Facerii, ,specia" este un concept Ioarte arbitrar si
nu trebuie s-1 lum ca pe o limitare.) Vom cita, pe scurt, ctiva SIinti
Printi despre acest subiect.
SIntul Grigorie al Nyssei citeaz spusele surorii sale Macrina pe patul de
moarte, cnd vorbea chiar despre aceast problem, mpotrivindu-se ideii de
preexistent si transmigrare a suIletelor. Ea spune, prin gura SIntului Grigorie:
,Mi se pare c cei ce cred c suIletul rtceste n Iiinte cu natur diIerit,
conIund nsusirile naturii, amestecnd si ncurcnd lucrurile ntre ele:
370
Cum arat Phillip E. Johnson, doctrina savantilor creationisti ,a sustinut ntotdeauna c
Dumnezeu a creat Ieluri de baz sau tipuri, care mai apoi s-au diversiIicat. Cel mai Iaimos
exemplu de microevolutie creationist cuprinde pe urmasii lui Adam si Eva, care s-au diver
siIicat dintr-o pereche ancestral comun pentru a crea toate rasele diIerite ale speciei uma
ne" (Darwin on Trial, ed. cit., p. 68). (n. ed.)
371
Vezi capitolul urmtor, (n. ed.)
212
SCURTA CRITICA A MODELULUI EVOLUTIONIST
irationalul cu rationalul, sensibilul cu insensibilul, care, dac vin n contact unul
cu altul, nu sunt desprtite ntre ele de nici o ordine Iireasc. Or, s zicem c
acelasi suIlet este acum cuvnttor si gnditor, purtnd haina trupeasc
corespunztoare, iar apoi acelasi suIlet alunec, vrndu-se n guri ca serpii
sau se adun n stoluri ca psrile, sau se Iace vit de povar, sau carnivor
acvatic, sau decade pn la treapta de lucru nesimtitor si Iace rdcini,
devenind copac si odrslind ramuri care cresc, aprnd pe ele Iie o Iloare, Iie
un Iruct bun de mncat, Iie unul otrvitor. Dar aceasta nu este altceva dect a
crede c toate sunt la Iel si c n toate cte sunt exist o singur Iire, topit
ntr-o generalizare conIuz si nedistinct, de vreme ce nici o proprietate nu
desparte corpurile unul de altul."
372
Se vede limpede c SIintii Printi credeau
ntr-o aranjare ordonat a Ipturilor distincte. Nu este vorba, cum ar Ii vrut
Erasmus Darwin, de un Iilament unic ce strbate toate Iiintele; dimpotriv,
sunt firi distincte.
Una dintre lucrrile Iundamentale ale nvtturii ortodoxe este I:vorul cu-
noaterii, de SIntul Ioan Damaschin. Aceast important lucrare din veacul al
optulea e mprtit n trei prti. Prima parte se cheam Capete filosofice, a
doua, Despre ere:ii, n care ni se spune exact ce anume credeau ereticii si de ce
noi nu credem astIel; iar a treia parte este inftiarea amnuntit a credintei
ortodoxe (sau Dogmatica), una dintre crtile clasice ale teologiei ortodoxe, n
Capetele filosofice SIntul Ioan ncepe cu capitole ce trateaz probleme
precum: ,ce este cunoasterea ?", ,ce este IilosoIia ?", ,ce este Iiintarea ?", ,ce
este substanta ?", ,ce este ntmplarea ?", ,ce este specia ?", ,ce este genul ?",
,ce sunt diIerentele ?", ,ce sunt propriettile, predicatele ?". ntreaga IilosoIie
ortodox nItisat de el se ntemeiaz pe ideea c realitatea este Ioarte clar
mprtit n diIerite Iiintri, Iiecare cu propria esent, propria Iire, si nici una
din ele nu se conIund cu vreo alta. SIntul Ioan Damaschin voia ca aceast
parte s Iie citit, iar IilosoIia ei nteleas, nainte de citirea crtii sale despre
teologia ortodox, inftiarea amnuntit a credintei ortodoxe.
Exist cteva crti Iundamentale ale Printilor ortodocsi care trateaz de-
spre Ielurile creaturilor. Exist cteva crti care se cheam Hexaimeron, adic
,Sase Zile": este vorba de tlcuiri asupra celor Sase Zile ale Facerii. Una
dintre ele apartine SIntului Vasile cel Mare, n Rsrit, alta e a SIntului
Ambrozie al Mediolanului, n Apus, iar altele sunt mai putin importante.
Exist tlcuiri la Cartea Facerii de SIntul Ioan Gur de Aur si de SIntul
EIrem Sirul, si exist multe alte scrieri pe aceste teme presrate n scrierile
multor SIinti Printi. Un SInt Printe mai apropiat de noi, SIntul Ioan din
Kronstadt, a scris si el un Hexaimeron.
Crtile enumerate sunt Ioarte nsuIletitoare, cci ele nu cuprind doar cu-
noastere abstract, ci sunt pline de ntelepciune practic. SIintii Printi Iolo-
572
SI. Grigorie al Nyssei, Dialog despre suflet i inviere, ed. cit, p. 387.
213
sesc dragostea Iat de Iire si splendorile zidirii lui Dumnezeu spre pilda
noastr, a Iiintelor omenesti. Exist o multime de mici exemple drglase
despre cum trebuie s Iim ca porumbelul n iubirea sa Iat de perechea lui,
cum trebuie s Iim ca animalele ntelepte si nu ca cele proaste etc. Chiar n
mnstirea noastr putem lua pild de la veveritele noastre, care sunt Ioarte
lacome. Nu trebuie s Iim ca ele, ci trebuie s Iim blnzi precum cprioara.
Avem pretutindeni n jurul nostru exemple de acest Iel.
n Hexaimeronul su, SIntul Vasile citeaz vorbele lui Dumnezeu din
Cartea Facerii. S rsar pmantul. ,Aceast mic porunc", zice SIntul
Vasile, ,s-a preIcut ndat ntr-o puternic lege a naturii si ntr-o ratiune
miastr. Porunca aceasta a svrsit miile si miile de nsusiri ale plantelor si
ale arborilor mai iute dect un gnd de-al nostru."
373
n alt parte, SIntul
Vasile zice despre porunca dumnezeiasc Sa rsar pmantul iarb verde
(Fac. 1, 11): ,La acest cuvnt, toate pdurile s-au ndesit, toti arborii s-au ri-
dicat iute n sus, |...| toate crngurile s-au acoperit ndat de tuIani, desi |...|;
toti ntr-o clipit de vreme au aprut."
374

n Omilia a Noua din Hexaimeronul su, SIntul Vasile are un citat chiar
despre problema succesiunii creaturilor, una dup alta. El citeaz Facerea.
S scoat pmantul suflet viu dup fel, de cele cu patru picioare i de cele ce
se tarsc i. fiare pre pmant dup fel (Fac. 1, 24). SIntul Vasile spune:
!
,Gndeste-te la cuvintele lui Dumnezeu care strbat zidirea ! Au nce-p.ut de
atunci, de la Iacerea lumii, si lucreaz si acum si merg mai departe pn la
sIrsitul lumii. Dup cum sIera, dac se mpinge si este pe un loc nclinat,
merge la vale datorit alctuirii sale si a nsusirii locului, si nu se opreste
nainte de a ajunge pe loc ses, tot asa si existentele, miscate de o singur
porunc, strbat n chip egal zidirea, supus nasterii si pieirii, si pstreaz,
pn la sIrsit, continuarea Ielurilor, prin asemnarea celor ce alctuiesc
Ielul. Din cal se naste cal, din leu alt leu, din vultur tot vultur, si Iiecare
vietuitoare si pstreaz Ielul prin continue nasteri, pn la sIrsitul lumii.
Timpul nu stric, nici nu pierde nsusirile vietuitoarelor, ci parc acum ar Ii
Iost Icute, merg vesnic proaspete mpreun cu timpul."
375
Nu este o aIirmatie
stiintiIic, ci una IilosoIic. Acesta este Ielul cum a creat Dumnezeu
Ipturile: Iiecare are o anumit smnt, o anumit Iire, si le transmite
urmasilor si. Cnd apare o exceptie, este vorba de ceva monstruos; iar
aceasta nu anuleaz principiul Iirii lucrurilor, Iiecare Iiind distinct de cellalt.
Dac nu ntelegem ntreaga varietate a zidirii lui Dumnezeu, vina este a
noastr, nu a lui Dumnezeu.
SIntul Ambrozie are o serie de citate pe aceeasi linie. Hexaimeronul su e
Ioarte apropiat n duh de cel al SIntului Vasile.
173
SI. Vasile, Hexaimeron 5, 10, ed. cit., p. 130.
374

Ibid. 5, 6,p. 125.
3
-id. ,2, p. . ry?/ '--. ~->r-' ' uuu' ->u uuuu>- wn-?- u^.AM''.L ->
214
Mi.>j SCURT CRITIC A MODELULUI EVOLUTIONIST
Avem si alte citate din SIintii Printi care ne arat un lucru Ioarte intere
sant: si ei combteau n vechime ceva nrudit cu teoria modern a evolutiei.
Era ideea eretic c suIletul omului a Iost creat dup trupul su. Aceeasi
idee e nvtat astzi de ctre ,evolutionistii crestini", desi, desigur, vechea
erezie nu e identic cu teoria modern. Cei ce nvtau vechea erezie si nte-
meiau ideea pe o interpretare gresit a Facerii 2, 7: Si a plsmuit Dumne:eu
pre om tran luand din pmant, i a suflat in fata lui suflare de viat, i s-a
fcut omul cu suflet viu. Chiar si astzi, ,evolutionistii crestini" se Iolosesc
de acest pasaj si spun c ,Aceasta nseamn c omul a Iost mai nti altceva,
iar apoi a devenit Iiint omeneasc". , inI'O--
n vechime, Ialsa idee c suIletul a Iost creat dup trup era pus n contrast
cu ideea opus - si la Iel de Ials - a preexistentei suIletelor. SIintii Printi,
respingnd ambele teorii, au aIirmat limpede c suIletul si trupul omului au
Iost create simultan. Iat ce scrie SIntul Ioan Damaschin:
,Trupul si suIletul au Iost Icute deodat, iar nu nti unul si apoi cellalt,
dup cum n chip prostesc aIirm Origen."
376
SIntul Grigorie al Nyssei,
respingnd ambele teorii, intr n mai multe amnunte. El descrie nti
ideea lui Origen despre preexistenta suIletelor, adic Iaptul c suIletele ,au
czut" n lumea noastr:
,Unii dintre naintasii nostri, care au scris tratatul Despre principii, sunt de
prere c suIletele au existat mai demult ca un popor ntr-o anumit tar, dar c
si acolo le-au Iost puse n Iat modelele pentru ru si bine. Atta vreme ct
suIletul struie n bine, el rmne strin de legturi trupesti; dar cnd pierde
legtura cu binele, din clipa aceea el alunec spre viata de aici, de pe pmnt, si
asa ajunge s se mrgineasc la trup."
377
Apoi, SIntul Grigorie descrie cealalt
erezie, care corespunde cu ideile ,evolutionistilor crestini" moderni:
Iacerea omului si sustin c, judecnd dup trup, suIletul e mai tnr dect
trupul, ntruct Domnul a luat nti trn din pmnt si din ea a plsmuit pe
om, si abia dup aceea a suIlat n el suIlare de viat. Prin aceasta, scriitorii
pomeniti voiau s dovedeasc cum c trupul e mai de cinste dect suIletul,
ntruct acesta a Iost vrt ntr-un trup plsmuit nainte. Ei mai spun c
suIletul a Iost Icut pentru trup, ca lucrul cel plsmuit s nu rmn Ir
suIlare si Ir miscare, si c tot cel plsmuit pentru altul e oricum de mai
putin cinste dect cel pentru care a Iost Icut."
378
Cu sigurant c teoria
descris, desi ntr-un alt climat de idei, este Ioarte apropiat de ideea
evolutionistilor moderni c materia este cu adevrat pe
376
SI. Ioan Damaschin, Dogmatica II, 12, ed. cit., pp. 70-71. "
7
SI.
Grigorie al Nyssei, Despre facerea omului 28, ed. cit., p. 75.
Kn
lbid.
215
> CARTEA FACERII, CREAREA LUMII $I OMUL NCEPUTURILOR
primul loc, iar suIletul este secundar. SIntul Grigorie al Nyssei respinge
aceast teorie astIel:
,Nu sustinem nici prerea c omul a Iost plsmuit de Cuvntul cel
dumnezeiesc sub Iorma unei statui de lut pentru care a Iost creat mai trziu
suIletul (cci, dac ar Ii Iost asa, atunci, ntr-adevr, suIletului nzestrat cu
putere de judecat i-ar Ii Iost dat un rang mai mic dect chipului
pmntesc); ci, mai curnd, ntruct omului i recunoastem o singur
existent, Iormnd un tot unitar, chiar dac e alctuit din trup si din
suIlet, ar trebui s spunem c si nceputul existentei sale e unul singur,
acelasi pentru amndou prtile, altIel ar trebui s spunem c, dac trupul a
venit nainte si suIletul dup aceea, omul e n acelasi timp si mai btrn si
mai tnr dect sine nsusi. |...| ntruct deci, dup cuvntul Apostolului,
Iirea noastr este ndoit, cuprinznd pe omul din aIar si pe cel
dinluntru, dac unul ar Ii Iost cel dinti si dac cellalt ar Ii venit numai
dup aceea, puterea Ziditorului s-ar Ii dovedit a Ii nedeplin, neIiind n-
destultoare spre a crea Iirea omului dintr-o dat, ci ar Ii dezbinat lucrarea,
purtnd grij pe rnd de Iiecare jumtate."
379

Desigur, temeiul ultim al ideii de evolutie este Iaptul de a nu crede c
Dumnezeu este destul de puternic ca s creeze ntreaga lume prin Cuvntul
Su. Si, astIel, ncerci s l ajuti, lsnd Natura s svrseasc cea mai mare
parte a creatiei.
SIintii Printi vorbesc si despre ce anume nseamn Iaptul c Adam a Iost
plsmuit din trn. Unii recurg la Iaptul c SIntul Athanasie cel Mare
spune n scrierile sale c ,Omul nti-zidit a Iost Icut din trn ca
orisicare, iar mna ce 1-a zidit pe Adam zideste iarsi si ntotdeauna pe cei ce
vin dup el" si zic c ,Aceasta nseamn c Adam putea s Ii descins dintr-o
alt creatur. Nu este nevoie s Ii Iost luat din trn n mod literal. Acea
parte a Facerii nu trebuie luat literal." Dar se ntmpl c tocmai acest
subiect e discutat Ioarte amnuntit de multi SIinti Printi. Ei pun problema
n Ioarte multe Ieluri diIerite, artnd absolut limpede c Adam si Cain sunt
dou Ieluri diIerite de oameni. Cain s-a nscut din om, pe cnd Adam nu
avea tat. Adam a Iost plsmuit din trn, direct de mna lui Hristos. Multi
Printi au nvtat n acest chip: SIntul Chirii al Ierusalimului, SIntul Ioan
Damaschin si altii.
Cnd este vorba despre ce anume din Cartea Facerii trebuie interpretat
literal si ce anume trebuie interpretat Iigurat sau alegoric, SIintii Printi ne
nItiseaz o nvttur Ioarte limpede. n tlcuirea sa, SIntul Ioan Gur de
Aur chiar semnaleaz exact n anumite pasaje ceea ce este Iigurat si ceea ce
este literal. El spune c aceia care ncearc s Iac totul alegoric ncearc s
ne nimiceasc credinta.
' Ibid., 28-29, p. 78.
216
SCURTA CRITIC A MODELULUI EVOLUTIONIST
n marea lor majoritate adevrurile din Cartea Facerii sunt situate la
dou niveluri: exist adevruri literale si mai exist - de multe ori spre
Iolosul nostru duhovnicesc - adevruri duhovnicesti. De Iapt, exist sisteme
de trei sau patru niveluri ale ntelesului; dar pentru noi este de ajuns s stim
c exist multe ntelesuri mai adnci n Scripturi, dar Ioarte rar este eliminat
cu totul sensul literal. Doar ocazional ntelesul este complet Iigurat.
n general, putem caracteriza evolutia sub aspect IilosoIic ca pe o ,ere-
zie"
380
naturalist care se apropie cel mai mult de a Ii exact opusul vechii
erezii a preexistentei suIletelor. Ideea preexistentei suIletelor sustine c exist
un Iel de natur suIleteasc si c aceasta strbate ntreaga creatie, pe cnd
evolutia este ideea existentei unei Iiintri materiale care strbate de-a lungul
creatiei. Ambele conceptii nimicesc ideea Iirilor distincte ale Iiintelor create.
Ideea de evolutie era o erezie care lipsea n vechime. Ortodoxia se aIl de
obicei la mijloc Iat de dou erori: de pild, ntre eliminarea complet a Iirii
dumnezeiesti de ctre Arie si eliminarea Iirii omenesti de ctre monoIiziti.
In cazul de Iat, erezia opus (evolutia) nu se ntrupase n vechime. Ea a
,asteptat" pn n vremurile moderne spre a-si Iace aparitia.
Vom vedea cu mult mai limpede latura IilosoIic a evolutionismului
atunci cnd vom examina pe ctiva dintre asa-numitii evolutionisti crestini.

180
Aici Printele SeraIim Iolosea cuvntul n sens Iigurat. n alt parte el explica Iaptul c
,evolutia nu este o erezie n sens strict, ci... o ideologie cu totul strin nvtturii
crestinismului ortodox, cuIundndu-1 pe om n asa de multe nvtturi si atitudini gresite,
nct ar Ii mult mai bine dac ar Ii pur si simplu o erezie si astIel ar putea Ii cu usurint
identiIicat si combtut." (n. ed.)
217
uu u CAPITOLUL TREI + u ,Evolutionismul
cretin"
3
*

lUr
-n'
! ; ~Cl
'
r
I
J:,
i*" i i
. Introducere

"
. .n riiiii u?. nfnw
ir
-ii s*
Exist Iorme de IilosoIie evolutionist, n special marxismul,
382
ce se pro-
clam sus si tare a Ii atotcuprinztoarea IilosoIie a vietii care nlocuieste
,dezmintita" IilosoIie a crestinismului. Argumentele acestor evolutionisti
atei sunt de o naivitate dus la extrem si pline de contradictii interne, si nu e
nevoie s ne ocupm de ele; chiar multi dintre ateii contemporani (din aIara
sIerei sovietice) si dau seama c credinta n Dumnezeu nu poate Ii nici ,do-
vedit" nici ,dezmintit", ci este primit - sau respins - prin mijlocirea
unui Iel de evident cu totul diIerit de dovezile stiintiIice.
Totusi, luat ca atare, nimic din conceptia evolutionist asupra lumii nu
cere ca ea s Iie atee, si, de Iapt, teoria evolutionist pare mai de nteles pentru
ratiunea uman obisnuit dac omul crede mcar ntr-un Iel de Dumnezeu ce
pune procesul n miscare, l cluzeste etc. FilosoIia lumii ca joc ,ntmpltor"
al atomilor, care si ei au luat Iiint ,ntmpltor", este satisIctoare doar
pentru mintile cele mai mrginite si mai debile.
Prin urmare, perspectiva crestinului ortodox Iat de evolutie nu este deIel
una de simpl respingere a unei IilosoIii antireligioase sau anticrestine pe
Iat; evolutionistii cei mai raIinati sunt cu totii mai mult sau mai putin ,reli-
giosi", existnd si o multime de ,evolutionisti crestini", unii dintre ei avnd
chiar reputatia de ,teologi ortodocsi". Vom cerceta aici prerile unora dintre
,evolutionistii crestini", toti pretinznd Iie c sunt crestini ortodocsi, Iie cel
m
Acest capitol a Iost compilat clin trei surse: (1) transcrierea unei lectii a Printelui SeraIim
de la ,Cursul de supravietuire" din 1975 (continuarea lectiei cuprinse n capitolul precedent);
(2) nseninrile Printelui SeraIim pentru un capitol netenninat, la care lucra mpreun cu
A.Y., proIesor la o scoal de stat; si (3) Iisele Printelui SeraIim despre Teilhard de Chardin.
Compozitia rezultat ne Iurnizeaz o tratare deosebit de cuprinztoare a ,evolutionismului
crestin" - n special al lui Teilhard, pe care Printele SeraIim l numea ,marele proroc
evolutionist al vremii noastre".
S2
Karl Marx a Iost un darwinist nIocat, care n Capitalul numea teoria lui Darwin ,epocal".
El credea c teoriile sale reductioniste si materialiste asupra evolutiei organizrii sociale
sunt deductibile din descoperirile lui Darwin, propunndu-si s dedice Capitalul lui Darwin.
Discursul Iunebru la cataIalcul lui Marx, rostit de Engels, sublinia temeiul evolutionist al
comunismului: ,Asa cum Darwin a descoperit legea evolutiei n natura organic, la Iel Marx a
descoperit legea evolutiei n istoria uman", (n. ed.)
218
.JEVOLUTIONISMUL CRESTIN"
putin, c prerile lor evolutioniste au girul unor crestini ortodocsi. n acest
chip vom Ii n stare s vedem IilosoIia evolutionist n ce are ea mai bun
,mpcat", chipurile, cu teologia ortodox; si astIel vom ncepe a vedea
dac IilosoIia evolutiei este ntr-adevr compatibil cu crestinismul ortodox.
Deocamdat nu vom supune prerile ,evolutionistilor crestini" unei critici
amnuntite, ci mai curnd vom ncerca s vedem ce probleme ridic ele pentru
credinta ortodox. Aceste probleme vor Ii mai apoi cercetate amnuntit n
sectiunea Iinal despre conceptia patristic ortodox asupra creatiei.
n ultimii ani au aprut n presa ortodox articole mai lungi sau mai
scurte despre problema evolutiei. Ziarul oIicial al Arhiepiscopiei Grecesti,
Observatorul Ortodox (The Orthodox Observer), a tiprit cteva articole cu
totul surprinztoare prin marea lor ndeprtare Iat de Ortodoxie. Unul dintre
ele, ,Evolutia: o erezie ?", l citeaz pe ,binecunoscutul teolog ortodox
Pa-naghiotis Trempelas":
,Pare a Ii mai slvit si mai dumnezeieste si mai n armonie cu metodele
obisnuite ale lui Dumnezeu, pe care le vedem zilnic nItisate n natur, s Ii
creat Ieluritele Iorme prin metode evolutioniste, El nsusi rmnnd ntia si
suprema Cauz creatoare a cauzelor secundare si nemijlocite crora li se
datoreaz dezvoltarea variettii speciilor."
383
Aceasta este prerea tuturor
,evolutionistilor crestini", ridicnd extrem de importanta problem a
posibilittii ajungerii la cunoasterea zidirii lui Dumnezeu prin mijlocirea
,metodelor obisnuite ale lui Dumnezeu pe care le vedem zilnic nItisate n
natur". Nu este nicidecum o problem simpl, cum ar prea la prima vedere
! Prerea mentionat mai ridic si o alt problem, nu mai putin important:
ce nseamn c Dumnezeu a creat ntru nceput (cci evolutia, prin
deIinitie, este un proces in timp, si trebuie s aib un nceput) ? A creat El
oare doar ,pictura cosmic" la care IilosoIii atei reduc originea procesului
evolutiv ? Ori trebuie s Iim cu totul agnostici n privinta acestui ,nceput",
cum ne sItuiesc multi dintre IilosoIii atei ? Articolul concluzioneaz:
,Atta vreme ct crestinii recunosc puterea creatoare a lui Dumnezeu
n procesul Evolutiei, este un lucru si ndrznet si pripit s numim
Evolutia o erezie."
Concluzia citat dezvluie, destul de limpede, o abordare plin de can-
doare a ntregii probleme a IilosoIiei evolutiei, predominant la
,evolutio-nistii crestini" ce nu au reIlectat n mod serios si critic la problemele
reale pe care aceast IilosoIie le pune credintei ortodoxe. Teza principal a
articolului, care pare s nItiseze punctul de vedere al multora dintre clericii
ortodocsi din America (adic al celor crescuti ntr-o atmosIer ,evolutionist"
la care nu au reIlectat prea mult), este urmtoarea: dac la teoria evolutiei este
Ortlutdox Observer, 8 august, 1973.
219
.idugat ,Dumnezeu", ea devine acceptabil pentru crestinii ortodocsi; suntem
mpotriva evolutiei doar dac ea e atee. Dar acesta este, Ir ndoial, un
rspuns Ioarte naiv la o ntrebare mai curnd complicat! Cum rmne cu
IilosoIia evolutiei ca atare ? Este ea compatibil cu teologia si IilosoIia
cres-tin-ortodox, chiar adugndu-1 pe ,Dumnezeu" ? Toti marii eretici din
istorie au crezut si n ,Dumnezeu": ntr-adevr, i dracii cred i se cutremur
(Iacov 2, 19). Este nevoie de o reIlectie mai riguroas nainte ca un crestin
ortodox s poat sti ce anume s cread despre evolutie.
Articolul din ziarul Arhiepiscopiei Grecesti spune c evolutia nu poate Ii
cu adevrat o erezie, de vreme ce exist o multime de crestini care cred n
ea. n aIar de Trempelas, mai sunt citati alti doi ,evolutionisti crestini":
Lecomte du Noiiy si Teilhard de Chardin. S privim o clip la Lecomte du
Notiy si la prerile lui. .;..-;uu r.
-)
:
2. Lecomte du Noiiy
n A
Pierre Lecomte du Noiiy s-a nscut la Paris n 1883 si a murit la New
York n 1947. Binecunoscut si pretuit savant, matematician si Iiziolog, el a
scris mai multe crti de IilosoIia stiintei. Cartea sa cea mai popular, Destinul
omenirii (Human Destiny), nItiseaz concluziile sale asupra evolutiei. Se
vdeste c nu era prea crestin, de vreme ce credea c omul si-a creat propriul
Dumnezeu, care de Iapt este ,o Iormidabil Iictiune"
384
. Era plin de
condescendent Iat de crestinism; credea c crestinismul Iusese prost nteles
si gresit interpretat, dar era totusi ceva bun pentru mase si o unealt util
pentru ca omul s-si continue evolutia pe plan moral si etic. El nu posed un
adevr obiectiv si absolut. Hristos nu este Dumnezeu, ci un om desvrsit.
Totusi, traditia crestin ajut, oarecum la educarea rasei pentru a-si continua
evolutia. El spune:
,Ne aIlm la nceputul transIormrilor ce vor sIrsi cu o ras superi-
oar...
385
|...| Evolutia se continu si n vremea noastr, dar nu pe plan
Iiziologic si anatomic, ci pe plan spiritual si moral. Ne aIlm n zorii unei
noi Iaze a evolutiei."
386

Este destul de greu s gsesti dovezi stiintiIice ale evolutiei Iizice, dar
este imposibil s gsesti dovezi pentru o evolutie spiritual. Cu toate acestea,
el crede n ea. El spune:
,Concluziile noastre sunt identice cu cele nItisate n al doilea capitol al
Facerii, cu conditia ca acest capitol s Iie interpretat ntr-un Iel nou si socotit
ca expresia proIund simbolic a unui adevr care a Iost perceput intuitiv de
ctre cel ce 1-a redactat sau de ctre nteleptii care i l-au comunicat.
387

384
Lecomte du Noiiy, Human Destiny, Longmans, Green & Co., New York, 1947, p. 167.
385
lbid.,
p. 177.
i36
Ibid.,p. 104.
-i d. ,p. 2. uuuu `:u

220
mvr- u EVOLUTIONISMULCRE$TIN"
Binenteles, Cartea Facerii nu a Iost scris doar prin intuitie
omeneasc. Dimpotriv, SIintii Printi spun c Moisi a auzit de la
Dumnezeu adevrurile cuprinse n ea. SIntul Ioan Gur de Aur
spune despre Cartea Facerii c este o prorocie a celor trecute, adic
Moisi a avut o vedenie nalt a ceea ce a Iost lumea dintru nceput.
SIntul Isaac Sirul descrie cum poate avea loc o asemenea
vedenie, cum se poate nlta suIletul unui om sInt la vederea
nceputului lucrurilor. Descriind Ielul cum un asemenea suIlet e rpit
la gndul veacului viitor al nestri-cciunii, SIntul Isaac scrie:
,Si apoi se nalt de la aceasta cu mintea sa la cele dinainte de
ntemeierea lumii acesteia, cnd nu era vreo zidire, nici cer, nici
pmnt, nici ngeri, nici ceva din cele ce se petrec. Si se gndeste
cum le-a adus dintr-o dat pe toate la Iiint din cele ce nu sunt,
numai prin bunvoirea Lui."
388
Monsieur Lecomte du Noviy
continu:
j ,S ncercm |...| s analizm textul sacru ca si cum ar Ii o
descriere
p proIund simbolic si criptic a adevrurilor stiintiIice."
389

Iat, desigur, o atitudine extrem de condescendent - ca si cum
bietul Moisi a ncercat din rsputeri s obtin o imagine stiintiIic
a Ielului cum sunt lucrurile, si tot ce a reusit s dea la iveal au Iost
aceste imagini. Lecomte du Noviy explic:
,Atotputernicia lui Dumnezeu se arat n Iaptul c omul, ce se
trage din viermii marini, este astzi n stare s conceap existenta
unei Iiinte superioare si s doreasc a Ii strmosul ei. Hristos ne
aduce dovada c lucrul acesta nu e un vis irealizabil, ci un ideal aIlat la
ndemn."
390
Adic Hristos e un Iel de Supraom, acesta Iiind
idealul ctre care evolueaz omul n prezent. Lecomte du Noiiy ne d
si ,un nou criteriu al binelui si rului", despre care zice c este
,absolut n raport cu Omul":
,Dumnezeu este ceea ce contribuie la cursul evolutiei
ascendente... Rul este ceea ce se opune evolutiei... Respectul
personalittii umane se ntemeiaz pe recunoasterea demnittii
omului ca lucrtor ntru evolutie, colaborator cu Dumnezeu..."
391

,Singurul tel al omului trebuie s Iie atingerea demnittii umane, cu
toate implicatiile ei."
392
El continu spunnd c exist ,oameni care
gndesc" n Iiecare religie, si deci toate religiile au o ,unic
inspiratie", o ,nrudire spiritual", o ,identitate originar." El spune:
,Unitatea religiilor trebuie cutat n ceea ce este
dumnezeiesc, adic universal n om..."
393
,IndiIerent care ne-ar Ii
religia, suntem toti ca niste
388
SI. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoint, LXXXV, Filocalia, voi. 10, ed. cit., p.
447.
389
Lecomte du Noiiy, op cit., p. 113.
390
Ibid., p. 197. ,
391
Ibid, p. 133.
Ibid.,p. 244. : ... - . , - - , . . ------
393
AM.
221

oameni aIlati pe Iundul unei vi si care ncearc s escaladeze un pisc n-
zpezit ce se ridic deasupra celorlalte. Toti avem ochii atintiti spre
acelasi tel... Din neIericire, ne deosebim n privinta drumului pe care s
apucm... ntr-o zi, de nu vor nceta urcusul, toti trebuie s se ntlneasc
n vrIul muntelui... calea ctre el contnd prea putin."
394
~ Desigur, vrIul
muntelui nu este mntuirea suIletelor, nu este nici mprtia cerurilor, ci
tocmai hiliastul New Age.
Se poate vedea cu usurint c prerile lui Lecomte du Noiiy nu sunt deloc
ortodoxe, sau mcar vag crestine, ci deiste. Dar este util s le cunoastem,
Iiindc, dincolo de supraIata unui relativism religios pe care nici un crestin
ortodox nu-1 poate accepta, prerile ,evolutioniste" ale lui du Notiy nu sunt
nicidecum neobisnuite pentru ,evolutionistii crestini" contemporani, inclusiv
pentru multi crestini ortodocsi, ridicnd probleme IilosoIice si religioase la
care orice crestin ortodox care gndeste trebuie s Iie pregtit s rspund. S
pomenim aici dou grupuri de probleme de acest tip.
1. Drept corolar la universalitatea evolutiei, pe care toti evolutionistii o
accept (totul n lume evolueaz, nimic nu este exceptat de la acest proces
natural), el vede n viitorul evolutiei umane aparitia unui ,supraom" sau a
unei ,rase superioare". De asemenea, el vorbeste despre viitorul evolutiei
umane ca avnd loc pe plan ,moral si spiritual". Poate un crestin ortodox s
cread asemenea lucruri ? Dac nu, ce motiv are ca s-1 excepteze pe om de
la un proces altIel natural si universal ?
2. Cartea Facerii, crede el, trebuie ,interpretat ntr-un Iel nou", simbo
lic. De pild, clcarea poruncii de ctre Adam nu a Iost un eveniment istoric,
ci doar ,simbolul zorilor constiintei umane". Poate un crestin ortodox s
cread aceasta ? Cum ntelege crestinismul ortodox Cartea Facerii ?
3. Printele Antonie Kosturos
S ne ntoarcem acum la prerile despre evolutie ale altor crestini orto-
docsi, ntr-un alt articol din Observatorul Ortodox al Arhiepiscopiei Grecesti
(6 Iebruarie, 1974) Printele Antonie Kosturos rspunde la o ntrebare pus de
un cititor: ,Dac Adam si Eva au Iost primele Iiinte omenesti, de unde si-a
luat sotie Iiul lor, Cain ? Oare Biserica noastr limpezeste cumva aceast
problem ?". Pr. Kosturos rspunde:
,Obrsia omului e prea ndeprtat n istorie ca vreo persoan sau un
grup de persoane s stie nceputul omului. |Pi atunci ce rost mai are
Cartea Facerii ?| Stiinta nc bjbie n cutarea rspunsurilor. Cuvntul
Adam nseamn pmnt. Cuvntul Eva, viat. n general, dar numai n
general, teologii nostri traditionali mprtsesc prerea c noi toti ne tra-
l
Ibid.,p. 180.
222
* W.rs u ,EVOLUTIONISMUL CRESTIN" u *
v
u * u
gem dintr-un brbat si o Iemeie... Sunt altii ce simt c omenirea a aprut n
grupuri, ici si colo... Nici un teolog nu are un rspuns deIinitiv la problema
obrsiei si dezvoltrii omului... Zorile istoriei omenirii sunt o tain." Dup
prerea Printelui Kosturos, ,stiinta" este aceea care se strduieste s dea
rspunsul la ntrebare. Evident, interpretarea ortodox a Facerii este mai
curnd simbolic si alegoric; nu stim exact dac a existat vreodat o
persoan precum ,Adam". Aceasta este prerea prezentat de ziarul oIicial al
Arhiepiscopiei Grecesti.
Dar cum rmne cu teologia ortodox despre Adam si omul nti-zidit ?
Cum rmne cu praznicele ortodoxe n cinstea lui Adam si a celorlalti Strmosi
? Cum rmne cu cei ce l au pe Adam ca SInt ocrotitor ? Poate Ii indiIerent
pentru crestinul ortodox Iaptul c Biserica, dac ,evolutionistii crestini" au
dreptate, probabil c s-a nselat vreme de attea veacuri asupra nvtturii sale,
si c aceast nvttur ar putea Ii acum revizuit dac pn la urm ,stiinta"
d la iveal rspunsul la ntrebarea asupra obrsiei omului ? E oare exagerat s
spunem c este extrem, de important pentru cretinul ortodox s aib o prere
limpede asupra invtturii Bisericii despre obaria omului, ca i o intelegere
limpede a limitelor tiintei in investigarea acestor probleme ?
Mai trziu, ntr-un alt rspuns la ntrebarea unui cititor, Pr. Kosturos spune:
,Poate c sunt mai multi Adami si Eve ce au aprut deodat n diIerite
zone, iar apoi s-au ntlnit. Felul cum a Iost creat omul si cum a procreat la
nceput este o tain. Nu lsati pe nimeni s v spun altceva. Biserica
noastr v d prilejul s cntriti subiectele pe care le mentionati si s veniti
cu propriile speculatii asupra lor.'"
w5

Rspunsul la ntrebarea ,,De unde si-a luat Cain sotie ?" este de Iapt Ioarte
usor: Adam si Eva au avut multi copii, ce nu sunt pomeniti cu numele n
Cartea Facerii. Istorisirea din Facere contine doar schita de baz a povestii.
4. Karl Rahner
Printele Kosturos pomeneste de posibilitatea ca omenirea s Ii aprut ,n
grupuri". Este o reIerire la teoria evolutionist a poligenismului. nsemnatul
,teolog" iezuit Karl Rahner (care pn de curnd era mai curnd ,conservator"
n privinta prerilor despre evolutie)
396
, a cercetat problema si a Icut o
,reconciliere" a evolutiei cu nvttura crestin ntr-un mod ce va Ii, nendo-
ielnic, imitat n viitor de ctre Arhiepiscopia Greceasc. (n general, moder-
nistii ortodocsi sunt ntotdeauna cu un pas n urma romano-catolicilor n
195
Orthodox Observer, 20 Iebruarie, 1974.
39(1
Karl Rahner (1904-1984) este ndeobste socotit a Ii principalul teolog roniano-catolic al
secolului al douzecilea. El a servit drept expert teolog papal oIicial nainte si n timpul
Conciliului Vatican II. (n. ed.)
223
procesul aducerii la zi a prerilor Bisericii.) ntr-un articol intitulat ,Pcatul
strmosesc, poligenismul si libertatea" (rezumat n Theology Digest din pri-
mvara lui 1973), Rahner punea dou ntrebri:
,1. Cum poate Ii evolutia compatibil cu nvttura despre darurile
supraIiresti ale lui Adam ?
2. Putem concepe n mod serios c primul om evoluat a Iost capabil de
ntiul pcat... ?" !t! v-s Ka:,3:i' , - u;i~,\, ni
u
. - , , ; ;
U
, , - . ; , u- .
Si iat ce rspunde:
nn ,Oamenii de stiint preIer s considere c hominizarea |adic Iacerea
omului| ar Ii avut loc n mai multi indivizi - o populatie - mai curnd
dect ntr-o singur pereche."
(De Iapt, unii savanti cred acest lucru, iar altii nu.) El spune c cei ce au
svrsit prima nclcare a poruncii au Iost primul grup de oameni
recognos-cibili (,omul originar"):
,Se poate ca harul s Ii Iost oIerit grupului originar si, Iiind respins de
acel grup prin alegere liber, dar totusi inIluentndu-se reciproc, s Ii Iost
pierdut pentru toat omenirea urmtoare." , Apoi Rahner ntreab:
,Cum anume putea s existe la ntiul om sau grup, cum ne dezvluie
paleontologia, un grad de libertate suIicient de mare spre a Iace cu putint o
alegere att de hotrtoare precum pcatul strmosesc ? Cum putem ncerca
s mpcm supraIireasca stare paradisiac a lui Adam (individ sau grup)
cu ceea ce stim despre originile lumii biologice, antropologice si culturale
?" El d urmtorul rspuns:
,Nu e usor s determini cu exactitate unde si cnd a devenit o Iptur
pmntean cu adevrat spirit, si deci liber... Putem linistiti s lum n
considerare Iaptul c pcatul strmosesc a avut loc ntr-adevr, dar
ntr-un moment ce nu poate Ii determinat ceva mai exact. El a Iost cnd-
va, ntr-un interval de timp destul de ndelungat, n timpul cruia puteau
s Ii existat deja multi indivizi, capabili s svrseasc Iapte condamnabile
simultan..."
Cu alte cuvinte, toat povestea devine Ioarte vag. Este evident c ur
mtoarea generatie de gnditori urmeaz s nlture cu totul acest limbaj cu
dou ntelesuri. - . . -; u~)~ ..-.;Iir* a v . - .
uv?U v' . ~: : : u 5. St e phanus Troo st e r t i'
u u 1/ yj' u , uu;u u: :. , i,i ~ n n - (
O carte recent a unui alt iezuit rezum ct se poate de bine atitudinea
,crestinilor luminati" Iat de Adam si Rai. Stephanus Trooster este un iezuit
olandez care, n cartea sa Evolutia i invttura despre pcatul strmoesc,
aIirm pe Iat: ,Cei ce iau n serios doctrina stiintiIic a evolutiei nu mai pot
224
uu wi.r. . .1EVOLUTIONISMUL CRE$TIN" ' '(
accepta prezentarea traditional". Deci trebuie s gsim ,o interpretare rele-
vant pentru vremea noastr"
397
.
,Adeptii doctrinei evolutiei", zice el:
,vizualizeaz omenirea ca pe o realitate care, n decursul istoriei, s-a
maturizat doar Ioarte treptat pn la a atinge treapta constientizrii. Apa
ritiile sale cele mai timpurii trebuie gndite ca niste Iorme tranzitionale
ce bjbie, aprnd n imediata apropiere a nivelurilor extrem de
primitive ale existentei umane. AstIel de Iorme intermediare primitive de
viat uman trebuie s Ii Iost nc contopite cu starea lor animal
preistoric... Dar n teoria evolutionist nu exist loc pentru o existent
paradi:iac a acestui om preistoric. Asezarea unui om duhovnicesc
extrem de nzestrat si deosebit de privilegiat la nceputul vietii umane pe
pmnt pare n total contradictie cu gndirea stiintiIic modern asupra
acestui subiect."
398
- ; ~,. nnn
Desigur, e Ioarte adevrat. Trooster continu:
,Ins acceptarea punctului de vedere modern elimin posibilitatea
explicrii nasterii rului n lume pe temeiul pcatului svrsit de primul
om. La urma urmei, cum ar Ii putut o Iiint omeneasc att de primitiv s
Iie n stare s reIuze propunerea de mntuire a lui Dumnezeu; cum ar Ii
putut o Iiint att de primitiv s Iie n stare de ruperea legmntului cu
Dumnezeu ?"'
399

ntruct pentru Trooster cderea lui Adam nu este un eveniment istoric, el
,explic" existenta rului dndu-i un nume nou: ,Ienomenul imaturittii cos-
mice"
400
. De Iapt, Adam nu e un singur om, ci ,Iiecare om"
401
. Iar Cartea Facerii
este
,O imagine idealizat |...| a unei lumi Ir de pcat; autorul |Facerii| stie
destul de bine c ea nu corespunde realittii... El n-a intentionat niciodat cu
dinadinsul s spun c starea de har originar a lui Adam si Eva, n toat
puritatea ei, ar Ii Iost cndva o realitate n istoria omenirii."
402
Binenteles c,
dac crezi n evolutie, nu are sens s vorbesti despre Rai. Nu Iaci dect s-ti
Iuri cciula ncercnd s combini dou Iorme de gndire diIerite.
,Teologi" ca Trooster au tras concluziile deIinitive din mesajul evolutiei;
este oare cu putint s crezi n evolutie Ir s tragi aceleasi concluzii ?
197
Stephanus Trooster, Evolution and the Doctrine of Original Sin, Newman Press, Glen
Rock, New Jersey, 1968, pp. 2-3.
398
Ibid., p. 18.
m

Ibid.
i
Ibid.,p.
130.
401
Ibid., p. 44.
Ibid, pp. 54-55,132.
225
6. Conceptia romano-catolic despre Omul Originar
Romano-catolicii, mai demult, si puneau unele probleme privitoare la a
sti cnd anume ncepe omul, dac se accept evolutia. Exist mai multe teorii,
n Iunctie de ceea ce gndim. Nu stiu ce anume este permis acum, dar n
vremurile bune nu prea aveai voie s crezi c suIletul poate evolua din
materie. Trebuia s crezi c omului i s-a dat un suIlet ntr-un moment anume,
moment n care el a devenit om, si deci nu a mai Iost supus tuturor legilor
evolutiei.
403
Evident, avem de-a Iace, din nou, cu o oprire ntr-unui din acele
,epicicluri" spre a Iace ca teoria s corespund cu propriile credinte.
Fie crezi n evolutie - n care caz omul este o creatur Ioarte primitiv,
provenit din Iiare slbatice, iar manualele despre evolutie ti vor spune c
omul are nc Iiara nluntrul su si toate ilustratiile l arat evolund dintr-o
creatur de tip maimut -, Iie, dimpotriv, crezi c omul se trage dintr-o
Iiint mai mreat dect suntem noi acum, care a Iost, de Iapt, un om des-
vrsit n Ielul su si nesupus stricciunii. SIintii Printi ne spun chiar c
Adam nu elimina materii Iecale. Urma s mnnce din Pomul Vietii, dar nu se
hrnea cum Iacem noi acum.
n Convorbirea cu Motovilov SIntul SeraIim din Sarov are o ntreag
sectiune asupra strii lui Adam: cum c el nu era supus vreunei daune sau
vtmri; era neatins de stihii, nu putea Ii necat etc.
Este interesant c n Evul Mediu Thomas de Aquino si pusese tocmai
aceste ntrebri, ncercnd s dea un rspuns: care era starea lui Adam, elimina
el oare materii Iecale, cum se Iace c nu putea Ii vtmat ? El d explicatii
amnuntite. nti de toate, el zice c Adam elimina materii Iecale, Iiindc nu
putem crede c ar Ii Iost alctuit dintr-un alt material dect suntem noi acum. n
al doilea rnd, nu a Iost nicicnd vtmat si era invulnerabil la necare nu
Iiindc acestea ar Ii Iost cu neputint, ci Iiindc Dumnezeu aranjase s-i ia din
cale toti bolovanii, ca rul s nu creasc prea mult etc. Cu alte cuvinte,
Dumnezeu a ornduit lumea asa cum se cuvine, nct Adam umbla cu bgare
de seam si nu i s-a ntmplat niciodat s se rneasc.
Dar Ortodoxia crede c Iirea noastr ntru nceput era nemuritoare. Avva
Dorothei spune aceasta n chiar primul capitol al cuvintelor sale, unde ne nI-
tiseaz chipul lui Adam, ntiul om, spre a ne da o idee despre lucrul pentru care
403
Comentnd recenta aIirmatie a papei Ioan Paul al II-lea, Icut la Academia PontiIical de
Stiinte (22 octombrie, 1996) c ,teoria evolutiei este mai mult dect o ipotez", cardinalul
Thomas J. Winning din Scotia a rezumat pozitia Bisericii Romano-catolice asupra evolutiei
astIel: ,Biserica l las liber pe credincios s primeasc sau s resping Ieluritele ipoteze evo-
lutioniste, atta vreme ct ele nu accentueaz c mintea si spiritul omului au iesit pur si simplu
din Iortele materiei vii tar a lsa loc pentru Dumnezeu" ]Tlw Glasgow Herald, 11 ianuarie
1997, p. 19). Cu toate acestea, exist multi romano-catolici care rmn n opozitie Iat de
evolutie, inclusiv savanti ce au scris crti si articole mpotriva ei. Printre ei se numr Dr. Guy
Berthault (geolog) n Franta, Dr. Roberto Fondi (paleontolog) si Dr. Giuseppe Sermonti (ge-
netician) n Italia, si Dr. WolIgang Smith (Iizician si matematician) n Statele Unite. (n. ed.)
226
> . u . . . ' EVOLUTIONISMUL CRE$TIN u ir , u
trebuie s ne strduim si la care s ne ntoarcem. Ni s-a dat s trim vesnic n
trup, si iat cum era el la nceput. Numai dup ce am czut, ne-am pierdut acea
Iire si acea stare blagoslovit n care Adam l vedea pe Dumnezeu. , u. I
Ortodoxia sustine c starea nemuritoare a omului n Rai era chiar Iirea sa.
Acum Iirea noastr este schimbat. Atunci eram n chip potential nemuritori;
acum suntem preschimbati n Iiinte muritoare, adic muritori cu trupul.
Dimpotriv, catolicii nvat c starea omului n Rai a Iost o stare suprafi-
reasc, c, n realitate, omul era exact asa cum l stim acum - om muritor -dar
Dumnezeu i-a dat un dar suplimentar, o stare special de har. Cnd a czut,
nu a Icut dect s cad din acel har suplimentar care i Iusese adugat; prin
urmare, Iirea sa nu a Iost schimbat.
Dar Ortodoxia sustine c nssi Iirea noastr s-a schimbat si a deczut prin
cdere. Hristos este noul Adam; n El suntem reasezati n Iirea noastr dinti.
Unii Printi, precum SIntul Simeon Noul Teolog, au pus problema: de
ce, dar, nu ne-am Icut ndat nemuritori atunci cnd Hristos a murit si a nviat
? SIntul Simeon spune c a Iost astIel ca noi s nu Iim mntuiti cu sila: avem
nc de mplinit propria noastr mntuire. Iar zidirea asteapt ca noi s ne
mplinim propria mntuire, cnd si ea se va ridica la starea n care era nainte
de cdere - de Iapt, chiar la o stare mai nalt.
Toate aceste lucruri sunt pline de taine; ele sunt mai presus de noi, dar totusi
stim destule despre ele de la SIintii Printi. SIntul Simeon are un lung paragraI
despre starea omului nainte de cdere. ntreaga zidire, spune el, era
nestric-cioas, la Iel ca omul, si numai dup cdere Ipturile au nceput s
moar. La venirea noii lumi, cer nou i pmant nou (Apoc. 21, 1), atunci cei
blan:i... vor moteni pmantul (Mat. 5, 5). Ce Iel de pmnt este acela? Este
pmntul pe care-1 vezi chiar aici, numai c va Ii ars si reIcut, astIel nct toate
Ipturile s Iie nestriccioase. Iat dup ce anume tnjeste ntreaga zidire, dup
ce suspin Ipturile. Cnd SIntul Pavel spunea c s-au supus deertciunii
(Rom. 8, 20), nseamn c au Iost supuse stricciunii prin cderea omului.
-~h ;;K 7 Theodosius Dob:hansky '
-
J
Haideti acum s ne ocupm de un ,evolutionist crestin-ortodox" ale crui

idei sunt cu totul de acord cu recenta gndire romano-catolic asupra subiec-
tului evolutiei, aducnd si alte implicatii ale teoriei evolutiei, pe care un
crestin ortodox trebuie s le cerceteze ndeaproape.
Theodosius Dobzhansky este un om de stiint ortodox rus, citat adesea de
alti ,evolutionisti crestini". Genetician binecunoscut, el este n prezent pro-
Iesor la University oI CaliIornia din Davis. Cred c nc mai are acele muste de
Iructe si continu s Iac experiente asupra lor spre a dovedi evolutia.
404

404
Printele SeraIim se reIer la ncercarea lui Dobzhansky de a crea o nou specie expunnd
mustele de Iructe la radiatii, astIel nct s produc urmasi mutanti. Ian Taylor, n cartea sa
227
S-a nscut n Rusia, n anul proslvirii SIntului Theodosie al Cernigovului
|1900|, ca rspuns la rugciunile printilor si; tocmai de aceea i s-a dat nu-
mele de Theodosius. Din neIericire, a ajuns un apostat. A venit n America
n anii douzeci si de atunci este american.
405

El a Iost cu totul interzis n Rusia Sovietic, desi savantii sovietici stiau
despre el. Odat, cnd, la o reuniune stiintiIic din Rusia, s-a prezentat din
greseal un Iilm unde aprea si el, toti savantii au aplaudat; dar Iilmul a Iost
retras. El e socotit ca inexistent, o non-persoan, Iiindc a prsit Rusia. Dar el
nsusi gndeste ca un comunist.
Desi a Iost botezat ortodox, cnd i-a murit sotia a incinerat-o, a luat cenusa
si a mprstiat-o n muntii Sierras.
406
Pe ct se poate vedea, el nu merge
niciodat la biseric; este cu totul n aIara religiei. Cu toate acestea, pentru
prerile sale evolutioniste crestine, i s-a acordat un doctorat onoriIic n teo-
logie de ctre Seminarul Ortodox ,SIntul Vladimir" din New York, n
1972. n acelasi timp, el s-a adresat celei de-a doua ConIerinte Teologice In-
ternationale a Societtii Teologice Ortodoxe din America, la care participau
toti ,teologii" renumiti ai Ieluritelor organizatii ortodoxe. Ideile sale despre
evolutie, despre care el si multi reprezentanti oIiciali ai ortodoxiei americane
par a crede c constituie un punct de vedere ,ortodox", sunt nItisate n dou
publicatii ortodoxe, St. Jladimir s Theological Quarterly si Concern.
ntr-un articol cruia i s-a Icut mult publicitate si care a Iost rezumat
Ir comentarii de multe periodice ortodoxe din America, ,Evolutia: metoda
special de creatie a lui Dumnezeu" (Concern, Primvara, 1973),
Dobzhan-sky acuz de ,hul" pe oricine este mpotriva teoriei evolutiei. n
articol el spune:
,Selectia natural e un proces creativ orb... Selectia natural nu actio-
neaz dup un plan prestabilit."
Dobzhansky observ extraordinara varietate a vietii de pe pmnt, nu-
mind-o ,excentric si inutil." El spune:
,S Iabrici o multitudine de specii ex nihilo |din nimic|, iar apoi s le
lasi pe cele mai multe s se sting - ce operatie lipsit de sens ! |...| Ce
rost are s ai vreo dou sau trei milioane de specii tritoare pe pmnt ?...
Oare Creatorului i ardea de glum ? Oare Creatorul... ne joac Ieste ?" Nu,
judec Dobzhansky:
In the Minds of Men (1991), scrie despre aceste ncercri: ,Experimentul cu musca Iructelor a
nceput n 1920 cu Thomas Hunt Morgan, Iiind nc si astzi o ndeletnicire minor
printre cercett ori. ncptnata musc a Iructelor a ndurat toate mrsviile genetice
posibile, dai' pn acum nici una nu a produs nimic altceva dect tot o musc a Iructelor" (ed.
cit.,p. 163). (n. ed.)
405
Henrry M. Morris scrie: ,Probabil c Dobzhansky a Iost, alturi de Julian Huxley, cel mai
inIluent evolutionist al secolului douzeci". Dobzhansky a murit n 1975, n acelasi an n
care Printele SeraIim tinea lectia din care a Iost luat acest capitol, (n. ed.)
406
Incinerarea este strict interzis n Biserica Ortodox, (n. ed.)
228
<`>!>" EVOLUTIONISMULCRE$TIN" u '
,Diversitatea organic devine totusi rational si de nteles dac Crea-
torul a creat lumea vie nu printr-un capriciu gratuit, ci prin evolutie
propulsat de selectia natural. Este gresit a socoti creatia si evolutia ca
alternative care se exclud reciproc."
Prin aceasta vrea s spun c, de Iapt, nu conteaz dac este sau nu un
Dumnezeu. El spune c Dumnezeu Iace dou sau trei milioane de specii prin
intermediul selectiei naturale. Este acesta un lucru mai putin naiv dect a
spune c a creat Ielurile originare dintr-o dat ?
Dup prerea lui Dobzhansky, nu exist vreun plan; nu e dect un proces
orb. Pentru crestinul ortodox se ridic ntrebarea: Oare Dumnezeu pune n-
ceput evolutiei, nemaiavnd apoi nici un control asupra sIrsitului ei ? Cum
rmne atunci cu Pronia dumnezeiasc, Ir de care nici un Iir de pr nu
cade din capul nostru (Luca 21, 18) ?
Ajunsi n acest punct al IilosoIiei evolutioniste ,crestine", vedem ct de Ials
este nssi ntrebarea la care evolutionistul se chinuie s rspund. Lucrarea
ziditoare a lui Dumnezeu nu ii este o explicatie suficient a diversittii zidirii
vzute; trebuie s existe o explicatie mai bun - una ntemeiat pe premisa
vdit necrestin c Dumnezeu nu stpneste asupra propriei zidiri, c Pronia
Sa nu exist !
407
,Dumnezeul" acestui tip de IilosoIie evolutionist este clar
unul deist, iar conceptia acestui ,evolutionist crestin" nu se deosebeste de cea
a ,semi-crestinului" (sau necrestinului) Lecomte du Noiiy. Dobzhansky e plin
de obisnuitele idei ale crestinismului liberal c Facerea este simbolic, c
constientizarea omului este cauza tragicei lipse de sens din lumea de astzi si
c singura iesire este ca omul s-si dea seama c poate coopera cu aceast
ntreprindere a creatiei, cci participarea la aceast ntreprindere l Iace pe
omul muritor parte a proiectului vesnic al lui Dumnezeu. Si adaug:
,Cea mai curajoas si cea mai apropiat de izbnd ncercare de a Iace
acest lucru - de a coopera cu planul vesnic al lui Dumnezeu - a Iost cea a lui
Teilhard de Chardin."
408

. Teilhard de Chardin . .
Vom cerceta acum pe ultimul evolutionist, marele ,proroc" evolutionist
al vremii noastre: Teilhard de Chardin. Este, n chip vdit, ,evolutionistul
crestin" prin excelent al secolului, pretuit n mare msur de ortodocsi si
407
Dobzhansky scria: ,Omul a evoluat din strmosi ce erau ne-umani... Crearea chipului lui
Dumnezeu n om nu este un eveniment , ci un proces, deci legea moral e un produs al
dezvoltrii evolutive" (Dobzhansky, ,Ethics and Values in Biological and Cultural Evolu-
tion", n Zygon, the Journal of Religion and Science, prezent at n Los Angeles Time, 16
iunie, 1974, p. 6). (n. ed.)
408
Th. Dobzhansky, ,On Human LiIe", n St. Jladimir"s Theological Quarterly, voi. 17
(1973), p. 100.
229
socotit de unii ,teologi ortodocsi" (cum vom vedea) ca Iiind la acelasi nivel cu
SIintii Printi ortodocsi.
Pierre Teilhard de Chardin (1881-1955) a Iost un preot iezuit Irancez,
,teolog" si paleontolog, care a Iost prezent la descoperirea multora dintre
marii ,oameni" Iosili din secolul nostru. mpreun cu nc dou persoane, a
luat parte la ,descoperirea" Iraudulosului Om de Piltdown.
409
El a descoperit
dintele care Iusese vopsit. Nu se stie dac a Iost prtas la aceast Iapt. Pentru
Iabricare Omului de Piltdown a Iost acuzat unul din ceilalti doi oameni, iar
participarea lui Teilhard de Chardin a Iost musamalizat. Dar se stie, din
crtile anterioare, c el a Iost cel care a descoperit dintele.
410

Teihard a Iost prezent la noile descoperiri ale Omului de Java, care ntm-
pltor, au Iost ncuiate toate ntr-un cabinet de undeva din Olanda, si nu s-a mai
dat voie s Iie cercetate. A Iost prezent la multe dintre descoperirile legate de
Omul de Pekin, desi nu chiar de la nceput. A Iost, de asemenea, prezent atunci
cnd Iosilele Omului de Pekin au disprut.
411
AstIel c nu ne-au mai rmas nici un
Iel de Iosile din Omul de Pekin; exist doar desene si machete.
Pe deasupra, Teilhard a Iost principalul responsabil de interpretarea tuturor
descoperirilor. Cum el nsusi spune:
,Am avut marele noroc, neobisnuit ntr-o carier stiintiIic, de a mi se
ntmpla s Iiu chiar acolo cnd... au iesit la lumin descoperiri cruciale
n istoria oamenilor Iosili!"
uV El alctuieste din toate acestea dovada evolutiei umane. Nu vom examina
aceast dovad acum, ci vom spune doar c este Ioarte nesigur. Un scriitor
evolutionist, F. Clark Howell (autorul crtii Early Man), spunea:
,Una dintre principalele di Iicultti este aceea c Iosilele umane cu
adevrat semniIicative sunt exceptional de rare: tot ceea ce s-a descoperit
pn acum se poate ndesa ntr-un sicriu mai mrisor. Toate celelalte tre-
buie atribuite altor Iiinte."
412

Si nu stim nici mcar ce legtur au aceste Iragmente unele cu altele.
Teilhard de Chardin era si savant si ,mistic". Surprinztor nu este att
Iaptul c era o combinatie a celor dou (la urma urmei, era iezuit), ci, mai
4Og
n 1953 s-a descoperit c craniul Omului de Piltdown era o combinatie Ioarte iscusit a unui
maxilar de maimut cu cutia cranian a unui om modern, (n. ed.)
410
Phillip E. Johnson noteaz: ,Multi dintre cei Iamiliarizati cu probele (inclusiv |evolutio-
nistii| Stephen .lay Gould si Louis Leakey) au ajuns la concluzia c Teilhard era probabil im
plicat n prepararea Iraudei din Piltdown, chiar dac nu avem dovezi hotrtoare" (Danvin
on Trial, ed. cit., p. 203). Malcom Bowden d o relatare amnuntit a Iarsei de la Piltdown n
crtile sale Ape-men. Factor Fallacy ?, Sovereign Publications, Bromley, Kent, Anglia, 1977,
si Science vs. Evolution, Sovereign Publications, Bromley, Kent, Anglia, 1991 . (n. ed.)
411
,De-a lungul tuturor investigatiilor privitoare la locul unde se aIl Iosilele, Teilhard, care
era principalul responsabil al laboratorului si al colectiei sale, si a trit n Pekin n timpul
rzboiului, nu pare s Ii Icut vreo dare de seam asupra evenimentelor" (Malcom Bowden,
Ape-men. Fact or Fallacy ?, ed. cit., p. 123). (n. ed.) . |-. j u.- uu.u.-,. .; ..-;'i .... '
412
F. Clark Howell, n New Scientist, 25 martie, 1965, p. 798. " Oi
230
Ai5":-.
a
-i. EVOLUTIONISMUL CRE$TIN u ,'.-(["A/.'.
curnd, Iaptul c este destul de respectat att de ctre teologi - teologi
roma-no-catolici, dar, de Iapt, si de multi asa-zisi teologi ortodocsi -, ct si
de ctre oamenii de stiint. Cartea sa Fenomenul Omului are o introducere
scris de Julian Huxley, nepotul Iaimosului contemporan si adept al lui
Darwin, T.H. Huxley. Julian Huxley este un evolutionist ateu absolut. El nu
poate Ii ntrutotul de acord cu ncercarea lui Teilhard de a mpca evolutia cu
catolicismul, dar, n principiu, este de acord cu IilosoIia lui.
Ajungem astIel la un subiect pe care l-am discutat anterior:
413
speranta
omului c religia se va contopi cu stiinta. Primii oameni de stiint din Apus, n
momentul nasterii stiintei moderne, n Renastere, aveau cu totii orientare
mistic. Erau saturati de IilosoIia pitagoreic. Giordano Bruno (1548-1600),
socotit premergtorul stiintei si IilosoIiei moderne, a Iost un mistic panteist. El
credea c ntreaga lume este Dumnezeu, c Dumnezeu este suIletul lumii si c
,Natura este Dumnezeu n lucruri". FilosoIia sa combina religia si stiinta ntr-o
unic viziune pan teist.
n veacul al nousprezecelea, prorocul socialist Saint-Simon spunea c a
venit timpul cnd nu numai c ordinea social va Ii o institutie religioas, ci
stiinta si religia vor merge mpreun, iar stiinta nu va mai Ii atee. Teilhard de
Chardin era genul de gnditor pe care l cuta el: cel care s aduc laolalt
stiinta si religia.
Tot n veacul al nousprezecelea, IilosoIul american Ralph Waldo Emerson
vorbea cam despre acelasi lucru. ConIruntat cu o stare n care credinta omului
Iusese desprtit de cunoastere din pricina iluminrii moderne, el chema la
restaurarea unittii n om, vorbind despre cum putem readuce laolalt credinta
si cunoasterea. n eseul su Despre natur el spune:
,Pricina pentru care lumea e lipsit de unitate, zcnd sIrmat si n
grmezi, este dezunirea omului de sine nsusi. El nu poate Ii naturalist pn
ce nu mplineste toate cererile spiritului. Dragostea este n aceeasi msur una
dintre cerintele sale pe ct si perceptia... Adnc pe adnc cheam, dar n viata
prezent nuntirea nu se svrseste. Sunt oameni nevinovati ce slujesc lui
Dumnezeu dup traditia printilor lor, dar simtmntul datoriei nu s-a ntins
nc la toate Iaculttile lor. |Adic si Iac datoria Iat de propria religie, dar
nu urmeaz cu constiinciozitate stiinta ". si IilosoIia.| Si exist naturalisti
rbdtori, dar care-si ngheat subiectul sub glaciala lumin a ntelegerii.
|Adic despart IilosoIia de religie.| |...| Dar cnd un gnditor credincios,
hotrt s desprind Iiecare lucru de relatiile personale si s-1 vad n lumina
gndirii, va aprinde, n acelasi timp, stiinta cu Iocul celor mai sIinte
simtminte, atunci Dumnezeu va iesi din nou la iveal n creatie."
414

413
Adic n sectiunile precedente ale ,Cursului de supravietuire" tinut de Printele SeraIim,
din care a Iost luat aceast prelegere, (n. ed.)
414
The Selected Writings of Ralph Waldo Emerson, Random House, The Modern Library,
New York, 1968, p. 38.
Tot Teilhard de Chardin este ,prorocul" care Igduieste s mplineasc
aceste asteptri, care descoper c stiinta si religia sunt, nc o dat,
compatibile.
415

n revistele St. Jladimirs Theological Quarterly si Concern, Theodosius
Dobzhansky rezum ceea ce a ncercat s Iac Teilhard de Chardin n crtile
sale. Teilhard, spune el, descrie trei stadii prin care a trecut dezvoltarea evo-
lutiv, Iolosind propriii termeni tehnici:
,nti are loc cosmogeneza, evolutia naturii nensuIletite; n al doilea
rnd, biogeneza, evolutia biologic; si n al treilea rnd, noogeneza, dez-
voltarea gndirii umane."
Teihard vorbeste si despre ,sIere": ,biosIera", sIera vietii, si ,noosIera",
sIera gndirii. El spune c ntregul glob este ptruns de o retea a gndirii pe
care o numeste ,noosIera".
,Pn aici", continu Dobzhansky:
,Teihard st Ierm pe o temelie de Iapte demonstrabile. Spre a-si com-
pleta teologia naturii el se avnt apoi ntr-o prorocie intemeiat pe cre-
dinta sa religioas. El vorbeste despre convingerea, cu totul de nede-
monstrat pentru stiint, c universul are o directie si c ar putea - iar,
dac suntem credinciosi, c ar trebui cu adevrat - s duc la un Iel de
desvrsire ireversibil."
416

Dobzhansky citeaz cu deplin aprobare urmtoarea aIirmatie a lui
Teilhard de Chardin despre ce anume este evolutia:
,Este oare evolutia o teorie, un sistem sau o ipotez ? Ea este mult mai mult -
este un postulat general, dinaintea cruia toate teoriile, toate ipotezele, toate
sistemele trebuie s se ncline de aici nainte, si cruia trebuie s i se
conIormeze spre a putea Ii luate n considerare si a Ii veridice. Evolutia e
o lumin care lumineaz toate Iaptele, o traiectorie pe care toate liniile de
gndire trebuie s-o urmeze. Iat ce este evolutia."
417
Adic, n gndirea lui
Teilhard - pe care o urmeaz o multime de oameni, Iie c sunt crestini, atei
sau orice altceva - evolutia devine un Iel de nou revelatie universal
pentru omenire. Deci totul trebuie nteles n termenii evolutiei, inclusiv
religia.
Scrierile lui Teilhard de Chardin sunt att de ntesate de propriul jargon,
nct este usor s-1 respingi - ori s-1 accepti - Ir s pricepi cu totul semni-
Iicatia gndirii sale. Dar, mai presus de toate, trebuie nteles ce anume i-a in-
spirat gndirea, cci tocmai aceast inspiratie de temelie si conceptie despre
415
O ncercare mai recent de a combina stiinta, religia si IilosoIia evolutionist se gseste n
cartea The Marriage of Sense and Soul. Integrating Science and Religion, de Ken Wilber,
Random House, Brodway Books, New York, 1998, pp. 103-111. Pentru mai multe inIor
matii despre unirea stiintei cu religia vezi Epilogul editorului din prezenta lucrare, (n. ed.)
416
Th. Dobzhansky, ,On Human LiIe", loc. cit.
417
Th. Dobzhansky, ,Evolution: God's Method oI Creation", n Concern, primvara, 1973.
232
: li EVOLUTIONISMUL CRE$TIN" '-" ,
lume a pus stpnire pe Iantezia intelectualului modern, deopotriv ,crestin" si
ateu, n ciuda diIiculttii limbajului.
Ceea ce 1-a inspirat pe Teilhard de Chardin si i inspir pe adeptii si este o
anume conceptie unitar asupra realittii, o mbinare a lui Dumnezeu si a
lumii, a spiritualului si secularului, ntr-un singur proces armonios si atotcu-
prinztor care nu numai c poate Ii perceput de intelectualul modern, ci poate
Ii simtit de suIletul sensibil aIlat n strns legtur cu spiritul vietii moderne;
ntr-adevr, pasul urmtor al procesului poate Ii anticipat de ,omul modern",
si tocmai de aceea este asa de iute acceptat Teilhard de Chardin ca ,proroc",
chiar de ctre oameni ce nu cred n Dumnezeu: el vesteste, ntr-un chip Ioarte
,mistic", viitorul la care sper orice gnditor de astzi
41
" (n aIar de crestinii
ortodocsi constienti).
Exist dou laturi ale gndirii unitare a lui Teilhard de Chardin: cea lu-
measc (prin care-i atrage si-i pstreaz chiar pe ateii totali precum Julian
Huxley), si cea spiritual (prin care-i atrage pe ,crestini" si le d o ,religie"
celor necredinciosi).
Propriile cuvinte ale lui Teilhard nu las nici o urm de ndoial c mai
presus de orice era ndrgostit ptimas de lume, de pmnt:
,Lumea (valoarea, inIailibilitatea si buntatea ei) - care, cnd totul a
Iost spus si Icut, este primul, ultimul si singurul lucru n care cred.
419

Acum pmntul m poate prinde n giganticele sale brate. Poate s m
umple cu viata lui, ori s m ntoarc n trna sa. Se poate mpodobi
pentru mine cu toate Iarmecele, cu toate grozviile, cu toate tainele. M
poate mbta cu mireasma realittii si unittii sale."
420
Nendoielnic, cu o astIel
de credint el ntoarce spatele crestinismului ortodox. Dup cum relateaz cu
exactitate unul dintre biograIii si, el credea c ,de-acum mntuirea nu mai
trebuia cutat n lepdarea de lume, ci n participarea activ la construirea
ei".
421
A abandonat n chip constient ,nvechitele" Iorme ale credintei crestine n
Iavoarea celor noi, secularizate. El dispretuia
,toate acele basme dulcege despre sIinti si mucenici! Care copil normal
ar vrea s-si petreac vesnicia ntr-o tovrsie att de plicticoas ?"
422
Credea c
,ceea ce ne lipseste tuturor ntr-un Iel sau altul n acest moment este o nou
deIinitie a sIinteniei."
423
El scria:
,Lumea modern e o lume n evolutie; prin urmare, conceptele statice
ale vietii spirituale trebuie regndite iar nvttura clasic a lui Hristos
trebuie reinterpretat."
424

418
Adic orice persoan ce t ine de traditia rat ionalist ! venit din epoca Luminilor si, n
ultim instant, din Evul Mediu apusean de dup Schism.
419
Teilhard de Chardin, How I believe, Harper & Row, New York, 1969, p. 11.
420
Teilhard de Chardin, The Divine Milieu, Harper & Row, New York, p. 154.
421
Pierre Leroy, S.J., Teilhard de Chardin. The Man, p. 22.
422
Apud Robert Speaight, Teilhard de Chardin. A Biography, Collins, Londra, 1967, p. 27.
42
Teilhard de Chardin, Human Energy, Collins, Londra, 1969, p. 110.
233
"' Avem aici reIlectarea aruncrii peste bord a vechiului univers newtonian.
Teilhard vrea s pun si crestinismul n aceeasi categorie, Iiindc si el e legat de
clasicul mod de gndire static. Acum avem un nou mod de gndire; prin urmare,
asa cum avem o nou Iizic, trebuie s avem si un nou crestinism.
Dar IilosoIia lui Teilhard nu e o simpl secularizare a crestinismului; vi-
ziunea sa cea mai puternic si mai inIluent este cea a spirituali:rii lumii si a
activittii lumesti. Teilhard nu era doar ndrgostit de lume si de orice
,progres modern" si dezvoltare stiintiIic; ceea ce l deosebeste este Iaptul c
ddea acestor lucruri o semniIicatie ,religioas" aparte. El scria:
,Atunci, Doamne, chiar e adevrat ? Pot eu, ajutnd la rspndirea stiintei si
liberttii, s sporesc densitatea atmosIerei divine, n ea nssi si pentru
mine: acea atmosIer n care mi-am dorit ntotdeauna s m scu-i Iund ?
Prinzndu-m de pmnt, m Iac n stare a m tine mai aproape de tine...
Fie ca energiile lumii, stpnite de noi, s se nchine naintea noastr si
s primeasc jugul puterii noastre.
Fie ca rasa uman, ajuns la o mai deplin constiint si la o mare putere,
s ajung a se grupa n organisme bogate si Iericite n care viata va Ii mai
bine ntrebuintat, aducnd nsutit dobnd."
425
Pentru el, Dumnezeu poate
Ii aIlat numai n mijlocul lumii:
,Nu vorbesc metaIoric cnd spun c strbtnd pn la capt lungimea si
ltimea si adncimea lumii n miscare omul poate ajunge la experierea si
viziunea dumnezeului su."
426

n desvrsit armonie cu vremurile sale de ,cutri" seculare, el declar c: ,a
trecut vremea cnd Dumnezeu putea pur si simplu s se impun pe Sine din
aIar, ca stpn si proprietar al mosiei. De-acum nainte lumea va
ngenunchea numai naintea centrului organic al propriei evolutii."
427
Pentru el
,evolutia" nu este o idee distructiv pentru religie, ci o idee religioas n sine:
,Crestinismul si evolutia nu sunt dou viziuni de nempcat, ci dou
perspective destinate a se acomoda si a se completa una pe alta."
428
El credea cu
ardoare si nvta c ,evolutia a ajuns, ca s zicem asa, s toarne snge
proaspt n perspectivele si aspiratiile crestinismului"
429
. ntr-adevr, dup
Teilhard, evolutia pregteste calea pentru o nou descoperire a lui
Dumnezeu:
424
Frank Magill, ed., Masterpieces of Catholic Literature in Summary Form, Harper & Row,
New York, 1965, p. 1054.
425
Teilhard de Chardin, The Mystical Milieu. Writings in Time of War, Harper & Row, New
York, 1968, pp. 138-39.
42(1
Teilhard de Chardin, The Divine Milieu, op. cit., p. 36.
427
Teilhard de Chardin, Hunian Energy, ed. cit., p. 10.
428
Teilhard de Chardin, The Mystical Milieu, ed, cit., p. 125.
429
Teilhard de Chardin, The Phenomenon ofMan, Harper & Row, New York, 1959, p. 297.
234
it L n . EVOLUTIONISMUL CRE$TIN"
,Pmntul... m poate Iace s cad n genunchi n asteptarea a ceea ce se
coace n snul su... El a devenit pentru mine, dincolo de el nsusi, trupul
celui ce este si al celui ce vine."
430

Evolutia este, pentru Teilhard, un proces care implic ,construirea trupului
cosmic al lui Hristos n care toate lucrurile sunt unite cu Dumnezeu"
431
.
Fiu credincios al Bisericii Romano-catolice, Teilhard si exprim viziunea
unirii lui Dumnezeu cu lumea n termenii teologiei latine, oIerind o ,nou
dezvoltare" a gndirii catolice prin socanta idee a ,Transsubstantierii"
pmantului.
2

,Pe msur ce omenirea asimileaz lumea material, iar Ostia asimileaz
umanitatea noastr, preIacerea euharistic depseste si completeaz
transsubstantierea pinii de pe altar. Pas cu pas ea invadeaz irezistibil
universul... Materiile sacramentale sunt alctuite de totalitatea lumii, iar
rstimpul creatiei este perioada necesar pentru consacrarea ei."
433
n procesul
evolutiei ,Trupul lui Hristos" se alctuieste n l ume - nu Hristosul
ortodoxiei, ci ,Hristosul universal" sau ,Supra-Hristos", pe care Teilhard l
deIineste ca ,sinteza dintre Hristos si univers"
434
. Acest ,Hristos evolutiv" va
duce la unirea tuturor religiilor:
,Convergenta general a religiilor asupra unui Hristos universal, satis-
Ictor pentru toate n mod Iundamental: iat care mi pare a Ii singura
convertire posibil a lumii si singura Iorm n care religia viitorului poate
conceputa.
Pentru el, crestinismul nu este unicul Adevr, ci doar ,un tip emergent al
evolutiei", supus schimbrii si preIacerii ca orice altceva din lumea ,evolu-
tiv". La Iel ca Papii mai recenti, Teilhard nu doreste s ,converteasc"
lumea, ci doar s-i oIere papalitatea ca pe un Iel de centru mistic al cutrii
religioase a omului, un supra-denominational oracol delIic. Iat cum i rezum
prerile unul dintre admiratorii si:
,Dac crestinismului |...| i este dat, ntr-adevr, s Iie religia de mine,
exist o singur cale pe care poate ndjdui s ajung la msura marilor
tendinte umanitare de azi si s le asimileze; iar aceasta este prin axa, vie si
organic, a catolicismului su centrat asupra Romei."
435

410
Teilhard de Chardin, The Divine Milieu, ed. cit., pp. 154-55.
431
Frank Magill, ed., Masterpieces ofCatholic Literature, ed. cit., p. 1058.
432
Teilhard a scris despre acest lucru pe cnd era n China, n 1926-27, dup ce a svrsit o
Missn Desertul Gobi.
433
Teilhard de Chardin, The. Divine Milieu, ed. cit., pp. 125-26.
434
Teilhard de Chardin, How I believe, ed. cit., p. 37.
Ibid., p. 4.
436
Thomas Corbishly, The Spirituality of Teilhard de Chardin, Paulist Press, New York,
1971, p. 100. Teilhard scria el nsusi: ,Totul ne arat c dac crestinismul este, ntr-adevr,
destinat a Ii, asa cum mrturiseste si cum este constient a Ii, religia de mine, atunci numai prin
axa vie, organic a romano-catolicismului su poat e ndjdui s se msoare cu marile
235
n vreme ce universul ,evolueaz" ctre ,Trupul lui Hristos", omul n
susi atinge apogeul dezvoltrii sale evolutioniste: ,Supra-umanitatea".
Teilhard scrie: ` -J uq
,Evidenta oblig ratiunea noastr s accepte c ceva mai mret dect
omul de azi este n curs de gestatie pe pmnt."
Asemeni lui Lecomte du Noiiy si, de Iapt, asemeni tuturor gnditorilor ce
au o conceptie ,religioas" despre evolutie, Teilhard identiIic ,Supra-uma-
nitatea" evolutiv cu Hristos, si invers, l interpreteaz pe Hristos n termenii
,Supra-umanittii":
,Pentru a putea s Iim n stare s ne nchinm ca nainte trebuie s Iim
n stare s ne spunem nou nsine, n vreme ce privim ctre Fiul Omului,
|nu Apparuit humanitas, ci| Apparuit Superhumanitas |a aprut
Supra-umanitatea|."
437

Aici gndirea lui Teilhard devine ,mistic", ns el nu aIirm clar dac
personalitatea uman se pstreaz n ,Supra-umanitate" sau se contopeste
pur si simplu cu universalul ,Supra-Hristos". Sau, cum zice unul din bio-
graIii si:
,Omenirea urmeaz a atinge un punct de dezvoltare cnd se va des-
prinde cu totul de pmnt si se va uni cu Omega... Un Ienomen poate
similar mortii, vzut din aIar, |scrie Teilhard|, dar, n realitate, simpl
metamorIoz si accedere la sinteza suprem."
438

,Sinteza suprem", apogeul procesului evolutionisto-spiritual, este ceea
ce Teilhard numea ,Punctul Omega":
,ntr-o zi, ne spune Evanghelia, tensiunea care se acumuleaz treptat
ntre omenire si Dumnezeu va atinge limitele prevzute de posibilittile
lumii. Atunci va veni sIrsitul. Atunci prezenta lui Hristos, care se
acumulase tcut n lucruri, se va descoperi brusc - ca o strIulgerare de
lumin de la pol la pol. Atomii spirituali ai lumii vor Ii nscuti
pretutindeni de ctre o Iort generat de puterile de coeziune proprii
universului nsusi si vor ocupa, Iie nuntrul lui Hristos, Iie n aIar de
Hristos (dar totdeauna sub inIluenta lui Hristos), Iericirea sau durerea
rnduit lor de ctre structura vie a Pleromei |plinirea lucrurilor|."
439

Acest Punct Omega nu este un tel din aIara lumii, ci doar captul ,miscrii
universului ctre telul evolutiei sale"; ,climaxul evolutiei se identiIic... cu
Hristos cel nviat al Parusiei"
440
. Toti oamenii, crede Teilhard, trebuie s
curente umaniste moderne si s se Iac una cu ele" (Christianity and Evolution, Harcourt
Brace Jovanovich, A Harvest Book, New York, 1969, p. 168). (n. ed.)
437
Teilhard de Chardin, Science and Christ, Collins, Londra, 1968, p. 164.
4(8
Speaight, op. cit.,p. 266. ~-'-'
419
Teilhard de Chardin, The Divine Milieu, ed. cit., pp. 150-51.
;
-nV
1

440
Speaight, op. cit., pp. 335, 337. " nn
236
. i s> , r. m 1EVOLUTIONSMUL CRE$TIN" -A
doreasc acest tel, cci el ,este acumularea dorintelor care trebuie s Iac
Pleroma s se reverse asupra noastr"
441
. Tot el scrie:
*;-. ,A coopera cu evolutia cosmic total este singurul act deliberat care
poate exprima n mod adecvat devotiunea noastr Iat de un Hristos evo-
lutiv si universal."
442

Cu toate acestea, cu sau Ir voia omului, Parusia va veni, cci ea este
culminarea unui proces natural:
,Unica lucrare a lumii este incorporarea Iizic a credinciosilor n Hris
tos, care este de la Dumnezeu. Aceast sarcin major este urmat cu
rigoarea si armonia unui proces natural de evolutie."
443
r *.,;
Binenteles c el elimin cu totul orice idei ale crestinismului care au
existat pn atunci. Crestinismul nu nseamn ca un individ s ncerce a-si
mntui suIletul, ci este ntregul celor din lume evolund printr-un proces
natural ctre Punctul Omega. Crestinii nu ar trebui s se team de procesul
natural al evolutiei, crede Teilhard, cci el nu Iace dect s-i duc negresit la
Dumnezeu:
,Desi speriat o clip de evolutie, crestinul percepe c ceea ce ea i
oIer nu e nimic altceva dect un mret mijloc de a se simti n mai
mare msur una cu Dumnezeu si de a se da pe sine mai mult Lui. ntr-o
natur pluralist si static, dominatia universal a lui Hristos ar putea,
strict vorbind, a Ii nc privit ca o putere extrinsec si supraim-pus.
ntr-o lume spiritual convergent, aceast energie hristic dobndeste
o urgent si o intensitate de o cu totul alt ordine."
444

'u**
;
- 9. Hiliasmul
44
lui Teilhard de Chardin uu' u: u
Mai sunt cteva preri ale lui Teilhard de Chardin care trebuie mentiona
te. Este interesant c el caut o stare care s ne duc dincolo de telul mort al
comunismului. n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial el scria c co
munismul, Iascismul si democratia se lupt unele cu altele, dar noi trebuie s
trecem dincolo de acestea:
Vi
r. ,
,Marea sarcin a omenirii moderne este aceea de a-si tia o cale de ie-
sire/orIani un prag al contiintei mai inalte. Fie c sunt sau nu crestini,
oamenii nsuIletiti de aceast convingere alctuiesc o categorie omogen.
441
Teilhard de Chardin, The Divine Milieu, ed. cit., p. 151.
442
Teilhard de Chardin, Science and Christ, ed. cit., p. 169.
443
Teilhard de Chardin, La Jie Cosmique, citat n Teilhard de Chardin, The Future of Man,
Collins, Londra, 1965, p. 304.
444
Teilhard de Chardin, The Phenomenon of Man, ed. cit., pp. 296-97.
445
Una dintre primele erezii crestine, ntemeiate pe o gresit interpretare a Crtii
Apocalipsei, n general, termenul ,hiliasm" se poate aplica oricrei credinte, Iie secular sau
religioas, n perIectibilitatea lumii acesteia czute, (n. ed.)
237
Marele eveniment pe care-1 asteptm |este| descoperirea unui act sintetic
de adorare n care s se alieze si s se nalte reciproc ptimasa dorint de a
cuceri Lumea si ptimasa dorint de a ne uni cu Dumnezeu; actul vital, cu
totul nou, corespun:and unei noi varste a Pmantului."
446
Se poate vedea c la
Teilhard hiliasmul este Ioarte puternic; New Age-ul si Iace aparitia:
,n comunism, n orice caz la originile sale, credinta ntr-un organism
uman universal a atins o mreat stare de exaltare... Pe de alt parte, n
dezechilibrata sa admiratie Iat de puterile tangibile ale Universului, el a
exclus sistematic din sperantele sale posibilitatea unei metamorIoze
spirituale a Universului."
447

Cu alte cuvinte, dac adaugi comunismului spiritualitate, ai gsit rspun-
sul.
448
Teilhard urmeaz:
,Trebuie s ne unim. Nu din nou n Ironturi politice, ci ntr-o singur
mare cruciad pentru progresul uman... Democratul, comunistul si Iascistul
trebuie s se debaraseze de deviatiile si limitrile sistemelor lor si s
urmreasc deplin aspiratiile pozitive care le inspir entuziasmul, iar apoi,
cu totul Iiresc, noul spirit va sparge legturile exclusive ce nc l tin pri-
zonier; cele trei curente se vor descoperi contopite n conceptia unei sarcini
comune; anume, promovarea viitorului spiritual al Lumii... Functia omului
este aceea de a construi si a conduce ntregul Pmntului... Vom sIrsi prin a
pricepe c marele obiectiv urmrit n chip inconstient de ctre stiint nu este
altul dect descoperirea lui Dumnezeu."
449

Iat cum mistica ptrunde drept n miezul stiintei. Stiinta de azi si pierde toate
temeiurile; ea a devenit nedeterminat, aIirmnd un ntreg univers de
an-timaterie, ceea ce-i pune n ncurctur pe savanti.
450
Totul sIrseste n mistic.
Teilhard scrie:
u ,Singura Unitate cu adevrat natural si real uman este Spiritul P-
mntului... O patim acaparatoare ncepe s se arate, care va nghiti cu
446
Teilhard de Chardin, Building the Earth, Cross Currents, West Nyack, New York, 1959,
p . 2 0 . nn-nnnnn
447
Ibid., pp. 21-22.
448
Vorbind de ,preotii muncitori" iezuiti si dominicani care, n anii patruzeci si cincizeci, au
intrat n partide comuniste si socialiste (prsind mai apoi preotia), Teilhard scria: ,Preotii-
muncitori gsesc n chipul unui marxism uman nu numai dreptate, ci si sperant si un
sentiment Iat de Pmnt care e mai puternic dect umanitatea evanghelic" (citat n Ma-
lachi Martin, The Jexuits, Simon & Schuster, New York, 1987, p. 290). Altundeva el spunea:
,Marxistii cred n viit orul omenirii, pe cnd crestinii de azi nu" (citat n Joseph V. Kopp,
Teilhard de Chardin. A New Synthesis of Evolution, Deus Books/Paulist Press, Paramus,
New Jersey, 1964). Despre noua spiritualitate care se cldeste pe temeli ile puse de
comunism vezi Epilogul Editorului, (n. ed.) . u
w
Teilhard de Chardin, Building the Earth, ed. cit., pp. 23-24. ' '
450
n prezent , cosmologi i evolut ionisti sustin c pn la nouzeci la sut din materia
universului este materie ,ntunecat" sau ,exotic", (n. ed.)
238
' , :! ! ~ ; ,EVOLUTIONISMUL CRESTIN'
totul ori va transIorma ceea ce pn acum Iusese imaturitatea pmntu-
lui... Chemarea ctre marea Unire |adic unitatea universal a omenirii| a
crei realizare este singura lucrare aIlat acum n desIsurare n natur...
Pornind de la aceast ipotez, dup care (n conIormitate cu descoperirile
psihanalizei) Dragostea este energia psihic primar si universal, oare
nu se limpezeste totul n jurul nostru... ? Simtmntul Pmntului este
irezistibila presiune care va veni la momentul potrivit spre a-i uni |pe toti
oamenii| ntr-o patim comun.
Epoca natiunilor este trecut. Sarcina aIlat n Iata noastr, de vrem s
nu pierim, este s dm de-o parte vechile prejudecti si s construim
Pmntul...
Marele conIlict din care vom Ii iesit, nu va Ii Icut dect s ntreasc n
Lume nevoia de a crede. Dup ce va Ii ajuns la o mai nalt treapt de
auto-perIectiune, Spiritul Pmntului va experia o tot mai mare nevoie
vital de a adora; din evolutia universal, Dumnezeu se iveste n constiin-
tele noastre mai mret si mai necesar dect oricnd...
Cnd oare a mai existat n NoosIer o nevoie mai urgent de a gsi o
Credint, o Sperant care s dea sens si suIlet imensului organism pe
care-1 cldim ?"
4M

Ceea ce vrea s spun aici este c ntreaga revolutie modern s-a rtcit. Cnd
ea ncerc s cldeasc un nou Rai, nimiceste totul; de-aceea are nevoie s
i se adauge un sens religios; tocmai ceea ce i Iurnizeaz Teilhard. Toate
lucrurile vietii moderne sunt bune, zice el. Adugati-le doar aceasta: ideea c
toate ne ndreapt ctre o nou mprtie spiritual. Teilhard spune n
continuare:
,n noi evolutia Lumii ctre spirit devine constient... Nu putem nc
ntelege exact unde anume ne va duce, dar ar Ii absurd s ne ndoim c ne
duce ctre un tel de o valoare suprem."
452
'-
Prin aceasta el ncearc a Ii proroc, desi nu este prea sigur ncotro se n-
dreapt totul.
,Principiul generator al uniIicrii noastre nu va Ii aIlat n Iinal ntr-o
unic contemplare a aceluiasi Adevr ori n unica dorint trezit de ctre
Ceva, ci n unica atractie exercitat de ctre un acelasi Cineva."
453

,De-aceea, n ciuda tuturor aparentelor improbabilitti, ne apropiem
inevitabil de o nou er n care Lumea si va arunca lanturile, spre a se
abandona, n sIrsit, puterii aIinittilor ei luntrice...
Cu dou mii de ani de experient mistic |a romano-catolicismului| n
urma noastr, contactul pe care-1 putem Iace cu Focarul personal al Uni-
versului a cstigat tot asa de mult bogtie explicit ca si contactul pe
451
Teilhard de Chardin, Building the Earth, ed. cit., pp. 24-27.
452
Ibid.,t~p. 27-28.
*
}
Ibid., p. 19.
239
care-1 putem Iace, dup dou mii de ani de Stiint, cu sIerele naturale ale
t:
,
Lumii. Privit ca un tip al dragostei, crestinismul este att de viu nct, n
chiar acest moment, l putem vedea suIerind o extraordinar mutatie prin
ridicarea la o mai Ierm constiint a valorii sale universale.
Nu este oare n curs de desIsurare nc o metamorIoz, ultima, reali-,. zarea
lui Dumnezeu n inima NoosIerei |lumea mental|, strbaterea cercurilor
|adic a tuturor sIerelor| ctre Centrul lor comun, aparitia cel pu-. tin a
TeosIerei |atunci cnd omul si lumea se vor Iace Dumnezeu| ?"
454
Aceast
dorint este Ioarte adnc n omul modern - aceasta este ceea ce si doreste.
Toate sistemele moderne, IilosoIice, hiliaste sau socialiste, au, n Iinal, ideea
c Dumnezeu este eliminat, crestinismul este eliminat, iar lumea este
dumnezeiasc. Lumea este oarecum trupul lui Dumnezeu, iar omul doreste s
Iie un zeu. Omul 1-a pierdut acum pe Dumnezeu; Dumnezeu este mort;
Supraomul vrea s se nasc. Teilhard exprim dorinta omului modern pentru
ceea ce Dostoievski a nItisat n ,Marele Inchizitor". El ncearc s uneasc
latura spiritual cu latura stiintiIic si cu o Nou Ordine care va Ii una
politic. Este prorocul lui Antihrist.
455

Iat deci c prin aceasta rationalismul modern din vremea noastr ajunge la
capt. Ratiunea ajunge, n Iine, s se ndoiasc de sine sau chiar s se nege.
456

Stiinta este rsturnat; ea nu mai stie ce este materia, ce anume poate cunoaste si
ce nu poate cunoaste. Relativismul ptrunde toate sIerele. Pentru unii, ndoiala
si relativismul duc la IilosoIia absurdului.
457

Se vdeste c, dup ce a trecut prin toate experimentele apostaziei, omul
nu poate dezvolta nimic mai mult pentru sine. A ncercat totul, si de Iiecare
dat a Iost convins c a gsit, n sIrsit, rspunsul. Ins, Icnd aceasta,
arunca peste bord tot mai mult din trecut. Si tot ceea ce Icea era mereu
aruncat peste bord de ctre generatia urmtoare. Acum ajunge, n sIrsit, s
se ndoiasc chiar de existenta lumii, de ceea ce este el nsusi. Multi oameni
se sinucid. Multi distrug. Ce i-a rmas omului ? Nu i-a mai rmas dect s
astepte o nou revelatie. Iar omul modern a ajuns ntr-o asemenea stare -
lipsit de un sistem de valori si de o religie proprie - nct nu poate dect s
accepte orice i se prezint, ca Iiind acea nou revelatie. v , j i r
- i d . , p. 32. '
v (
u>u' u u ' -i - uu->"
455
nvttura Printelui SeraIim despre acest subiect e discutat mai amnuntit n Epilogul
editorului, (n. ed.)
456
Mai devreme n ,Cursul de supravietuire" Printele SeraIim a vorbit despre Ielul cum
credinta n ,ratiunea pur" a Iost subminat spre sIrsitul Iluminismului de ctre IilosoIii
David Hume, Immanuel Kant si altii. O parte a acestei discutii a Iost inclus n capitolul
precedent, (n. ed.)
457
ReIerire la scriitorii Camus, KaIka, Ionescu etc. La nceputul anilor saizeci Printele Sera
Iim a scris un eseu intitulat ,FilosoIia absurdului", publicat postum n revista The Orthodox
Word, nr. 106 (1982) (n. ed.)

HO,ìni` EVOLUTIONISMUL CRE$TIN"
. Teilhardismul in lumina Ortodoxiei
FilosoIia evolutionist a lui Teilhard de Chardin este, la drept vorbind,
produsul ntlnirii IilosoIiei moderne cu romano-catolicismul. Orict de
mare pare a Ii ruptura teilhardismului cu unele aspecte ale
romano-catolicis-mului ultramontanist, nu poate Ii nici o ndoial c el este n
proIund armonie si exprim admirabil cel mai adnc curent ,spiritual" al
Romei apostate: Iolosirea ,nelumescului" n scopuri lumesti, hiliaste sau,
dup expresia Papilor recenti, ,sanctiIicarea lumii". nluntrul
romano-catolicismului, teilhardismul este o nou ,revelatie", aproape la Iel
de ndrepttit si de ,traditional" precum revelatia din urm cu cteva
secole a ,SIintei Inimi a lui Iisus", care ea nssi a inspirat una dintre
meditatiile ,mistice" ale lui Teilhard ntr-un monolog cu Dumnezeu:
,Cu dou veacuri n urm, Biserica ta |adic cea romano-catolic| a
nceput s simt deosebita putere a inimii tale... Dar acum |ajungem a Ii|
constienti c scopul tu principal cnd ne-ai descoperit inima ta a Iost
acela de a Iace n stare dragostea noastr s scape de constrngerea prea
ngustei, prea precisei, prea limitatei imagini a ta pe care ne-am pls-
muit-o pentru noi nsine. Ceea ce deslusesc n pieptul tu este doar un
cuptor de Ioc; si cu ct mi atintesc privirea asupra vpii sale, cu-att mai
mult mi se pare c de jur mprejurul su contururile trupului tu se topesc si
se dilat peste msur, pn ce singurele trsturi pe care le pot distinge n
tine sunt cele ale Ietei lumii ce a izbucnit n Ilcri."
458
,Revelatia SIintei
Inimi", n aceast conceptie, este deci doar pregtirea pentru nc mai
universala revelatie a ,evolutiei" din vremea noastr. Chiar n secolul al
nousprezecelea, ,reactionarul" pap Pius al IX-lea, departe de a condamna
prerile evolutioniste ale lui St. George Jackson Mivart, i-a acordat un titlu
onoriIic de doctor n IilosoIie dup publicarea lor (1876).
459

n teilhardism, romano-catolicismul a ajuns poate la ultima limit a hulei
sale mpotriva adevratei nvtturi a Bisericii lui Hristos. Ceea ce aceast
IilosoIie numeste ,Hristos" este tocmai ceea ce Biserica Ortodox cunoaste
drept Antihrist: ,emergentul" pseudo-Hristos care Igduieste omenirii o
mprtie ,spiritual" a acestei lumi. n IilosoIia aceasta conceptia si gustul
nelumescului, care-i deosebeste pe crestinii ortodocsi de ceilalti oameni,
sunt cu totul anulate.
Cum am vzut, Teilhard este n proIund armonie att cu perspectiva mo-
dern, ct si cu romano-catolicismul, care converg acum ntr-o nou viziune
despre lume. Pe drept cuvnt, el a vzut c evolutia, dac ar Ii adevrat, nu
poate Ii mentinut ntr-un singur domeniu al gndirii umane, ci aIecteaz
proIund ntregul gndirii. Nu s-a preocupat de ,mpcarea" punct cu punct a
458
Teilhard de Chardin, Hymn ofthe Universe, Harper & Row, New York, 1965, p. 34.
459
Vezi Frank Magill, ed., Masterpieces ofCatholic Literature, ed. cit., pp. 684-85.
241
evolutiei cu traditia si dogmele crestine, cci a vzut bine c nu poate exista
mpcare. Evolutia e o nou ,revelatie" Icut omului, Iiind unica parte deo-
sebit de important a conceptiei despre lume a ,Epocii a Treia a SIntului
Duh" care vine acum asupra omenirii din urm.
460
n lumina evolutiei, totul
trebuie s se schimbe - nu doar ,conceptia static" a SIintei Scripturi si a
SIintilor Printi, ci ntreaga noastr perspectiv asupra vietii, asupra lui
Dumnezeu si a Bisericii.
Credinciosul ortodox obisnuit, care poate c accept evolutia cu nevino-
vtie, Iiindc i s-a spus c este ,stiintiIic", va Ii nendoielnic ncurcat de
ideile despre evolutie ale lui Teilhard, ntrebndu-se ce legtur pot avea ele
cu ,Iaptele stiintiIice" pe care ,toat lumea le accept" astzi. A venit deci, n
sIrsit, momentul s ne apropiem de rspunsurile la ntrebrile privitoare la
evolutie si religia crestin ridicate de acest studiu asupra ,evolutionismu-lui
crestin". Nu oricine crede ntr-o anume Iorm de evolutie poate accepta
pseudo-misticismul lui Teilhard de Chardin; dar acest misticism hulitor nu e
dect urmarea cea mai logic a unor preri ale cror depline implicatii nu
sunt deIel constientizate de cei care accept evolutia ,ntr-o anumit Iorm".
Desi necunoscut celor mai multi crestini ortodocsi, exist totusi o nvttur
limpede asupra naturii lumii, a zidirii lui Dumnezeu si a omului nti-zidit,
nItisat de SIintii Printi ai Bisericii Ortodoxe, care rspunde tuturor
ntrebrilor pe care ,teologii" ortodocsi modernisti, care nu cunosc nvttura
ortodox a Printilor, le socotesc asa de nesigure si diIicile.
Monstruoasa conceptie a lui Teilhard despre ,Omega" a devenit posibil
tocmai Iiindc IilosoIia evolutionist a acoperit mai nti pe ,AlIa" - adic
nvttura ortodox despre Iacerea lumii si a omului. Teologia ortodox din
vremea noastr a ajuns a Ii att de mult inIluentat de aceast IilosoIie mo-
dern, nct ,teologii ortodocsi" nu mai nvat nvttura ortodox despre zi-
direa lui Dumnezeu. Ideile nItisate n organul oIicial al Arhiepiscopiei Gre-
cesti din America de ctre teologul ,conservator" Panaghiotis Trempelas
(dac a Iost citat corect), de ctre Theodosius Dobzhansky si de Seminarul
Teologic ,SIntul Vladimir", care i-a acordat titlul onoriIic de doctor, de per-
iodicele Mitropoliei Americane |a Bisericii Ortodoxe din America| si de
,ConIerinta permanent a episcopilor ortodocsi canonici" din America - sunt
att de departe de ortodoxie, nct nu poti dect s te minunezi de ,robia
460
ReIerire la prezicerea hiliast a lui Joachino da Fiore, abatele latin din veacul al
doisprezecelea, care a vzut cele dou epoci, cea a Tatlui (Vechiul Testament) si cea a
Fiului (Noul Testament), lsnd loc celei de-a Treia Epoci Iinale, cea a Duhului SInt.
Aceast nvttur a Iost reluat n secolul al treisprezecelea de Iranciscani, care au vzut n
Joachino pe prorocul lor. n secolul al nousprezecelea ea a Iost renviat de gnditorul rus
antiortodox Nicolai Berdiaev, care a prezis venirea unei ,noi si Iinale Revelatii": ,Noua Er a
Duhului SInt", caracterizat printr-o ,nou spiritualitate si o nou mistic; n ea nu va mai Ii
loc pentru viziunea ascetic, asupra lumii". Vezi Ierom. SeraIim Rose, Ortodoxia ti religia
viitorului, Mnstirea Sltioaia, 1996, pp. 24-26. (n. ed.)
242
... .->mvi- EVOLUTIONISMUL CRE$TIN" "" '
apusean" care i-a nlntuit pe acesti crestini ortodocsi care, la urma urmei,
sunt liberi s-i citeasc pe SIintii Printi si s gndeasc cu mintea lor.
Dar s nu ne lsm socati de aceast mediocr ignorant. nainte de a
aborda nvttura SIintilor Printi nsisi, s cercetm, pe scurt, prerile ,teo-
logilor ortodocsi" care accept chiar si nvttura lui Teilhard de Chardin ca
Iiind ,ortodox", artndu-si prin aceasta nu doar proIunda ignorant n ce
priveste nvttura ortodox, ci nc mai mult, robirea lor de ctre o nvttur
total si evident strin SIintei Ortodoxii.
. Adepti ,ortodoci" ai lui Teilhard de Chardin
Teilhardismul pare a Ii Icut o proIund impresie ortodocsilor rusi ,libe-
rali" dup traducerea si publicarea (semniIicativ n sine) a crtii Fenomenul
Omului la Moscova n 1965 - prima carte a unui ,gnditor crestin" (dac
Iacem abstractie de volumul propagandistic al lui Hewlett Johnson, ,Vicarul
Rosu din Canterbury") care s-a publicat n URSS.
461
Dup aceast publicare,
Pr. John MeyendorII de la Mitropolia American scria:
,ntelegerea hristocentric a omului si lumii care, dup Teilhard, e n-
tr-o stare de necontenit schimbare si strduint ctre Punctul Omega,
adic punctul cel mai nalt al Iiintrii si evolutiei, identiIicat de autor cu
nsusi Dumnezeu, l leag pe Teilhard de proIunda intuitie a Printilor
Ortodocsi ai Bisericii."
462

nc si mai clar, editorul (probabil Nichita Struve) periodicului ortodox
din Paris, Mesagerul Micrii Studentilor Rui Cretini, scrie: ,Trebuie notat
c principala caracteristic a teilhardismului nu este nicidecum acceptarea
evolutiei - Iaptul nemaiIiind de mult o noutate printre teologi si IilosoIii
religiosi. Miezul nvtturii gnditorului Irancez este o nou abordare a pro-
blemei lumii si creatiei." n nvttura sa despre aceste lucruri Teilhard
,doar nItiseaz, ntr-un limbaj contemporan, nvttura Apostolului Pavel
despre natur, care nu e exclus din planul Mntuirii". ReIlectnd la ,Missa
Lumii", experientele lui Teilhard ,au Iost pentru el ceva de Ielul unei Liturghii
cosmice care se svrseste n chip nevzut n lume. Aici se aIl chiar miezul
vestirii teilhardiene, care ne readuce uitata, imemoriala ntelegere crestin a
universului si a ntruprii Dumnezeiesti. Tocmai ea a luminat pentru Teilhard
ntelesul evolutiei ca miscare a ntregului cosmos ctre mpr-
461
Iat cum comenteaz Pr. Malachi Martin, n cartea sa Ie:uiti i (1987), legtura lui
Teilhard cu marxismul: ,Pentru Teilhard marxismul nu prezenta o diIicultate real. Dumne
zeul crestin din nltime, scria el, si Dumnezeul marxist al Progresului se reconciliaz n
Hristos. Nu este de mirare c Teilhard de Chardin este singurul autor romano-catolic ale
crui lucrri sunt expuse public alturi de cele ale lui Marx si Lenin n Sala Ateismului din
Moscova." (The Jesuits, op. cit., p. 290). (n. ed.)
462
Pr. John MeyendorII, ,Teilhard de Chardin: not preliminar" (n limba rus), n Mesa
gerul Micrii Studentilor Rui Cretini, Paris, nr. 95-96, 1970, p. 32.
243
tia lui Dumnezeu si 1-a Icut n stare s depseasc apropierea negativ Iat
de lume, adnc nrdcinat ntre crestini."
463

Principalul articol ,ortodox" despre teilhardism din Mesager apartine
unui preot ortodox polonez, Printele George Klinger si are titlul ,Printele
Teilhard de Chardin si traditia ortodox"
464
. Acest autor gseste c ,gndirea lui
Teilhard dezvluie adeseori puncte de apropiere cu cele mai bune traditii ale
Ortodoxiei"
465
, pornind apoi s citeze aceste ,cele mai bune traditii ale
Ortodoxiei" care sunt: erezia montanist din secolul trei (,evolutionismul
gndirii rsritene se conIirm n studierea montanismului, care vedea apa-
ritia celor trei ipostasuri ale SIintei Treimi n trei epoci succesive ale istoriei
umane")
466
; clugrul latin din secolul doisprezece Joachino da Fiore, cu
prorocia sa despre venirea ,Vrstei a Treia a Duhului SInt" spre a nlocui
epocile Vechiului si Noului Testament; si ntreaga scoal
,modern-parizia-n" a lui Bulgakov, Berdiaev si a adeptilor lor ,liberali". (El
citeaz si ctiva Printi autentici; dar nici unul dintre citate nu vine n sprijinul
ideii de evolutie.) ntr-adevr, nimeni nu se ndoieste de nrudirea acestor surse
cu Iiloso-Iia evolutionist, nici de Iaptul c ntregul ,nou-crestinism"
harismatico-ecumenic din vremea noastr are rdcini adnci tocmai n
doctrina evolutiei - dar toate acestea nu au absolut nimic de-a Iace cu
Ortodoxia si cu SIintii Printi ai Bisericii! Printele George Klinger este att
de departe de Ortodoxie nct nu sovie s-1 urmeze pe Teilhard de Chardin n
nucitoarea sa viziune despre Hristosul ,cosmic" sau ,supra-Hristos":
,Printele Teilhard vorbeste mult despre rolul cosmic al lui Hristos, al
Mediului Divin, si Ioarte putin despre Biseric. Si n acest caz el este
convergent cu tendintele nrudite din teologia ortodox... La Printele
Teilhard Biserica se identiIic cu lucrarea lui Hristos n cosmos."
467
Iar apoi:
,Dup prerea Printelui Teilhard, prin mprtsirea SIintelor Taine
lumea, sIintindu-se, devine Trupul lui Hristos... Aceste gnduri sunt poate
cele mai proIunde lucruri rostite n vremurile recente despre taina central a
crestinismului."
468

Am spus destul spre a arta ct de departe rtcesc adeptii ,ortodocsi" ai lui
Teilhard de Chardin Iat de nvttura ortodox sntoas si ct de proIund
ignor adevrata nvttur a SIintilor Printi ai Bisericii Ortodoxe pe care-i
pomenesc cu atta usurtate. AnalIabetismul patristic al zilelor noastre
463
PreIata editorului la ,Teilhard de Chardin si traditia ortodox" de Pr. George Klinger (n
1. rus), n Mesagerul Micrii Studentilor Rui Cretini, Paris, nr. 106, 1972, pp. 110-111.
464
Pr. George Klinger, ,Teilhard de Chardin si traditie orrtodox" (n 1. rus), n Mesagerul
Micrii Studentilor Rui Cretini, nr. 106, 1972, pp. 111-132.
M
-id.,p. . u u. . . ' : - . - u . u.>.
1
-id.,?. 3. '-, u. uu <
-id., p. 2. -.-. u u u -
r
, x' - - >. , l i ^ . - . f - : . "
-id. , p. 2-2. ,w . , ,,.-. , . - V\ - .-u . . , . uu

244
H'
r
EVOLUTIONSMULCRE$TIN" '. ' A'
:

este att de mare, nct orice ,teolog" poate spune aproape orice lucru,
atri-buindu-1 unui ,SInt Printe", Ir s Iie corectat. Mai ales n privinta
evolutiei, este ngduit a Iace aIirmatii extrem de vagi, care par a da o
ndrepttire ,patristic" credintei n aceast doctrin modern. ,Printii greci
aveau o conceptie cosmic" - lucru care-i nrudeste cu Teilhard de Chardin !
,Printii nu interpretau Facerea literal" - ceea ce nseamn c suntem liberi s
o interpretm n termenii evolutiei! ,Facerea se preteaz unei interpretri
evolutioniste" - potrivit nteleptilor nostri moderni care nu i cunosc pe P-
rinti ! ,Hexaimeronul SIntului Vasile este Iavorabil evolutiei".
469
Exemplele
de astIel de gndire Ir noim se pot nmulti.
Am vzut destule exemple din debilele speculatii ale gnditorilor mo-
derni; este acum momentul s trecem la Printii nsisi, spre a descoperi ce
anume au ei de spus asupra problemelor legate de doctrina si IilosoIia evo-
lutiei. Care sunt sIerele stiintei si teologiei ? Cum trebuie s interpreteze un
crestin ortodox Cartea Facerii ? Cine a Iost ntiul om, cnd a trit, care a
Iost obrsia si Iirea sa ? Care a Iost starea lumii nti-zidite ? Cine este n stare
s vad lucrurile asa cum erau ,ntru nceput" ? Vom cuta rspunsurile la
aceste ntrebri nu la unul sau la doi Printi, nu la Printi ndoielnici sau n
lucrri obscure, nu scotnd citatele din context spre a se potrivi unor notiuni
preconcepute. Ci ne vom adresa Printilor cu o autoritate incontestabil n
Biserica Ortodox si vom cuta s aIlm care este ,cugetul patristic" asupra
acestor probleme. Vom cerceta tlcuirile la Facere ale SIntului Ioan Gur
de Aur si ale SIntului EIrem Sirul, tlcuirea celor Sase Zile ale Facerii de
ctre SIntul Vasile cel Mare si SIntul Ambrozie al Mediolanului, lucrrile
catehetice ale SIntului Chirii al Ierusalimului, SIntului Grigorie al Nyssei,
SIntului Ioan Damaschin, Omiliile despre Adam si lumea nti-zidit ale
SIntului Simeon Noul Teolog si ale SIntului Grigorie Sinaitul, scrierile
469
Aceste aIirmatii vagi au Iost Icute de ctre Pr. John MeyendorII ntr-un articol intitulat
,Creatie versus evolutie", publicat n The Orthodox Church, organul oIicial la Bisericii Orto-
doxe din America. Dup o introducere n subiectul relatrii biblice despre Iacere, Pr. Me-
yendorII scrie: ,Noul Testament aIirm clar c unele dintre istorisirile Vechiului Testament
trebuie ntelese duhovniceste, ca o alegorie (Gal. 4, 24). n vestitele sale predici despre Cele
ase :ile ale Facerii, SI. Vasile cel Mare sustine prerea c Dumnezeu a creat lumea ntr-o
clipit, iar apoi a lsat-o s se roteasc sub cluzirea Sa, dar si n acord cu propriile legi
create. n chip vdit, SI. Vasile nu ntelege cronologia biblic literal. El accept deplin ideile
stiintiIice ale zilelor sale, iar ntelegerea sa pare a Ii cu totul compatibil cu ideea unei
evolutii cluzite de Dumnezeu" (,Creation vs. Evolution", The Orthodox Church, voi. 18,
nr. 3, martie 1982). AIirmatiile citate contin, desigur, inexactitti Ioarte mari. n Galateni 4, 24,
SI. Pavel vorbeste anume despre cei doi Iii ai lui Avraam ca Iiind o alegorie a celor dou
Legminte - dar din aceasta, evident, nu trebuie s tragem concluzia c SI. Pavel credea c
Avraam si Iiii si nu au existat i ca personaje istorice ! Si, asa cum am vzut, SI. Vasile
scria n tlcuirea sa la Cele Sase Zile ale Facerii c Scriptura trebuie ,s Iie nteleas asa cum a
Iost scris". SI. Vasile nvta c Dumnezeu a Icut toate conIorm cronologiei Facerii, prin
lucrri ziditoare instantanee n Iiecare dintre cele Sase Zile, c cele Sase Zile au Iost zile
adevrate si c un ,Iel" de vietuitoare nu se poate transIorma n altul, (n ed.)
245
teologice ale SIntului Macarie cel Mare, SIntului Grigorie Teologul, SIn
tului Isaac Sirul, Avvei Dorothei, SIntului Grigorie Palama si ale altor P
rinti, ca si mrturia dumnezeiestilor slujbe ale Bisericii Ortodoxe. Vom gsi
acolo multe lucruri noi pentru multi dintre crestinii ortodocsi, mai ales c
multe dintre aceste scrieri nu au Iost traduse n englez. Vom gsi acolo nu o
multime de ,amnunte" privitoare la lucruri care sunt mai presus de noi, ci o
nvttur exact si coerent despre ceea ce trebuie s stim. Vom aIla c
ntrebrilor celor mai presante ridicate de doctrina evolutiei li s-a dat un
rspuns pentru noi. Vom gsi acolo nsuIletitoarea nvttur patristic
despre ntia zidire, Iirea lui Adam si starea Iinal a tuturor Ipturilor - ceea
ce Iace ca pentru noi acel ,Omega" al lui Teilhard de Chardin s par Iad, la
Iel ca si toate speculatiile desarte ale celor care nu au acea cunoastere a
lucrurilor dinti si celor din urm pe care Dumnezeu a descoperit-o alesilor
si, crestinii ortodocsi.

i
f-'h 'u' uiiJ .'
:
't
: ' u' ( ) ' . . - i ' i . u > ' u u " . . . . ' . . u . - u > l

u ' C

' u ' !'
i ':
u'u
ii
! u : . .
: u ~ ; . -

u u : - )
! . . u ; ; . .
. ' ' > , u'u-u` uu hr. ' u.

u ui c . ! <

/u.
, v

PARTEA A III-A
invttura patristic despre facerea lumii

n " . u--u NOTA EDITORULUI
Scrisoarea urmtoare a fost scris de Printele Serafim lui Alexandru
Kalomiros, un medic grec ortodox i scriitor bisericesc, i, de asemenea,
,evolutionist cretin". Printele Serafim rspundea unei scrisori de la Dr.
Kalomiros, in care acesta incerca s arate c Sfanta Scriptur i invttura
Sfintilor Printi erau compatibile cu teoria modern a evolutiei. Dup p-
rerea Dr. Kalomiros, Adam a fost un ,animal evoluat" care, la momentul
potrivit al de:voltrii sale evolutive, a primit harul lui Dumne:eu i astfel a
devenit om. Dr. Kalomiros scria. , Cand Domnul Dumne:eu a suflat in fata lui
Adam suflare de viat, atunci animalul evoluat a devenit o fptur rational...
Nu a fi surprins dac trupul lui Adam ar fi fost in toate privintele un trup de
maimut... Probabil c, din punct de vedere biologic, Adam era mai putin
evoluat decat omul :ilelor noastre... El a fost luat de pe treapta de sus a scrii
evolutive a antropoi:ilor. Omul nu se trage din maimut, ci dintr-o alt
ramur a antropoi:ilor, cu o evolutie paralel. Nu avem nici o dovad dup
care s spunem in care stadiu al evolutiei i s-a dat animalului suflarea lui
Dumne:eu."
Rspunsul dat Doctorului Kalomiros de ctre Printele Serafim, publicat
postum in Epiphany Journal (decembrie 99 - iarna 99) iar apoi, intr-o
form prescurtat, in The Christian Activist (primvara/vara 99), a
devenit introducerea definitiv la invttura patristic despre facerea lumii
i respingerea patristic definitiv a teoriei moderne a evolutiei. O pre:entm
aici cu titlurile sectiunilor adugate de editor.
Pentru mai multe informatii despre corespondenta Printelui Serafim cu
Dr. Kalomiros ve:i Prefata editorului i fragmentele din scrisorile Prin-
telui Serafim din Partea a J-a.
249
t
!.' Sptmna a Cincea din Postul Mare, 1974
Drag Dr. Kalomiros,
nchinare ntru Domnul nostru lisus Hristos. `
J ~
* "* "
lU
'
A

*
V rspund n sIrsit la scrisoarea dumneavoastr despre ,evolutie". Rs-
punsul de Iat nItiseaz prerea Frtiei noastre asupra acestei probleme.
Am s v repet c am scris acest rspuns nu n calitate de ,expert" n SIintii
Printi, ci ca un iubitor al SIintilor Printi, ceea ce cred c sunteti si domnia
voastr. Cele mai multe citate pe care le-am dat aici din SIintii Printi le-am
retradus din traducerile patristice rusesti din secolul al nousprezecelea, iar
alte cteva le-am luat din traducerile engleze din secolul al nousprezecelea
tiprite n Seria Printi Niceeni si Post-niceeni a lui Eerdmans. Am dat ct se
poate de exact sursele citatelor, ca s le puteti citi n greceste. Dac aveti
ntrebri despre ele sau despre alte citate patristice, voi Ii bucuros s le
discut n continuare cu dumneavoastr. Nu sunt nicidecum preocupat a gsi
citate care s-mi ,dea dreptate", si de Iapt veti observa c am inclus si unele
citate care nu par s-mi ,dea dreptate" - Iiind interesat, n primul rnd si
exclusiv, s aIlu cum au gndit SIintii Printi asupra acestor probleme, cci
socotesc c acesta este Ielul cum trebuie s gndim si noi. Fie ca Hristos
Dumnezeul nostru s m blagosloveasc a vorbi ntru adevr.
Problema ,evolutiei" este extrem de important pentru crestinii ortodocsi,
cci implic multe alte probleme care inIluenteaz direct nvttura si pers-
pectiva noastr ortodox: valoarea relativ a stiintei si teologiei, a IilosoIiei
moderne si nvtturii patristice; nvttura despre om (antropologia); atitu-
dinea noastr Iat de scrierile SIintilor Printi (lum cu adevrat n serios
scrierile lor si ncercm a tri dup ele, sau credem, nti de toate, n ,nte-
lepciunea" modern, ntelepciunea lumii acesteia, primind nvttura SIin-
tilor Printi numai dac se potriveste cu aceast ,ntelepciune" ?); interpretarea
pe care o dm SIintei Scripturi, si ndeosebi Crtii Facerii. n cele ce urmeaz
voi atinge toate subiectele pomenite.
nainte de a ncepe s discutm problema evolutiei trebuie s avem o idee
limpede despre ce anume vorbim. Spun aceasta Iiindc am avut experiente
Ioarte surprinztoare cu oameni deosebit de nvtati, ce vorbesc ca si cum ar
cunoaste totul despre un subiect, Icnd totusi greseli cu totul elementare
care dezvluie c exist multe lucruri pe care nu le stiu. ndeosebi ntre cei ce
scriu despre evolutie aproape Iiecare presupune c stie ce este ,evolutia" -
totusi ceea ce spune dezvluie Iaptul c are o idee Ioarte conIuz despre
250
.'uuu NVTTURA PATRISTIC DESPRE FACEREA LUMII
ea. Problema evolutiei nu e nicidecum una simpl, iar n mintile oamenilor
domneste atta conIuzie n privinta ei - inclusiv n mintile celor mai multi
crestini ortodocsi -, nct nici nu o putem lua n discutie pn ce nu suntem
siguri c stim despre ce anume vorbim.
Ne-ati cerut s ne ,curtm mintea cu mare grij de toate conceptiile apu-
sene, Iie ele teologice, IilosoIice sau stiintiIice". V asigur c am ncercat s
Iac acest lucru, si de-a lungul scrisorii de Iat voi avea grij mereu s nu
cumva s gndesc n termenii conceptiilor apusene, cci sunt de acord cu
dumneavoastr c ele IalsiIic continutul discutiei si prin intermediul lor nu se
poate ntelege problema evolutiei. La rndul meu ns, v cer s ncercati cu
mult grij s v curtati mintea de orice Iel de prejudecti despre problema
evolutiei pe care le-ati putea avea - ceea ce ati nvtat la scoal, ceea ce ati
citit n crti, ceea ce ati putea crede despre ,anti-evolutionisti", ceea ce poate
au spus teologii greci despre subiect. S ncercm s judecm mpreun, nu n
Ielul rationalistilor apuseni, ci ca niste crestini ortodocsi care iubesc pe SIintii
Printi si doresc a ntelege nvttura lor, si, totodat, ca Iiinte rationale care
nu primesc nvttura nici unui ,ntelept" modem, Iie el teolog, IilosoI ori
savant, pn ce acea nvttur nu este n armonie cu nvttura scriptural si
patristic, si nu vine dintr-o IilosoIie strin.
. Filosofie, nu fapt real
nti de toate, sunt cu totul de acord cu dumneavoastr cnd ziceti: ,Nu
trebuie s conIundati tiinta pur cu Ieluritele teorii IilosoIice scrise spre a
explica Iaptele descoperite de stiint. Faptele sunt un lucru (stiint pur), iar
explicatia Iaptelor este altceva (IilosoIie)."
Trebuie s v spun mai nti c si eu am crezut cndva total n evolutie.
Credeam nu Iiindc m gndisem Ioarte mult la aceast problem, ci doar
Iiindc ,toat lumea crede", cci este un ,Iapt", si cum s tgduiesti ,Iaptele"
? Dar apoi am nceput s chibzuiesc mai adnc la aceast problem. Am
nceput s vd c adeseori ceea ce se numeste ,stiint" nu este nicidecum un
fapt, ci IilosoIie, si am nceput s disting cu mult bgare de seam faptele
tiintifice de filosofici tiintei. Dup mai multi ani, am ajuns la urmtoarele
concluzii:
a. Evolutia nu este nicidecum un ,Iapt stiintiIic", ci IilosoIie.
b. Este o fals IilosoIie, inventat n Apus ca reactie mpotriva teologiei
catolico-protestante, care s-a deghi:at n stiint spre a se Iace mai respec
tabil si a amgi oamenii gata s accepte Iaptele stiintiIice. (In Apus aproape
toate rtcirile moderne Iac acelasi lucru; chiar ,Stiinta Crestin" pretinde a
Ii ,stiintiIic", la Iel ca si spiritismul, Ieluritele culte hinduse etc.)
c. Este potrivnic nvtturii SIintilor Printi n Ioarte multe privinte.
V-am dat n mod deliberat concluziile mele nainte de a vi le explica, spre
a v Iace s v opriti si s reIlectati: sunteti sigur c ati ndeprtat toate pre-
251
judectile despre evolutie si sunteti pregtit s cugetati limpede si neptimas
asupra acestui subiect ? Sunteti nclinat s admiteti c poate Ii ceva adevrat n
ceea ce am s v spun acum pe aceast tem ? Trebuie s v spun deschis c
cei mai multi ,evolutionisti" s-ar opri n acest moment si ar zice: omul sta
este nebun, tgduieste Iaptele. Sunt ncredintat c mintea dumneavoastr este
cel putin destul de deschis spre a citi restul spuselor mele, pe care voi ncerca
s le ntemeiez cu totul pe SIintii Printi. Dac gresesc, ndjduiesc c mi veti
spune.
2. O definitie clar
Multe dintre disputele ntre ,evolutionisti" si ,antievolutionisti" sunt inutile
dintr-un motiv bine ntemeiat: de obicei acestia nu discut despre acelasi lucru.
Fiecare ntelege un anumit lucru cnd aude cuvntul ,evolutie", iar cellalt
ntelege mereu altceva, si disputa e Ir rost, cci nici mcar nu discut despre
acelasi lucru. De-aceea, spre a Ii precis, v voi spune exact ce nteleg prin
cuvntul ,evolutie", nteles pe care l are n toate manualele despre evolutie.
nti ns trebuie s v art c n scrisoarea dvs. ati Iolosit cuvntul ,evolutie"
cu dou sensuri complet diIerite, dar scrieti ca si cum ar Ii acelasi lucru. n
acest caz, nu ati reusit s Iaceti deosebire ntre fapt tiintific si filosofic
a. Dumneavoastr scrieti: ,Primele capitole ale SIintei Biblii nu sunt alt
ceva dect istorisirea creatiei naintnd si Iiind completat n timp... Creatia
nu a luat Iiint dintr-o dat, ci a urmat o nsiruire de aparitii, o dezvoltare n
sase zile diIerite. Cum putem numi aceast naintare a Creatiei n timp,
dac nu evolutie ?"
V rspund: tot ce spuneti e adevrat, iar dac doriti, puteti numi acest
proces de creatie ,evolutie" - dar nu la aceasta se refer controversa despre
evolutie. Toate manualele stiintiIice deIinesc evolutia ca pe o teorie particu-
lar privitoare la Ielul CUM au aprut vietuitoarele n timp: PRIN INTER-
MEDIUL TRANSFORMRII UNUI FEL DE CREATUR N ALTUL,
,FORMELE COMPLEXE DERIVND DIN FORMELE MAI SIMPLE",
NTR-UN PROCES NATURAL DURND NENUMRATE MILIOANE
DE ANI (Storer, Zoologie general). Mai trziu, cnd vorbiti despre ,ani-
malul evoluat" Adam, se dovedeste c dvs. credeti i in aceast teorie tiin-
tific particular. Ndjduiesc s v art c SIintii Printi nu au crezut n
aceast teorie stiintiIic particular, chiar dac, cu sigurant, nu acesta e
aspectul cel mai important al doctrinei despre evolutie, care, n chip Iunda-
mental, rtceste n privinta/n'/ omului, asa cum voi arta mai jos.
b. Dumneavoastr spuneti: ,Noi toti am luat Iiint prin evolutie, n timp.
n uterul mamei noastre Iiecare dintre noi a Iost mai nti un organism unice-
lular... iar n Iinal un om desvrsit." Desigur, oricine crede acest lucru, Iie
252
1
NVTTURA PATRISTICA DESPRE FACEREA LUMII
c este ,evolutionist" sau ,anti-evolutionist". Dar aceasta nu are nimic de-a
Iace cu doctrina evolutiei aIlate n discutie.
c. Iarsi spuneti: ,Adam era de ras alb, neagr, rosie sau galben ? Cum
oare am devenit asa de diIeriti unii de altii dac suntem descendentii unei
singure perechi ? Oare diIerentierea omului n Ielurite rase nu este produsul
evolutiei ?"
V rspund din nou: nu, nu aceasta nseamn cuvntul ,evolutie" ! Exist o
multime de crti n limba englez care discut problema evolutiei din punct
de vedere tiintific. Probabil c nu stiti c multi savanti neag realitatea de fapt
a evolutiei (ntelegnd aparitia tuturor creaturilor existente prin transIormarea
altor creaturi), si Ioarte multi savanti aIirm c este imposibil s tim, prin
intermediul tiintei, dac evolutia este sau nu adevrat, fiindc nu exist nici
un fel de probe care s o dovedeasc sau s o de:mint. Dac doriti, ntr-o
alt scrisoare as putea s discut cu dvs. ,dovezile stiintiIice" ale evolutiei. V
asigur c, dac cercetati aceste dovezi obiectiv, Ir nici un Iel de
prefudecti despre ceea ce veti gsi n ele, o s descoperiti c nu exist nici
mcar o singur dovad n Iavoarea evolutiei care s nu poat Ii la Iel de bine
explicat printr-o teorie a unei ,creatii speciale".
As vrea s v Iie limpede c nu spun c eu pot de:minti teoria evolutiei
prin stiint; v spun doar c teoria evolutiei nu poate fi nici dovedit, nici
de:mintit prin tiint. Acei savanti care spun c evolutia este un ,Iapt" nu
Iac dect s interprete:e Iaptele stiintiIice in acord cu o teorie filosofic, cei
care spun c evolutia nu este un Iapt, interpretea:, de asemenea, dovezile n
acord cu o alt teorie IilosoIic. Numai prin tiinta pur nu este cu putint s
conIirmi sau s inIirmi n mod decisiv ,Iaptul" evolutiei.
Trebuie, de asemenea, s stiti c s-au scris o multime de crti despre ,di-
Iiculttile teoriei evolutiei". Dac doriti, voi Ii bucuros s discut cu dvs. unele
dintre aceste diIicultti, ce par a Ii cu totul inexplicabile dac evolutia este un
,Iapt".
u ' ` ' , i f i . . , : . M: ~1, , u -
:
'"' "
-t.-.~*n .. n~n . &. 3. De:voltare, nu evolutie ""
sk
* n~n -*
3r
~*
!
-
As vrea s v spun Ioarte limpede: nu neg nicidecum realitatea schimbrii
i de:voltrii n natur. Faptul c un om matur creste dintr-un embrion; c un
copac urias creste dintr-o ghind minuscul; c se dezvolt noi varietti de
organisme, Iie c sunt rase de oameni sau diIerite Ieluri de pisici, cini si pomi
IructiIeri - toate acestea nu constituie evolutie. este vorba doar de variatie
inuntrul unui anume Iel sau al unei specii; aceasta nu dovedeste, si nici
mcar nu sugereaz (de nu cumva crezi dinainte acest lucru din motive
nestiintiIice), c un Iel sau o specie se transIorm ntr-un alt Iel, si c toate
creaturile prezente sunt produsul unei astIel de dezvoltri dintr-un singur or-
ganism primitiv sau din Ioarte putine. Cred c aceasta este, n mod limpede,
. -; u :. 253
nvttura SIntului Vasile cel Mare din Hexaimeron, asa cum voi arta
ndat.
n Omilia 5, 7 din Hexaimeron, SIntul Vasile scrie:
,Nimeni dar, care tri est e n pcat, s nu-si piard ndej dea! De
vreme ce stie c grdinritul schimb nsusirile arborilor, cu att mai mult
trebuie s stie c suIletul care se ngrijeste de virtute poate birui tot Ielul hk-
de boli."
4

Nici un om, Iie c este ,evolutionist" sau ,anti-evolutionist", nu va tgdui
c ,nsusirile" creaturilor pot Ii schimbate; dar aceasta nu este o dovad n
Iavoarea evolutiei pan ce nu se va putea arta c un fel sau o specie se poate
schimba in alta si chiar mai mult, c. fiecare specie se schimb in alta intr-un
lant neintrerupt, incepand de la cele mai primitive organisme. Voi arta mai
jos ce spune SIntul Vasile pe aceast tem.
SIntul Vasile scrie din nou: '
T

,Pot Ii ns ntrebat: Cum produce pmntul seminte dup Iel, cnd
adeseori semnm gru curat si culegem gru negru ? Dar grul acesta nu e
o schimbare ntr-un alt Iel de gru, ci este ca o boal si slbiciune a se-
mintei. Nu a ncetat de a Ii gru, ci s-a nnegrit din pricina arderii, dup
cum o poti vedea si din numele lui."
471

Pasajul citat pare s arate c SIntul Vasile nu crede n ,schimbarea ntr-un
alt Iel" - dar nu voi lua aceasta ca pe o dovad decisiv, ntruct vreau s stiu
ce nvat cu adevrat SIntul Vasile, Ir ca s dau propria interpretare
arbitrar a cuvintelor sale. Tot ce se poate spune cu adevrat despre pasajul
citat este Iaptul c SIntul Vasile recunoaste o oarecare ,schimbare" la gru,
care nu este ,schimbare ntr-un alt Iel". Acest tip de schimbare nu este
evolutie. SIntul Vasile scrie din nou:
,Unii au observat c pinii tiati sau chiar arsi se preIac n pdure de
stejari."
472

Citatul de mai sus nu dovedeste de Iapt nimic, si l Iolosesc doar Iiindc
altii l-au Iolosit ca s arate c SIntul Vasile credea (1) c un Iel de creaturi se
schimb cu adevrat n alt Iel (dar voi arta mai jos ce anume crede cu adevrat
SIntul Vasile despre acest subiect) si (2) c SIntul Vasile a Icut greseli
stiintiIice, Iiindc aIirmatia citat nu este adevrat. Voi enunta aici un adevr
elementar: stiinta modern, cand se ocup de fapte tiintifice, stie, de obicei,
mai mult dect SIintii Printi, iar SIintii Printi pot gresi cu usurint n ce
priveste Iaptele stiintiIice; nu fapte tiintifice cutm la Sfintii Printi, ci
adevrata teologie si adevrata IilosoIie ntemeiat pe teologie. Totusi, n
acest caz anume, se ntmpl c SIntul Vasile este corect din
470
4
Ibid., , , p. 23.
t
. W " t .
472
Ibid, 5, 7, p. 127.
254
NVTTURA PATRISTIC DESPRE FACEREA LUMII
punct de vedere tiintific, cci, ntr-adevr, se ntmpl adesea ca ntr-o pdure
de pini s existe un puternic subarboret de stejar (chiar pdurea n care trim
noi este un astIel de amestec de pin cu stejar), iar cnd pinul e ndeprtat prin
ardere, stejarul creste rapid si produce schimbarea de la o pdure de pin la una
de stejar n zece sau cincisprezece ani. Aceasta nu este evolutie, ci un alt tip de
schimbare, si voi arta acum c SIntul Vasile nu putea crede c pinul se
transform ntr-adevr sau evoluea: n stejar.
S vedem acum ce anume credea SIntul Vasile despre ,evolutia" sau
,Iixitatea" speciilor. El scrie:
,Deci, dect orice alt spus e mai adevrat spusa aceasta: sau este
smnt n plante, sau au n ele o putere seminal. Acest lucru vrea s-1
spun Scriptura prin cuvintele dup Iel. Coltisorul trestiei nu odrsleste
mslinul, ci din trestie iese alt trestie, iar din seminte rsar plante nrudite
cu semintele aruncate n pmnt. Si astIel, ceea ce a iesit din pmnt la cea
dinti nastere a plantei, aceea se pstreaz si pn acum; iar prin rsrirea n
continuare se pstreaz Ielul."
473
SIntul Vasile mai scrie: .-~ v, a-,, ir
i'i *!
,Dup cum sIera, dac se mpinge si este pe un loc nclinat, merge la vale
datorit alctuirii sale si a nsusirii locului, si nu se opreste nainte de a ajunge
pe loc ses, tot asa si existentele, miscate de o singur porunc, strbat n chip
egal creatia, supus nasterii si pieirii, si pstreaz pn la sIrsit continuarea
Ielurilor, prin asemnarea celor ce alctuiesc Ielul. Din cal se naste cal, din
leu alt leu, din vultur tot vultur, si Iiecare vietuitoare si pstreaz Ielul prin
continue nasteri pn la sIrsitul lumii. Timpul nu stric, nici nu pierde
nsusirile vietuitoarelor, ci parc acum ar Ii Iost Icute, merg vesnic proaspete
mpreun cu timpul."
474
Este cu totul limpede c SIntul Vasile nu credea c
un Iel de creaturi se transIorm n altul, cu att mai putin c orice creatur
existent azi a evoluat din vreo alt creatur si tot asa, mergnd n urm pn la
cel mai primitiv organism. Aceasta este o idee filosofic modern.
Trebuie s v spun c nu socotesc c aceast problem ar avea o impor-
tant deosebit n sine; voi discuta mai jos alte probleme mult mai importante.
Dac putinta transIormrii unui Iel de creaturi ntr-un alt Iel ar Ii Iost
ntr-adevr un Iapt stiintiIic, nu mi-ar Ii Iost greu s cred n el, cci Dumnezeu
poate Iace orice, iar transIormrile si dezvoltrile pe care le putem vedea acum
n natur (embrionul devenind om, ghinda devenind stejar, omida devenind
Iluture) sunt att de uimitoare nct poti crede cu usurint c o specie poate
,evolua" ntr-o alta. Dar nu exist vreo dovad tiintific decisiv c un
asemenea lucru s-a ntmplat vreodat, cu att mai putin c aceasta este legea
universului si c tot ce vietuieste acum provine, pn la urm, dintr-un
d. 5,2,p. 120.
IbUL, 9,2,p. 171.
255
organism primitiv. Este limpede c SIintii Printi nu au crezut n vreo teorie
de acest Iel - fiindc teoria evolutiei nu a fost inventat pan in vremurile
moderne. Este produsul mentalittii moderne apusene si, dac doriti, v pot
arta mai trziu cum s-a dezvoltat aceast teorie laolalt cu mersul filosofiei
moderne incepand de la Descartes, mult nainte ca s existe vreo ,dovad
stiintiIic" n Iavoarea ei. Ideea de evolutie e cu totul absent din textul Fa
cerii, potrivit cruia Iiecare Iptur este Icut s apar ,dup Iel", nu
,schimbndu-se din una n alta". Iar SIintii Printi, cum voi arta mai jos n
amnunt, au primit textul Facerii ca atare, Ir a citi n el vreo ,teorie sti
intiIic" sau alegorie. ri;
;e
n IKr . ..-.
Veti ntelege acum de ce nu accept citatele pe care le dati din SIntul
Gri-gorie al Nyssei despre ,urcarea Iirii de la cele mai de jos la cele
desvrsite" ca dovezi ale evolutiei. Eu cred, asa cum istoriseste Sfanta
Scriptur a Facerii, c a existat ntr-adevr o zidire ornduit n trepte; dar
niciunde n Facere sau n scrierile SIntului Grigorie al Nyssei nu se aIirm
c un fel de Ipturi s-a transIormat ntr-un alt Iel, si c toate Ipturile au luat
Iiint n acest mod ! Nu sunt deIel de acord cu dvs. cnd spuneti: ,Creatia e
descris n primul capitol din Facere exact asa cum o descrie stiinta modern".
Dac prin ,stiinta modern" ntelegeti stiinta evolutionist, atunci cred c v
nselati, asa cum am artat. Ati Icut o greseal presupunnd c tipul de
dezvoltare descris n Cartea Facerii, la SIntul Grigorie al Nyssei si la alti
Printi, este acelai cu cel descris de doctrina evolutiei; un astIel de lucru nu
poate Ii presupus sau luat ca de la sine nteles - ci trebuie s-l dovediti, si voi
discuta bucuros cu dvs. mai trziu ,dovezile stiintiIice" pro si contra evolutiei,
dac doriti. De:voltarea creatiei dup planul lui Dumnezeu este un lucru;
moderna teorie stiintiIic (dar de Iapt IilosoIic) care explic aceast
dezvoltare prin transIormarea de la un Iel de Iptur la altul, pornind de la
unul sau de la cteva organisme primitive este cu totul altceva. SIintii Printi
nu au sustinut teoria aceasta modern; dac mi puteti arta c ei au sustinut o
astIel de teorie, voi Ii bucuros s v ascult.
Dac, pe de alt parte, prin ,stiinta modern" ntelegeti stiinta ce nu se
leag de teoria IilosoIic a evolutiei, nici atunci nu pot Ii de acord cu dum-
neavoastr; si voi arta mai jos de ce cred, n acord cu SIintii Printi, c
stiinta modern nu poate afunge la nici un fel de cunoatere a celor Sase Zile
ale Facerii. n orice caz, e un lucru Ioarte arbitrar s se identiIice straturile
geologice cu ,perioadele creatiei". Exist numeroase diIicultti n calea
acestei naive corespondente ntre Cartea Facerii si stiint. Oare ,stiinta mo-
dern" crede, ntr-adevr, c iarba si copacii de pe pmnt au existat o lung
perioad geologic nainte de existenta soarelui, care a Iost Icut doar n a
Patra Zi ? Cred c Iaceti o mare greseal legnd interpretarea pe care o dati
SIintei Scripturi de o teorie tiintific particular (si nicidecum un ,Iapt").
Eu cred c interpretarea pe care o dm SIintei Scripturi nu trebuie legat de
256
nici o teorie tiintific, nici ,evolutionist", nici de alt tip. Ci s primim
SInta Scriptur aa cum ne invat Sfintii Printi (lucru despre care voi scrie
mai jos), si s nu Iacem speculatii despre Ielul cum a avut loc creatia. Doctrina
evolutiei e o speculatie modern despre cum a avut loc creatia si, n multe
privinte, ea contrazice nvttura SIintilor Printi, cum voi arta mai jos.
Desigur, accept citatele dvs. din SIntul Grigorie al Nyssei; am gsit
unele asemntoare la alti SIinti Printi. Nu voi tgdui, desigur, c Iirea
noastr este, n parte, o Iire animalic, nici c suntem legati cu ntregul zidirii,
ce alctuieste, ntr-adevr, o minunat unitate. Dar toate acestea nu au nici
cea mai mic legtur cu doctrina evolutiei, acea doctrin deIinit n toate
manualele ca provenienta tuturor creaturilor existente n prezent din una sau
mai multe creaturi primitive, printr-un proces de transIormare de la un Iel la
altul, sau de la o specie la alta.
Mai mult, ar trebui s v dati seama (si ncep acum s abordez nsemnata
nvttur a SIintilor Printi pe aceast tem) c nsusi SIntul Grigorie al
Nyssei nu credea n nici un caz n ceva de Ielul doctrinei moderne a evolutiei,
cci el nvat c intaiul om Adam a fost intr-adevr fcut direct de Dumne:eu,
nefiind nscut precum toti ceilalti oameni. n cartea sa impotriva lui Evnomie el
scrie:
,ntiul om si omul nscut din el si-au primit Iiintarea n chipuri deo-
sebite; cel din urm prin mpreunare trupeasc, cel dintai prin plsmuire de
ctre insui Hristos, si totusi, desi s-ar crede c ei sunt doi, sunt
ne-desprtibili n numirea Iiintrii lor, neIiind socotiti ca dou Iiinte...
Ideea omenittii n Adam si n Abel nu se schimb pentru deosebirea
obrsiei lor, nici rnduiala si nici chipul venirii lor ntru Iiintare neIcnd
vreo deosebire n Iirea lor."
475
Si iarsi;
,Cela ce judec si este muritor si n stare s cugete si s cunoasc este
numit om deopotriv n Adam si n Abel, iar aceast numire a Iirii nu
este stirbit nici de venirea lui Abel ntru Iiintare prin nastere, nici a lui
Adam fr de natere."
46

Desigur, sunt de acord cu nvttura SIntului Athanasie, pe care l citati, c
,Omul nti-zidit a Iost Icut din trn ca orisicare, iar mna ce 1-a zidit pe
Adam zideste iarsi si ntotdeauna pe cei ce vin dup el". Cum ar putea nega
cineva evidentul adevr al necontenitei lucrri ziditoare a lui Dumnezeu ? Dar
acest adevr general nu contrazice nicidecum adevrul aparte c ntiul om a
Iost Icut ntr-un Iel diIerit de toti ceilalti oameni, cum nvat limpede si alti
Printi. AstIel, SIntul Chirii al Ierusalimului l numeste pe Adam ,omul
intai-plsmuit de Dumnezeu", dar pe Cain ,omul intai-ns-
415
SI. Grigorie al Nyssei, impotriva lui Evnomie 1, 34.
476
St. Grigorie al Nyssei, Rspuns lui Evnomie, Cartea a Ii-a.
257
cuf
4
. Iarsi, cnd vorbeste de Iacerea lui Adam, nvat limpede c Adam
nu a Iost nscut de un alt trup: ,Ca din trupuri trupuri s se nasc, desi
minunat, este totusi cu putint; dar ca trna pmntului s se Iac om,
aceasta este cu mult mai minunat"
478
.
Tot asa, dumnezeiescul Grigorie Teologul scrie:
,Cei ce atribuie Iirea nscut si nenscut unor Dumnezei ndo-
ielnici i-ar Iace poate pe Adam si pe Sith s se deosebeasc ca Iire, ntruct
cel dinti nu s-a nscut din carne (cci a fost fcut), dar cel din urm s-a
nscut din Adam si Eva."
479
Acelasi Printe spune nc mai explicit:
,Dar Adam ? Oare nu el singur a Iost Iacerea direct a lui Dumnezeu ?
Da, vei zice tu. Era el deci singura Iiint omeneasc ? Nicidecum. Si de ce
? Oare nu Iiindc omenitatea nu tine de Iacerea direct ? Cci si cel
nscut este deopotriv omenesc."
480
Iar SIntul Ioan Damaschin, a crui
teologie d n rezumat nvttura
tuturor Printilor timpurii, scrie:
,Creatia primar se numeste Iacere, iar nu nastere. Creatia este
facerea primar svarit de Dumne:eu, nasterea ns este succesiu-
nea unuia din altul, ca o consecint a osndirii la moarte din pricina
clcrii poruncii."
481
Dar Eva ? Oare nu credeti, asa cum nvat Scriptura si
SIintii Printi, c a
Iost Icut din coasta lui Adam, neIiind nscut dintr-o alt Iptur ? Dar
SIntul Chirii scrie:
,Eva a Iost nscut din Adam, nu zmislit dintr-o mam, ci Icut
cumva s apar doar din brbat."
482
Iar SIntul Ioan Damaschin,
asemuind pe PreasInta Nsctoare de
Dumnezeu cu Eva, scrie:
,Dup cum aceea a Iost plsmuit Ir de mpreunare din Adam, tot
asa si aceasta a nscut pe noul Adam, care s-a nscut potrivit legii nasterii,
dar mai presus de Iirea nasterii."
483

S-ar putea cita si alti SIinti Printi pe aceeasi tem, dar nu o voi Iace
dac nu veti pune la ndoial cele mentionate. Dar, cu toat discutia de
pn acum, nu am ajuns nc la cele mai nsemnate probleme ridicate de
teoria evolutiei, astIel c acum m voi apleca asupra unora dintre ele.
477
SI. Chirii al Ierusalimului, Cuvinte catehetice 2,. q , , ,
478
Ibi d. 12, 30. ,' -u-;' .
479
Si". Grigorie Teologul, Cuvant despre Sfintele Lumini 12.
Al
"-
4! t

H
'
480
SI. Grigorie Teologul, Al treilea cuvant teologic - Despre Fiul, 11.
481
SI. Ioan Damaschin, Dogmatica II, 30, op. cit., p. 93.
482
SI. Chirii al Ierusalimului, Cuvinte catehetice 12, 29.
48J
SI. Ioan Damaschin, Dogmatica IV, 14, op. cit., p. 171.
258
4. Cum anume talcuiesc Sfintii Printi Facerea ?
n cele ce am scris despre Adam si Eva veti observa c am citat din SIinti
Printi care tlcuiesc textul Facerii ntr-un mod ce ar putea Ii numit mai
curnd ,literal." M nsel oare presupunnd c preIerati s interpretati textul
mai mult ,alegoric" atunci cnd spuneti c a crede n Iacerea nemijlocit a lui
Adam de ctre Dumnezeu este ,o conceptie Ioarte ngust despre SInta
Scriptur" ? Este un lucru extrem de important, si sunt cu adevrat uimit s
aIlu c ,evolutionistii ortodocsi" nu tiu defel cum anume talcuiesc Sfintii
Printi Cartea Facerii. Sunt sigur c veti Ii de acord cu mine c nu ne este
ingduit s talcuim Sfanta Scriptur dup placul, nostru, ci trebuie s-o
tl-cuim aa cum ne invat Sfintii Printi. M tem c nu toti cei ce vorbesc de-
spre Facere si evolutie dau atentie acestui principiu. Unii oameni sunt asa de
preocupati s combat Iundamentalismul protestant, nct mping lucrurile la
extrem n a respinge pe oricine doreste s interpreteze textul sInt al Facerii
,literal"; dar, Icnd acest lucru, ei nu amintesc niciodat de SIntul Vasile
sau de alti tlcuitori ai Crtii. Facerii care aIirm destul de limpede principiile
ce trebuie urmate n tlcuirea textului sInt. M tem c multi dintre cei ce
sustinem c urmm traditia patristic suntem uneori neglijenti, cznd cu
usurint n acceptarea propriei ,ntelepciuni" n locul nvtturii SIintilor P-
rinti. Cred cu trie c intreaga perspectiv asupra lumii i filosofici de viat a
unui cretin ortodox poate fi gsit la Sfintii Printi, dac vom asculta n-
vttura lor, n loc de a crede c suntem destul de ntelepti spre a-i nvta pe
altii din propria ,ntelepciune", nu ne vom rtci.
Iar acum v cer s cercetati mpreun cu mine Ioarte importanta si Iunda-
mentala problem: cum anume ne nvat SIintii Printi s tlcuim Cartea
Facerii ? Haideti s dm deoparte prejudectile noastre despre tlcuirile ,li-
terale" sau ,alegorice" si s vedem ce ne nvat SIintii Printi despre citirea
textului Facerii.
Cel mai bun lucru pe care-1 putem Iace este s ncepem cu SIntul Vasile
nsusi, care a scris asa de nsuIletitor despre cele Sase Zile ale Facerii. El
scrie n Hexaimeron.
,Cei care nu interpreteaz cuvintele Scripturii n sensul lor propriu
spun c apa de care vorbeste Scriptura nu e ap, ci altceva, de alt natur, si
interpreteaz cuvintele plant si peste cum li se pare lor; la Iel si Iacerea
trtoarelor si Iacerea Iiarelor le interpreteaz rstlmcindu-le dup
propriile gnduri, ntocmai tlcuitorilor de vise ce tlcuiesc n Iolosul lor
vedeniile din timpul somnului. Eu, cnd aud c Scriptura zice iarb, nteleg
iarb; cnd aud plant, peste, Iiar, dobitoc, pe toate le nteleg asa cum
sunt spuse. Nu m rusinez de Evanghelie. |...| Si pentru c Moisi a trecut
sub tcere aceste lucruri, care nu ne sunt Iolositoare, voi socoti eu oare
pentru aceasta de mai putin pret cuvintele Duhului dect ntelepciu-
259
nea cea nebun |a celor ce au scris despre lume|, sau mai curnd voi slvi pe
Cel ce nu pune mintea noastr s se ndeletniceasc cu cele desarte, ci a
rnduit s Iie scrise n Scriptur toate cele ce duc la zidirea si desvrsirea
suIletelor noastre ? Mi se pare ns c cei ce nu nteleg lucrul acesta, adic
cei care Iolosesc interpretarea alegoric, au ncercat s dea Scripturii o
vrednicie nchipuit, punnd pe seama ei propriile idei, schimbnd sensul
cuvintelor Scripturii cu Iolosirea unui limbaj Iigurat. inseamn ins s te
faci mai intelept decat cuvintele Duhului cnd, n chip de interpretare a
Scripturii, introduci n Scriptur ideile tale. Deci s fie inteleas Scriptura
aa cum a fost scris !"
484

E limpede c SIntul Vasile ne avertizeaz s ne Ierim a ,deslusi" lucrurile
din Facere care sunt greu de nteles pentru simtul comun; omul modern
,luminat" Iace cu usurint acest lucru, chiar dac este crestin ortodox. De
aceea, s ne strduim s ntelegem SInta Scriptur asa cum o nteleg Printii,
iar nu dup ,ntelepciunea" noastr modern. Si s nu ne multumim cu prerea
unui singur SInt Printe, ci s cercetm si prerile altor SIinti Printi.
Una dintre tlcuirile patristice clasice la Cartea Facerii este cea a SIntului
EIrem Sirul. Prerile sale sunt cu att mai nsemnate pentru noi, cu ct el era un
,rsritean" si cunostea bine limba ebraic. Eruditii moderni ne spun c
,rsritenii" sunt nclinati spre tlcuirile ,alegorice" si c, de asemenea, si
Cartea Facerii trebuie nteleas n acest chip. Dar s vedem ce zice SIntul
EIrem n tlcuirea sa la Facere.
,.Nimenea s nu cread c zidirea cea de Sase Zile este o alegorie; tot asa, nu
este ngduit a zice c ceea ce pare, potrivit celor istorisite, a Ii Iost zidit n sase
zile, a Iost zidit ntr-o singur clip si, de asemenea, c unele nume nItisate n
acea istorisire Iie nu nseamn nimic, Iie nseamn altceva. Dimpotriv, trebuie
s stim c ntocmai cum cerul si pmntul care s-au zidit ntru nceput sunt chiar
cerul si pmntul, iar nu altceva ce s-ar ntelege sub numele de cer si pmnt, tot
asa orice altceva se :ice a fi fost :idit i tocmit cu randuial dup :idirea cerului
i a pmantului nu sunt numiri goale, ci nssi Iiinta Iirilor zidite corespunde
puterii numelor acestora."
485
Desigur, acestea sunt nc principii generale; s
vedem acum cteva dintre aplicatiile particulare ale acestor principii,
apartinnd SIntului EIrem:
,Desi att lumina, ct si ntunericul au Iost zidite ntr-o clipit, totusi
att ziua ct si noaptea Zilei nti au tinut cte dousprezece ceasuri
Iiecare."
486

,Iar dup ce |lui Adam| i s-a scos coasta ntr-o clipit de ochi, si tot
ntr-o clipit i-a luat locul carnea, cnd osul cel gol a luat nItisarea de-
484
485
SI. EIrem Sirul, Talcuire la Cartea Facerii 1.
48
' SI. EIrem, Talcuire la Facere 1.
260
plin a unei Iemei si toat Irumusetea ei - atunci Dumnezeu a adus-o si a
nItisat-o lui Adam."
487

Este limpede c SIntul EIrem citeste Cartea Facerii ,asa cum este scris";
cnd aude ,coasta lui Adam" ntelege ,coasta lui Adam", nentelegnd acest
lucru ca pe un mod alegoric de a spune cu totul altceva. Tot asa, este clar c
ntelege Cele Sase Zile ale Facerii ca Iiind chiar sase zile, Iiecare de cte
douzeci si patru de ore, pe care le mparte ntr-o ,sear" si o ,dimineat" de
cte dousprezece ore Iiecare.
Am luat n mod deliberat ,simpla" tlcuire la Facere a SIntului EIrem
Sirul nainte de a cita alte tlcuiri mai ,mistice", Iiindc aceast ntelegere
,simpl" a Facerii este cea mai greu de acceptat pentru mintea modern ,lu-
minat". Bnuiesc c cei mai multi crestini ortodocsi neIamiliarizati cu SIintii
Printi vor zice ndat: ,E cam prea simplu ! Astzi se stie mult mai mult.
Dati-ne niste Printi mai soIisticati." Din pcate pentru ,ntelepciunea"
noastr modern, nu exist Printi mai ,soIisticati", cci pan i Printii cei
mai ,mistici" inteleg textul Facerii tot aa de ,simplu" ca i Sfantul Efrem !
Cei ce doresc ceva mai ,soIisticat" la SIintii Printi se aIl sub inIluenta idelor
apusene moderne care sunt cu totul strine SIintilor Printi ai Bisericii
Ortodoxe. Dar trebuie s v art acest lucru prin citate din mai multi SIinti
Printi.
S cercetm acum ndeosebi problema ,lungimii" celor Sase Zile ale Fa-
cerii. Cred c si aceasta este nc o problem de important secundar ntre
cele ridicate de teoria evolutiei, dar nu stric s stim ce anume gndeau SIintii
Printi despre ea, cu-att mai mult cu ct de-aici ncepem s ntrezrim marea
deosebire dintre ideea apusean modern si ideea patristic despre Iacerea
lumii. IndiIerent cum le ntelegem, aceste ,Zile" sunt cu totul mai presus de
ntelegerea noastr, care cunoastem doar ,zilele" striccioase ale lumii
noastre czute; cum oare ne-am putea mcar nchipui acele Zile cnd puterea
ziditoare a lui Dumnezeu era n plin lucrare ?
Nici SIintii Printi nu par a vorbi prea mult despre ele, Ir ndoial Iiindc
pentru ei nu constituiau o problem. Ele constituie o problem pentru oamenii
moderni, mai ales fiindc incearc s inteleag :idirea lui Dumne:eu prin
miflocirea legilor firii din lumea noastr c:ut. Pare-se c Printii socoteau
c acele Zile, ca durat, nu se deosebeau de zilele pe care le cunoastem, iar unii
dintre ei speciIic, ntr-adevr, c ele erau de douzeci si patru de ore lungime,
cum Iace SIntul EIrem. Exist totusi un lucru extrem de important pentru noi
reIeritor la aceste Zile, pe care e bine s-1 ntelegem, iar aceasta priveste ceea ce
ati scris despre Iaptul c Dumnezeu a creat sau nu ,dintr-o dat."
Dumneavoastr scrieti: ,ntruct Dumnezeu a creat timpul, a crea ceva
dintr-o dat ar Ii un act potrivnic propriei hotrri si vointe... Cnd vorbim
261
de Iacerea stelelor, plantelor, animalelor si omului, nu vorbim de minuni -nu
vorbim de interventiile neobisnuite ale lui Dumnezeu n creatie, ci despre
desIsurarea Iireasc a creatiei." M ntreb de nu cumva ati pus aici vreo
,ntelepciune modern" n locul nvtturii SIintilor Printi. Ce altceva este
inceputul tuturor lucrurilor dect o minune ? V-am artat deja c SIntul
Grigorie al Nyssei, SIntul Chirii al Ierusalimului, SIntul Grigorie Teologul si
SIntul Ioan Damaschin (si de Iapt toti Printii) nvat c ntiul om, Adam,
a aprut ntr-un mod diferit de naterea fireasc a tuturor celorlalti oameni, tot
asa, potrivit textului sInt al Facerii, primele vietuitoare au aprut ntr-un
mod diIerit de toti urmasii lor: ele nu au aprut prin natere fireasc, ci prin
cuvantul lui Dumne:eu. Teoria modern a evolutiei neag acest lucru, Iiindc
teoria evolutiei a Iost nscocit de necredinciosi ce doreau s tgduiasc
lucrarea lui Dumnezeu n creatie si s explice creatia doar prin mijloace
,naturale". Oare nu vedeti ce Iel de IilosoIie este n spatele teoriei evolutiei ?
Ce anume spun SIintii Printi despre acest lucru ? L-am citat deja pe
SIntul EIrem Sirul, a crui ntreag tlcuire la Facere descrie cum toate
lucrrile :iditoare ale lui Dumne:eu se svaresc intr-o clipit, chiar dac
toate ,Zilele" Iacerii dureaz douzeci si patru de ore Iiecare. S vedem acum ce
anume spune SIntul Vasile cel Mare despre lucrrile ziditoare ale lui
Dumnezeu n cele Sase Zile. Vorbind despre Ziua a Treia a Facerii, SIntul
Vasile spune:
,La acest cuvnt, toate pdurile s-au ndesit, toti arborii s-au ridicat
iute n sus... Toate crngurile s-au acoperit indat de tuIani desi, si
asa-numitii arbusti ce slujesc la Iacerea ghirl andelor. .. care nu erau
mai inainte pe pmant, toti intr-o clipit de vreme au aprut.,"
488
Tot el
spune:
H- ,S rsar pmantul. Aceast mic porunc s-a preIcut indat ntr-o
puternic lege a naturii si ntr-o ratiune miastr. Porunca aceasta a svrsit
miile si miile de nsusiri ale plantelor si ale arborilor mai iute decat un. gand
de-al nostru. "
489
n Ziua a Cincea iarsi:
,A venit porunca, si ndat rurile au nceput s lucreze: lacurile au
ajuns roditoare, dnd nastere la vietuitoare, Iiecare dup Ielul lor propriu
si dup Iirea apelor."
490

488
SI. Vasile, Hexaimeron 5, 6, e.d. cit., pp. 124-125.
489
lbid., 10, p. 130.
490
Ibid. 7, 1, p. 147. Recent, Dr. Jonathan Wells, un specialist n biologie molecular, a
deslusit si mai mult nvttura SIntului Vasile despre cele Sase Zile ale Facerii,
comb-tndu-i astIel pe cei ce ar ncerca s Iac nvttura sa compatibil cu evolutionismul.
Citnd din Hexaimeronul SIntului Vasile, Dr. Wells scrie: ,JJexaimeronul ca ntreg
limpezeste din plin Iaptul c prima clip |a Iacerii| a Iost urmat de cteva lucrri ziditoare
mai speciale. Cnd cerurile au luat Iiint nti, ele erau imperIecte, ntruct soarele, luna si
stelele nu
262
La Iel, SIntul Ioan Gur de Aur, n tlcuirea sa la Facere, nvat:
,Astzi deci |Dumnezeu| vine la ape si ne arat c, prin cuvntul Lui si prin
porunca Lui, apele au dat din ele vietti nsuIletite. Spune-mi care cuvnt ar
putea nItisa minunea ? Care limb va Ii ndestultoare pentru a luda pe
Creator ? A spus numai att: S rsar pmantul, si indat 1-a trezit spre
nastere. |...| Dup cum pmntului i-a spus numai att: Sa rsar, si
pmntul a dat Iel de Iel de Ilori, de ierburi si de seminte, si numai cu
cuvantul au Iost aduse toate la Iiint, tot asa si acum a spus: S scoat
apele..., si dintr-o dat au Iost create attea Ieluri de trtoare, att de
deosebite psri, c nici nu este cu putint a le nsira cu cuvntul."
491
Repet din
nou: cred c stiinta modern, n cele mai multe cazuri, stie mai multe dect
SIntul Vasile, SIntul Ioan Gur de Aur, SIntul EIrem si alti Printi despre
nsusirile pestilor si despre alte Iapte stiintiIice speciale de acelasi Iel; nimeni nu
tgduieste acest lucru. Dar cine tie mai mult despre felul cum. lucrea:
Dumne:eu. stiinta modern, care nu e nici mcar sigur c Dumnezeu
exist si, n orice caz, ncearc s explice totul Ir El; ori aceti Printi
purttori de Dumne:eu ? Cred c, atunci cnd spuneti c Dumnezeu nu
creeaz instantaneu, nItisati nvttura ,ntelepciunii" moderne, nu nvttura
SIintilor Printi.
Desigur, ntr-un anumit sens este adevrat: creatia lui Dumnezeu nu e lu-
crarea unei clipe; dar si aici Printii sunt Ioarte exacti n nvttura lor. L-am
citat pe SIntul EIrem care zice: ,Tot asa, nu este ngduit a zice c ceea ce
pare, potrivit celor istorisite, a Ii Iost zidit n sase zile, a Iost zidit ntr-o singur
clip". Avnd n minte aceasta, s privim pasajul pe care l-ati citat din SIntul
Grigorie al Nyssei: ,Omul a Iost Icut ultimul dup plante si animale, Iiindc
natura urmeaz o cale ce duce treptat ctre desvrsire." ,Este ca si cum, n
chip treptat, natura si Iace urcarea n nsusirile vietii de la cele mai de jos la
cele desvrsite." Citnd aceste pasaje, ati ncercat s le ntelegeti n sensul
doctrinei moderne a evolutiei. Dar, cu sigurant, nu se cade s citim n aceste
texte vechi concluziile IilosoIiei moderne ! Cu sigurant c SIntul Grigorie al
Nyssei nu nvat aici nimic altceva dect ceea ce au nvtat multi alti Printi,
ntemeindu-se pe o ntelegere Ioarte ,literal" a Facerii.
AstIel, SIntul Grigorie Teologul, atunci cnd, asemeni SIntului EIrem,
aIirm c creatia nu este ,instantanee", nvat c:
,zilelor |Iacerii| li se adaug o anume ntietate, doime, treime, si tot
asa, pn la a saptea zi de odihn de la lucru, mprtindu-se prin aceste
erau create. Aceste lucruri au Iost create mai trziu, prin lucrrile directe ale lui Dumnezeu:
intru inceput Dumne:eu a fcut cerul i pmantul, mai apoi a fcut lumina, apoi a fcut
tria. Initial apele erau risipite in mai multe locuri, adunndu-se doar dup ce Dumnezeu a
spus: S se adune apele de pe pmant intr-un singur loc. Iar pmntul a rmas netocmit dup
Iacerea sa initial, Iiindc era lipsit de creterea a tot felul de plante pn ce Dumnezeu a
poruncit anume pmntului s scoat iarb si s dea roade" (J. Wells, ,Abusing Theology",
loc. cit.) (n. ed.)
4S
" St". Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere, ed. cit., pp. 90-91.
263
zile toat zidirea, tocmit cu rnduial de legi negrite, dar nu alctuit
ntr-o clip, de ctre Cuvntul cel Atotputernic, pentru Care a gndi ori a
gri nsemn totodat a svrsi Iapta. Faptul c omul s-a ivit ultimul n
lume, cinstit cu lucrarea minii si cu chipul lui Dumnezeu, nu este ctusi
de putin neasteptat; cci pentru el, ca pentru un mprat, trebuia pregtit
slasul mprtesc, si numai atunci avea s Iie adus n el mpratul, nsotit
de toate Ipturile."
492
~
Iar SIntul loan Gur de Aur nvat:
,Nu putea oare dreapta Lui cea atotputernic si nesIrsita Lui ntelep
ciune s aduc la Iiintare pe toate si ntr-o singur zi ? Dar ce spun eu o
singur zi ? Putea s le aduc ntr-o clipit ! Dar pentru c Dumnezeu n-a
adus la Iiintare pentru trebuinta Lui nimic din cele ce sunt - cci El n-are
nevoie de nimic, Iiind desvrsit, ci a Icut totul din pricina iubirii Sale
de oameni si a bunttii Lui - pentru aceea le creeaz treptat, iar prin
gura Iericitului proroc ne nvat lmurit despre cele ce s-au Icut, pentru
ca, stiindu-le bine, s nu cdem n gresalele celor ce judec mnati de
gnduri omenesti. |...| Dar pentru ce, dac omul este mai de pret dect
toate, a Iost Icut pe urm ? Pentru o pricin Ioarte dreapt. Dup cum
atunci cnd are s vin un mprat ntr-un oras este nevoie s mearg
nainte nsotitorii si toti ceilalti, ca s pregteasc palatul mprtesc, si
asa intr mpratul n palat, n acelasi chip si acum. Vrnd Dumnezeu s-1
pun pe om peste toate cele de pe pmnt ca mprat si stpnitor, i-a
zidit mai nti aceast locuint Irumoas, lumea; si numai dup ce a Iost
gata totul 1-a adus pe om ca s o stpneasc."
493
. -/ . *, /
Deci nvttura patristic spune limpede c Dumnezeu, desi ar Ii putut
crea totul dintr-o dat, a ales s creeze n trepte de o tot mai mare desvrsire,
fiecare treapt Iiind lucrarea unei clipe sau a unei Ioarte scurte perioade de
timp, culminnd cu Iacerea omului, mpratul zidirii; iar ntreaga lucrare este
ncheiat nu ntr-o clipit, nici ntr-o perioad de o lungime nedeIinit, ci
oarecum la mijlocul acestor extreme, exact in ase :ile.
SIntul EIrem si SIntul loan Gur de Aur, n tlcuirile lor la Facere,
privesc Ioarte clar zidirea lui Dumnezeu ca Iiind lucrarea a sase zile ,literale",
Dumnezeu crend n Iiecare din ele n mod ,imediat" si ,ntr-o clipit". Iar
SIntul Vasile cel Mare, contrar convingerii larg rspndite a
,evolutio-nistilor crestini", socotea zidirile lui Dumnezeu ca ,imediate" si
,dintr-o dat", si privea cele Sase Zile ca avnd exact durata de douzeci si
patru de ore; cci iat ce zice n privinta Zilei nti:
,Si s-a fcut sear, i s-a fcut dimineat, adic durata unei zile si a
unei nopti. |...| Si s-a fcut sear, i s-a fcut dimineat, :i una. |...| A
spus una pentru c voia s determine msura zilei si a noptii, unind
492
St". Grigorie Teologul, Omilia 44.
I;
; -, , ,
493
SI. loan Gur de Aur, Omilii la Facere, ed. cit. 3, 3, pp. 50-51; 8, 2, p. 100. ',, ,
264
timpul zilei si al noptii, ca s plineasc durata celor douzeci si patru de
ore ale unei zile care cuprinde negresit si ziua si noaptea."
494

Dar pn si SIntul Grigorie Teologul, unul dintre Printii cei mai
,contemplativi", credea exact acelasi lucru, cci zice:
,La fel cum intaia :idire incepe cu Duminica (iar aceasta se vdete
din faptul c a aptea :i dup ea este Sambta, Iiindc este ziua odihnei
dup lucrare), tot asa cea de-a doua zidire ncepe din nou cu aceeasi zi
|adic ziua nvierii|."
495

Si tot Teologul zice, dndu-ne conceptia patristic despre Ielul lumii n
care a Iost asezat Adam:
,Cuvntul..., lund o parte din nou-:iditul pmant, cu nemuritoarele
Sale mini a plsmuit chipul meu."
496

Cum am spus, nu privesc aceast problem ca pe una de prim nsemntate
n discutarea problemei evolutiei; totusi ea este destul de semniIicativ n ce
priveste inIluenta pe care IilosoIia modern a avut-o asupra ,evolutio-nistilor
crestini", care si dau atta osteneal s reinterprete:e cele Sase Zile, ca nu
cumva s par prosti n Iata ,nteleptilor" lumii acesteia care au ,dovedit
stiintiIic" c, indiIerent cum ar Ii Iost acea ,creatie", ea a avut loc de-a lungul
a nenumrate milioane de ani. Lucrul cel mai important, motivul pentru care
,evolutionistilor crestini" le este asa de greu s cread n cele Sase Zile ale
Facerii, care nu puneau nici o problem SIintilor Printi, este acela c ei nu
inteleg ce anume s-a intamplat in acele Sase Zile. ei cred c au avut loc
ndelungate procese naturale de dezvoltare, potrivit legilor lumii stric-cioase
de astzi; dar, n realitate, potrivit SIintilor Printi, firea lumii in-tai-:idite era
mult deosebit de lumea noastr, cum voi arta mai jos.
S privim acum mai ndeaproape la o alt tlcuire patristic Iundamental la
Cartea Facerii, cea a SIntului Ioan Gur de Aur. Veti observa c nu citez
Printi obscuri sau ndoielnici, ci doar pe adevratii stlpi ai Ortodoxiei, n
care ntreaga noastr nvttur ortodox este cel mai limpede si dumneze-
ieste nItisat. Din nou, nici la el nu gsim nici un Iel de ,alegorie", ci doar
stricta interpretare a textului aa cum e scris. La Iel cu ceilalti Printi, el ne
spune c Adam a Iost plsmuit literalmente din tran, iar Eva literalmente
din coasta lui Adam.. El scrie:
494
SI. Vasile, Hexaimeron 2, 8, ed. cit., p. 95. SI. Ambrozie, care a citit Hexaimeronul
SIntului Vasile, a dat aceeasi nvttur n propriul Hexaimeron. ,n chip cu totul vrednic
de artare a vorbit Scriptura despre o zi, nu de ntia zi. ntruct trebuia s urmeze o a
doua, apoi o a treia zi, iar mai apoi restul zi lelor, putea s se pomeneasc o zi nti,
urmnd astIel Iireasca nsiruire. Dar Scriptura asaz rnduiala ca numai douzeci si patru de
ceasuri, cuprinznd att zi, ct si noapte, s primeasc numele de zi, ca si cum cineva ar zice
c lungimea unei zile este ntinderea celor douzeci si patru de ore" (SI. Ambrozie, Hexai
meron 1, 37). (n. ed.)
495
SI. Grigorie Teologul, Omilia 44.
496
SI. Grigorie Teologul, Omilia 7, ,Despre suIlet". -
265
,Iar dac dusmanii adevrului struie, sustinnd c e cu neputint s Iie
adus ceva la existent din ceea ce nu exist, s le grim asa: din ce a Iost
Icut cel dinti om ? Din pmnt sau din altceva ? Negresit c ne vor rspunde
si vor Ii de acord cu noi c din pmnt. S ne spun acum nou: ~ cum s-a
Icut din pmnt carnea ? C din pmnt se Iace lutul, crmida, n oalele,
vasele ! Cum dar s-a Icut din pmnt carnea ? Cum s-au Icut oasele, nervii,
arterele, muschii, pielea, unghiile, prul ? Cum s-au Icut dintr-o singur
materie attea organe asa de deosebite n ce priveste calitatea lor ? La aceste
ntrebri n-au s poat deschide gura niciodat !"
497
Tot SIntul Ioan Gur de
Aur scrie:
,Scriptura spune c Dumnezeu a luat o coast. Cum a Icut din aceast singur
coast o Iiint ntreag ? Dar pentru ce spun eu cum a Icut o Iiint ntreag din
aceast singur coast ? Spune-mi cum a Iost luat coasta ? Cum n-a simtit
Adam cnd i s-a luat ? La ntrebrile acestea nu poti rspunde. Rspunsul l
stie numai Cel ce a Icut creatura. |...| |Dumnezeu| nu a Icut alt plsmuire,
ci, lund o mic parte din plsmuirea gata Icut, a Icut cu ea o Iiint
desvrsit. Ct de mare e puterea lui Dumnezeu, Marele Mester ! Din partea
aceea Ioarte mic a Icut attea mdulare, a creat attea simturi si a Icut o
Iiint ntreag, deplin si desvrsit."
498
Dac doriti, pot cita multe alte
pasaje din aceeasi lucrare, care arat c SIntul Ioan Gur de Aur - nu e el
oare cel mai de Irunte tlcuitor ortodox al SIintei Scripturi ? - interpreteaz
pretutindeni textul Facerii asa cum este scris, creznd c nimic altceva
dect un sarpe adevrat (prin care a vorbit diavolul) i-a ispitit pe strmosi n
Rai, c Dumnezeu a adus cu adevrat toate animalele nai ntea lui Adam ca
s le dea nume, iar ,numele date atunci animalelor dinuiesc pn
astzi"
499
. (Dar dup doctrina evolutiei multe animale dispruser n
vremea lui Adam - trebuie deci s credem c Adam nu a numit toate fiarele
(Fac. 2, 19), ci doar ceea ce a mai rmas din ele ?) SIntul Ioan Gur de Aur,
vorbind despre rurile Raiului, spune:
,Dar poate c cei care vor s vorbeasc dup a lor intelepciune nu n-
gduie iarsi ca aceste ruri s Iie ruri, nici apele s Iie ape, ci caut s
conving pe cei ce vor s-si dea lor spre ascultare auzul, ca s-si nchipuie
cu totul altceva. Noi ns, rogu-v, s nu dm ascultare acestora, ci s ne
astupm urechile la glasul lor, s dm crezare cuvintelor dumnezeiestii
Scripturi, urmnd spusele ei; s ne strduim s punem n suIletele noastre
nvtturile cele sntoase."
500

Este oare nevoie s citez mai mult din acest dumnezeiesc Printe ? Ase
menea SIntului Vasile sau SIntului EIrem, el ne avertizeaz:
---------------------------------------
--------------------------------------- ~
497
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 2, 4, ed. cit., p. 43. nn~
498
Ibid. 15,3, pp. 170-171. n~nn "nn -u'-~'.
49
"lbid. 14, 5, p. 163.
m
Ibid.
13,4,pp. 153-154.
266
,A nu crede in cele scrise in dumne:eiasca Scriptur, ci a introduce
altele din. mintea ta acest lucru socot c aduce mare primefdie pe capul
celor ce indr:nesc s fac aceasta."
sm
* n
nainte de a continua, voi rspunde pe scurt la o obiectie pe care-am auzit-o de
la aprtorii evolutiei: ei spun c, dac cineva citeste toat Scriptura ,asa cum e
scris", devine ridicol. Ei spun c, dac ar trebui s credem c Adam a Iost Icut
ntr-adevr din trn, iar Eva din coasta lui Adam, atunci nu trebuie oare s
credem si c Dumnezeu are ,mini", c ,umbl" prin Rai si alte absurditti de
acest Iel ? Dar oricine a citit mcar o singur tlcuire a SIintilor Printi la
Cartea Facerii nu poate Iace o astIel de obiectie. Toti SIintii Printi disting
ntre ceea ce se spune despre zidirea lumii, ce trebuie luat ,asa cum e scris" (de
nu cumva e vorba de o metaIor evident sau alt Iigur de stil, precum soarele
i-a cunoscut apusul su din Psalmi; dar acesta e un lucru care nu trebuie
explicat dect, poate, copiilor), si ceea ce se spune despre Dumnezeu care
trebuie nteles, cum spune mereu SIntul Ioan Gur de Aur, ,cu dumnezeiasc
cuviint". De pild, SIntul Ioan Gur de Aur scrie:
,Iar cnd auzi, iubite, c a sdit Dumnezeu Rai n Eden ctre Rsrit,
ntelege cu dumnezeiasc cuviint cuvntul a sdit, ntelege c a po-
runcit. Crede cele ce spune mai departe Scriptura, crede c Raiul a fost
fcut in locul in care a spus Scriptura."
2

SIntul Ioan Damaschin, n lucrarea sa Despre ere:ii, descrie explicit
interpretarea alegoric a Raiului ca parte a unei erezii, cea a origenistilor:
,Acestia explic Raiul, cerul si toate celelalte n sens alegoric."''
03

;
Atunci
ce s ntelegem despre acei SIinti Printi cu proIund viat duhovniceasc ce
tlcuiesc Cartea Facerii si alte SIinte Scripturi n nteles duhovnicesc sau
tainic ? Dac noi inine nu ne-am indeprtat prea mult de intelegerea
patristic a Scripturii, atunci nu vom intampina nici un fel de greutate.
Acelasi text al SIintei Scripturi este adevrat ,asa cum e scris", dar are i o
tlcuire duhovniceasc. Iat ce a zis marele Printe al pustiei, SIntul Macarie
cel Mare, un SInt vztor cu duhul ce a nviat si morti:
,Raiul s-a nchis, iar Heruvimului celui cu sabia de Ioc i s-a dat
porunc s opreasc intrarea omului n el; acest Iapt, care atunci s-a
intamplat in chip v:ut, se ntmpl si acum n Iiecare suIlet n chip
nevzut."
504

Modernii nostri ,eruditi patrologi" ce se apropie de SIintii Printi nu ca de
niste izvoare vii ale predaniei, ci ca de niste ,surse academice" moarte, nteleg
ntotdeauna gresit acest lucru Ioarte nsemnat. Orice crestin ortodox ce
trieste n predania SIintilor Printi stie c atunci cnd un SInt Printe
Ibid. 13, 3, p. 152.
502
Ibid.
503
St. Ioan Damaschin, Despre ere:ii 64.
504
St. Macarie cel Mare, Alte apte omilii, 4, 5, ed. cit., p. 305.
267
tlcuieste un loc din SInta Scriptur duhovniceste sau alegoric, nu tgdu-
ieste prin aceasta ntelesul su literal, despre care presupune c cititorul stie
destul spre a-1 accepta. Voi dau un exemplu limpede de acest tip.
Dumnezeiescul Grigorie Teologul, n Cuvantul, la Artarea Domnului,
scrie despre Pomul Cunostintei:
,Pomul acela, pe ct mi pare, era contemplatia, la care numai cei ce
au ajuns la deplintatea deprinderii pot ptrunde Ir primejdie."
505

Avem aici o tlcuire duhovniceasc adnc, si nu cunosc nici un alt pasaj
din scrierile acestui Printe unde s spun explicit c pomul era si un pom n
sens literal, ,asa cum e scris". Oare ntrebarea dac el a ,alegorizat" cu totul
istorisirea despre Adam si despre Rai rmne ,o chestiune deschis", cum ar
zice eruditii nostri universitari ?
Desigur, stim din alte scrieri ale SIntului Grigorie c el nu alegoriza pe
Adam si Raiul. Dar, lucru si mai important, avem mrturia direct a altui
mare Printe privitor la nssi problema tlcuirii date de SIntul Grigorie Po-
mului Cunostintei.
Dar, nainte de a prezenta aceast mrturie, trebuie s Iiu sigur c sunteti de
acord cu mine asupra unui principiu Iundamental de interpretare a scrierilor
SIintilor Printi. Atunci cand inftiea: invttura Bisericii, Sfintii Printi
(dac sunt SIinti Printi autentici, nu doar scriitori bisericesti cu autoritate
nesigur) nu se contra:ic unii pe altii, chiar dac, pentru slaba noastr
ntelegere, exist aparent unele contradictii ntre ei. Numai rationalismul
academic ridic pe un Printe mpotriva altuia, consemneaz ,inIluenta" unuia
asupra altuia, i mparte n ,scoli" si ,grupri" si descoper ,contradictii" ntre
ei. Toate acestea sunt strine modului de ntelegere a SIintilor Printi de ctre
crestinul ortodox. Pentru noi, nvttura SIintilor Printi este un ntreg, si
ntruct e vdit c ntregul nvtturii ortodoxe nu se cuprinde ntr-un singur
Printe (cci toti Printii sunt oameni, si deci au si limite), gsim unele prti
din ea la un Printe si alte prti la alt Printe, iar un Printe desluseste ceea ce
este neclar la un alt Printe; si nici mcar nu este de prim important pentru
noi cine anume a spus un lucru, atta vreme ct este ceva ortodox si n
armonie cu ntreaga nvttur patristic. Sunt sigur c sunteti de acord cu
mine asupra principiului enuntat si nu veti Ii surprins dac voi nItisa acum
tlcuirea cuvintelor SIntului Grigorie Teologul Icut de un mare SInt
Printe ce a trit la o mie de ani dup el: SIntul Grigorie Palama,
Arhiepiscopul Tesalonicului.
mpotriva SIntului Grigorie Palama si a altor Printi isihasti, ce nvtau
adevrata nvttur ortodox despre lumina nezidit de pe Muntele
Tabo-rului, s-a ridicat rationalistul apusean Varlaam. ProIitnd de Iaptul c
SIntul Maxim Mrturisitorul a numit undeva aceast Lumin a Schimbrii la
Fat un
505
SI. Grigorie Teologul, Cuvant la Artarea Domnului 12.
268
,simbol al teologiei", Varlaam nvta c Lumina nu este o maniIestare a
Dum-nezeirii, ci doar ceva trupesc; nu ,literal" o Lumin Dumnezeiasc, ci doar
un ,simbol" al ei. Aceasta 1-a Icut pe SIntul Grigorie Palama s alctuiasc
un rspuns care lumineaz pentru noi legtura dintre tlcuirea ,simbolic" si
cea ,literal" a SIintei Scripturi, ndeosebi n ce priveste pasajul de la SIntul
Grigorie Teologul citat mai sus. El scrie c Varlaam si ceilalti:
,nu observ c nteleptul n cele dumnezeiesti Maxim a numit lumina de la
Schimbarea la Fat a Domnului ,simbol al teologiei" n sensul c ni se
mprtseste pe msura noastr, dar c ea ne ndreapt spre ceva si mai
I
-
nalt. Cum toate cele ce subzist si se produc se numesc n teologia analogic si
anagogic ndeobste simboale, SIntul Maxim a putut numi si el aici acea
lumin simbol..., precum si Grigorie supranumit Teologul a numit
contemplatie pomul cunostintei binelui si rului. SIntul Maxim a declarat
acea lumin simbol al dumnezeirii pentru contemplarea lui care privea la
cele mai nalte. Dar pentru aceasta ea n-a fost pentru el plsmuire i
simbol inconsistent. Cci si pe Moisi si pe Ilie i declar dumnezeiescul
Maxim simboale, pe unul al judectii si pe cellalt al proniei. A fcut
aceasta oare pentru c nu erau ei pre:enti cu adevrat, ci au Iost
plsmuiti si ei n chip simbolic ? Dar Petru ? Oare nu e el simbolul
credintei pentru cel ce vrea s-1 contemple, urcndu-1 la un nteles mai *
nalt ? Sau nu e Iacov simbol al ndejdii si Ioan al iubirii ?"
506

Am putea nmulti citatele care arat ce nvtau cu adevrat SIintii Printi
despre tlcuirea SIintei Scripturi, ndeosebi despre Cartea Facerii, dar am
nItisat suIicient spre a arta c autentica nvttur patristic pe aceast
tem prezint grave diIicultti pentru cel ce ar dori s tlcuiasc Cartea Fa-
cerii potrivit ideilor si ,ntelepciunii" moderne, si ntr-adevr tlcuirea pa-
tristic Iace cu neputint armonizarea Facerii cu teoria evolutiei, care cere o
interpretare total ,alegoric" a textului n multe locuri unde tlcuirea patristic
nu ngduie acest lucru. Doctrina c Adam a Iost Icut nu din trn, ci prin
dezvoltarea dintr-o alt creatur, este o nvttur nou, cu totul strin
crestinismului ortodox.
n acest punct, ,evolutionistul ortodox" ar putea ncerca s-si salveze po-
zitia (de a crede att n teoria modern a evolutiei, ct si n nvttura SIintilor
Printi) ntr-unui din modurile urmtoare:
a. Ar putea zice c n prezent cunoastem mai mult dect SIintii Printi
despre natur, si deci putem interpreta cu adevrat mai bine dect ei Cartea
Facerii. ns chiar si ,evolutionistul ortodox" stie c Facerea nu e un tratat
stiintiIic, ci o scriere cosmogonic si teologic dumnezeieste insuIlat. Tl-
cuirea Scripturii dumnezeieste insuIlate este, desigur, lucrarea teologilor
purttori de Dumnezeu, nu a naturalistilor, care, de obicei, nu cunosc nici
5Ot
' St. Grigorie Palama, Aprarea Sfintilor Isihati, Triada a 2-a, 3, 21-22, ed. cit., pp.
291-292.
269
mcar principiile de temelie ale unei astIel de tlcuiri. Este adevrat c n
Cartea Facerii se nItiseaz multe ,Iapte" despre natur. Dar trebuie avut
grij, Iiindc acele Iapte nu sunt Iapte de tipul celor pe care le putem observa
acum, ci un cu totul alt Iel de Iapte: Iacerea cerului si a pmntului, a tuturor
animalelor si plantelor, a ntiului om. Am artat deja c SIintii Printi nvat
destul de limpede c, de pild, Iacerea ntiului om, Adam, este cu totul diferit
de nasterea oamenilor de azi; stiinta o poate observa numai pe cea din urm,
dar despre Iacerea lui Adam ea oIer doar speculatii filosofice, nu cunoastere
stiintiIic. Potrivit SIintilor Printi, putem si noi s cunoastem cte ceva
despre lumea nti-zidit, dar cunoasterea aceasta nu e accesibil stiintei
naturale. Voi discuta aceast chestiune mai jos.
b. Sau, iarsi, ,evolutionistul ortodox", spre a pstra nestirbit tlcuirea
patristic mcar a ctorva dintre Iaptele descrise n Facere, poate ncepe s
Iac modiIicri arbitrare ale teoriei evolutiei nsesi, spre a o Iace s se ,po-
triveasc" cu textul Facerii. AstIel, ,evolutionistul ortodox" poate hotr c
Iacerea ntiului om e o ,creatie special" ce nu se nscrie n structura general
a restului creatiei, putnd astIel s cread istorisirea scriptural despre Iacerea
lui Adam mai mult sau mai putin ,asa cum e scris", continund s cread n
restul celor sase zile ale Iacerii dup ,stiinta evolutionist"; iar un alt
,evolutionist ortodox" ar putea accepta chiar evolutia omului din creaturile
inIerioare, speciIicnd totusi c Adam, ,ntiul om care a evoluat", a aprut
doar n vremurile recente (dup scala temporal evolutionist de milioane de
ani), pstrnd astIel cel putin realitatea istoric a lui Adam si a celorlalti
Patriarhi, ca si prerea patristic general c Adam a Iost Icut cam n urm
cu 7 500 de ani. Sunt sigur c veti Ii de acord cu mine c asemenea siretlicuri
rationaliste sunt cu totul prostesti si inutile. Dac universul ,evolueaz", cum
nvat IilosoIia modern, atunci omul ,evolueaz" mpreun cu el, si trebuie
s acceptm tot ceea ce atotcunosctoarea ,stiint" ne spune despre vrsta
omului; dar dac nvttura patristic este corect, nseamn c e corect att
n privinta omului, ct si a restului zidirii.
Dac mi puteti explica cum anume se poate s primesti tlcuirea patristic
a Crtii Facerii si s continui a crede n evolutie, voi Ii bucuros s v ascult;
dar va trebui s-mi oIeriti dovezi tiintifice ale evolutiei mai convingtoare
dect cele existente pn acum, cci pentru observatorul obiectiv si neptimas
,dovezile stiintiIice" ale evolutiei sunt extrem de subrede. .
u 5. Printr-un om a venit moartea (I Corinteni , 2)
Ajung, n sIrsit, la dou dintre cele mai nsemnate ntrebri ridicate de
teoria evolutiei: Iirea lumii nti-zidite si Iirea omului nti-zidit, Adam.
Cred c nItisati exact nvttura patristic atunci cnd ziceti: ,Anima-
lele au ajuns striccioase din pricina omului; legea junglei este urmarea c-
270
- NVTTURA PATRISTIC DESPRE FACEREA LUMII
derii omului". Sunt si eu de acord, cum am si spus, c omul, n latura sa tru-
peasc, este legat cu ntregul zidirii vzute si e parte organic a ei, lucru ce ne
Iace s ntelegem Ielul cum ntreaga zidire a czut o dat cu el n moarte si
stricciune. Dar dvs. credeti c aceasta e o dovad a evolutiei, dovada c
trupul omului a evoluat dintr-o alt creatur ! Cu sigurant c, dac ar Ii asa,
Printii cei insuIlati de Dumnezeu ar Ii stiut, si nu ar Ii trebuit s asteptm s
vin IilosoIii atei ai veacurilor al optsprezecelea si al nousprezecelea ca s
descopere si s ne spun acest lucru !
SIintii Printi au crezut c ntreaga zidire a czut o dat cu Adam, dar nu au
crezut c Adam a ,evoluat" din vreo alt creatur; de ce ar trebui ca eu s cred
altIel dect SIintii Printi ?
Ajung acum la un lucru Ioarte important. Dumneavoastr ntrebati: ,Cum
anume cderea lui Adam a adus stricciunea si legea junglei pentru animale,
cci animalele au Iost Icute nainte de Adam ? Stim c animalele mureau,
ucideau si se mncau ntre ele nc de la aparitia lor pe pmnt, iar nu doar dup
aparitia omului."
507

De unde stim acest lucru ? Sunteti sigur c aceasta e nvttura SIintilor
Printi ? V explicati opinia nu cu citate din vreun SInt Printe, ci dnd o
IilosoIie a timpului. Desigur, sunt de acord cu dvs. c Dumnezeu e n aIara
timpului; pentru el totul e prezent. Dar acest Iapt nu e o dovad c animalele
care au murit din pricina lui Adam, au murit inainte de cderea lui.
508
Ce anume
spun Sfintii Printi ?
E adevrat, desigur, c cei mai multi Printi vorbesc despre animale ca
Iiind deja striccioase si muritoare; dar ei vorbesc despre starea lor czut.
Dar cum era starea lor nainte de clcarea poruncii de ctre Adam ?
Exist o sugestie Ioarte semniIicativ despre acest Iapt n tlcuirea la Facere
a SIntului EIrem Sirul. Vorbind despre ,pieile" Icute de Dumnezeu pentru
Adam si Eva dup clcarea poruncii, SIntul EIrem scrie:
507
Nu doar ,evolutionistii crestini", precum Dr. Kalomiros, ci si creationistii progresivisti si
adeptii pmntului vechi (care nu cred n evolutie per se, ci accept schema evolutionist a
milioanelor de ani) sunt siliti de ctre pozitia lor s concluzioneze c au existat milioane de
ani de moarte si decdere nainte de aparitia omului. Iat un exemplu dintr-un articol creatio-
nist de acest tip, destinat catehizrii copiilor: ,n urm cu 2 pn la 4 milioane de ani, Dum
nezeu a nceput s creeze mamiIere asemntoare omului sau umanoizi. Aceste Ipt uri
mergeau n dou picioare, aveau creiere mari si Ioloseau unelte. Unii chiar si ngropau mor
tii si pictau pe peretii pesterilor. Totusi, ei erau Ioarte diIeriti de noi. Ei nu aveau spirit. Nu
aveau constiint cum avem noi. Nu se nchinau lui Dumnezeu si nu aveau rit ualuri
religioase.
Cu timpul, toate aceste creaturi umanoide s-au stins. Apoi, n urm cu vreo 10 pn la 25 de
mii de ani, Dumnezeu i-a nlocuit cu Adam si Eva" (Hugh Ross, ,Genesis One, Dino-saurs,
and Cavemen", Pasadena, CaliIornia, Web-sit e-ul Reasons ta Belive, datat 8 iulie 1997.
(n.ed.)
508
n scrisoarea sa, Dr. Kalomiros sustinea c, ntruct Dumnezeu e n aIara timpului, cde
rea lui Adam avusese un eIect retroactiv asupra tuturor celorlalte creaturi; deci ,animalele
erau n stricciune mult nainte de aparitia omului pe pmnt", (n. ed.)
271

u ,S-ar putea socoti c primii printi, atingndu-si piepturile cu minile,
- au descoperit c erau mbrcati cu mbrcminte Icut din piei de ani-
!
male - ucise poate chiar n Iata ochilor lor, astIel ca ei s poat s le m-
;
nnce carnea, s-si acopere goliciunea cu pielea si, prin chiar moartea
acelora, s poat vedea moartea propriului trup"
9

Voi discuta mai jos nvttura patristic despre nemurirea lui Adam nainte
de clcarea poruncii, dar aici m intereseaz doar problema mortii animalelor
nainte de cdere. De ce oare ar sugera SIntul EIrem c Adam ar Ii aIlat
despre moarte vznd moartea animalelor - dac v:use defa moartea
animalelor inainte de clcarea poruncii (asa cum sustine prerea evolutio-
nist) ? Dar nu este dect o sugestie; sunt alti SIinti Printi care vorbesc
Ioarte limpede despre acest subiect, cum voi arta imediat.
Trebuie ns mai nti s v ntreb: dac e adevrat, cum spuneti, c ani-
malele au murit si zidirea era striccioas inainte de clcarea poruncii de
ctre Adam, cum se Iace c Dumnezeu a privit la zidirea Sa dup Iiecare
dintre Zilele Facerii si a v:ut c este bun, iar dup ce a Icu animalele n ziua
a cincea si a sasea a v:ut c erau bune, iar la sIrsitul zilei a sasea, dup
Iacerea omului, a v:ut Dumne:eu toate cate a fcut, i iat erau bune foarte.
Cum oare puteau Ii bune dac erau deja muritoare si striccioase, contrar
planului lui Dumnezeu cu ele ? Dumnezeiestile slujbe ale Bisericii Ortodoxe
cuprind mai multe pasaje misctoare de jelire a ,stricciunii zidirii", ca si
artri ale bucuriei c Hristos, prin nvierea Sa, ,a chemat zidirea striccioas."
Cum oare a putut Dumne:eu, v:and falnica stare a :idirii, s spun c era ,
bun foarte " ?
Apoi iarsi, citim n textul sInt al Facerii. Si au :is Dumne:eu. Iat, am
dat vou toat iarba ce face smant de semnat, care este deasupra a tot
pmantul, i tot pomul care are intru sine rod cu smant de semnat va fi
vou de mancare. Si tuturor fiarelor pmantului i tuturor pasrilor cerului
i tuturor viettilor ce se tarsc pre pmant, care au intru sine suflare de
viat, toat iarba verde de mancare. Si s-a fcut aa (Fac. 1, 29-30). De ce
oare, dac animalele se mncau ntre ele nainte de cdere, cum spuneti, le-a
dat Dumnezeu chiar si tuturor fiarelor i tuturor viettilor ce se tarsc
(multe dintre ele Iiind astzi strict carnivore) doar toat iarba verde de
mancare ? Numai la mult timp dup clcarea poruncii de ctre Adam i-a
spus Dumnezeu lui Noe: Si tot ce se mic, carele este viu, va fi vou de
mancare.Ca pre nite buruieni de ierburi le-am, dat vou toate (Fac. 9, 3).
Nu simtiti oare aici prezenta unei taine ce v-a scpat pn acum, fiindc
struiti a talcui textul sfant al Facerii prin miflocirea filo sofiei evolutioniste
moderne, care nu va admite c animalele ar Ii putut avea vreodat o fire
deosebit de cea pe care o au in pre:ent ? . . . . . .
272
S NVTTURA PATRISTIC DESPRE FACEREA LUMII
ns SIintii Printi nvat limpede c animalele (la Iel ca si omul) erau
diferite nainte de clcarea poruncii de ctre Adam! Iat ce scrie SIntul
Ioan Gur de Aur:
,Am dovedit n cele spuse mai nainte c omul avea, la nceput, stpnire
desvrsit peste Iiare |...| Nici eu n-am s Iiu mpotriv c acum ne temem,
c ne e Iric de animale si nu mai avem stpnire asupra lor. |...| La inceput
lucrurile nu stteau aa, ci fiarele se temeau, tremurau i se i supuneau
omului, stpanul lor. Cnd omul. a pierdut ndrznirea din pricina neascultrii,
i s-a tiat si stpnirea. C toate animalele erau supuse omului o spune
Scriptura. Ascult: Au adus Dumnezeu la Adam Iiarele si ; toate
necuvnttoarele, s va: ce nume le va pune (Fac. 2, 19). Cnd Adam a
vzut animalele alturea de el, nu a Iugit ci, ca un stpn care i pune nume
robilor de sub stpnirea sa, asa a dat si el nume tuturor Iiarelor. |...| Dovada
aceasta e ndestultoare s arate c la nceput animalele nu nIricosau pe om.
Dar mai este si o alt dovad, nu mai nensemnat dect aceasta, ci chiar cu
mult mai puternic. Care este dovada ? Vorbirea sarpelui cu Iemeia. Dac
sarpele l-ar Ii nspimntat pe om, Iemeia nu ar Ii rmas locului la vederea
sarpelui, nu ar Ii primit sIatul lui, nu ar Ii vorbit cu el cu atta liniste, ci,
ndat ce l-ar Ii zrit, s-ar Ii spimntat si ar Ii Iugit. Asa ns, vorbeste si nu se
teme. Nu era inc fric pe lume."

Nu este oare limpede c SIntul Ioan Gur
de Aur citeste prima parte a textului Facerii ,asa cum e scris", ca pe o relatare
istoric a strii omului si a zidirii nainte de neascultarea lui Adam, cnd att
omul, ct si animalele se deosebeau de ceea ce sunt acum ? La Iel, SIntul Ioan
Damaschin ne spune c:
,pmntul ddea roade de la sine spre trebuinta vietuitoarelor supuse omului. Pe
pmnt nu era ploaie, nici iarn. Dar, dup clcarea poruncii, cnd s-a alturat cu
dobitoacele cele fr de minte i s-a asemnat lor, |...| atunci i :idirea supus
lui s-a r:vrtit impotriva stpanului pus de Creator.*

Poate veti obiecta c n
acelasi loc SIntul Ioan Damaschin spune, de asemenea, vorbind de Iacerea
animalelor: ,Toate sunt pentru trebuinta potrivit a omului. Dintre animale,
unele sunt pentru hran, spre exemplu cerbii, oile, cprioarele si cele
asemenea. " Dar pasajul trebuie citit in context, cci la sIrsitul paragraIului
citim (ntocmai cum ati observat c Dumnezeu a Icut omul parte brbteasc
si Iemeiasc tiind mai dinainte clcarea poruncii de ctre Adam):
,Cci Dumnezeu, pentru c stie toate nainte de Iacerea lor, a stiut c
omul, prin voia sa slobod, are s calce porunca si are s Iie supus stric-
ciunii; pentru care pricin a Icut toate spre trebuinta lui potrivit, pe
unele n trie, pe altele pe pmnt si pe altele n ap."
512

510
511
5 l 2
i - i d . uu uu>'u>
273
Nu vedeti oare, din SInta Scriptur si de la SIintii Printi, c Dumnezeu
creeaz Ipturile n asa Iel nct s Iie de Iolos omului chiar in starea sa
striccioas, dar El nu le creea: gata striccioase, si nu au Iost striccioase
pan ce Adam a pctuit.
Dar s cercetm acum pe un SInt Printe ce vorbeste cu totul deslusit
despre nestricciunea :idirii inainte de neascultarea lui Adam. SIntul
Gri-gorie Sinaitul. Este un SInt Printe cu una dintre cele mai nalte vieti
duhovnicesti si cu o teologie Ioarte ortodox, ce a ajuns la culmile vederii
dumnezeiesti. n Filocalie el scrie:
,Deci spun c :idirea nu a fost fcut la inceput striccioas. Dar mai pe
urm s-a stricat si s-a supus desertciunii, adic omului, potrivit Scripturii
(Rom. 8, 20), ns nu de bun voie, ci Ir s vrea, pentru cel ce a supus-o n
ndejdea nnoirii lui Adam, cel ce s-a stricat. nnoindu-1 ns si sIintindu-1 pe
acesta, chiar dac poart trup striccios pentru viata vremelnic, a nnoit-o si pe
ea, desi nu a izbvit-o nc de stricciune."
513
Mai mult, acelasi Printe ne d
amnunte gritoare despre starea zidirii (ndeosebi a Raiului) nainte de
clcarea poruncii de ctre Adam:
,|Raiul| cel din Eden este un loc |...|, sdit de Dumnezeu cu tot Ielul de
verdeat bine mirositoare. El nu este nici cu desvrsire nestriccios, nici cu
totul striccios, ci ae:at la mifloc intre stricciune i nestricciu-ne, nct
este pururea ncrcat cu roade si mpodobit cu Ilori, avnd nencetat si poame
crude si poame coapte. Cci pomii putregiti si roadele rscoapte czute la
pmnt se Iac hum bine mirositoare si nu imprtie miros de stricciune ca
plantele lumii. Iar aceasta se ntmpl din marea bogtie si sIintenie a harului,
care covrseste acolo pururea."
514
(Pasajul este scris la timpul prezent -
Iiindc Raiul unde a Iost asezat Adam exist si acum, dar nu este vzut de
organele de simt cele Iiresti.)
Ce oare veti zice de aceste citate ? Veti Ii oare tot asa de sigur c, dup
cum nvat IilosoIia evolutionist uniIormist, zidirea dinainte de cdere era
exact la Iel cu cea de dup cdere ? SInta Scriptur ne nvat c Dumne:eu
moarte nu a fcut (ntel. 1,13) iar SIntul Ioan Gur de Aur nvat:
u

,Tot asa cum zidirea s-a Icut striccioas cnd trupul tu s-a Icut
striccios, la Iel cnd trupul tu se va Iace nestriccios, si zidirea va urma
lui, Icndu-se deopotriv cu el."
515
Iar SIntul Macarie cel Mare spune:
,|Adam| ca domn si mprat a Iost pus peste toate zidirile. |...| Si fiind el
luat in robie, a Iost luat n robie si zidirea care i slujea si se supunea lui;
cci prin el moartea a stpnit peste tot suIletul."
516

5U
St. Grigorie Sinaitul, ,Cuvinte Ielurite despre porunci" 11, n Filocalia, voi. 7, ed. cit., p. 94.
-
4
Ibid., 10, pp. 93-94.
515
SI. Ioan Gur de Aur, Cuvantul 4 la Romani, .
516
SI. Macarie Egipteanul, Omilii duhovniceti 11,5.
274
nvttura SIintilor Printi, dac o primim ,asa cum e scris", nencercnd
s-o reinterpretm prin mijlocirea ntelepciunii noastre lumesti, ne arat limpede
c starea fpturilor inainte de clcarea poruncii de ctre Adam era cu totul
diferit de starea lor pre:ent. Nu vreau s spun c stiu cu exactitate care era
acea stare; starea dintre stricciune si nestricciune este Ioarte tainic pentru
noi, care trim cu totul n stricciune. Un alt mare Printe ortodox, SIntul
Simeon Noul Teolog, nvat c legea Iirii pe care o cunoastem n prezent este
diIerit de legea Iirii de dinainte de clcarea poruncii de ctre Adam. El scrie:
,Cuvintele si hotrrile lui Dumnezeu s-au Icut lege a Iirii. Deci si
osnda lui Dumnezeu, rostit de El ca urmare a neascultrii ntiului
Adam - adic osndirea la moarte si stricciune - s-a Icut lege a Iirii,
vesnic si neschimbtoare."
517

Cine dintre noi, oameni pctosi, poate spune care a Iost ,legea Iirii" nainte
de clcarea poruncii de ctre Adam ? Cu sigurant c tiinta naturii, legat cu
totul de observarea strii prezente a creatiei, nu are cum s o cercete:e.
Atunci, cum anume s stim mcar ct e ceva despre ea ? Dumnezeu ne-a
descoperit ceva din ea prin SInta Scriptur. Dar mai stim, din scrierile
SIntului Grigorie Sinaitul (si din alte scrieri pe care le voi cita mai jos), c
Dumnezeu a descoperit si altceva dect exist n Scriptur. Ajung astIel la o alt
ntrebare extrem de important ridicat de evolutie.
* u'-u'u
;
6. Jederea dumne:eiasc
Care e obaria adevratei cunoateri a lumii intai-:idite i cum. se deosebete
ea de tiint ? Cum poate SIntul Grigorie Sinaitul s stie ce se ntmpl cu
Iructele coapte din Rai, si de ce nu pot stiintele naturii s descopere asemenea
lucruri ? Fiind si dumneavoastr un iubitor al SIintilor Printi, cred c stiti deja
rspunsul la ntrebare. Voi nItisa totusi rspunsul, htemeindu-m nu pe judecata
mea, ci pe nendoielnica autoritate a unui SInt Printe cu Ioarte nalt viat
duhovniceasc, SIntul Isaac Sirul, care a vorbit despre urcarea suIletului ctre
Dumnezeu intemeiat pe propria experient. Descriind cum se rpeste suIletul
la gndul veacului viitor al nestricciunii, SIntul Isaac scrie:
,Si apoi se nalt de la aceasta cu mintea sa la cele dinainte de ntemeierea
lumii acesteia, cnd nu era vreo zidire, nici cer, nici pmnt, nici ngeri, nici
ceva din cele ce se petrec. Si se gndeste cum le-a adus dintr-o dat pe toate la
fiint din cele ce nu sunt, numai prin bunvoirea Lui."
518
Vedeti deci c SIntul
Grigorie Sinaitul si alti SIinti Printi cu nalt viat duhovniceasc au vzut
lumea nti-zidit in starea vederii dumne:eieti,
'' SI. Simeon Noul Teolog, Omilia 3.
518
SI. Isaac Sirul, Cuvinte despre
nevoint, Cuv. LXXXV, ed. cit., p. 447.
275
aIlat dincolo de orice cunoastere Iireasc ? nsusi SIntul Grigorie Sinaitul
aIirm c cele ,opt vederi generale" ale strii rugciunii desvrsite sunt: (1)
Dumnezeu, (2) puterile ngeresti, (3) ,alctuirea lucrurilor v:ute", (4) po-
gorrea Cuvntului (ntruparea), (5) nvierea de obste, (6) a Doua Venire a
lui Hristos, (7) chinurile vesnice, (8) vesnica mprtie a Cerurilor.
519
De ce
oare se cuprinde si ,alctuirea lucrurilor vzute" laolalt cu restul celor ce tin
de vederea dumnezeiasc, aIlate toate exclusiv n sIera cunoasterii teologice,
iar nu a cunoasterii stiintiIice ? Oare nu Iiindc exist un aspect si o stare a
Ipturilor dincolo de sfera cunoaterii tiintifice care poate Ii vzut, cum
nsusi SIntul Isaac a vzut zidirea lui Dumnezeu, numai n vedenie, prin
harul lui Dumnezeu ? Obiectele acestei vederi, nvat SIntul Grigorie, ,se
vd ntr-o lumin ndeprtat si se aIl n cei ce au dobndit prin har mult
curtie a mintii."
520

n alt loc, SIntul Isaac Sirul descrie limpede deosebirea dintre cunoaterea
fireasc i credint, care conduce la vedere:
,Cunoasterea e ngrditura Iirii, pzind-o n toate crrile ei. Iar cre-
dinta si Iace cltoria ei mai presus de Iire. Cunoasterea nu ncearc s se
apropie de nici o lucrare care calc Iirea, ci se tine departe de ea. Dar
credinta o primeste cu usurint si zice: Preste aspid i vasilisc vei inc-
leca, i vei clca preste leu i preste balaur (Ps. 90, 13). |...| Pentru c
multi au intrat prin credint n Ioc si au nIrnt puterea arztoare a Iocului si
au trecut prin el nevtmati; si au clcat pe spatele mrii si au ajuns la uscat.
Si toate sunt mai presus de Iire si protivnice modurilor cunoasterii, si au
dovedit-o pe aceasta desart n toate modurile si legile ei. Ai vzut cum
pzeste cunoasterea hotarele Iirii ? Si ai vzut cum se ridic credinta mai
presus de Iire si si Iace acolo calea cltoriei ? Metodele cunoasterii au
crmuit lumea cinci mii de ani, sau ceva mai putin sau mai mult, si omul
nu a putut s-si ridice nicidecum capul de la pmnt si s simt puterea
Ziditorului su, pn ce a rsrit credinta noastr si ne-a slobozit pe noi de
ntunerecul lucrrii pmntesti si din robia de dup mprstierea cea
desart. Si chiar si acum, cnd am aIlat marea cea nenviIorat si comoara
cea Ir lipsuri, nc dorim s ne aplecm spre izvoarele srace. Nu este
cunostint Ir lipsuri, orict de mult s-ar mbogti. Dar vistieriile credintei
nu le ncape cerul si pmntul."
521

Vedeti acum care e miza disputei dintre ntelegerea patristic a Facerii si
doctrina evolutiei ? Doctrina evolutiei ncearc s nteleag tainele zidirii lui
Dumnezeu prin cunoasterea Iireasc si IilosoIia lumeasc, nelund n consi-
deratie nici mcar posibilitatea ca n aceste taine s existe ceva care s le
plaseze dincolo de capacittile sale de cunoastere; pe cnd Cartea Facerii
519
SI. Grigorie Sinaitul, ,Cuvinte Ielurite despre porunci" 130, n Filocalia, voi. 7, ed. cit., p. 151.
Ibid. . . . . , -. .-, u ... .
521
SI. Isaac Sirul, op. cit., Cuv. LXII, pp. 322-324. .. v-,- ~ . '
276
este o istorisire a zidirii lui Dumnezeu aa cum a fost v:ut in vedenie dum-
ne:eiasc de ctre v:torul de Dumne:eu Moisi, iar vedenia lui e conIirmat
si de experierea SIintilor Printi de mai trziu. Ins, desi cunoasterea
dumnezeieste descoperit e mai nalt dect cunoasterea Iireasc, noi stim c
nu poate exista vreun conIlict ntre adevrata descoperire si adevrata cu-
noastere Iireasc, dar poate exista conIlict ntre descoperirea dumnezeiasc
si filosofia omeneasc, care adesea rtceste. Deci nu exist conIlict ntre
cunoasterea zidirii cuprinse n Facere, asa cum ne-o tlcuiesc SIintii Printi, si
adevrata cunoastere a Ipturilor pe care stiinta modern a dobndit-o prin
observatie; dar, cu sigurant, exist un conIlict de nempcat ntre cunoasterea
cuprins n Facere i deartele speculatii filosofice ale savantilor moderni,
neluminate de credint, despre starea lumii in cele Sase Zile ale Facerii.
Acolo unde exist un conIlict real ntre Facere si IilosoIia modern, dac
vrem s cunoatem adevrul, trebuie s primim invttura Sfintilor Printi i
s respingem falsele preri ale filosofilor tiintei. Lumea a devenit asa de
molipsit de desart IilosoIie modern cu pretentie de tiint, nct Ioarte
putini, chiar ntre crestinii ortodocsi, au dorinta sau putinta de a cerceta aceast
problem neptimas si de a descoperi ce anume au nvtat cu adevrat SIintii
Printi, iar apoi s primeasc invttura patristic chiar dac ea pare curat
nebunie deartei intelepciuni a lumii acesteia.
n ce priveste adevrata viziune patristic despre lumea nti-zidit, cred
c v-am artat deja destule preri patristice care, la prima vedere, par ,sur-
prinztoare" pentru crestinul ortodox a crui ntelegere a Facerii a Iost ntu-
necat de IilosoIia stiintiIic modern. Poate cel mai surprinztor e Iaptul c
SIintii Printi ntelegeau textul Facerii ,asa cum e scris", nengduindu-ne
s-1 tlcuim ,liber" sau alegoric. Multi crestini ortodocsi cu o educatie ,mo-
dern" s-au obisnuit s asocieze o asemenea interpretare cu
Iundamentalis-mul protestant, temndu-se a Ii socotiti naivi de ctre
soIisticatii IilosoIi ai stiintei; dar este limpede cu ct mai proIund este
adevrata tlcuire patristic dect cea a Iundamentalistilor, pe de-o parte, care
nu au auzit mcar vreodat de vederea dumnezeiasc si a cror interpretare
coincide, poate, pe alocuri, doar din ntmplare cu cea a SIintilor Printi; iar,
pe de alt parte, cu ct mai proIund este tlcuirea patristic dect a celor ce
accept necritic speculatiile IilosoIiei moderne ca si cum ele ar Ii cunoastere
autentic.
Poate crestinul ortodox ,modern" ar putea s nteleag c nestricciunea
lumii nti zidite depseste competentele de investigare ale stiintei dac ar
cerceta realitatea de Iapt a nestricciunii aa cum s-a inftiat prin lucrarea lui
Dumne:eu chiar i in lumea noastr striccioas. Nu putem aIla o alt
nItisare mai nalt a acestei nestricciuni dect la PreasInta Nsctoare de
Dumnezeu, despre care cntm: ,Carea Ir stricciune pre Dumnezeu Cu-
vntul ai nscut, pre tine, cea cu adevrat Nsctoare de Dumnezeu te mrim".
Cntrile Nsctoarei de Dumnezeu din sIintele noastre slujbe ortodoxe
277
sunt pline de aceast nvttur. SIntul Ioan Damaschin arat c n dou
privinte este aceast nestricciune mai presus de legile firii. Nasterea lui
Hristos a Iost ,mai presus de Iirea nasterii, pentru c s-a nscut Ir tat" si
,mai presus de legea nasterii, cci s-a nscut Ir s pricinuiasc durere"
522
. Ce
anume spune crestinul ortodox cnd un necredincios modern, sub inIluenta
IilosoIiei naturaliste moderne, struie zicnd c o asemenea nestricciune este
,imposibil" si le cere crestinilor s cread doar ceea ce poate Ii dovedit sau
observat de stiint ? Oare nu rmne la credinta sa, care e o cunoastere
dumnezeieste descoperit, in ciuda ,tiintei" i a filosofiei sale ? Oare nu i
spune acestui pseudo-savant c nu are cum s cunoasc sau s inteleag
aceast realitate a nestricciunii, intrucat lucrrile lui Dumne:eu sunt mai
presus de fire ? Atunci de ce ar trebui s sovim a crede adevrul despre zidirea
de dinainte de cderea lui Adam, dac ne-am ncredintat c SIintii Printi ne
nvat ntr-adevr c acesta e un lucru ce depseste cu totul competenta de
investigare sau cunoastere a stiintei ? Cine accept IilosoIia evolutionist de-
spre zidirea de dinainte de clcarea poruncii de ctre Adam, respingnd astIel
nvttura patristic, nu Iace dect ca, n suIletul su si n suIletul altora, s
pregteasc acceptarea unei preri evolutioniste sau a altor preri
pseudo-stiintiIice si asupra multor altor nvtturi ortodoxe. Auzim azi pe multi
preoti ortodocsi zicnd: ,Credinta noastr n Hristos nu depinde de Ielul cum
tlcuim Facerea. Puteti crede asa cum doriti." Dar cum se poate ca neglijarea
ntelegerii unei prti a descoperirii lui Dumnezeu (care, Iie spus, este chiar
strns legat de Hristos, al Doilea Adam, Care s-a ntrupat spre a ne reae:a in
starea noastr dintru inceput) s nu duc la neglijarea ntelegerii ntregii
nvtturi a Bisericii Ortodoxe ? Nu degeaba SIntul Ioan Gur de Aur leag
strns dreapta i neabtuta talcuire a Scripturii (indeosebi a Facerii) de dog-
mele cele drepte care sunt esentiale pentru MNTUIREA noastr. Vorbind
despre cei ce tlcuiesc Cartea Facerii alegoric, el spune:
,Noi ns, rogu-v, s nu dm ascultare acestora, ci s ne astupm ure-
chile la glasul lor, s dm crezare cuvintelor dumnezeiestii Scripturi, ur-
mnd spusele ei; s ne strduim s punem n suIletele noastre nvtturile
cele sntoase si, o dat cu aceasta, s ducem si viat curat, pentru ca si
viata s dea mrturie de dogmele noastre, dar si dogmele s ne arate viata
vrednic de credint. Nu avem nici un Iolos dac dogmele ne sunt drepte,
dar viata stricat; si iarsi, nici nu putem cstiga ceva de Iolos pentru
mntuirea noastr dac avem viat curat, dar nu tinem seam de dogme.
Se cuvine dar s ne mpodobim cu amndou, si cu nvtturi drepte, si cu
viat curat, dac vrem s scpm de iad si s dobndim mprtia."
523

j
522
SI. Ioan Damaschin, Dogmatica IV, 14, ed. cit., p. 171.
523
278
Mai e un lucru privitor la starea lumii nti-zidite care v-ar putea strni
mirarea: ce se ntmpl cu ,milioanele de ani" ai existentei lumii pe care stiinta
i cunoaste ,ca Iiind o realitate" ? Scrisoarea de Iat a devenit deja prea lung
si nu pot discuta problema aici. Dar, dac doriti, ntr-o alt scrisoare, as putea
discuta si aceast chestiune, inclusiv ,radiocarbonul" si alte sisteme de datare
,absolut", dndu-v opiniile unor savanti cu renume despre ele si artndu-v
cum si aceste ,milioane de ani" nu sunt nicidecum, o realitate de fapt, ci tot o
,IilosoIie". Ideea aceasta nici mcar nu i-a trecut cuiva prin gnd pn ce
oamenii, sub influenta filo sofiei naturaliste, ncepuser deja s cread n
evolutie si au vzut c, dac evolutia e adevrat, atunci lumea trebuie s aib
milioane de ani vechime (ntruct evolutia nu a fost niciodat observat, ea nu
poate Ii conceput dect presupunndu-se durate de nenumrate milioane de
ani care pot svrsi aceste procese, ce sunt prea ,minuscule" spre a Ii zrite de
savantii contemporani). Dac veti cerceta problema obiectiv si neptimas,
separnd dovezile autentice de presupuneri si IilosoIie, veti vedea, cred eu, c
nu exist adevrate dovezi de Iapt care s ne oblige s credem c pmntul e
mai vechi de 7500 de ani. Credinta noastr n aceast privint depinde in
intregime defilosofia noastr despre creatie.
Spre a rezuma nvttura patristic despre lumea nti-zidit cel mai bun
lucru pe care pot s-1 Iac este s copiez dumnezeiestile cuvinte ale unui
SInt Printe care a strlucit n asa msur n rugciunea mintii, nct a Iost
doar al treilea Printe numit de ntreaga Biseric ortodox ,Teologul": m
reIer la SIntul Simeon Noul Teolog. n Omilia 4, vorbind din predania
patristic si, probabil, si din propria experient, el spune:
,Dumnezeu n-a dat dintru nceput oamenilor nti-plsmuiti numai
Raiul, cum socotesc unii, nici nu 1-a zidit numai pe acela nestriccios, ci a
Icut mult mai mult: aducnd la existent naintea aceluia ntreg pmntul
pe care-1 locuim si toate cele de pe pmnt, precum si cerul cu cele din el,
n ziua a sasea 1-a plsmuit pe Adam si 1-a asezat domn si mprat al
ntregii zidiri vzute. Nici Eva nu era Icut atunci, nici Raiul, ci Iusese
Icut de Dumnezeu doar aceast lume, Iiind creat nestriccioas, chiar
dac materialnic si simtit. Si pe aceasta Dumnezeu a dat-o lui Adam si
celor ce aveau s se nasc din el, cum zice dumnezeiasca Scriptur (Facere
1, 26-30). |...| Si a sdit Dumne:eu Rai in Eden ctre rsrit. Si a fcut
Dumne:eu s rsar inc din pmant tot pomul frumos la vedere i bun la
mancare (Fac. 2, 8-9) avand tot felul de roade care nici nu se stricau nici
nu lipseau vreodat, ci erau pururea proaspete i dulci, Icnd negrit
plcerea si desItarea oamenilor celor nti-plsmuiti. Cci se cuvenea ca
trupurilor lor nestriccioase s li se ofere i o hran nestriccioas. |... |
Adam a fost plsmuit avand un trup nestriccios, chiar dac materialnic si
nc nu cu totul duhovnicesc, si a Iost asezat de Ziditorul Dumnezeu ca
imprat nemuritor intr-o lume nestriccioas, adic nu numai in Rai, ci in
tot pmantul de sub cer...
279
|Dup clcarea poruncii de ctre Adam| Dumnezeu nu a blestemat
|Raiul|..., ci a blestemat tot restul pmntului Iiindc, precum spuneam,
era nestriccios, cum era si Raiul, si oIerea de la sine de toate. |...| Pe
drept cuvnt deci trebuia ca acela ce se coborse, prin clcarea poruncii,
spre stricciune si moarte, s locuiasc un pmnt trector si striccios si s
guste dup vrednicie o astIel de hran. |...| |Apoi si| toat zidirea adus de
Dumnezeu din neIiint, vzndu-1 iesind din Rai, n-a mai vrut s se supun
celui ce clcase porunca... celui rzvrtit. |...| |Dar| Dumnezeu... le retine
pe toate cu puterea, milostivirea si buntatea Sa, opreste pornirea tuturor
Ipturilor si le supune pe toate, de ndat, acestuia ca si mai nainte, pentru
ca, slujind omului pentru care a Iost Icut, desi a afuns stric-cioas
pentru cel striccios, atunci cnd acela se va nnoi iarsi si se va Iace
duhovnicesc, nestriccios si nemuritor, slobozindu-se din robie, si zidirea
cea supus de Dumnezeu celui rzvrtit si care a slujit acestuia se va
rennoi mpreun cu el, ca s se Iac nestriccioas si s ajung toat
duhovniceasc...
C nu se cuvenea ca trupurile oamenilor s Iie nviate si s Iie Icute
nestriccioase nainte de nnoirea Ipturilor, ci aa cum aceast [:idire] a
fost adus mai intai la existenta nestriccioas, i dup ea omul, tot asa
iarsi mai nti zidirea trebuie s se preIac, si deci s se schimbe de la
stricciune la nestricciune, si asa, mpreun cu ea si deodat cu ea, se
vor nnoi si trupurile striccioase ale oamenilor, pentru ca omul,
Icn-du-se iarsi duhovnicesc si nemuritor, s locuiasc ntr-un loc
nestriccios, vesnic si duhovnicesc... Ai vzut c nu pe nedrept am spus:
creatia aceasta a fost adus la inceput la existent de ctre Dumne:eu
nestriccioas toat i in starea Raiului ? Dar, blestemat Iiind, s-a mutat
spre stricciune si robie, supunndu-se desertciunii oamenilor.
Vezi ns acum care va Ii si strlucirea ei ultim. Prin urmare, chiar si
rennoit, zidirea nu va Ii iarsi la Iel cum a Iost adus la existent la n
ceput - s nu Iie ! Ci, asa cum se seamn trup suIletesc, dup cum spune
cuvntul (1 Cor. 15, 44), si se ridic trup nu asa cum a Iost cel al omului
nti-plsmuit nainte de cdere, adic materialnic, sensibil si schimbtor,
avnd nevoie de hran sensibil, ci se scoal trup n ntregime duhovni
cesc si neschimbabil... n acelasi chip si toat zidirea se va Iace la un
semn al lui Dumnezeu nu asa cum a Iost adus la existent, material si
sensibil, ci va Ii reIcut printr-o nastere din nou ntr-o locuint nemate-
rialnic si duhovniceasc, mai presus de orice simtire. "
524
Poate oare exista o nvttur mai limpede despre starea lumii nti-zidite
nainte de clcarea poruncii de ctre Adam ? .
!uu
524
SI. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice i etice, ed. cit., pp. 112-113; 116-119;
127-128.
280
7. Natura omului .n*.
Ajung acum la ultima si cea mai important ntrebare pus teologiei orto-
doxe de teoria modern a evolutiei: firea omului si ndeosebi firea omului
intai-:idit, Adam. Spun c aceasta este ,cea mai important ntrebare" pus de
evolutie Iiindc doctrina despre om, antropologia, se apropie cel mai mult de
teologie si n ea, probabil, se poate identiIica cel mai bine n chip teologic
rtcirea evolutionismului. Cum bine se stie, ortodoxia are o nvttur destul
de diIerit de cea romano-catolic n ce priveste Iirea omului si harul
dumnezeiesc, si voi ncerca s art cum conceptia teologic despre Iirea
omului implicat de teoria evolutiei, pe care ati nItisat-o explicit n scri-
soarea dvs., nu este conceptia ortodox despre om, ci e mult mai apropiat de
conceptia romano-catolic; si aceasta nu e dect conIirmarea Iaptului c
teoria evolutiei, departe de a Ii Iost nvtat de vreun Printe Ortodox, e doar un
produs al mentalittii apusene apostate si chiar - desi la origine a Iost o
,reactie" mpotriva romano-catolicismului si protestantismului - are rdcini
adnci n traditia scolastic romano-catolic.
Conceptia despre Iirea omeneasc si Iacerea lui Adam pe care o nItisati n
scrisoarea dvs. este Ioarte mult inIluentat de prerea dvs. c Adam, n ce
priveste trupul, era un ,animal evoluat". Aceast prere ati dobndit-o nu de la
SIintii Printi (cci nu veti putea gsi nici un singur Printe care s cread acest
lucru, si v-am artat deja c Printii cred ntr-adevr ,literal" c Adam a Iost
Icut din trn, nu din vreo alt Iptur), ci de la stiinta modern. Deci, mai
nainte de toate, s cercetm conceptia ortodox patristic despre natura si
valoarea cunoasterii stiintiIice seculare, ndeosebi n legtur cu cunoasterea
revelat, teologic.
Conceptia patristic n aceast privint e Ioarte bine nItisat de marel e
Printe isihast, SIntul Grigorie Palama, care a Iost silit s apere teologia
ortodox si experierea duhovniceasc tocmai mpotriva unui rationalist apu-
sean, Varlaam, care dorea s reduc experierea duhovniceasc si cunoasterea
isihast la ceva ce se poate atinge prin stiint si IilosoIie. Ca rspuns, SIntul
Grigorie a nItisat principiile generale care se aplic Ioarte bine si n zilele
noastre cnd savantii si IilosoIii cred c pot ntelege tainele zidirii si Iirea
omului mai bine dect teologia ortodox. El scrie:
,nceputul ntelepciunii este a Ii destul de ntelept spre a deosebi si a
voi mai bine dect ntelepciunea cea joas, pmnteasc si desart, pe cea
cu adevrat Iolositoare, cereasc si duhovniceasc, cea care vine de la
Dumnezeu si duce la El, si care i Iace pe potriva lui Dumnezeu pe cei ce
o dobndesc."
525

El nvat c numai ntelepciunea cea din urm este bun n sine, pe cnd
prima este si bun si rea:
525
SI. Grigorie Palama, Aprarea sfintilor isihati, Triada 1, 2.
281
,ndeletnicirea cu harurile Ieluritelor limbi, cu puterea ritoriceasc, cu
cunoasterea istoriei, cu descoperirea tainelor Iirii, cu Ieluritele mestesuguri
ale logicii... toate aceste lucruri sunt si bune si rele, nu doar fiindc se
inftiea: dup cugetul celor ce le folosesc i cu uurint iau forma ce le
este dat de punctul de vedere al celor ce le stpanesc, ci si Iiindc
studierea lor este un lucru bun numai ntruct Iac ca ochiul suIletului s
dobndeasc o privire mai ptrunztoare. Dar a te drui cercetrii lor spre a
rmne n aceasta pn n vrsta btrnetii este un lucru ru."
526
Mai mult,
chiar:
,dac unul dintre Printi zice acelasi lucru ca si cei din aIar, potrivirea
este numai in cuvinte, cugetul fiind deosebit. Cci cel dinti are, dup Pavel,
mintea lui Hristos (I Cor. 2, 16), pe cnd cel din urm nItiseaz cel mult
o judecat omeneasc. Cat este cerul departe de pmant, aa sunt
departe cugetele mele de cugetele voastre (Isaia 55, 9), zice Domnul. Si
chiar dac gndirea acestor oameni ar Ii uneori la Iel cu cea a lui Moisi,
Solomon sau a celor ce urmeaz lor, la ce le-ar Iolosi ? Ce om cu mintea
teaIr si tinnd de Biseric ar trage de aici ncheierea c nvttura lor vine
de la Dumnezeu ?"
527
Din cunoasterea secular, scrie SIntul Grigorie,
, noi oprim cu strnicie a atepta orice fel de desluire in cunoaterea
celor dumne:eieti, cci din aceasta nu e cu putint a scoate nici o
nvttur sigur n privinta lui Dumnezeu. Cci nebun a fcut-o pre ea
Dumne:eu."
Iar aceast cunoastere poate Ii si vtmtoare si lupttoare mpotriva ade-
vratei teologii:
,Puterea acestei ratiuni care s-a Icut nebun si Ir viat incepe s se
r:boiasc cu cei ce primesc predaniile cu inima curat, ea dispretuiete
scrierile duhului, dup pilda oamenilor ce nu au luat aminte la ele, ridi-
cand :idirea impotriva Ziditorului
r
'."
529

Cu greu s-ar putea numi mai bine ceea ce au ncercat s Iac
,evolutio-nistii crestini", socotindu-se mai ntelepti dect SIintii Printi,
folosind cunoaterea lumeasc spre a reinterpreta invttura Sfintelor
Scripturi i a Sfintilor Printi. Cine nu vede oare c duhul rationalist si
naturalist al lui Varlaam este ct se poate de apropiat de cel al
evolutionismului modern ?
Trebuie observat c SIntul Grigorie vorbeste despre o cunoastere stiinti
Iic, iar aceasta, la nivelul ei, este adevrat, ea devine Ials numai cnd se
rzboieste cu mai nalta cunoastere a teologiei. Dar oare teoria evolutiei este
mcar adevrat din punct de vedere tiintific ?
]t

526
lbid.. Triada 1, 6. ' ' "
527
Ibid, Triada 1, 11. -*
JU
*
528
lbid., Triada 1, 12. . , u --
52
" lbid., Triada 1, 15. . ; . , , ; u ~ i
282
Am mai vorbit n aceast scrisoare despre natura ndoielnic a dovezilor
stiintiIice n Iavoarea evolutiei n general, despre care voi Ii bucuros s v
scriu ntr-o alt scrisoare. Trebuie ns s spun aici un cuvnt anume despre
dovezile stiintiIice n Iavoarea evolutiei omului, cci aici ncepem s atingem
deja domeniul teologiei ortodoxe.
Spuneti n scrisoarea dvs. c sunteti Iericit de a nu Ii citit scrierile lui
Teilhard de Chardin si ale altor exponenti ai evolutiei din Apus; abordati n-
treaga chestiune ,cu simplitate". Dar m tem c aici Iaceti o greseal. Este
bine si Irumos c primiti scrierile SIintei Scripturi si ale SIintilor Printi cu
simplitate, aa i trebuie primite, si tot asa ncerc s le primesc si eu. Dar de ce
trebuie s primim scrierile savantilor si IilosoIilor moderni ,cu simplitate",
crezndu-i pe cuvnt cnd ne spun c un lucru e adevrat - chiar cand aceast
acceptare ne silete s ne schimbm, prerile teologice ? Dimpotriv, ar trebui
s fim foarte critici cnd nteleptii moderni ne spun cum trebuie stlcuim
SIintele Scripturi. Trebuie s Iim critici nu doar n privinta Iiloso-Iiei lor, ci si
n privinta ,dovezilor stiintiIice" pe care ei le socotesc a veni n sprijinul
IilosoIiei lor, cci adeseori ,dove:ile tiintifice" sunt i ele doar filosofie.
Cele spuse se aplic ndeosebi savantului iezuit Teilhard de Chardin; cci
acesta nu numai c a scris cea mai rspndit si mai inIluent IilosoIie si
teologie ntemeiat pe evolutie, ci a fost i strans legat de descoperirea i in-
terpretarea mai tuturor dove:ilor fosile in favoarea ,evolutiei omului" des-
coperite in timpul vietii sale.
As vrea acum s v pun o ntrebare stiintiIic cu totul elementar: care
este dovada n Iavoarea ,evolutiei omului" ? Nici asupra acestei chestiuni nu
pot intra n amnunte n prezenta scrisoare, ci o voi discuta pe scurt. Dac
doriti, v pot scrie mai amnuntit ceva mai trziu.
Dovezile Iosile n Iavoarea ,evolutiei omului" constau n: Omul de
Nean-derthal (mai multe exemplare); Omul de Pekin (cteva cranii);
,oamenii" asa-zisi de Java, Heidelberg, Piltdown (pn acum douzeci de
ani), si recentele descoperiri din AIrica: toate extrem de fragmentare, de
asemenea, nc vreo cteva Iragmente. Totalitatea dove:ilor fosile ale
,evolutiei omului" incap intr-o lad de mrimea unui sicriu, provenind din
prti mult ndeprtate ale pmntului, Ir vreo indicatie demn de crezare a
unei vrste mcar relative (cu-att mai putin ,absolute"), i fr nici o urm de
indicatie asupra felului cum aceti ,oameni" diferiti se leag unul de altul, Iie
prin descendent, Iie prin nrudire.
Mai mult, n urm cu douzeci de ani s-a descoperit c unul dintre acesti
,strmosi evolutivi ai omului", ,omul de Piltdown", era o fraud deliberat.
Este interesant c unul dintre ,descoperitorii" ,omului" de Piltdown era Teil-
hard de Chardin - lucru pe care nu-1 veti gsi n majoritatea manualelor ori bio-
graIiilor sale. El a ,descoperit" caninul acestei creaturi msluite - dinte care Iu-
283
sese deja vopsit cu intentia de a nsela asupra vrstei sale atunci cnd 1-a desco-
perit ! Nu am dovezi spre a spune c Teilhard de Chardin a participat n mod
constient la Iraud; cred c e mai plauzibil s Ii Iost o victim a adevratului
autor al Iraudei, fiind aa de dornic s gseasc dove:i in favoarea , evolutiei
omului", in care credea mai dinainte, nct nici nu a mai dat atentie diIiculttilor
anatomice pe care acest ,om" grosolan msluit le prezenta pentru orice
observator obiectiv. Si totusi n manualele evolutioniste tiprite nainte de
descoperirea Iraudei, Omul de Piltdown era acceptat ca un strmos evolutiv al
omului fr discutie, ,craniul" su este chiar desenat (desi se descoperiser
doar Iragmente ale unui craniu); si se aIirma cu ncredere c ,el combin carac-
teristicile umane cu altele mult mai napoiate" (Tracy I. Storer, Zoologie gene-
ral, 1951). Era, desigur, exact acea ,verig lips" necesar dintre om si mai-
mut; iat de ce Irauda de la Piltdown a fost alctuit tocmai ca un amestec de
oase de om i de maimut.
Ceva mai trziu, acelasi Teilhard de Chardin a participat la descoperirea
si mai ales la ,interpretarea" ,Omului de Pekin". Multumit ,interpretrii"
sale (cci avea deja reputatia de a Ii unul dintre principalii paleontologi ai lu-
mii), ,Omul de Pekin" a intrat si el n manualele evolutioniste ca strmos al
omului...
Teilhard de Chardin a Iost legat si de descoperirea ,~v' mai ales de interpre-
tarea unora dintre rmsitele ,Omului de Java", care sunt Iragmentare. In Iapt,
oriunde se ducea, descoperea ,dovezi" ce se potriveau exact cu ateptrile sale -
anume, c omul a ,evoluat" din creaturi de tipul maimutelor.
Dac veti cerceta n mod obiectiv toate dovezile Iosile n Iavoarea ,evolutiei
omului", cred c veti descoperi c nu exist nici o dovad hotratoare sau cat de
cat re:onabil in favoarea ei. O anumit prob e socotit a Ii dovad n Iavoarea
evolutiei umane fiindc oamenii doresc s cread acest lucru, ei cred intr-o
filosofie care cere ca omul s fi evoluat din creaturi asemenea maimutelor. Omul
de Neanderthal este pur si simplu Homo sapiens, nedeosebindu-se de oamenii
moderni mai mult dect se deosebesc acestia ntre ei, Iiind o varietate
nluntrul unui Iel anume sau al unei specii.
530
V rog s observati c ilustratiile
cu omul de Neanderthal din manualele evolutioniste sunt inventia artistilor cu
idei preconcepute despre cum trebuie s fi artat ,omul primitiv", ntemeiate pe
IilosoIia evolutionist !
f! '
5i0
Multi evolutionisti au ajuns la concluzia c Homo erectwt apartine si el de specia Homo
sapiens. De pild, William S. Laughlin (Universitatea Connecticut), studiind pe eschimosi si
aleuti, a observat multe asemnri ntre aceste populatii si oamenii de tip Homo erectus
(Si-nanthropus) din Asia. El si ncheie studiul astIel: ,Cnd descoperim c deosebiri
semniIicative s-au dezvoltat ntr-o scurt perioad de timp ntre populatii strns nrudite si
apropiate, precum cele din Alaska si Groenlanda, si cnd lum n considerare marile deosebiri
ce exist ntre grupuri ndeprtate precum eschimosii si aborigenii, despre care se stie c
apartin aceleiasi specii de Homo sapiens, paie justiIicat s concluzionm c Sinanthropus
apartine de aceeasi specie att de divers." (Science 142, 8 Noiembrie 1963, p. 644). (n. ed.)
284
'- NVTTURA PATRISTIC DESPRE FACEREA LUMII
Cred c am spus destul, nu spre a arta c pot dezminti ,evolutia omului"
(cci cine poate dovedi, sau de:minti ceva cu probe att de Iragmentare ? !), ci
spre a indica doar c trebuie s Iim Ioarte critici n ce priveste interpretarea
prtinitoare a unor probe asa de precare. S-i lsm pe pgnii nostri moderni si
pe IilosoIii lor s se agite la descoperirea Iiecrui nou craniu, os sau chiar a
unui singur dinte, despre care ziarele titreaz: ,Descoperirea unui nou
strmos al omului". Aceasta nu tine nici mcar de domeniul cunoasterii
desarte, ci de domeniul basmelor moderne, al ntelepciunii care, cu adevrat,
s-a Icut uimitor de nebuneasc.
Unde anume trebuie s caute crestinul ortodox dac doreste s aIle ade-
vrata nvttur despre Iacerea lumii si a omului ? SIntul Vasile ne spune
limpede:
,Ce s spun mai nti ? De unde s-mi ncep tlcuirea ? S vdesc de-
sertciunea nvtturii IilosoIilor proIani sau s laud adevrul nvtturii
noastre ? Multe au grit IilosoIii elini despre natur, dar nici una dintre
ideile lor n-a rmas neclintit si nersturnat; totdeauna ideile celui de-al
doilea au surpat ideile celui dinti, asa c nu mai e nevoie s le vdesc
deertciunea, e indestultoare combaterea unora de ctre altii."
3
Si noi,
asemeni SIntului Vasile:
, s lsm ideile filosofilor profani pe seama celor din afara Bisericii,
si iar noi s ne intoarcem la invttura Bisericii. "
32

Si noi, asemeni lui:
ii ,s cercet m alctuirea lumii si s cont emplm universul nu pe
r

temeiul principiilor filosofiei lumii, ci pe temeiul invtturilor pe care -
Dumne:eu le-a dat lui Moisi, slufitorul lui, Care i-a vorbit lui Moisi ,n
aievea, iar nu in ghicitur."
33

'*u Vom vedea deci c conceptia evolutionist despre obrsia omului n rea-
litate nu numai c nu ne nvat nimic despre obrsia omului, ci mai curnd
invat o fals doctrin despre om., cum dovediti chiar dumneavoastr cnd
sunteti silit s expuneti aceast doctrin spre a apra ideea de evolutie.
nItisnd conceptia dvs. despre Iirea omului, ntemeiat pe acceptarea
ideii de evolutie, scrieti: ,Omul nu este in mod firesc chip al lui Dumnezeu, n
mod Iiresc el este un animal, o Iiar evoluat, trn din pmnt. El este chip
al lui Dumnezeu n mod supraIiresc". Si iarsi: ,Vedem c prin sine omul nu
este nimic, deci s nu Iim scandalizati de obrsia sa Iireasc". ,SuIlarea de
viat a lui Dumnezeu 1-a transIormat pe animal n om Ir a schimba o singur
trstur anatomic a trupului su, Ir a schimba o singur celul. Nu as Ii
surprins dac trupul lui Adam ar Ii Iost n toate privintele trupul unei
maimute." Apoi: ,Omul este ceea ce este nu pentru firea sa, care e
531
SI. Vasile cel Mare, Hexaimeron 1, 2, ed. cit., pp. 72-73.
"
2
Ibid.,3,3,p. 100.
""lbid.,6, l,p. 131. n
285
trn din pmnt, ci din pricina harului supraIiresc dat lui de suIlarea lui
Dumnezeu."
nainte de a cerceta nvttura patristic despre Iirea omeneasc, voi ad-
mite: cuvntul ,Iire" poate Ii usor ambiguu, si putem gsi locuri unde SIintii
Printi Iolosesc expresia ,Iirea omeneasc" asa cum e Iolosit n vorbirea
curent, cu reIerire la Iirea omeneasc czut, ale crei eIecte le observm n
Iiece zi. Dar exist o invttur patristic mai inalt despre firea omeneasc,
o doctrin anume asupra firii omeneti, dat prin descoperire dumne:eiasc,
ce nu poate fi inteleas sau primit de ctre cel ce crede in evolutie. Doctrina
evolutionist despre Iirea omeneasc, ntemeiat pe prerea ,simtului comun"
despre Iirea omeneasc czut, este o nvttur romano-cato-lic, nu
ortodox.
nvttura ortodox despre Iirea omeneasc e nItisat cel mai pe scurt n
invtturile de suflet folositoare ale Avvei Dorothei. Cartea sa e socotit n
Biserica Ortodox ca ABC-ul sau abecedarul duhovniciei ortodoxe; este prima
lectur duhovniceasc dat clugrului ortodox, rmnnd nsotitorul su
nedesprtit pentru restul vietii, spre a Ii citit si recitit. Este Ioarte sem-
niIicativ Iaptul c nvttura ortodox despre Iirea omeneasc este nItisat
chiar pe prima pagin a crtii, cci ea este temelia ntregii vieti duhovnicesti
ortodoxe.
Care este acea nvttur ? Avva Dorothei scrie n primele cuvinte ale
Primei nvtturi:
,ntru nceput, dup ce a zidit Dumnezeu pe om si 1-a mpodobit cu tot
Ielul de Iapte bune, 1-a pus pe el n Rai, precum zice dumnezeiasca Scrip-
tur, dar i-a dat si porunc s nu mnnce din pomul ce era n mijlocul
Raiului. Si asa se aIla acolo, ntru rugciune si vedere duhovniceasc,
ntru toat slava si cinstea, iar simtirile i erau ntregi dup fire, precum s-a
:idit. Pentru c dup chipul su au Icut Dumnezeu pe om, adic nemuritor
si singur stpnitor, mpodobit cu toate Iaptele bune. Cnd ns a clcat
porunca si a mncat din rodul pomului din care i se poruncise s nu
mnnce, atunci a Iost izgonit din Rai si a c:ut din starea cea din fire in
cea afar de fire, adic n pcat, n iubire de slav si iubire de poItele
lumii acesteia si n celelalte patimi, stpnindu-se de dnsele si
robin-du-se lor prin clcarea poruncii."
534

,|Domnul nostru Iisus Hristos| a luat nssi Iirea noastr, nssi prga
Irmntturii noastre si se Iace un nou Adam, dup chipul Celui ce 1-a Icut
pe el. Innoiete ceea ce este dup fire si Iace iarsi ntregi si nevtmate
simtirile noastre cum au Iost Icute ntru nceput."
535

514
Avva Dorothei, invtturi i scrisori de suflet folositoare, Ed. Bunavestire, Bacu, 1997,
P. 16. ' ' . - u*.. .,
515
Avva Dorothei, n Filocalia, voi. 9, ed. cit. p. 481. . ., q ..
286
~: ,Fi i cel e s mer eni ei |s unt | nvi novt i r ea de s i ne, ne ncr eder ea n ,
ntelepciunea noastr, urarea voii proprii. Prin acestea se nvredniceste
cineva a se regsi pe sine si a reveni la ceea ce e dup fire, prin curtire .
cu ajutorul poruncilor lui Hristos."
536

Aceeasi nvttur e nItisat si de alti Printi nevoitori. AstIel Avva
Isaia Pustnicul nvat:
I
, ,ntru nceput, cnd a Icut Dumnezeu pe om, 1-a lsat n Rai, avnd t,
simtirile sntoase si struind in ceea ce le era firesc. Dar cnd a ascultat ,, de
nseltorul lui, atunci simtirile sale s-au strmutat toate in ceea ce e .
potrivnic firii, iar el s-a aruncat din slava sa."
537
t Acelasi Printe continu:
,Deci cel ce voieste s se intoarc la cele ale firii, s taie toate voile
lui cele dup trup, pn statorniceste pe om in cele pe potriva firii.,"
538

SIintii Printi nvat limpede c atunci cnd Adam a pctuit, omul nu a
pierdut doar ceva ce Iusese adugat Iirii sale, ci mai curnd nssi Iirea ome-
neasc a Iost schimbat, s-a Icut striccioas, deodat cu pierderea harului
lui Dumnezeu de ctre om. Si sIintele slujbe ale Bisericii Ortodoxe, ce sunt
temelia nvtturii dogmatice ortodoxe si vietii noastre duhovnicesti, nvat
limpede c Iirea omeneasc pe care o vedem n prezent nu ne este fireasc, ci
a devenit striccioas:
,Vindecnd firea omeneasc cea stricat prin clcarea poruncii celei
de demult, prunc tnr se naste, Ir stricciune" (Mineiul pe Decembrie, "
Cntarea a 6-a a Canonului Utreniei, A Nsctoarei).
1
Si iarsi:
"* ,Vrnd s mntuiasc din stricciune firea omeneasc cea stricat,
h
~ Ziditorul si Domnul, slsluindu-se n pntecele curtit de SIntul Duh,
s-a ntrupat" (Mineiul pe Ianuarie, Cntarea a 5-a a Canonului Utreniei,
A Nsctoarei)."
* Se poate de asemenea observa n aceste cntri c ntreaga conceptie
ortodox despre ntruparea lui Hristos si mntuirea noastr prin El e legat de
cuvenita intelegere a firii omeneti aa cum a fost ea la inceput, ntru care
am Iost reasezati de Hristos. Noi credem c ntr-o zi vom vietui mpreun cu El
intr-o lume foarte asemntoare cu lumea care a existat aici pe pmant inainte
de cderea lui Adam, iar firea noastr atunci va fi firea lui Adam - ba chiar
mai nalt, cci toate cele materialnice si schimbtoare vor Ii lsate n urm,
cum limpede arat citatul pe care l-am dat mai sus din SIntul Simeon Noul
Teolog.
Trebuie acum s v arat c nici doctrina dvs. despre Iirea omeneasc aa
cum este ea acum in lumea aceasta c:ut nu este corect, nu este n acord
"
6
Ibid.,p. 486.
537
Isaia Pustnicul, Dou:eci i nou de cuvinte, Cuvntul II, 1, n Filocalia, voi. 12, Ed.
Harisma, Bucuresti, 1991, pp. 41-42.
5 1 S
. 4 2 . ' . . . . . . . .
287
cu nvttura SIintilor Printi. Poate c este doar rezultatul unei exprimri
neglijente din partea dvs. - dar cred c aceasta se ntmpl tocmai fiindc ati
fost dus in eroare cre:and in teoria evolutiei - Iaptul c scrieti: ,Fr Dum-
nezeu omul prin Iire nu este absolut nimic, cci Iirea sa este trna din pmnt,
la Iel ca Iirea animalelor."
539
intrucat dvs. credeti in filosofia evolutionist,
sunteti silit Iie s credeti c Iirea omeneasc este doar o Iire inIerioar,
animalic, cum de Iapt si v exprimati, zicnd c ,omul nu este n mod Iiresc
chipul lui Dumnezeu"; Iie cel mult (ntruct m gndesc c nu credeti cu
adevrat acest lucru, Iiind ortodox) mprtiti Iirea omeneasc artiIicial n dou
prti: cea care este de la ,natur" si cea care este de la Dumnezeu. Dar
adevrata antropologie ortodox nvat c firea omeneasc e una singur,
cea pe care o avem de la Dumnezeu; noi nu avem. vreo fire ,de la animale" sau
, din tran" care s fie deosebit de firea cu care ne-a creat Dumne:eu. Prin
urmare, chiar firea omeneasc c:ut i striccioas pe care o avem. in
pre:ent nu este , absolut nimic", asa cum spuneti, ci nc pstreaz ntr-o
anumit msur ,buntatea" ntru care a Icut-o Dumnezeu. Iat ce scrie
Avva Dorothei despre aceast nvttur:
,Cci virtutile ne sunt date de la Dumne:eu prin fire. Pentru c ndat ce
a Icut Dumnezeu pe om, a semnat n el virtutile, precum zice; S facem
om dup chipul nostru i dup asemnare (Fac. 1, 26). A zis dup chipul
pentru c Dumnezeu a Icut suIletul nestriccios si slobod; si a mai zis
dup asemnare, adic dup virtute. |...| Deci Dumne:eu ne-a dat in chip
firesc virtutile. Dar patimile nu le avem in chip firesc. Cci nici nu au vreo
Iiint sau vreun ipostas... Abtndu-se suIletul de la virtuti, din iubirea de
plcere, a dat nastere patimilor si le-a ntrit pe acestea mpotriva sa."
540

Mai mult, aceste virtuti date de Dumnezeu sunt nc lucrtoare chiar n
starea noastr czut. Aceasta e nvttura ortodox extrem de nsemnat a
SIntului Ioan Cassian, ce respingea astIel greseala Fericitului Augustin,
care credea ntr-adevr c Ir de harul lui Dumnezeu omul nu este ,absolut
nimic". n Cuvntul al treisprezecelea, SIntul Ioan Cassian nvat:
539
Concept ia evolutionist asa cum am vzut, sustine c ,nu exist nimic de Ielul unei
naturi umane Iixe" (Shere Hit e, Hite Report on the Family). Omul are aceeasi Iire ca si
animalele (,unicul Iilament" enuntat de Erasmus Darwin), iar aceast Iire evolueaz necon
tenit, ntruct omul nu este altceva dect un animal, el este, asemeni animalelor, supus cu
totul conditionrilor mediului nconjurtor. Iat de ce ,Iirea omeneasc" dup aceast con
ceptie e inIinit maleabil si poate Ii schimbat (,evoluat") dup voie prin reornduirea ase
zmintelor sociale. O asemenea prere este, desigur, totalitar prin natura sa, cum s-a vzut
din toate ncercrile politice de a o pune n practic, ncepnd cu Revolutia Francez. Cum
remarca Robert H. Bork, ,ntruct Iiintele umane actuale rezist ncercrilor de remodelare a
Iirii lor, va Ii nevoie de constrngere si, pn la urm, de vi olent" (Slouchi ng towards
Gomorrah, ed. cit., p. 27). (n. ed.)
540
Avva Dorothei, Cuvntul XII, ,Despre Irica de muncile viitoare", n Filocalia voi. 9, ed.
cit., pp. 605-606.
288
,C neamul omenesc, dup cderea lui Adam, n-a pierdut stiinta binelui o
arat Ioarte limpede cuvintele Apostolului care spune: Cci cand neamurile cele
ce nu au lege din fire fac ale legii, aceia lege neavnd, ei singuri ii sunt lege,
carii arat lucrarea legii scris intru inimile lor (Rom. 2,14-15)."
541
, Apoi
iarsi:
,Ca s atrag atentia c putinta binelui este nnscut n ei, mustrnd
- pe Iarisei, le zice: Cci nu fudecati i intru voi ce este drept ? (Luca 12,
57). Nu le-ar Ii spus aceasta dac nu ar Ii stiut c :i prin fudecata fireasc
pot deosebi ceea ce este drept. De aceea trebuie s ne pzim a atribui Iirii
omenesti doar ceea ce este ru si stricat."
542

Tot asa, n ce-1 priveste pe dreptul Iov, SIntul Ioan Cassian ntreab:
,Dac s-ar Ii luptat cu vrjmasul nu prin puterea sa, ci numai ocrotit de harul
lui Dumnezeu si Ir vreo putere a rbdrii sale, sprijinit numai pe ajutorul
dumnezeiesc, ar Ii ndurat acele multe ispite ?", si rspunde:
,Vrjmasul... a Iost nvins nu de puterile lui Dumnezeu, ci de ale lui
Iov insui. Totusi, nu trebuie crezut c i-a lipsit lui Iov harul lui Dumnezeu,
care d ispititorului atta putere de a ispiti cat tie c are Iov de a re:ista,
nu ocrotindu-1 de atacurile vrjmasului astIel nct s nu lase nici un loc
puterii omenesti, ci ngrijindu-se ca prea nritul vrjmas s nu-1 supun
unei lupte inegale si nedrepte."
543
Apoi din nou, cu privire la Patriarhul
Avraam:
,Nu acea credint pe care i-o insuIlase Domnul a voit dreptatea dum-
nezeiasc s-o pun la ncercare, ci aceea pe care putea s-o arate prin n
voia sa slobod."*"*
4

Binenteles, pricina pentru care Augustin (si, dup el, romano-catolicismul si
protestantismul) credea c omul nu este nimic Ir har a Iost conceptia sa
despre firea omeneasc, una incorect, ntemeiat pe o viziune naturalist
asupra omului. ns nvttura ortodox despre firea omeneasc aa cum a
fost fcut la inceput de Dumne:eu i se pstrea: partial i in pre:ent, in
starea noastr c:ut, ne Iereste de a cdea n Ialsul dualism dintre ceea apartine
omului si ceea ce apartine lui Dumnezeu. Neindoielnic, tot ce este bun in om
vine de la Dumne:eu, cu-atat mai mult firea sa, cci zice Scriptura: Si ce ai
care nu ai luat ? (I Cor. 4, 7). Omul nu are o ,Iire animal" ca atare, si nu a avut
niciodat; el are doar Iirea deplin omeneasc pe care Dumnezeu i-a dat-o ntru
nceput, si pe care nu a pierdut-o cu totul nici mcar acum.
Este oare nevoie s v citez multimea dovezilor patristice limpezi conIorm
crora ,chipul lui Dumnezeu", ce se gseste n suIlet, se refer la firea
541
St'. Ioan Cassian, Convorbiri duhovniceti XIII, 12, n SI. Ioan Cassian, Scrieri alese, PSB
57, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1990, p. 540. . ~nn,.,., i ,,
542
//., p. 541. ' .
543
Ibid., XIII, 14, op. cit., p. 544.
- i d . , p. . . . . . u u u u . : ':uu
289
omului, nefiind ceva adugat din afar ? Sper s Iie de ajuns s citez minunata
mrturie a SIntului Grigorie Teologul, artnd cum omul, prin alctuirea sa,
st ntre dou lumi, Iiind liber s urmeze acea latur a Iirii sale pe care o
voieste:
,Nu nteleg cum de m-am unit cu trupul, si cum anume, chip al- lui
Dumne:eu fiind, cu noroiul m-am amestecat... Ce ntelepciune se descoper
n mine, si ce tain mreat ! Oare Iaptul c Dumnezeu ne-a dus ntru acest
rzboi si ntru aceast lupt cu trupul, nu pentru aceea s-a Icut, ca noi,
prticic fiind Dumne:eirii |cu ct ndrznire vorbeste Teologul despre
Iirea omului, cu-atta ndrznire c nu putem lua vorbele sale n nteles
literal !|
545
, si de sus purceznd, nu cumva s ne truIim si s ne nltm pe
noi nsine din pricina vredniciei noastre, si ca nu cumva s dispretuim pe
Ziditorul, ci totdeauna s ne ndreptm privirile spre El, ca astIel vrednicia
noastr s pun margini nevredniciei adugate nou ? -Ca astIel s putem sti
c suntem totdeodat nemrginit de mreti si nemrginit de mici, pmntesti si
ceresti, vremelnici si nemuritori, mostenitori luminii si mostenitori Iocului ori
ntunericului, dup partea spre care nclinm ? C aa a fost ae:at alctuirea
noastr, si aceasta, pe ct pot eu vedea, s-a Icut pentru ca trna pmnteasc
s ne smereasc, de ne-am nchipui s ne nltm pe noi nsine pentru chipul lui
Dumnezeu."
546
Chipul lui Dumnezeu pe care omul l are din Iire nu s-a
pierdut cu totul nici ntre pgni, cum nvat SIntul loan Cassian; el nu s-a
pierdut nici mcar ast:i, cnd omul, sub inIluenta IilosoIiei moderne si a
evolutionismului, ncearc s se transIorme pe sine ntr-o Iiar subuman
- cci si acum Dumnezeu asteapt ntoarcerea omului, asteapt trezirea lui la
adevrata fire omeneasc pe care o are inluntrul su.
Ajung astIel la Ioarte importantul subiect al tlcuirii pe care o dati nvt-
turii unui Printe purttor de Dumnezeu Ioarte apropiat de vremurile noastre,
SIntul SeraIim din Sarov, cuprins n vestita sa Convorbire cu Motovilov.
SIntul SeraIim este SIntul meu ocrotitor, iar textul Convorbirii sale n
limba rus, n care a Iost rostit, a Iost publicat pentru prima dat integral de
ctre Frtia noastr, a SIntului Gherman (cci editia de dinainte de revolutie
era incomplet), ca si alte cuvinte ale sale autentice care nu Iuseser publicate
mai nainte. Puteti deci Ii sigur c nu credem nicidecum c ar Ii nvtat o
nvttur Ials despre Iirea omului, care s contrazic pe cea a altor SIinti
Printi. Dar s vedem ce anume spune nsusi SIntul SeraIim.
i
545
Teologul ortodox Vladimir Lossky explica de ce aIirmatia aceasta nu poate Ii luat literal, ci
tnd din alte scrieri ale SIntului Grigorie Teologul spre a arta c el nu credea c nsusi duhul
omului este o parte nezidit a Dumnezeirii. Propozitia ,parte a Dumnezeirii" se reIer la participa
rea la energia dumnezeiasc (harul dumnezeiesc) care e proprie duhului omenesc. Vezi V. Los
sky, Teologia mistic a Bisericii de Rsrit, (Ed. Anastasia, Bucuresti, I. a.,pp. 146-147). (n. ed.)
546
Si'. Grigorie Teologul, Omilia 4, ,Pentru iubirea sracilor".
290
Asa cum corect l-ati citat, SIntul SeraIim spune: ? uu-.;vj ./n -sn
,Multi tlcuiesc cum c, acolo unde n Biblie se spune c a suIlat
Dumnezeu suIlare de viat n Iata lui Adam celui nti-zidit si plsmuit de
El din trna pmntului, ar nsemna c pn n acea clip nu exista nici
suIlet omenesc, nici duh n Adam, ci doar trupul alctuit din trna
pmntului. Aceast tlcuire nu este adevrat, pentru c Domnul Dum-
nezeu a zidit pe Adam din trna pmntului cu acea alctuire despre
care dragul nostru printe, SIntul Apostol Pavel, ne ncredinteaz: intru
tot intreg duhul vostru i sufletul i. trupul fr de prihan intru venirea
Domnului nostru Iisus Hristos s se p:easc (I Tes. 5, 23). Si toate aceste
trei prti ale Iirii noastre au Iost Icute din trna pmntului, cci Adam
nu a Iost creat mort, ci Iptur lucrtoare, asemeni celorlalte Ipturi
nsuIletite ale lui Dumnezeu care triesc pe pmnt. Vreau s zic c, dac
Domnul Dumnezeu nu ar Ii suIlat atunci n Iata lui Adam suIlare de viat,
adic harul SIntului Duh..., atunci Adam, orict de desvrsit si mai
presus de celelalte Ipturi ale lui Dumnezeu ar Ii Iost plsmuit, ca n-
cununare a tuturor Ipturilor pmntesti, ar Ii rmas totusi lipsit n
l-untrul su de Duhul SInt si ar Ii Iost asemeni tuturor celorlalte creaturi,
desi avea trup, suIlet si duh. Cnd ns Domnul Dumnezeu a suIlat n Iata lui
Adam suIlare de viat, abia atunci, dup cuvntul lui Moisi, Adam s-a fcut
cu suflet viu, adic deplin si ntrutotul asemenea cu Dumnezeu si, la Iel ca
El, n veci nemuritor."
547

Este singurul citat patristic pe care l dati ce pare a veni n sprijinul prerii
dvs. c omul a fost intai o fiar slbatic iar apoi (dup un timp) a primit
chipul lui Dumne:eu i a devenit om. Este, ntr-adevr, ceea ce sunteti obligat
s credeti dac acceptati teoria evolutiei, si m bucur s vd c aveti curajul de
a exprima clar ceea ce, de Iapt, cred toti ,evolutionistii ortodocsi" (chiar dac
mai degrab n mod neexplicit), dar adesea se tem s recunoasc deschis, de
Iric s nu jigneasc pe alti credinciosi ortodocsi mai ,naivi", care n
,simplitatea" lor reIuz s cread c omul n realitate ,se trage din maimut"
sau din creaturi asemenea maimutelor.
Dar s ne aducem aminte aici de vorbele SIntului Grigorie Palama pe
care le-am mai citat:
,Dac unul din Printi :ice acelai lucru ca i cei din afar, potrivirea
este numai in cuvinte, cugetul fiind deosebit. Cci cel dinti are, dup Pavel,
mintea lui Hristos (I Cor 2, 16), pe cnd cel din urm nItiseaz cel mult
o judecat omeneasc... Ce om cu mintea teaIr si tinnd de Biseric ar
trage de aici ncheierea c nvttura lor vine de la Dumnezeu ?"
547
Am corectat aici cteva greseli din traducerea englez. (Traducerea pe care a Iolosit-o
Dr. Kalomiros ca surs nu Iusese Icut de printele SeraIim. - n. ed.) . 'io..;i -..: .'!~u *"
291
CARTEA FACERU, CREAREA LUMII $I OMUL NCEPUTURILOR
Si, de Iapt, trebuie s v spun c ati inteles cu totul greit nvttura
SIntului SeraIim, care nu nvat nicidecum ceea ce nvat doctrina evo-
lutiei. V pot arta acest lucru citnd si nvttura limpede a altor SIinti
Printi, si pe cea a SIntului SeraIim nsusi.
ns nti trebuie s explic ceea ce unui rationalist i pare a Ii o contra-
zicere ntre nvttura SIntului SeraIim si cea a altor Printi. n primul
rnd, trebuie s ne Iie limpede c atunci cnd SIntul SeraIim vorbeste de-
spre om ca Iiind alctuit din ,trup, suIlet si duh" el nu contrazice pe nume-
rosii Printi ce numesc Iirea omeneasc doar ,suIlet si trup"; el Iace doar o
distinctie ntre diIeritele aspecte ale suIletului, vorbind de ele aparte, cum
vorbesc multi alti SIinti Printi.
548
n al doilea rnd, spunnd c ,suIlarea de
viat" pe care Dumnezeu a suIlat-o n Iata lui Adam este harul Duhului
SInt, el nu contrazice pe Ioarte numerosii SIinti Printi ce nvat c
,suIlarea de viat" este sufletul, ci d doar o tlcuire poate ceva mai adnc
si mai precis a locului din Scriptur. Dar Iace el oare cu adevrat distinctia
rationalist pe care o Iaceti dvs. ntre firea omului ce a existat ,nainte" de
acea suIlare, si harul care i-a Iost mprtsit prin ea ? Oare teologia ortodox
accept rigida dihotomie pe care o Iace nvttura roma-no-catolic ntre
,Iire" si ,har", ca si cum oamenii ar sti tot ce se poate sti despre aceste dou
mari taine ?
Nu, teologia ortodox nu cunoate o asemenea dihotomie rigid, si toc-
mai de aceea eruditii rationalisti gsesc attea ,contradictii" ntre diIeritii
Printi Ortodocsi n aceast privint, cum se va vedea dintr-un singur exem-
plu: oare nemurirea apartine suIletului omenesc prin fire sau prin harl Di-
Ieritii Printi ortodocsi cu aceeasi autoritate rspund diferit la aceast ntre-
bare, nu fiindc invat lucruri diferite despre om, ,contrazicndu-se" unul
pe altul, ci Iiindc abordea: problema din laturi diferite. Cei ce abordeaz
problema Iirii omului mai mult dinspre latura Iirii omenesti striccioase din
prezent spun c suIletul omului este nemuritor prin har; pe cnd cei ce ncep
cu viziunea Iirii omului aa cum era intru inceput (mai ales Printii ascetici si
mistici) privesc suIletul ca Iiind nemuritor mai curnd prin Iire. Se poate
ntmpla ca unul si acelasi Printe s priveasc problema cnd dintr-o parte,
cnd din cealalt, cum Iace SIntul Grigorie al Nyssei cnd zice undeva:
,Cela ce judec, i este muritor, si n stare s cugete si s cunoasc, este
numit om"
549
; dar n alt loc el spune: ,Omul n cursul primei sale plsmuiri nu
a unit cu insi fiinta firii sale inclinarea spre patim i moarte."
Oare acest
mare Printe se ,contrazice" pe sine ? Binenteles c nu.
54S
Duhul este partea cea mai nalt a suIletului omenesc. Cum zice SI. Diadoh al Foticeii, el
slsluieste ,n adncurile suIletului" (Filocalia, voi. 1).
549
SI. Grigorie al Nyssei, Rspuns lui Evnomie, Cartea a Ii-a.
550
SI. Gri gorie al Nyssei, Despre feci ori e 12. uu .' viik, rC i -, , vi ti n .- . . n. w
: i
. u! u ; u i
292
Ce anume apartine Iui Adam cel inti-:idit prin fire i ce anume prin
har ? S nu Iacem Ialse distinctii rationaliste, ci haideti s admitem c nu
intelegem deplin aceast tain. Si Iirea si harul au venit amandou de la
Dumne:eu. Firea lui Adam cel nti-zidit era asa de nalt, nct abia de o
putem pricepe ct de ct n prezent prin propria experiere a harului, care
ne-a Iost dat de ctre al Doilea Adam, Domnul nostru Iisus Hristos; dar starea
adamic era si mai nalt dect orice ne-am putea nchipui chiar din propria
experiere a harului, cci chiar si nalta sa Iire a Iost Icut nc mai
desvrsit prin har, el ajungnd, cum zice SIntul SeraIim, ,deplin si
ntrutotul asemenea cu Dumnezeu si, la Iel ca El, n veci nemuritor".
Ceea ce este absolut limpede, si ne este suIicient s stim, este Iaptul c
Iacerea omului a duhului, suIletului si trupului su intru harul dumnezeiesc
ce i-a desvrsit Iirea - este o unic lucrare :iditoare, neputnd Ii desprtit
artiIicial, ca si cum o parte a ei ar veni ,nti" iar o alt parte ,mai trziu".
Dumnezeu 1-a Icut pe om intru har, dar nici SInta Scriptur, nici SIintii
Printi nu ne nvat c harul a venit mai tar:iu in timp dect plsmuirea Iirii
omenesti. Aceast nvttur apartine scolasticii latine medievale, cum voi
arta mai jos.
SIntul SeraIim pare numai c nvat doctrina pomenit, cci el vorbeste
n termenii simplei istorisiri din textul sInt al Facerii. Dar este destul de
limpede, cum spune SIntul Grigorie Palama, c ,potrivirea este numai in
cuvinte, cugetul fiind deosebit". Spre a ne convinge, nu avem dect s
cercetm felul cum Sfintii Printi ne sftuiesc s tlcuim istorisirea sfant a
Facerii in acest loc.
Din Iericire pentru noi, chiar ntrebarea cu pricina a Iost pus si rezolvat
de SIintii Printi. ntrebarea e rezumat pentru noi de ctre SIntul Ioan
Damaschin:
,A Icut trupul din pmnt, iar suIlet rational si gnditor i-a dat prin
insuIlarea sa. Aceasta numim chip dumnezeiesc. |...| Trupul i sufletul au
fost fcute deodat, iar nu intai unul i apoi cellalt, dup cum n chip
prostesc aIirm Origen."
551

S ne asigurm din nou c ntelegem aici c, desi SIntul Ioan vorbeste
de insuIlarea lui Dumnezeu ca Iiind sufletul, el nu nvat ceva diIerit de
SIntul SeraIim, care vorbeste de insuIlare ca Iiind harul Duhului SInt. De
Iapt SIntul Ioan abia de vorbeste de har n ce priveste Iacerea omului, cci l
ntelege ca Iiind prezent n ntregul proces al Iacerii, si n primul rnd n
Iacerea chipului lui Dumnezeu, suIletul, despre care ne nvat c e parte a
Iirii noastre. Tot asa, SIntul Grigorie al Nyssei vorbeste despre Iacerea
omului Ir a da o atentie aparte la ceea ce vine din ,Iire" si ceea ce vine din
,har", ncheindu-si doar ntregul tratat cu cuvintele:
u
551
St". Ioan Damaschin, Dogmatica II, 12, ed. cit., pp. 70-71.
293
,S ne ntoarcem dar cu totii la harul acela dumne:eiesc intru care
Dumne:eu a :idit pe om intru inceput, zicnd: S facem om dup chipul
nostru i. dup asemnare.
SIntul loan Damaschin si altii care vorbesc de insuIlarea lui Dumnezeu ca
Iiind suIletul au privit subiectul dintr-o perspectiv usor diIerit de cea a SIn-
tului SeraIim; dar este limpede c invttura tuturor acestor Printi privitoare la
intreaga :idire a omului, si ndeosebi la ntrebarea dac istorisirea Facerii
arat o diferentiere in timp intre ,plsmuirea" i ,insuflarea" omului - este
aceeai. SIntul loan Damaschin vorbeste n numele tuturor SIintilor Printi
atunci cnd zice c au avut loc ,deodat, iar nu intai una i apoi cealalt".
Vorbind astIel, SIntul loan Damaschin respingea n particular erezia
ori-genist a ,pre-existentei suIletelor". Dar exista i o ere:ie opus acesteia,
ce invta pre-existenta trupului omenesc, intocmai cum invat ,evolutionista
cretini" moderni. Tocmai acea erezie era combtut de SIntul Grigorie al
Nyssei, pe care l voi cita ndat. Dup discutarea rtcirii origeniste a
,pre-existentei suIletelor", SIntul Grigorie urmeaz:
Iacerea omului si sustin c, judecnd dup trup, sufletul e mai tanr decat
trupul, ntruct Domnul a luat nti trn din pmnt si din ea a plsmuit
pe om, si abia dup aceea a suIlat n el suIlare de viat. Prin aceasta, scri
itorii pomeniti voiau s dovedeasc cum c trupul e mai de cinste dect
suIletul, ntruct acesta a Iost vrt ntr-un trup plsmuit nainte. Ei mai
spun c suIletul a Iost Icut pentru trup, ca lucrul cel plsmuit s nu r
mn Ir suIlare si Ir miscare, si c tot cel plsmuit pentru altul e
oricum de mai putin cinste dect cel pentru care a Iost Icut. |...| Aman
dou aceste invtturi trebuie deopotriv s fie respinse."
3
s
Respingnd ndeosebi doctrina pre-existentei trupului, SIntul Grigo
rie spune:
,Nu sustinem nici prerea c omul a Iost plsmuit de Cuvntul cel
dumnezeiesc sub Iorma unei statui de lut pentru care a Iost creat mai trziu
suIletul (cci dac ar Ii Iost asa, atunci, ntr-adevr, suIletului nzestrat cu
putere de judecat i-ar Ii Iost dat un rang mai mic dect chipului
pmntesc); ci, mai curnd, intrucat omului ii recunoatem o singur
existent, formand un tot unitar, chiar dac e alctuit din trup i din suflet,
ar trebui s spunem c i inceputul existentei sale e unul singur, acelasi
pentru amndou prtile, altIel ar trebui s spunem c, dac trupul a venit
inainte i sufletul dup aceea, omul e n acelasi timp si mai btrn si mai
tnr dect sine nsusi. |...| ntruct deci, dup cuvntul Apostolului, Iirea
noastr este ndoit, cuprinznd pe omul din aIar si pe cel dinluntru, dac
unul ar Ii Iost cel dinti si dac cellalt ar Ii venit
52
St. Grigorie al Nyssei, Despre facerea omului 3, ed. cit., p. 91.
53
Ibid, 28., p. 75-76. h w ~,;: A--?.
:
a H.,;u.~;.u~ -
294
numai dup aceea, puterea Creatorului s-ar fi dovedit a fi nedeplin, ne-r
fiind indestultoare spre a crea firea omului dintr-o dat, ci ar Ii dezbinat
lucrarea, purtnd grij pe rnd de Iiecare jumtate."
554

Mai este nevoie s subliniez c ,Dumnezeul" ,evolutionismului cres-i
tin" este tocmai acest fel de Dumne:eu neinstare ,a crea firea omului
dintr-o dat", iar adevratul motiv pentru care a fost inventat doctrina
evolutiei a Iost acela de a explica universul, presupunndu-se c Dumne:eu
fie nu exist, fie nu e in stare s cree:e in ase :ile sau s aduc lumea intru
fiinta numai cu cuvantul Su ? EVOLUTIA NU LE-AR FI TRECUT
NICIODAT PRIN GND UNOR OAMENI CARE CRED N
DUMNEZEUL LA CARE SE NCHIN CRESTINII ORTODOCSI.
Relatarea Iacerii omului din Cartea Facerii trebuie nteleas ,cu dum-
nezeiasc cuviint". Dumneavoastr ati Icut greseala de a accepta o in-
terpretare literal a textului tocmai acolo unde Sfintii Printi nu o ingduie
' Ct de important este s citim SIintele Scripturi aa cum ne sftuiesc
Sfintii Printi, iar nu dup priceperea noastr '
Este limpede c SIntul SeraIim nu ntelegea textul Facerii asa cum
l-ati interpretat dvs. ntr-adevr, exist alte pasaje din aceeasi Convorbire
cu Motovilov care ne dezvluie c SIntul SeraIim privea zidirea si Iirea
lui Adam exact in acelai fel ca intreaga predanie patristic.
AstIel, ndat dup pasajul pe care l citati, reprodus mai sus, urmeaz
aceste cuvinte pe care dvs. nu le-ati citat (traducerea englez neIiind Ioarte
exact n acest loc, le traduc direct din originalul rusesc):
Adam a fost fcut a fi de nevtmat de lucrarea oricreia dintre stihiile
:idite de Dumne:eu n asemenea msur, nct nici apa nu-1 putea neca,
nici Iocul nu-1 putea arde, nici pmntul nu-1 putea nghiti n adncurile
sale, nici vzduhul nu-1 putea vtma cu vreo lucrare oarecare. Toate i
erau supuse lui...
Iat chiar descrierea nestricciunii trupului lui Adam ntr-o zidire su-
pus unor legi destul de diIerite de ,legile naturii" de azi - in care, ca
evolutionist, dvs. nu puteti crede, Iiindc sunteti obligat s credeti, laolalt
cu IilosoIia modern, c :idirea material era , natural", adic
stri-ccioas, chiar inainte de cderea lui Adam' .~r. Apoi iarsi,
putin mai ncolo, SIntul SeraIim zice:
,Domnul Dumnezeu a druit si Evei aceeasi ntelepciune, aceeasi trie si
atotputernicie, precum si toate celelalte nsusiri bune si sIinte, :idind-o nu
din trana pmantului, ci din coasta lui Adam, n Edenul desItrii, n Raiul
cel sdit de El n mijlocul pmntului."
Credeti oare n crearea Evei din coasta lui Adam ca ntr-un Iapt istoric,
aa cum fac toti Sfintii Printi ? Nu, nu puteti, Iiindc din punct de vedere al
' Ibid., 28-29, p. 78. -, ` uu *u .- ,
295
IilosoIei evolutioniste este ceva cu totul absurd: ce rost ar avea ca ,Dumne
zeu" s evolueze trupul lui Adam din Iiarele slbatice n mod ,natural" si
apoi s o creeze pe Eva n mod miraculos ? ,Dumne:eul" evolutiei nu face
astfel de minuni' ? I~ n-
;

S vedem acum ndeosebi conceptia patristic ortodox despre trupul lui
Adam cel nti-zidit care, dup doctrina evolutionist, trebuie s Ii Iost
stri-ccios, asemeni lumii striccioase din care a ,evoluat", putnd chiar s
Ii Iost n ntregime, asa cum aIirmati, trupul unei maimute.
SInta Scriptur nvat deslusit: Dumne:eu a :idit pre om spre
nestric-ciune (ntel. 2, 23). SIntul Grigorie Sinaitul nvat:
,Cci trupul, zic cuvnttorii de Dumnezeu, a fost :idit nestriccios,
precum va si nvia, dei in stare s primeasc i stricciunea, iar suIletul
a Iost Icut neptimitor."
555
T o t a y a : >uu: u) ,, ~uuuuu. . u > - -. M- ^r n
,Trupul nestricciunii este trupul pmntesc, aIar de umori si de grosime,
preIcut n chip negrit din trup suIletesc n trup duhovnicesc, nct este si
pmntesc si ceresc, prin subtirimea nItisrii dumnezeiesti. Cci aa cum a
fost plsmuit la inceput, aa va i invia, ca s fie dup chipul Fiului Omului,
imprtindu-se in intregime de indumne:eire."
6
Observati c n veacul viitor
trupul nc va Ii ,din trn". Dac privim la trna cea striccioas a lumii
czute, suntem smeriti de gndul la aceast latur a Iirii noastre; dar cnd ne
gndim la trna nestriccioas a lumii nti-zidite, din care Dumnezeu 1-a
Icut pe Adam, ct suntem de slviti chiar numai prin mretia acesteia, partea
cea mai umil a negritei zidiri a lui Dumnezeu !
SIntul Grigorie Teologul, dnd o tlcuire simbolic a ,mbrcmintii de
piele" cu care Dumnezeu i-a mbrcat pe Adam si Eva dup clcarea poruncii,
sugereaz c si carnea trupului nostru omenesc din pre:ent este diferit de
carnea lui Adam cel intai-:idit.
,Adam este mbrcat n ,mbrcminte de piele" - poate o carne mai
groas, muritoare si potrivnic."
557
Din nou, SIntul Grigorie Sinaitul zice:
,Omul a Iost zidit nestriccios, Ir must, cum va si nvia. Dar nu
neschimbcios, nici schimbcios, avnd n voint puterea de a se schimba
sau nu. |...| Stricciunea e odrasla trupului; iar a mnca, a da aIar rm-
sitele, a se ngras si a dormi sunt nsusiri Iiresti ale Iiarelor si dobitoacelor.
Prin acestea asemnndu-ne cu dobitoacele, pentru neascultare, am czut
din bunttile noastre druite de Dumnezeu, Icndu-ne din rationali
dobitocesti, si din dumnezeiesti asemeni Iiarelor."
558

555
SI. Grigorie Sinaitul, ,Cuvinte Ielurite despre porunci" 82, n Filocalia, voi. 7, ea. cit., p. 117.
556
Ibid., 46, p. 105.
557
SI. Grigorie Teologul, Omilia 3, ,Pentru Nasterea Mntuitorului".
558
SI. Grigorie Sinaitul, ,Cuvinte Ielurite despre porunci" 8-9, op. cit., p. 93. \
296
n ce priveste starea lui Adam n Rai, SIntul Ioan Gur de Aur nvat:
,Ca un nger tria omul pe pmnt; era mbrcat cu trup, dar nu era
supus nevoilor trupesti. Ca un mprat mpodobit cu purpur si diadem, *
mbrcat n porIir, asa se desIta omul n Rai, avnd cu nlesnire totul din
belsug. |...| C numai dup clcarea poruncii a trit brbatul cu Iemeia; pn
atunci triau n Rai ca ngerii; nu erau aprinsi de poIt, nu erau luptati de alte
patimi, nu erau supusi nevoilor Iirii, ci au Iost Icuti cu totul nestricciosi si
nemuritori, c nici de mbrcminte nu aveau nevoie."
559
La Iel de limpede
vorbeste si SIntul Simeon Noul Teolog despre Adam cel nti-zidit aIlat n
Rai si despre starea sa de pe urm n veacul viitor:
,Fiindc, desi clcnd noi porunca Lui si osnditi Iiind s trim si s murim,
totusi oamenii au ajuns la atta multime, cuget-mi cti trebuie s u Iie Iost
cei ce s-au nscut de la Iacerea lumii dac nu ar Ii murit ? Si ce Iel de viat ar Ii
vietuit p:indu-se nestriccioi i nemuritori ntr-o lume nestriccioas,
adic ducnd o viat Ir pcat si Ir ntristare, Ir griji si Ir osteneal ?
Si cum s-ar Ii nltat cu timpul prin naintarea n pzi-rea poruncilor lui
Dumnezeu si prin lucrarea gndurilor celor bune spre o , slav si o
schimbare mai desvrsit, apropiindu-se de Dumnezeu si de : strlucirile
izvorte din Dumnezeire, suIletul Iiecruia Icndu-se tot mai strlucitor, iar
trupul sensibil si material preIcndu-se si preschimbn-
;
du-se ntr-unui
nematerialnic si duhovnicesc mai presus de orice simtire ? Dar si ct de mare
bucurie si veselie ne-ar Ii Icut atunci vietuirea noastr unii cu altii ? Negresit,
o bucurie negrit si de neajuns pentru gndurile noastre ! |...| Viata lor n
mijlocul Raiului |...| era o viat lipsit de osteneli si de Irmntri. Prin
urmare, Adam a fost plsmuit avand un trup nestriccios, chiar dac
materialnic i inc nu cu totul duhovnicesc. |...| |n ce priveste trupul nostru|
Apostolul spune c se seamn trup firesc (I Cor. 15, 44) si se scoal trup nu
asa cum a Iost cel al omului nti-pls-muit nainte de cdere, adic
materialnic, sensibil si schimbtor, avnd nevoie de hran sensibil, ci se
scoal trup n ntregime duhovnicesc si neschimbabil, asa cum a Iost cel al
Stpnului nostru si Dumnezeu dup nviere, adic al Celui de-al Doilea
Adam si al Celui nti-nscut din morti, cu mult deosebit de trupul lui Adam
cel nti-zidit."
560
Din experienta noastr, a propriului trup striccios, nu ne
este cu putint s ntelegem starea trupului nestriccios al lui Adam, care nu
avea nevoile Iiresti asa cum le stim, care mnca din ,tot pomul" Raiului Ir a
elimina ceva, si care nu cunostea somnul (pn cnd lucrarea direct a lui
Dumnezeu 1-a Icut s adoarm, pentru ca din coasta sa s poat Ii Icut
Eva). Cu ct mai putin suntem n stare s ntelegem nc mai naltele stri ale
trupurilor noastre n veacul viitor ! Dar stim destul din nvttura Bisericii spre
a com-
559
SI. Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere 13,4; 15, 4, op. cit., pp. 153; 172-173.
560
SI. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice i etice, e,d. cit., pp. 113-114; 116; 128.
297
bate pe cei ce cred c pot ntelege aceste taine prin cunoasterea stiintiIic si
IilosoIie. Starea lui Adam i a lumii intai-:idite a fost scoas pentru totdeauna
in afara cunoaterii tiintei de ctre bariera clcrii poruncii de ctre Adam,
care a schimbat insi firea lui Adam i a :idirii, i chiar natura cunoaterii
insi. Stiinta modern cunoaste doar ceea ce observ si ceea ce se poate
deduce in mod re:onabil din observatie; presupunerile sale despre creatia
dintru nceput nu au mai mult sau mai putin validitate dect miturile si
Iabulele vechilor pgni. Adevrata cunoatere despre Adam i lumea
in-tai-:idit - in msura in care ne este folositor s o cunoatem - e accesibil
doar in descoperirea lui Dumne:eu i in vederea dumne:eiasc a Sfintilor.
* *
Tot ceea ce am spus n scrisoarea de Iat, luat numai de la SIintii Printi, va
constitui o surpriz pentru multi crestini ortodocsi. Cei ce au citit pe unii
dintre SIintii Printi se vor mira poate cum de ,nu au mai auzit aceste lu-
cruri". Rspunsul e simplu: dac au citit pe mai multi dintre SIintii Printi, au
intalnit nvttura ortodox despre Adam si despre zidire; dar pan acum. au
interpretat textul patristic prin ochii tiintei i filosofiei moderne, devenind
orbi fat de adevrata invttur patristic. Este adevrat c nvttura despre
trupul lui Adam si Iirea material a lumii nti-zidite e nvtat cel mai clar si
mai deslusit la Printii mai trzii, cu o viat duhovniceasc Ioarte nalt,
precum SIntul Simeon Noul Teolog si SIntul Grigorie Sinaitul, iar scrierile
acestor Printi nu sunt mult citite astzi nici mcar n greceste sau n ruseste,
si cu greu se poate gsi vreuna n alte limbi. (De Iapt, unele dintre pasajele
citate de mine au Iost traduse gresit n Filocalia englezeasc.)
Am Iost Ioarte interesat citind n scrisoarea dvs. expunerea corect a n-
vtturii patristice c ,zidirea lui Dumnezeu, chiar Iirea ngereasc, n com-
paratie cu Dumnezeu a Iost ntotdeauna ceva materialnic. n comparatie cu
noi, oamenii biologici, ngerii sunt netrupesti; dar n comparatie cu Dumnezeu
sunt si ei Ipturi materialnice si trupesti". Aceast nvttur, nItisat cel
mai clar la Printii ascetici precum SIntul Macarie cel Mare si SIntul
Grigorie Sinaitul, ne ajut s ntelegem ,trupul duhovnicesc" cu care ne vom
mbrca n veacul viitor, care este oarecum din trn, pmntesc, dar Ir
must ori grosime, cum nvat SIntul Grigorie Sinaitul; si, de asemenea, ne
ajut s ntelegem acea a treia stare a trupului nostru, aceea pe care Adam cel
nti-zidit o avea nainte de clcarea poruncii. De asemenea, aceast nvttur
este esential pentru ntelegerea lucrrii Ipturilor duhovnicesti, ngeri si
demoni, chiar aici, n lumea striccioas. Marele Printe ortodox rus, Ierarhul
Ignatie Briancianinov, dedic un ntreg volum din operele sale alese (volumul
3) acestui subiect si comparrii nvtturii patristice ortodoxe cu doctrina
modern romano-catolic, asa cum se nItisa n sursele latine ale veacului al
nousprezecelea. El trage concluzia c nvttura ortodox pe aceste teme -
ngeri si diavoli, cer, Rai si iad - chiar dac ne este dat de
298
ctre SInta Traditie numai n parte, este totusi destul de exact n ceea ce
priveste partea pe care o putem cunoaste; dar nvttura romano-catolic
este extrem de nedeslusit si imprecis. Motivul acestei nedeslusiri nu e prea
greu de aIlat: din momentul cnd papalitatea a nceput s lepede nvttura
patristic, s-a lsat ptruns treptat de inIluenta cunoasterii si IilosoIiei lu-
mesti, mai nti de cea a unor IilosoIi de Ielul lui Varlaam, apoi de cea a
stiintei moderne. Prin secolul al nousprezecelea chiar, romano-catolicismul
nu mai avea o nvttur proprie asupra acestor lucruri, obisnuindu-se s pri-
measc tot ceea ce spunea ,stiinta" si IilosoIia ei.
Dar vai, crestinii ortodocsi de astzi, si nc mai mult cei educati n ,aca-
demii teologice", au urmat romano-catolicismului in aceast privint, afun-
gand la o stare de ignorant similar in ce privete invttura patristic.
Iat de ce chiar preotii ortodocsi sunt extrem de conIuzi n ce priveste nv-
ttura ortodox despre Adam si lumea nti-zidit, primind orbeste orice zice
stiinta despre aceste lucruri...
ConIuza nvttur despre Rai si zidire a romano-catolicismului - si a
ortodocsilor aIlati sub inIluenta apusean n aceast privint - are rdcini
adnci n trecutul Europei Apusene. Traditia scolastic romano-catolic,
chiar n culmea gloriei sale medievale, nvta o Ials doctrin despre om,
care, nendoielnic, a deschis calea acceptrii ulterioare a evolutionismului,
nti n Apusul apostat, iar apoi n mintile crestinilor ortodocsi ce nu-si cunosc
suIicient traditia patristic, cznd astIel sub inIluente strine. De Iapt,
nvttura lui Thomas de Aquino, spre deosebire de nvttura patristic
ortodox, n ce priveste doctrina sa despre om este pe deplin compatibil cu
ideea de evolutie pe care dvs. o aprati. n Summa Theologica, Thomas de
Aquino nvat c:
,n starea de inocent, trupul omenesc era in sine striccios, dar putea
Ii Ierit de stricciune de ctre suIlet." , ,,
Apoi:
,Zmislirea de urmasi apartine omului, din pricina trupului su stri-
ccios din fire."
6
Apoi:
,n Rai omul ar Ii Iost ca un nger prin duhovnicia mintii sale cugetului
su, totui cu o viat animal prin trup. "
562
,Trupul omului era nestri-ccios
nu din pricina vreunei luntrice vigori a nemuririi, ci din pricina unei
puteri suprafireti date de Dumne:eu sufletului, prin care acesta a Iost
Icut n stare s Iereasc trupul de toat stricciunea atta vreme ct el
nsusi rmnea supus lui Dumnezeu. .. Aceast putere de Ierire a
trupului de stricciune nu era fireasc sufletului, ci darul harului."
563
,Este deci limpede c o astIel de supunere a trupului Iat de suIlet si a
5H
Thomas de Aquino, Summa Theological, Quest. 98, 1.
562
Ibid., 1,98,2.
Ibid., ,97, 2. . .
299
puterilor inIerioare Iat de ratiune (asa cum o avea Adam n Rai) nu era
din fire, altIel ar Ii rmas si dup pcat."
564

Ultimul citat arat limpede c Thomas de Aquino nu stia c firea omului
s-a schimbat dup clcarea poruncii. Apoi:
,Nemurirea strii dinti era ntemeiat pe o putere suprafireasc din
suflet, iar nu pe vreo dispozitie proprie a trupului."
565
Att de departe este
Thomas de Aquino de adevrata ntelegere ortodox a lumii nti-zidite, nct
o ntelege, asemeni modernilor ,evolutionisti crestini", doar din punctul de
vedere al lumii czute; si astIel este silit s cread, mpotriva mrturiei
SIintilor Printi ortodocsi, c Adam dormea n chip Iiresc n Rai
566
si c
elimina materii Iecale, semn al stricciunii:
,Unii spun c n starea inocentei omul nu ar Ii mncat mai mult hran dect
avea trebuint, astIel nct nu ar mai Ii rmas nimic n plus. ns o astIel de
presupunere nu este rational, implicnd Iaptul c nu ar Ii existat materii
Iecale. Deci era nevoie de golirea surplusului, ns astIel rnduit de
Dumnezeu, nct s nu Iie necuviincioas."
567
Ct de joas este privirea celor
ce ncearc s nteleag zidirea lui Dumnezeu si Raiul, atunci cnd punctul
lor de plecare este observarea de Iiecare zi a lumii czute de astzi! Spre
deosebire de strlucita viziune a nevtm-rii omului de ctre stihii n Rai,
priviti explicatia pur mecanicist dat unor ntrebri rationaliste de ctre
Thomas de Aquino: ce se ntmpla cnd un corp tare venea n contact cu
trupul moale al lui Adam ?
,n starea inocentei, trupul omului putea Ii Ierit de a suIeri vtmare din
partea unui corp tare, n parte prin Iolosirea ratiunii, prin care putea ocoli ceea
ce era vtmtor; si n parte prin pronia dumnezeiasc, ce l Ierea n asa Iel nct
nimic vtmtor nu putea veni asupra lui pe neasteptate."
568
n sIrsit, chiar dac
nu Thomas de Aquino nsusi, alti scolastici medievali (William din Auxerre,
Alexander din Hales, Bonaventura) au nvtat chiar temeiurile conceptiei
,evolutionismului crestin" de azi asupra Iacerii omului:
, Omul nu a fost creat in har, ci harul i-afost adugat ulterior, inainte de
pcat.""
9

ntr-un cuvnt: dup nvttura ortodox, venit din vedere dumnezeiasc,
firea lui Adam n Rai era diIerit de Iirea omeneasc prezent, att n privinta
trupului, ct si a suIletului, iar aceast Iire slvit era desvrsit de harul lui
Dumnezeu; dar, dup doctrina latin, ntemeiat pe deductii rationaliste pornite
de la prezenta zidire czut, omul este in chip firesc striccios i muritor, exact
cum este acum, iar starea sa din Rai era un dar special, supraIiresc.
'" Ibid., I, 95, 1.
565
/&/., I, 97, 3.
j

!

566
ItirI.
567
Ibid, 1,97,4. ,'- - , v -
568
/WrI., I, 97, 3.
M
Cf. Ibid. 1,95, 1.
300
>.O. NVTTURA PATRISTIC DESPRE FACEREA LUMII
Am dat toate aceste citate dintr-o autoritate heterodox nu spre a pune n
discutie amnuntele vietuirii lui Adam n Rai, ci doar spre a arta ct de mult
poate Ii degradat minunata conceptie patristic despre Adam si lumea
nti-zidit cnd te apropii de ea cu ntelepciunea lumii czute. Nici tiinta i
nici logica nu ne pot spune nimic despre Rai, si totusi multi crestini ortodocsi
sunt asa de intimidati de stiinta modern si de IilosoIia ei rationalist, nct
pur si simplu se tem s citeasc cu seriozitate primele capitole din Cartea
Facerii, stiind c ,nteleptii" moderni gsesc n ele attea lucruri care sunt
,ndoielnice" sau ,conIuze" sau care trebuie ,reinterpretate", sau c poti do-
bndi reputatia de ,Iundamentalist" dac ndrznesti s citesti textul simplu,
,asa cum e scris", cum il citeau toti Sfintii Printi.
Instinctul simplului cretin ortodox este sntos atunci cand se scarbete
de ,sofisticata" prere la mod c omul se trage din maimut sau din orice
alt Iptur inIerioar, sau c (asa cum spuneti dvs.) Adam putea s Ii avut
chiar trup de maimut. Pe bun dreptate SIntul Nectarie al Pentapoliei si-a
artat ndrepttit mnie mpotriva celor ce ncearc s ,dovedeasc Iaptul
c omul este o maimut, din care se laud c se trag."
570
Iat prerea
sfinteniei ortodoxe, care stie c zidirea lumii nu este asa cum o descriu nte-
570
SI. Nectarie, teolog si IilosoI grec (1846-1920), scria: ,Cei ce tgduiesc nemurirea su-
Iletului submineaz att legea moral, ct si temeliile societtilor, pe care doresc s le vad
prbusite n ruine, spre a putea dovedi c omul este o maimut, din care se laud c se trag"
(Studiu despre nemurirea sufletului, Athena, 1901; citat n Constantin Cavamos, Modern
Greek Philosophers on the Human Soul, Institute tor Byzantine and Modem Greek Studies,
Belmont, Massachusetts, ed. a doua, 1987, p. 85.)- SI. Nectarie a citit tratatul evolutionist al lui
Lamarck, Philosophie :oolagique, si lucrarea lui Daiwin The Descent of Mau. Discutnd aceste
scrieri n cartea sa Schit despre om (Athena, 1893), SI. Nectarie scria: ,Cele dou volume ale
lucrrii Philosophie :oologique sunt destinate n ntregime sustinerii degradantei teorii
evolutioniste privitoare la om. Primul volum ncearc s dovedeasc c organismul uman a
evoluat din cel al unei maimute, ca rezultat al unor mprejurri ntmpltoare. Iar al doilea
volum caut s demonstreze c neobisnuitele realizri ale mintii umane nu sunt dect
extinderea unei puteri pe care o au animalele, deosebindu-se doar cantitativ. Pe temeiuri slabe
si prost asezate... Lamarck pretinde a dovedi c n vremurile timpurii natura producea, printr-o
miraculoas evolutie, o specie din alta, anterioar. El caut s statorniceasc un lant treptat cu
verigi succesive (necontemporane), producnd astIel n Iinal specia uman, printr-o
metamorIoz ce este exact opusul adevrului, si nu mai putin miraculoas dect preIacerile
despre care citesti n basme ! |...| Teoriile lui Darwin si nchipuie c au ajuns la solutionarea
problemei antropologice acceptnd metoda evolutiei. Aceste teorii, neavnd temeiuri solide,
n loc s rezolve problema, au Icut-o si mai enigmatic, Iiindc tgduiau validitatea
adevrului descoperit dumnezeieste, priveau omul ca Iiind n rndul animalelor irationale,
tgduiau obrsia sa duhovniceasc si i atribuiau o obrsie Ioarte joas. Esecul lor are drept
principal motiv negarea naltei sale obrsii si a Iirii sale duhovnicesti, cu totul strin de
materie si de lumea Iizic. n general, tar acceptarea adevrului dumnezeieste descoperit,
omul va rmne o problem insolubil. Acceptarea lui este temelia solid si sigur pe care
trebuie s se ntemeieze oricine cerceteaz omul. De-aici trebuie nceput spre a putea rezolva
corect Ieluritele prti ale problemei si a aIla adevrul cu mijloacele adevratei stiinte" (citat
n C. Cavarnos, Biological Evolulionism, Institute Ior Byzantine and Modem Greek Studies,
Belmont, Mass.. 1997,pp. 63-65.) (n. ed.)
301

leptii moderni cu IilosoIia lor desart, ci asa cum a descoperit-o Dumnezeu
lui Moisi ,nu n ghicitur", si asa cum au vzut-o SIintii Printi n vedenie.
Firea omului e diferit de firea maimutelor, i niciodat nu a fost amestecat
cu ea. Dac Dumnezeu, pentru smerirea noastr, ar Ii dorit s Iac un astIel
de amestec, atunci Sfintii Printi, ce au v:ut insi ,alctuirea celor v:ute "
in vedere dumne:eiasc, ar fi tiut acest lucru.
CT OARE VOR MAI RMNE CRESTINII ORTODOCSI N ROBIA
ACESTEI DESARTE FILOSOFII APUSENE? S-au spus multe despre
,robia apusean" a teologiei ortodoxe n ultimele veacuri; cnd oare ne vom da
seama c exist o mai cumplit ,robie apusean", n care se gseste Iiecare
crestin ortodox de astzi, prizonier neajutorat al ,spiritului vremurilor", cea a
predominantului curent al IilosoIiei lumesti, pe care o sorbim n nsusi aerul pe
care-1 respirm ntr-o societate apostat, urtoare de Dumnezeu ? Crestinul
ortodox care nu lupt constient mpotriva desartei IilosoIii a vremii acesteia, nu
face decat s o primeasc in sine, Iiind mpcat cu ea Iiindc propria ntelegere
a Ortodoxiei este distorsionat, nemaiurmnd dreptarul patristic.
Oamenii soIisticati, cu ntelepciune lumeasc, rd de cei ce numesc evo-
lutia o ,erezie". E adevrat, strict vorbind, evolutia nu e o erezie; dar nici
hinduismul, strict vorbind, nu este o erezie: dar, asemeni hinduismului (cu
care este, ntr-adevr, nrudit, si care probabil c i-a inIluentat dezvoltarea),
evolutionismul este o ideologie proIund strin nvtturii crestinismului
ortodox, cuIundnd pe om n asa de multe doctrine si atitudini gresite, nct ar
Ii nespus mai bine dac ar Ii pur si simplu o erezie, putnd Ii astIel identiIicat
si combtut cu usurint. Evolutionismul este strns legat de ntreaga
mentalitate apostat a putredului ,crestinism" al Apusului; ea este vehicolul
,noii spiritualitti" si al ,noului crestinism" n care diavolul se strduieste
acum s scuIunde pe ultimii crestini adevrati. Ea oIer o explicatie alternativ
a creatiei Iat de cea a SIintilor Printi; sub inIluenta ei, cretinul ortodox
afunge s citeasc Sfintele Scripturi fr s le inteleag, ,ajustnd" textul spre
a se potrivi preconceputei sale IilosoIii a naturii. Acceptarea ei nu poate duce
dect la acceptarea unei explicatii alternative si pentru alte prti ale
descoperirii dumnezeiesti, la ,ajustarea" automat a celorlalte texte
scripturale si patristice, spre a se potrivi cu ,ntelepciunea" modern.
Eu cred c, in ce privete iubirea dumneavoastr fat de :idirea lui Dum-
ne:eu, aa cum o descrieti in scrisoare, sunteti un ortodox, dar de ce simtiti c
trebuie s stricati acest simtmnt cu ntelepciunea modern si s ndrepttiti
aceast nou ideologie att de strin Ortodoxiei ? Ati scris att de misctor
,impotriva mincinoasei uniri", ct am dori s deveniti acum un tot asa de
mare rvnitor ,impotriva mincinoasei uniri", spunnd crestinilor ortodocsi
vorbitori de greac, care au primit noua doctrin mult prea necritic, c singura
noastr intelepciune vine de la Sfintii Printi si ca tot ce o contrazice este doar
minciun, chiar dac se numeste pe sine ,stiint".
302
V cer iertare dac ceva din cele spuse de mine v pare a Ii prea aspru; am
ncercat doar s spun adevrul asa cum l vd la SIintii Printi. Dac am
svrsit unele greseli n citarea SIintilor Printi, v rog s le ndreptati, dar s
nu lsati ca vreo mic greseal s v abat de la ceea ce am ncercat s spun.
Sunt multe alte lucruri pe care as Ii putut s vi le spun, dar voi astepta rspunsul
dvs. nainte de a o Iace. Mai presus de orice, doresc din inim ca amndoi s
putem vedea adevrata invttur patristic pe aceast tem, att de
nsemnat pentru ntreaga noastr conceptie ortodox despre lume. V rog s
m pomeniti n rugciunile dumneavoastr, mpreun cu toat Frtia noastr.
Cu dragoste intru Hristos, Mantuitorul nostru,
monahul Serafim.
PARTEA A IV-A
/A
intrebri i rspunsuri
NTREBRI Si RSPUNSURI io-.l. n t - a . iv)
in cursul despre Cartea Facerii
(9 i 92f
7
r
'
. Jarsta pmantului
STUDENT: Dup cronologia biblic, pmntul are cam 7500 de ani ve-
chime; dar dup evolutionisti, si chiar dup istoria predat n licee, pmntul
are miliarde de ani vechime. Cum explicati acest lucru ?
Printele SERAFIM: Avem cteva crti pe aceast tem, pe care vi le voi
arta. Exist destui oameni care, n ultimii zece sau douzeci de ani, au nceput
s contraatace pe cei ce sunt extrem de siguri de aceast teorie. Exist un grup
n San Diego numit Institutul de cercetri creationiste si un altul n Mi-chigan,
numit Societatea pentru cercetarea creatiei. Ei au dat la iveal cteva crti de
stiint care examineaz problema: pe ce temei Iac oamenii aceste prezumtii
despre milioanele si miliardele de ani ? Se dovedeste c teoria contine mult
mai multe ipoteze dect Iapte.
Exist o carte scris de un evolutionist, intitulat Cum s-a alctuit scala
timpului preistoric (The Growth of a Prehistoric Time Scale), n care autorul
(William B.N. Berry) admite c pentru a interpreta milioanele si miliardele de
ani trebuie presupus c Iiintele Iosilizate din nivelurile inIerioare de roci sunt
strmosii evolutivi ai celor din nivelurile superioare. Dar se ntmpl adeseori
ca aceste straturi s Iie n ordine gresit dup teoria evolutionist: straturile cu
organisme mai primitive se aIl n partea de sus.
Prin urmare, este la Iel ca n vremea lui Copernic. Pe-atunci exista inter-
pretarea ptolemeic a miscrii corpurilor ceresti, potrivit creia soarele, pla-
netele si stelele se nvrteau toate n jurul pmntului. S-a pus ntrebarea: de
ce oare planetele nu corespund cu stelele ? Unii antici ziceau c aceasta se
datoreaz Iaptului c se aIl n sIere diIerite. Adic stelele sunt mai ndeprtate
iar planetele mai apropiate; deci planetele par a se deplasa mai iute. Dar atunci
de ce uneori planetele merg nainte iar alteori napoi ? Pentru explicarea
miscrii lor astronomii ptolemeici trebuiau s spun c ele se rotesc Iiecare n
jurul alteia, ntr-o miscare Ioarte complex de cicluri si epicicluri, oscilnd n
jurul pmntului. Unele merg napoi, altele alctuiesc ciIra opt.
571
Aceste sedinte de ntrebri si rspunsuri au Iost transcrise de pe casete cu nregistrrile con-
vorbirilor cu Printele SeraIim. Titlurile sectiunilor au Iost adugate de ctre editor, (n. ed.)
307
Urmrirea miscrilor planetelor dup modelul ptolemeic devenise att de
complicat, nct lui Copernic i-a venit ideea c poate toate acestea sunt gre-
site - poate c pmntul si planetele se miscau n jurul soarelui. A nceput s
Iac socoteli pornind de la aceast idee, iar teoria lui s-a dovedit mult mai
simpl. Pn la urm am ajuns s acceptm c teoria lui era cea adevrat.
Asemeni astronomilor ptolemeici, evolutionistii ce studiaz straturile care
contin Iosile descoper adesea c ele sunt cu susul n jos, n ordinea gresit,
sau prea apropiate ntre ele conIorm ideilor evolutioniste. Ei numesc aceste
lucruri ,disconIormitti", ,paraconIormitti" sau ,pseudo-conIormitti". Ei
trebuie s gseasc justiIicri pentru Iaptul c totul este n ordinea gresit.
Dac i ntrebi de unde stiu care e ordinea corect, vor admite c singurul
motiv dup care cunosc ordinea corect este Iaptul c stiu c evolutia e ade-
vrat.
572
Vedeti, este ceva necurat la mijloc. Ar trebui s dovedeasc teoria, iar
pentru a dovedi teoria trebuie s porneasc de la ea. Deci nu este ceva att de
concret pe ct se spune.
Creationistii stiintiIici, cum si spun ei nsisi, au cteva crti interesante
despre dovezile vechimii pmntului.
573
Depinde doar de Ielul dovezilor de
care te servesti. Este o ceva Ioarte ipotetic. Nu este nici pe departe la Iel de
clar precum Cartea Facerii. , , , ,, . . . ,, .,,. ,-
; ,/ 2. Datarea cu Carbon 4
r
,
;

u
, . v.
;y
,
il t
,
STUDENT: Ce ne puteti spune despre sistemul de datare cu Carbon 14 ?
Printele SERAFIM: Datarea cu carbon se Ioloseste doar pentru substante
organice. Perioada de njumttire al Carbonului 14 este de 5700 de ani, deci
e limpede c aceast metod nu poate merge prea departe n urm. Unii cred c
se poate ajunge cu ea pn la 20 000 de ani sau mai mult, dar aceasta ar implica
att de multe presupuneri, nct nu poate Ii precis. Chiar aprtorii ei spun c
te poti ncrede n ea cam pn la 3000 de ani n urm, dar, dac se merge mai
departe, devine din ce n ce mai putin demn de ncredere. Sistemul se
bazeaz pe un ntreg set de presupozitii.
574

572
Vezi W.B.N. Berry, Growth of a Prehistoric Time Scale, ed. cit., p. 42. (n. ed.)
573
Principalele crti la care Icea reIerint Printele SeraIim sunt Potopul din Cartea Facerii
(1961) si Creationismul tiintific (1974), ambele de Dr. Henry Morris, (n. ed.)
574
Robert Lee, redactor seI adjunct la revista Ant hropologi cal Journal of Canada, scrie
despre incertitudinea datrii cu radiocarbon: ,Problemele metodei de datare cu radiocarbon
sunt incontestabil adnci si serioase. n ciuda celor 35 de ani de perIectionare tehnologic si
unei mai bune nt elegeri, principiile ce stau la baza metodei au Iost puternic puse la n
doial... Cont inuarea Iolosirii met odei depinde de un demers de tipul ndreptrii pe par
curs, permitnd aici o contaminare, dincolo o Iractionare si ajustare ori de cte ori este
posibil. AstIel c nu e de mirare c cel putin jumtate din datri sunt respinse. E de mirare
Iaptul c cealalt jumtate ajunge s Iie acceptat. |...| IndiIerent ct de util este, totusi
metoda radiocarbonului nu este capabil s oIere rezultate precise si demne de ncredere.
Exist mari discrepante, cronologia e neuniIorm si relativ, iar datele acceptat e sunt de
308
MCU-f.:!. uuuu! NTREBRI $I RSPUNSURI
ConIorm specialistilor, cel mai de ncredere sistem de datare nu este
ra-diocarbonul, ci datarea dup inelele de crestere a copacilor
|dendrocronolo-gie|. Recent s-au putut testa o ntreag serie de lucruri,
comparndu-se datele sistemului radiocarbon cu datele oIerite de cercurile
copacilor, si s-a descoperit c metoda datrii cu radiocarbon se abtea mult
mai mult dect se credea. Calculele dup inelele copacilor aveau tendinta s
dea vrste mai mari cu cteva secole dect cele cu radiocarbon. Alte metode
radiometrice se Iolosesc pentru a obtine vrste de milioane si miliarde de ani:
metoda po-tasiu-argon etc. Si aceste metode se bazeaz pe tot Ielul de idei
preconcepute; trebuie s accepti acele idei preconcepute nainte ca sistemul s
,Iunctioneze".
575
Toate pornesc de la presupunerea c nu a existat vreo
contaminare de-a lungul secolelor ntre un element si cellalt, si c nici unul
dintre elementele Iinale |componentele ,Iiice"| nu a Iost prezent la nceput.
Evolutio-nistii nu stiu aceste lucruri; ei presupun c totul era uniIorm, de la
zero pn la ceea ce cunoastem acum. Dac lucrul acesta e adevrat, iar rata
schimbrii a Iost uniIorm, atunci putem calcula vrsta Iosilelor oarecum
precis; dar dac nu e adevrat, ntregul sistem poate Ii Ioarte departe de
realitate. Au existat greseli notorii. Oamenii au Icut teste radiometrice asupra
unor roci care se Iormaser de putin timp, si au ajuns la vrste de pn la trei
miliarde de ani.
3. Straturile geologice
STUDENT: Ce ne puteti spune despre diIeritele straturi, precum cele din
Marele Canion, despre care se presupune c s-au depus cu o anume
periodicitate ?
Printele SERAFIM: Exist o vast problematic stiintiIic legat de
straturi. Straturile nu au etichete care s spun: ,Eu am cinci milioane de ani
vechime; eu am zece milioane de ani vechime". Exist o carte excelent pe
aceast tem, Potopul din Cartea Facerii (The Genesis Flood) de Henry
Morris, n care el interpreteaz straturile n termenii unei singure catastroIe,
adic Potopul lui Noe. Prezentarea este stiintiIic. O puteti cerceta si puteti
vedea dac are sau nu dreptate.
576

Cred c ar trebui ca mai multi oameni s priveasc ambele Iete ale medaliei
si s vad care model are mai mult sens. n Ioarte multe privinte modelul
obicei datele selectate" (,Radiocarbon, Ages in Error", n Anthropological Journal of
Canada, voi. 19, nr. 3, 1981, pp. 9; 29). (n. ed.)
575
Datarea cu radiocarbon de bazeaz pe un alt set de presupuneri dect celelalte metode.
Pentru o scurt trecere n revist a acelor presupuneri vezi Henry M. Morris, Scientific
Crea-tionism, op. cit., pp. 140-49; 162-67. (n. ed.)
57(1
Despre Marele Canion se discut n aceast carte la pp. 151-152. Vezi si cartea mai recent
Grand Canion. Monument to Catastrophe, Institute Ior Creation Research, Santee, CaliIornia,
1994, editat de geologul Steven A. Austin. (n. ed.)
309
evolutionist are lipsuri n ceea ce priveste straturile; de Iapt, chiar
evolutio-nistii nsisi ti-ar spune, probabil, acelasi lucru. ntrebarea este: oare
cellalt model este mai corect ?
Cnd se ajunge la ceva de Ielul straturilor, este vorba, desigur, de o pro-
blem stiintiIic. Depunerea straturilor este, evident, un proces stiintiIic ce a
avut loc in timp.
77
Prin urmare, este altceva dect cele Sase Zile ale Facerii -
este vorba despre ceea ce a avut loc dup cel e Sase Zile. Este un lucru supus
dezbaterii stiintiIice.
V- u- . : u ; - 'ii 'ii
4. O chestiune de modele
Printele SERAFIM: Savantii dispun de ceea ce se cheam modele. Ieri
am vorbit de modelul ptolemeic - n care pmntul e centrul universului, iar
toate stelele si planetele se nvrt n jurul pmntului. ntruct, dup cum se
poate observa, planetele se misc n jurul pmntului cu viteze diIerite de
ale stelelor, trebuia ca astronomii ptolemeici s aib teorii despre Ielul cum
mergeau napoi si nainte, Iormau ciIra opt etc. Cum puteti vedea chiar
acum, n ultimele sase luni sau cam asa, Saturn si Jupiter au Iost pe cer m-
preun. Dac le-ati Ii observat, ati Ii putut vedea cum la nceput una mergea
nainte, apoi amndou au mers napoi, apoi Saturn a devenit mai palid iar
Jupiter mai strlucitoare. Dup modelul copernican se poate explica de ce se
ntmpl asa, Iiindc ele sunt n Iaze diIerite n orbitele pe care se rotesc n
jurul soarelui. Din punctul nostru de vedere ele par a se apropia, cnd de Iapt
ele nu Iac dect s se roteasc n jurul soarelui. Un alt exemplu e Venus.
Chiar acum Venus a devenit nc o dat luceaIr de sear n jos, la orizont.
577
Una dintre cele mai interesante cercetri n domeniu a Iost Icut de geologul Irancez Guy
Berthault, nti la Institute de Mechanique des Fluides din Marsilia, iar apoi la laboratorul
hidraulic de la Colorado University's Engineering Research Center. ,ncepnd din 1985",
scrie Richard Milton, ,Berthault a realizat o serie de experimente de laborator ce cuprindeau
vrsarea unor sedimente n niste recipiente mari cu ap n miscare, pentru a studia structura
intern a straturilor si Ielul cum are loc stratiIicarea... Berthault a descoperit c... sedimentele
se asezau la Iund aproape imediat, dai- particulele Iine erau separate de particulele mai mari
de curentul apei, dnd impresia de straturi... Rezultatele au Iost publicate de ctre Academia
Francez de Stiinte n 1986 si 1988 si au Iost prezentate la Congresul national al sedimento-
logilor de la Brest n 1991... Lucrrile de laborator nu au Iost Icute izolat, ci au Iost supli
mentate cu observatii pe teren ale unor dezastre naturale precum inundatia de la Bijou Creek,
Colorado, din 1965, Iormatiile sedimentare ce au urmat eruptiei de la Mount St. Helens din
1980, ca si Iorajele marine Icute de vasul Glomar Challenger n 1975... Dup Berthault,
Experimentele contrazic ideea lentei construiri a unui strat dup altul. Scala temporal se
reduce de la sute de milioane de ani la una sau dou catastroIe ce produc aproape instantaneu
stratiIicri |Berthault, Compte-Rendus Academie des Science II, 3 decembrie 1986, 16
Iebruarie 1988|. Aceste cuvinte aparent inocente vestesc moartea ideii c existenta miilor de
metri de sedimente este n sine o dovad n Iavoarea unei vrste mari a pmntului" (Milton,
Shattering the Myths of Darwinism, ed. cit., pp. 77-78). (n. ed.) ` .u .,:-. . ,
310
juuu n,ir. NTREBRI $I RSPUNSURI ' , u.
Acum cteva luni era luceaIr de dimineat - Iiind deja acolo n zori nainte de
rsritul soarelui.
Modelul ptolemeic a Iost dovedit deIicitar Iiindc nu explica Iaptele la Iel
de bine ca modelul copernican. Coperaic a spus c, dac interpretm pmntul
si celelalte planete ca rotindu-se n jurul soarelui, atunci toate miscrile capt
sens; adic sunt Ioarte usor de explicat matematic. Pn la urm acest lucru a
Iost acceptat. Astzi, calculnd conIorm modelului copernican, putem trimite
nave spatiale pn aproape de Saturn Ir s gresim; de Iapt este chiar ceva ui-
mitor de precis. Pare deci evident c toate planetele se nvrt n jurul soarelui,
chiar dac, dup observatiile noastre, soarele se roteste n jurul pmntului.
Prin urmare, este Ioarte important ce model adoptm. In cursul de Iat
vom studia modelul patristic despre cele Sase Zile ale Facerii.
;
u, u .,,
5. Originea corpurilor cereti (cosmogonia patristic)
Printele SERAFIM: Relatarea Crtii Facerii despre Ziua a Patra a Facerii
este greu de adaptat ideilor obisnuite despre univers, Iiindc Scriptura si
SIintii Printi aIirm cu certitudine c soarele a Iost creat n acea Zi, dup ce
pmntul, plantele si copacii existau deja. Mai mult, Printii spun c soarele,
luna si stelele (ca si toate gurile negre si tot ce se mai aIl n spatiu) au Iost
create n Ziua a Patra ntr-o clipit. Dumnezeu a Icut un semn cu mna si
toate au luat Iiint, la distante de triliarde de mile. Binenteles c Dumnezeu
este mai mare dect universul, deci de ce nu ar Ii Iost n stare s Iac acest
lucru ? Pentru el nu e deloc greu.
Aceasta d o cu totul alt perspectiv asupra lumii. E o ntreag cosmo-
gonie - explicarea nceputului lucrurilor.
Cosmogonia evolutionist modern, popularizat de oameni precum Cari
Sagan, sustine c a existat un punct care a avut un ,big-bang", iar apoi totul s-a
dezvoltat din el Ir nici un Dumnezeu.
578
Dac crezi acest lucru, este Iiresc s
crezi c cel mai mare corp, soarele, a aprut primul, iar apoi a Icut s apar
cumva pmntul. Sunt tot Ielul de teorii despre cum a Icut acest lucru. Unii
cred c soarele s-a Iormat dintr-un nor de gaze si praI, iar cldura sa a Icut ca
gazul s Iie eliminat, rmnnd numai praIul, care s-a conden-
578
Omul recunoscut a Ii ,printele" cosmogoniei Big-Bang-ului a Iost Abatele George Le-
niatre (1894-1966), un preot iezuit. ntr-o zi a anului 1931, pe cnd citea un articol despre
originea si sIrsitul lumii, i-a venit ideea c universul a explodat si apoi a evoluat dintr-un
,atom primordial". Contemporan cu colegul su iezuit Teilhard de Chardin, el a ncercat s
Iac pentru astronomie ceea ce Teilhard Icuse pentru biologie: s creeze o sintez a cresti
nismului cu conceptia evolutionist a stiintei modeme. Desigur c ,atomul primordial" este
echivalentul cosmogonic al ,supei primordiale" a lui Darwin (din care se presupune c a
aprut si a evoluat viata). ,Ideea de evolutie", scria Lematre, ,a jucat un rol important n
dezvoltarea astroIizicii... Evolutia lumii poate Ii asemuit cu un spectacol de artiIicii ce
tocmai s-a ncheiat" (C.G. Lematre, The Primeval Atom, D. Van Nostrand Company, New
York, 1950, pp. 87, 78). (n. ed.) n n. .
:
,.
:
, . ,, ,.,:
:

311
sat si s-a rcit, Iormnd planetele. Altii cred c soarele s-a ciocnit partial cu o
stea cltoare, Icnd gazele s Iie smulse de pe supraIata solar, gaze care mai
trziu s-au transIormat n planete. DiIeritele teorii sunt n ntregime speculatii,
Iiindc nimeni nu a Iost acolo n acele momente, iar astIel de lucruri nu mai au
loc n prezent. Poate ca ele sunt n concordant cu ceea ce credem noi c
trebuie s Iie adevrat, ntruct ni se pare c toate corpurile mai mari trebuie
s Iie anterioare celor mai mici. Dar dup Cartea Facerii si dup SIintii
Printi, pmntul - acest mruntis nensemnat, aceast pictur din univers - a
Iost primul, iar grozavul soare a aprut dup el.
Astzi IilosoIilor atei le place s spun c dimensiunea relativ a pmn-
tului dovedeste c omul e doar o pictur pierdut n univers. Ei spun: ,P-
mntul este att de mic, iar universul att de mare - deci evident universul e
mai nsemnat dect omul, iar Dumnezeu nu a Icut totul pentru om". Dar
dac gndesti n termenii celor spuse de Printi - c soarele a Iost Icut dup ce
pmntul exista deja - atunci este limpede c totul a Iost Icut pentru om.
STUDENT: n galaxia noastr exist multi alti sori. Spun ceva SIintii
Printi despre acesti sori ?
Printele SERAFIM: Nu, Iiindc ei cunosteau mai putin despre alctuirea
universului dect stim noi acum. Pur si simplu nu exist practic vreun motiv s
vorbim prea mult despre ei, n aIar de a spune c ei se aIl acolo si c i-a Icut
Dumnezeu. Singurul loc unde stim c locuieste omul este numai acesta.
STUDENT: Exist vreo contradictie ntre ntelegerea ortodox a Iacerii
lumii si Iaptul c exist mai mult dect un soare ?
Printele SERAFIM: Nu, Iiindc pentru noi exist un singur soare.
STUDENT: Ceilalti sori sunt stele.
Printele SERAFIM: Da. Pentru noi nu sunt sori. Soarele e un lucru deo-
sebit, centrul vietii noastre, care ne d lumin si cldur, pe lng care crestem
si Ir de care nu putem tri. Celelalte stele nu sunt pentru noi centrale, ca
aceasta. Dac ar exista alti sori, cu alte pmnturi, lucrurile s-ar complica. Dar
nu avem nici o dovad c ceva de Ielul acesta ar Ii adevrat.
Scripturile si Printii privesc ntotdeauna lucrurile asa cum se vd de pe
pmnt. Nu te poti plasa ntr-un loc ipotetic, n vreo alt galaxie, ca s te uiti
napoi spre pmnt.
S79
Acesta e un mod cu totul abstract de a privi lucrurile,
Iiindc noi nu ne aIlm acolo, ci aici. Nou ni s-a spus ceea ce avem nevoie s
stim spre a ne mntui suIletele, nespunndu-ni-se nici mcar un singur lucru
despre acesti alti sori, planete etc. Dac ne-ar Ii Iost de Iolos s le stim,
Dumnezeu ni le-ar Ii spus.
Este totusi un lucru interesant: toate datele sondelor spatiale trimise ctre
alte planete pn acum parc ne-ar da indicatii deliberate spre a ne arta c
pmntul este locul vietii. Alte locuri sunt corpuri moarte.
579
Asa cum Iac scriitorii de literatur science-Iiction. Discutarea science-Iiction-ului de ctre P-
rintele SeraIim se gseste n cartea sa Ortodoxia i religia viitorului, cap. 6, sectiunea 1. (n. ed.)
312
SOJf*
NTREBRI SI RSPUNSURI
STUDENT: Ce prere aveti despre speculatiile privitoare la Iiintele de pe
alte planete ?
Printele SERAFIM: Oamenii care caut Iiinte de pe alte planete intr n
legtur cu o ntreag IilosoIie ocult a vietii care vorbeste despre existenta
unor Iiinte superioare ce vin s ne salveze si s ne dea ajutor; nu trebuie dect
s ne prosternm n Iata lor si ei ne vor da toate puterile de care avem nevoie.
n Iapt, toate miturile despre Iiinte de pe alte planete corespund cu ceea ce
stim despre diavoli si despre Ielul cum ei lucreaz. Dac ncepem s speculm
despre aceste Iiinte si ne lsm cuprinsi de idei despre rase superioare de
extraterestri - totul duce ctre diavoli. n aIar de ngeri, singurul Iel de Iiinte
inteligente despre care stim sunt diavolii.
6. Creationitii tiintifici
Printele SERAFIM: Exist o multime de scrieri n prezent privitoare la
problema creatiei si evolutiei, problem ce a devenit vital mai ales n ultimii
zece sau douzeci de ani.
Recent a aprut un articol Ioarte prtinitor n revista Time, unde erau luati n
rs cei ce sunt mpotriva evolutiei, prezentati ca niste Iraieri - imbecili ce se
ntorc la vremurile de dinaintea Procesului Maimutelor al lui Scopes, si asa
mai departe.
580
Dar citirea scrierilor unora dintre creationisti este ceva Ioarte
interesant. Exist un grup n San Diego, numit Institutul de cercetri
creationiste, care a scos cteva crti Ioarte interesante. Una dintre ele se nu-
meste Creatia. realittile vietii, abordnd cteva dintre problemele stiintiIice;
o alta este despre Iosile: Evolutie ? Fosilele spun nu ' Exist o carte excelent
cu titlul Creationism tiintific, destinat a Ii manual pentru licee. Mai exist o
carte bun si serioas despre dinozauri, deloc greoaie. Ea nu pomeneste nimic
despre evolutie, ci doar spune povestea dinozaurilor. Este o carte pentru
oameni ce vor s citeasc Ir s li se bage pe gt tot Ielul de ipoteze
stiintiIice.
Grupul de care am pomenit este Ioarte bun, cci nu ncearc s se ocupe de
Biblie. Ei stiu c nu pot ptrunde n scolile publice dac Iac acest lucru, astIel
c scot crti (precum Creationismul tiintific) ce prezint materialul dintr-un
punct de vedere pur stiintiIic. Si nu l prezint doar ca niste anti-evolutionisti,
ci prezint dou modele. Asa cum v-am vorbit despre modelul copernican Iat
n Iat cu cel ptolemeic, ei prezint modelul creationist Iat n Iat cu cel
evolutionist, apoi pun ntrebarea: care model explic mai bine Iaptele ? Cartea
Creationismul tiintific d o serie de Iapte, apoi d explicatia conIorm
modelului creationist si conIorm celui evolutionist. Ei cred c
580
,Darwin din nou pe banca acuzatilor - Creationistii stiintiIici atac teoria evolutiei", n rev.
Time, 16 martie 1981, pp. 80-82. Articolul se ncheia cu un citat din Theodosius Dobz-hansky:
,Nimic nu are sens n biologie, dect numai n lumina evolutiei." (n. ed.)
313
modelul creationist are mai mult sens, cci evolutionistii sunt obligati s
alctuiasc tot Ielul de ,cicluri" si ,epicicluri" spre a explica tot Ielul de
lucruri stnjenitoare.
n 1960, celebrul Iilm Procesul maimutelor, despre procesul lui Scopes
din 1925, a inIluentat puternic Ielul cum privea publicul larg dezbaterea cre-
atie/evolutie. Filmul l nItisa pe Iaimosul avocat ateu Clarence Darrow ca
pe un mare erou, ntruct apra stiinta, progresul, viitorul omenirii s.a.m.d.
Dar lucrurile nu stteau chiar asa.
581
Dar dup aparitia Iilmului multi oameni ce
stteau la ndoial n privinta evolutiei s-au cam speriat, Iiindc nu voiau s Iie
acuzati c sunt mpotriva progresului si a stiintei.
Cu toate acestea, n ultimii douzeci de ani s-au scris cteva tratate stiin-
tiIice Ioarte interesante pe aceast tem, punnd n discutie numeroasel e
,dovezi" ndoielnice asupra evolutiei, dovezi ce sunt prezentate n manualele
scolare ca adevr si Iapt real, dar, cnd le examinezi mai ndeaproape,
descoperi c nu sunt realitti de Iapt. De pild, ei pun n discutie asa numitul
Iapt c embrionul uman recapituleaz mostenirea sa evolutiv, c pe gt
exist Iante branhiale etc. Dar dac citesti orice manual evolutionist de azi
despre embriologie, vei aIla c acesta este un mit. ,Fantele branhiale" nu au
nimic de-a Iace cu evolutia sau cu recapitularea; pur si simplu asa se dezvolt
embrionul. De Iapt, dezvoltarea creierului, nervilor, inimii etc. nuntrul
embrionului contrazice total modul cum ar trebui s aib loc dac ar trebui s
Iie recapitularea mostenirii evolutioniste.
Exist o multime de lucruri despre evolutionism care, chiar dac nu doresti
s crezi din start una sau alta dintre preri, te Iac s te opresti, s-ti pui ntrebri
si s chibzuiesti mai mult asupra probelor pro si contra. La Iel se ntmpl si cu
sistemul datrii radiometrice si cu interpretarea evolutio-nist-uniIormist a
straturilor geologice. Exist o carte excelent a proIesorului de geologie
Henry Morris, numit Potopul din Cartea Facerii, ce ncearc s interpreteze
straturile, vrsta ghetii etc. n termenii Potopului lui Noe. Cartea prezint
dovezi si este alctuit Ioarte stiintiIic. Poti s o citesti si s Ii sau nu de acord
cu ea, dar este prezentat la nivel stiintiIic.
Institutul scoate lunar un buletin de inIormatii numit Acts and Facts, pre-
zentnd lucrrile lor, si n Iiecare numr exist o mic completare ce trateaz
un aspect al evolutiei sau creatiei. Au avut numeroase dezbateri publice n
cursul ultimilor cinci ani n universitti, care s-au bucurat de o bun participare;
uneori au venit mii de studenti. Savantii creationisti sunt Ioarte bine pregtiti -
au citit tot ce s-a scris recent - pe cnd savantii evolutionisti sunt adesea
581
n realitate, acest Iilm (bazat pe piesa scris de Jerome Lawrence si Robert E. Lee) era o
redare Ioarte departe de realitate a procesului si evenimentelor din jurul lui. In viata real
procesul lui Scopes nu a Iost o actiune penal serioas, ci o nscenare juridic Iolosit ca test de
ctre A.C.L.U. John T. Scopes a Iost un aprtor voluntar, care nu a riscat nicidecum s ajung
la nchisoare. Vezi Phillip E. Johnson, Defeating Darwinism by Opening Minds, e.d. cit.,
pp. 24-32.
314
v :W;, , ;tr , NTREBRI SI RSPUNSURI AT
1
* V.'
asa de ncreztori n ei nsisi, nct nu prea sunt la curent cu ultimele evenimente.
AstIel c n ultimul numr al revistei Science, care e Ioarte evolutionis-. t, unul
dintre articole spune c s-a ajuns ntr-o situatie asa de proast n prezent -
savantii evolutionisti sunt asa de prost pregtiti si predau studentilor asa de
precar - nct nu ai dect s aduci un savant creationist cu trei sau patru Iapte
din ultimii cinci ani, si-i va reduce la tcere pe evolutionisti. AstIel c
evolutionistii au nceput s se trezeasc si s-si spun c si-au neglijat datoria de
a-si creste odraslele n spiritul cuvenit. Acum ncearc s-i educe mai bine, spre a
se ntoarce la principiile originare ale evolutiei.
- 7. Diferite idei evolutioniste
Printele SERAFIM: Exist o doz att de mare interpretare personal
cuprins n teoria evolutionist, nct, dac ceri evolutionistilor s-ti explice
cum are loc evolutia, nu se pot pune de acord asupra unui singur rspuns. Ei
obisnuiau s spun c evolutia are loc prin selectie natural cuplat cu
mutatiile: mici schimbri care, dup un numr de generatii, duc n Iinal la un
nou Iel de creatur. Dar se ntmpl c mutatiile sunt, n general, asa de
duntoare, nct nu se poate explica nici un Iel de progres prin mutatii.
Chiar n prezent se discut aprins dac nu ar trebui eliminat complet
gradualismul darwinist si s se adopte o alt teorie. Ultima idee la care au
revenit - o idee lansat n urm cu patruzeci de ani - se numeste teoria
,monstrului dttor de sperant". Proemi nentul genetician Richard
Goldschmidt |de la Berkeley University oI CaliIornia| a lansat aceast idee
Iiindc a vzut c cumularea selectiei naturale cu mutatia nu poate produce
structuri complexe.
582
De pild, nu poti explica ochiul printr-o serie de
schimbri treptate, cci Iie ai ochi, Iie nu ai. Organismul care ar dobndi
dintr-o dat retina sau alt parte a ochiului nu ar avea la ce s o Ioloseasc.
Trebuie s se mperecheze cu o creatur cu aceleasi caracteristici, iar apoi
caracteristica trebuie s se pstreze pn ce se dezvolt ntr-o Iorm
superioar, ca n Iinal s se dezvolte ochiul ntreg. Pur si simplu acest lucru nu
se poate ntmpla; nu are nici un sens. Ochiul trebuie s apar dintr-o dat
intregi Prin urmare, Goldschmidt a sugerat c evolutia are loc n salturi -
mutatii pe scar larg ce duc la un ,monstru dttor de sperant" care este n
stare s supravietuiasc si s se reproduc.
582
Teoria a Iost respins la nceput de darwinisti, n 1940, cnd a Iost propus pentru prima
dat de Goldschmidt, dar a Iost reabilitat n 1980 de evolutionistul Stephen Jay Gould de la
Harvard, n cunoscutul su articol ,Rentoarcerea monstrului dttor de sperant", (n. ed.)
583
n cartea sa The Blind Watchmaker (Ceasornicarul orb) (1985), apologistul neodarwinist
Richard Dawkins a ncercat s explice evolutia ochiului. Argumentele lui Dawkins au Iost
respinse cu probe de ctre biochimistul Michael Behe n Iecunda sa carte Darwins Black
Box (Cutia neagr a lui Darwin) (1996), ed. cit., pp. 15-22; 36-39. Phillip Johnson comen
teaz: ,A trece de la Dawkins la Behe este ca si cum ai trece din biblioteca copiilor n labo
rator" (Johnson, Obfections Sustained, ed. cit., p. 54). (n. ed.)
315
Goldschmidt a invocat aceast teorie spre a explica originea psrilor.
Aripa unei psri e un lucru extraordinar. Dac o reptil are doar un os ce i
iese din spate, ea nu va Ii prea bine adaptat supravietuirii. Ea trebuie s aib
dou aripi ntregi care Iunctioneaz, si trebuie s existe un mascul si o Iemel
cu acelasi Iel de aripi ca s le poat reproduce. Deci ideea ,monstrului dttor
de sperant" sugera c o reptil a depus un ou din care a iesit o pasre !
584

Oamenii se ntorc acum cu seriozitate la aceast idee si caut s gseasc un
acord ntre ea si darwinism, dndu-si seama c micile schimbri nu pot
produce structuri extrem de complexe.
585

Ideile de acest Iel trebuie discutate de savanti, dar si pentru noi este inte-
resant s stim despre ce anume discut.
. Limitele schimbrii biologice ( . . : i ! , t j
Printele SERAFIM: Oricare dintre speciile existente nc n prezent n
jurul nostru descinde, ntr-o succesiune nentrerupt, din acelasi fel de creaturi
din trecut. Sunt multe specii ce nu mai exist azi; dar pn la stingerea lor au
rmas acelasi Iel de Ipturi care erau de la nceput.
nuntrul Iiecrui Iel de creaturi se pot observa numeroase schimbri. De
pild, coteiul si ciobnescul german provin din acelasi Iel, dar rmn tot
cini, si se pot mperechea si reproduce. La Iel se ntmpl si cu ,rasele" de
oameni: desi arat Ioarte diIerit, toate tin de acelasi Iel.
Cei ce si spun creationisti nu sustin c nu exist schimbri. Exist o mul-
time de schimbri n natur, dar toate au loc ntre anumite limite. Iat ntreaga
problematic a dezbaterilor despre evolutie si creatie: sunt oare limitele bine
deIinite dup ,gen" - care poate s nu Iie exact acelasi lucru cu ,specia" - ori
totul provine dintr-un glob originar de materie organic ce s-a dezvoltat, dnd
toate Ielurile de lucruri. Tot ceea ce stim n prezent despre codul genetic pare a
Ii mpotriva ideii din urm. Un organism nu poate ,evolua" n ceva ce nu se
potriveste cu codul su genetic.
586
n prezent o mare parte din discutiile dintre
evolutionisti se nvrt n jurul ntrebrii cum este posibil acest lucru. Noi nc
nu am aIlat cum.
587

584
Goldschmidt cita cu seriozitate acest scenariu reptil-pasre sugerat mai nti de renumitul
paleontolog Otto SchindewolI. (n. ed.)
585
Un alt motiv pentru care paleontologul Stephen Jay Gould voia s reabiliteze teoria
,monstrului dttor de sperant" era nevoia de a argumenta lipsa speciilor intermediare din
arhiva IosiliIer. Revizuirea teoriei lui Goldschmidt de ctre Gould, numit ..echilibru punc
tual", este dezbtut n mod curent de ctre evolutionisti. Vezi Johnson, Darwin on Trial,
ed. cit., pp. 32-44 si Denton, Evolution. A Theory in Crisis, ed. cit., pp. 192-95. (n. ed.)
58(1
Adic ceva aIlat n aIara marjei de variatie speciIicate de ADN pentru acel organism
anume. (n. ed.)
587
Cartea cea mai bun pe aceast tem este Not by Chance ' (Nu intampltor ') de Dr. Lee
Spetner, expert n codul genetic, (n. ed.)
316
? . - u, , ai >u(!uu NTREBRI $I RSPUNSURI . . , , . i j , , Li
-II".'*': ai HM 9. ,Evolutia uman" .... -
i.
,, ,
STUDENT: Ce credeti despre oamenii Iosili care au Iost descoperiti ?
Printele SERAFIM: n ultimii ai au aprut o multime de teorii. n AIrica,
sotii Leakey Iceau tot Ielul de descoperiri n Iiecare an. Binenteles c Iiecare
persoan ce Iace descoperiri doreste ca ,omul" su s Iie strmosul ntregii
omeniri; astIel c vrea s rstoarne toate ideile anterioare, s aduc una nou
si s pretind c el a gsit ,veriga lips". Asa c lum ntotdeauna cu prudent
spusele acestor oameni.
n 1959 Louis si Mary Leakey au descoperit un craniu al unei specii stinse
de maimute, Australopithecus (,Maimuta sudic"), despre care toat lumea a
presupus c era maimuta-strmos pentru toti oamenii Iosili - Homo erectus
etc. Cinci ani mai trziu ei au anuntat c au descoperit Iosile umane n acelasi
strat cu cele ale Australopithecului..
588
ntruct s-au gsit si unelte de piatr, ei
si-au numit noua descoperire Homo habilis sau ,Omul ndemnatic".
589
Acest
lucru a ntors pe dos ntregul scenariu al evolutiei umane, Iiindc n teoria
evolutionist un strmos nu se poate gsi n acelasi strat cu descendentii si.
Si Homo erectus a Iost scos din locul su si plasat dup Homo habilis, iar
acum se spune c Iiintele umane ce au Iolosit unelte de piatr au trit n urm
cu dou milioane de ani.
Binenteles c toate aceste lucruri sunt doar presupuneri. Exist attea
lipsuri si diIicultti n Ieluritele teorii, nct Iiecare evolutionist ncearc mai
mult s-si impun propriile pretentii.
588
Statutul de maimut disprut al Australopithecului a Iost stabilit nc din 1954 prin
anatomie comparat de ctre zoologul Solly Zuckerman. Faptul c oameni adevrati au trit
n acelasi timp cu australopithecii indic Iaptul c acestia din urm nu au nimic de-a Iace cu
originea omului. n urma descoperirilor sotilor Louis si Mary Leakey, Iiul lor Richard
Leakey a descoperit si el Iosile de Australopithecus si Homo erectus n acelasi strat. (n. ed.)
589
,Din 1964 ncoace", scrie Richard Milton, ,Jiomo habilis a Iost reevaluat si s-a sugerat c
unul din oasele minii este o bucat de vertebr, c alte dou oase ar Ii putut apartine unei
maimute ce tria n copaci, si c alte sase provin de la un ne-humanoid neidentiIicat. Dar
oricare ar Ii meritele descrierii originare, rmne Iaptul c Homo habilis este o Iiint uman
- nu veriga lips. S-a calculat c Homo habilis avea un creier mic: poate doar jumtate din
mrimea celui al oamenilor moderni obisnuiti. Dar, asa cum a artat Dr. AJ. White, habi-
linele erau si mici de statur, astIel c creierul lor nu era mic n raport cu mrimea corpului,
Iiind mai curnd asemeni pigmeilor moderni.
ntr-adevr, unul din aspectele hazlii ale descoperirii lui Homo habilis este acela c n timp
ce daiwinistii si concentrau atentia s interpreteze oasele degetelor si vertebrele la Ol-duvai
Gorge |locul unde s-au descoperit Iosilele lui Homo habilis], ncercnd s alctuiasc scrisorile
de acreditare ale acelei creaturi ca Iiind veriga lips, se pare c au trecut cu vederea Iaptul c la
numai cteva sute de mile spre vest, n pdurile Zairului, se aIl populatia Mbuti, care au de
obicei doar patru picioare si sase inci nltime si, ca statur, mrime a creierului si chiar ca mod
de viat sunt comparabili cu Homo habilis. Dar acesti Mbuti sunt oameni moderni n toat
puterea cuvntului, cu exceptia Iaptului c nu se uit la documentare TV si nu primesc premii
de la societtile de Iinantare a stiintei" (Shattering the Myths of Darwinism, ed. cit., pp.
206-207). Vezi si Lubenow, Bones of Contention, ed. cit., pp. 157-166. (n. ed.)
Exist chiar si mistiIicri de-a dreptul. Cnd studiam zoologia la Iacultate,
n anii 1950, una dintre dovezile evolutiei omului era ,Omul de Pilt-down".
ncepnd din 1890, a existat o cutare concertat pentru a se gsi veriga lips,
despre care se credea c ar Ii jumtate maimut si jumtate om. Asa c, n
1911, un englez istet pe nume Charles Dawson a luat un craniu uman, 1-a
combinat cu osul maxilar al unei maimute si a completat dintii de maimut. Un
an mai trziu Teilhard de Chardin a descoperit si caninul care lipsea. Cu
maxilarul su Ioarte primitiv si craniul Ioarte avansat, acest ,Om de
Piltdown" a Iost socotit a Ii un strmos evolutionist al omului. Unii savanti
l-au pus la ndoial si au avut discutii aprinse, dar marea majoritate l-au
acceptat.
590
n sIrsit, n 1950, niste savanti l-au testat cu metoda de datare cu
Carbon 14, care d rezultate destul de precise pn pe la 2000-3000 de ani
vechime. Ei au descoperit c o parte era mai veche, iar cealalt era mai nou,
astIel c s-a dovedit c erau dou creaturi diIerite.
591
Prin urmare, totul a Iost
discreditat.
STUDENT: Ce ne puteti spune despre descoperirile craniilor omului de
Neanderthal ?
Printele SERAFIM: n prezent se accept c Omul de Neanderthal este
Homo erectus. aceeasi specie cu omul, dar alt varietate - nu mult mai diIerit
Iat de om dect este englezul de chinez.
592

De Iapt, oamenii Iosili sunt Ioarte putin numerosi.
593
Si, desigur, totul se
bazeaz pe Ielul cum interpretezi: este om sau maimut ? Nu este chiar simplu
s gsesti ceva ntre cele dou specii. Pe nici o Iosil pe care o vezi, Iie c e a
oamenilor ,primitivi" sau a maimutelor ,avansate", nu scrie ,Eu sunt
strmosul oamenilor de azi". Deci nu poti spune dac e strmos, vr sau nici un
Iel de rud. Depinde cum interpretezi. Pn acum nu exist de Iapt vreun om
vechi convingtor care s arate cu adevrat ca si cum ar Ii intermediar ntre
om si maimut. Exist diIerite Ieluri de oameni Iosili, unii ,primitivi", unii cu
cranii mari, unii cu cranii mici; dar nu se deosebesc ntre ei mai mult dect se
deosebesc diIeritii oameni ce triesc n prezent. Deci cei ce trebuie
590
Despre Omul de Piltdown s-au scris mai mult de cinci sute de teze de doctorat, (n. ed.)
591
n 1982, imediat dup moartea Printelui SeraIim, s-a descoperit c maxilarul apartinea cu
sigurant unui urangutan, (n. ed.)
592
La sIrsitul anului 1980 ctiva evolutionisti au sugerat ca omului de Neanderthal s i se
redea vechea denumire de Homo neanderthalensis. Totusi chiar si acestia admiteau c nean-
derthalienii erau contemporani cu Iiintele umane moderne si se puteau ncrucisa cu ei. Vezi
Lubenow, Bones of Conte ntion, ed. cit., p. 68. (n. ed.)
593
Richard Leakey si citeaz colegul paleontolog David Pilbeam care spunea: ,Dac ai adu
ce un om de stiint inteligent dintr-o alt disciplin si i-ai arta slabele dovezi pe care le-am
gsit, cu sigurant c ti-ar zice: Las-o balt; nu prea ai cu ce s mergi mai departe. Desigur,
nici David si nici altii dintre cei implicati n cercetarea omului nu pot urma acest sIat, dar
rmnem deplin constienti de pericolele de a trage concluzii din probe att de incomplete"
(Richard E. Leakey, The Making of Mcmkind, Michael Joseph, Londra, 1981). (n. ed.)
318
AOJUPJJiii NTREBRI SI RSPUNSURI A'-I .*u! *.!.*:..~
s aduc dovezi n acest caz, cred eu, sunt aceia care vor s dovedeasc c
unul se trage din cellalt.
Desigur c toat problema descendentei unuia din cellalt ridic o multime
de ntrebri Iat de textul Facerii - de pild, despre genealogii. Dac omul
are milioane de ani vechime, trebuie s alctuiesti niste uriase epici-cluri spre
a rezolva genealogiile Patriarhilor. Unii chiar spun c Patriarhii nu sunt
persoane adevrate: ei ar Ii n realitate doar niste denumiri pentru mari
perioade de timp.
. Limitele investigatiilor tiintifice
STUDENT: Nu sunt surprins cnd spuneti c ideile despre evolutia uma
n se schimb, pe msur ce se descoper mai multe lucruri ce contribuie la
teoria evolutiei. Pn la urm vom vedea cum ntreaga imagine a evolutiei
iese la lumin. ; à-~ `cje ~;
Printele SERAFIM: Totul depinde de premisele de la care pornesti,
Iiindc adeseori premisele sunt Ioarte puternice.
STUDENT: Vreau s spun c n general, n stiint, ei merg cu o teorie,
apoi descoper c presupunerile lor erau incorecte, asa cum ati spus. Apoi
sunt nevoiti s-si schimbe teoria, iar acest lucru este un pas, un spor de cu-
noastere n stiint.
Printele SERAFIM: Da. Exist unele puncte slabe si n teoria evolutiei
nssi, asa cum se nItiseaz astzi. Desigur, trebuie s ntelegem c si cu-
vntul acesta are mai multe ntelesuri. Evolutia unei anumite varietti de cin-
tezoi sau asa ceva - nu are legtur cu discutia noastr. Este vorba doar de o
schimbare nuntrul aceleiasi Iiri. Dar evolutia ca teorie despre originea lumii
- acest lucru e dincolo de domeniul stiintei. Este o speculatie despre n-
ceputuri, la Iel ca anticele speculatii grecesti despre inIinitatea lumii sau
existenta ei vesnic etc.
Spre a putea s accepti teoria evolutionist despre origini, asa cum e pre-
zentat de obicei n prezent, trebuie s accepti c cele Sase Zile ale Facerii nu
sunt o lucrare supraIireasc, adic o lucrare de tip diIerit Iat de ceea ce se
ntmpl n prezent. Dup tlcuirea Bisericii, este o mare deosebire: au existat
Sase Zile ale Facerii, n care Dumnezeu a Icut ntreaga lume, lucru pe care
nu l mai Iace deIel astzi. Deci nu se poate deduce cum anume au Iost.
Probabil c poti Iace deductii cel mult pn n acel punct, dar nu poti deduce
cum a Iost cu adevrat nceputul. Deci cred c n aceast privint savantii ar
trebui s Iie mult mai putin dogmatici n Ielul cum privesc si discut despre
nceputul nsusi.
Textul Facerii arat Ioarte clar c cele sase lucrri au Iost cu totul n aIara
sIerei cunoasterii noastre de azi. Nu putem sti nimic despre ele, aIar de ceea
ce Dumnezeu nsusi a ales s ne descopere. Tocmai de aceea as zice c
319
savantii rmn pe dinaIar cnd ncearc s deduc nceputul din ceea ce se
ntmpl n prezent. Poti duce ideea uniIormist (adic Iaptul c toate s-au
petrecut cu aceeasi vitez cu care se ntmpl acum) pn la un anumit punct -
poate pn la cteva mii de ani. Mai departe este Ioarte ndoielnic c totul s-a
petrecut mereu n mod constant.
. Cronologia biblic
STUDENT: Stim oare ct de vechi este pmntul dup cronologiile biblice ?
Printele SERAFIM: Problema este controversat. Textul grecesc
(Septu-aginta) si textul ebraic (masoretic) al Facerii sunt diIerite. Dup
Septuagin-ta, lumea are cam 7500 de ani vechime;
594
dup textul ebraic, are
cam 6000 de ani vechime. Este o discrepant evident. Cum putem rezolva
probleme de acest tip ? Printii admit c poate exista o oarecare greseal care
s se Ii transmis; pot Ii simple greseli de copiere etc. Fericitul Augustin are un
ntreg capitol despre acest lucru.
595
Poate c unii copisti au adugat sau au scos
ici si colo cte o sut de ani atunci cnd au copiat textul. Printii admit c n
Scriptur pot Ii mici greseli. Nu exist nici o nvttur patristic care s
spun c trebuie s deIinim lumea ca avnd exact 7490 de ani vechime. Poate
Ii ceva mai mult sau ceva mai putin: nu este ceva att de important.
Dar Iaptul c Adam a trit acum sapte sau opt mii de ani, sau a trit n
urm cu milioane de ani - aceasta este o ntrebare important. Este un subiect
nsemnat ce inIluenteaz ntregul text al Facerii. Trebuie s ntelegem cine a
Iost Adam - dac a Iost sau nu o persoan s.a.m.d. Dac a trit n urm cu
milioane de ani, apar o grmad de ntrebri pe care trebuie s ti le pui despre
Ielul cum omenirea a interpretat traditia ncepnd de atunci.
r
2. Preexistenta sufletelor, reincarnare i evolutie
STUDENT: De ce credea Origen c suIletul a cobort n trup din trmul
duhovnicesc ?
Printele SERAFIM: Se aIla sub inIluenta unor IilosoIi care spuneau c ma-
teria este rea. Oamenii priveau n jur si vedeau c pcatele se produc din pricina
crnii, astIel a aprut ideea, mai ales ntre maniheisti si cei cu nvtturi similare,
c materia nssi este rul iar suIletul e un lucru nobil, ntemnitat n materie. De
aici au ajuns la ideea c suIletul a petrecut odinioar ntr-un alt trm.
594
Urmnd Iorma traditional a calendarelor ortodoxe statornicit la Constantinopol n vre
mea celor Sapte Sinoade Ecumenice, Printele SeraIim si Frtia SIntului Gherman tipreau
anul de la Iacerea lumii dup cronologia din Septuaginta pe Irontispiciul calendarului anual.
Aceste calendare sunt publicate n continuare pn astzi; astIel, pe Irontispiciul Calenda
rului SI. Gherman pe anul 2000 scrie ,Anul 7508 de la Facerea Lumii", (n. ed.)
595
Fer. Augustin, Cetatea lui Dumne:eu 15.13. (n. ed.) ..

JiCumUti?; NTREBRI SI RSPUNSURI : *. ' "u
STUDENT: De ce au cobort suIletele n materie dac materia este rea ?
Printele SERAFIM: Dup Origen, aceasta se datora Iaptului c au pctuit
n acel alt trm. Este vorba de o conceptie dualist asupra universului: exist
un aspect bun - suIletul, si unul ru - materia, trupul. Pe de alt parte,
conceptia crestin vede suIletul si trupul laolalt, cunoscnd c trupul se va
transIigura cu adevrat. De Iapt, cum vom vedea cnd vom studia Cartea
Facerii, trupul la nceput era diIerit de Ielul n care a ajuns dup cdere.
STUDENT: A Iost oare inIluentat Origen de idei orientale ? M nv
Printele SERAFIM: Nendoielnic. La Alexandria, unde tria Origen, ve-
neau oameni din India care predau acolo. Unul dintre proIesorii lui Origen era
din India.
STUDENT: Ideea preexistentei suIletelor seamn cu ceea ce nvat hin
duismul despre transmigrarea suIletelor si ,rencarnare". , ,
(~

Printele SERAFIM: Corect.
STUDENT: Si ce legtur are cu evolutia ? . u .t n
Printele SERAFIM: Ideea aIlat ndrtul cosmogoniei evolutiei este
aceea c totul provine dintr-un singur Iilament: la nceput a existat o singur
pictur, din care provin toate viettile: animale, insecte, plante etc. (Desigur,
teoria are imense diIicultti, Iiindc trebuie s arti cum anume, n acea pic-
tur originar, au aprut simultan codul genetic si mijloacele translatrii sale;
apoi trebuie s arti cum s-a adugat inIormatia spre a produce codul genetic
pentru om si toate celelalte creaturi. Acest lucru nu a Iost nicicnd realizat.)
Ideea ,rencarnrii" se aseamn prin Iaptul c, dup conceptia vechilor
budisti, hindusi, greci si romani, ea cuprindea transmigrarea n diIerite crea-
turi, Iiare slbatice, insecte si chiar plante. (n vremurile moderne oamenii au
schimbat aceast idee: ei sustin c n ,vietile anterioare" au Iost Iiinte umane,
Iiindc nu le place ideea de a Ii Iost maimute sau copaci sau altceva. Oamenilor
le place s cread c au Iost Napoleon sau Iulius Cezar, dar nu le place s
cread c au Iost o grind de stejar pe undeva prin Roma. Se lingusesc pe ei
nsisi.)
ndeobste, putem spune c ideea c totul este una - ca un singur ,Lant de
Lumin" ce se mparte n diIerite Ieluri de Iiinte - nu este deloc acceptat de
SIintii Printi. Ei spun c toate Ielurile de Ipturi au Iost prezente la nceput, iar
smnta lor produce acelasi Iel de Ipturi pn la sIrsitul vremii.
596

3. Natura Raiului
Printele SERAFIM: nainte de a ncepe un nou capitol, poate cineva s
Iac un rezumat despre Ielul cum era Raiul pmntesc ?
596
O discut ie mai pe larg despre rencarnare se poate gsi n cartea Print elui SeraIim,
Sufletul dup moarte, (n. ed.)
321
STUDENT: Nu este lumea material asa cum o cunoastem noi, dar nici un
trm intelectual, ci unul oarecum intermediar. E mai curnd un loc Iizic
rareIiat.
Printele SERAFIM: Da. Si era pe pmnt sau n cer ?
STUDENT: Niciunde. Cred c era ridicat deasupra pmntului.
Printele SERAFIM: Da, dar de Iapt la nceput era parte a pmntului,
chiar dac era probabil pe un loc mai nalt. Iar acum ?
STUDENT: Este un loc care exist n mod real, dar nu poti ajunge acolo
ntr-un mod lumesc, geograIic.
Printele SERAFIM: A mai Iost cineva acolo n ultimele mii de ani ?
STUDENT: Tlharul de pe cruce |cI. Luca 23, 43|.
Printele SERAFIM: Asa e, dar el nu s-a mai ntors s ne povesteasc.
S-a ntors oare cineva ?
STUDENT: SIntul Andrei cel Nebun pentru Hristos din Constantinopole.
Printele SERAFIM: Da. Si mai cine ?
STUDENT: A mai Iost un buctar dintr-o mnstire.
Printele SERAFIM: Corect, SIntul EuIrosin Buctarul.
STUDENT: Este vreunul dintre cei pomeniti n cartea Sufletul dup
moarte ?
!;:
''
Printele SERAFIM: Da, sunt unii dintre cei pomeniti acolo care s-au re-
ntors ca s ne povesteasc. Ei spun ntotdeauna, precum SIntul Pavel, c nu
pot descrie exact ceea ce au vzut. Ei dau anumite descrieri ale Raiului (de
pild SIntul Andrei vorbeste despre plante, o grdin minunat, si cerul nsusi
deasupra ei), dar e ceva asa de departe de experienta noastr normal, nct nu
pot vorbi prea mult despre el. Ei au vzut starea n care urmeaz s ajungem n
veacul viitor.
Raiul a Iost un loc aparte de pe pmnt care a Iost Icut, dup SIntul
EIrem Sirul, mpreun cu plantele, n Ziua a Treia. n Ziua Sasea Dumnezeu
1-a asezat n el pe om. La obrsie a Iost un loc al pmntului, ca spre a arta c
omul era sortit s urce de pe pmnt la cer. Nu era n ntregime material, ci
dintr-o materie raIinat pe care nu o ntelegem. Dar, din pricina cderii
omului, acest aspect ceresc al pmntului - o parte special a pmntului
dintru nceput - s-a ridicat cumva si a disprut din vederea noastr, desi nc
suntem n stare s ne ntoarcem n el. n acelasi timp, dup cdere, pmntul
dintru nceput a czut ntru stricciune.
STUDENT: Cnd a Iost Icut iadul dup prerea Printilor ? A Iost Icut o
dat cu Iacerea cerurilor sau o dat cu Iacerea pmntului ?
Printele SERAFIM: Iadul nu a Iost Icut n mod concret, tot asa cum nici
rul nu a Iost Icut n mod concret. Iadul este doar locul si starea unde au
czut ngerii czuti. Cu alte cuvinte, ntr-un anumit sens, ei nsisi l-au Icut.
Scriptura vorbeste despre locul ,gtit diavolului si ngerilor lui" |Mat. 25, 41|,
322
u!C.
r
^fUT!.- NTREBRI $I RSPUNSURI V .u,.I>XO
dar nu pomeneste cum a luat Iiint. Nu ni se povesteste amnuntit nici despre
ngeri, nici despre cderea lor; exist doar scurte reIeriri ici-colo. Este vdit c
acestea s-au petrecut nainte de aparitia sarpelui din Cartea Facerii.
Mai sunt alte ntrebri ? Este greu de nteles acest concept despre un lucru
care nu e nici cu totul material, nici cu totul duhovnicesc ?
STUDENT: Suntem Ioarte obisnuiti s gndim dualistic: materialul n
opozitie cu spiritualul.
Printele SERAFIM: Asa este. n veacul viitor vom avea trupuri, dar vor Ii
trupuri duhovnicesti. Va Ii un trm asemntor cu Raiul de la nceput, desi
Raiul era mai ,grosier", adic relativ material. Trmul viitor va Ii un slas
duhovnicesc, dar n acelasi timp n el vor exista trupuri.
597
Care a Iost primul
exemplu de astIel de trup ? T; .* -.; AIO I?. ~~ ivwq n t-v.-i 'x--. ~i.
STUDENT: Hristos nviat.
Printele SERAFIM: Da - trupul nviat al lui Hristos, care putea trece
prin usi nchise si prin ziduri. Putea arta c mnnc, desi El nu avea nevoie s
mnnce; El avea rni ce puteau Ii atinse, dar arta asa de diIerit, nct ucenicii
nu L-au recunoscut atunci cnd L-au vzut. Este o stare Ioarte tainic, totusi
tine de trup.
STUDENT: Dac Adam si Eva nu ar Ii czut, ar Ii putut Adam s nainteze
pn la starea desvrsirii Ir Hristos ?
Printele SERAFIM: Teoretic poti gndi si asa. E o alt problem Iaptul
dac Hristos ar Ii venit oricum. Dumnezeu stia ce voia s Iac de mai nainte si
stia cum se vor petrece lucrurile. Si lucrurile erau astIel, nct Hristos a venit.
Dar nu ar Ii Iost nevoie ca El s vin s ne mntuiasc dac Adam nu ar Ii
pctuit.
Desigur, sunt lucruri Ioarte adnci. Mai trziu voi cita cteva dintre slujbele
ce vorbesc despre aceste lucruri. Teologia Bisericii ni se d necontenit n
slujbe, Iiindc ea ne Iace s ne amintim de unde venim si ncotro mergem.
4. Jointa liber
STUDENT: Cnd Adam a czut, si-a dat seama n acel moment c are
voint liber ?
Printele SERAFIM: De ndat ce nu a ascultat, si-a dat seama c era gol, a
vzut c Iugea de Dumnezeu si a nceput s caute scuze. Cu alte cuvinte, i s-a
deschis ntreaga cale care este urmarea pcatului. Deci a vzut acest adnc n
el nsusi - c era n stare s aleag rul, chiar dac nu ar Ii vrut cu adevrat s-o
Iac.
597
Si'. Simeon Noul Teolog scrie despre zidirea rennoit din veacul viitor: ..Toate vor Ii mai
presus de cuvnt, ca unele ce vor ntrece toat gndirea, iar Iiind duhovnicesti si dumne
zeiesti, se vor uni cu cele inteligibile si se vor Iace un alt Rai inteligibil si un Ierusalim ce
resc, asemnat si unit cu cele ceresti, si o mostenire neclintit a Iiilor lui Dumnezeu"
]Discursuri teologice i etice, e.d. cit., p. 130). (n. ed.) ...~ "- Uiu". uv:
:

323

STUDENT: Deci nu era cu totul constient de voia sa liber pn n acel
moment ?
Printele SERAFIM: Ei bine, Printii spun c, desi era matur cu trupul si
Ioarte nalt cu cugetul, totusi era nc Ioarte naiv, neIiind ncercat. Era n
starea bunttii Ir s Ii Iost ispitit de ctre ru. u- -,
STUDENT: Deci a stiut Adam ce anume Iace atunci cnd a czut ?
Printele SERAFIM: Stia un lucru: c exist o porunc. Dar nu era nc
ncercat n ascultarea poruncilor si, n simplitatea sa, a czut.
STUDENT: nainte de a mnca din mr, Adam constientiza ce este rul ?
Printele SERAFIM: Cred c nceputul constientizrii rului a Iost, proba-
bil, atunci cnd a observat c exist ispite.
59
" De nu ar Ii czut, constientizarea n
sine i-ar Ii putut Ii ca si cum ar Ii gustat din pom Ir a cdea. Dac ar Ii Iost
matur si pregtit, ar Ii putut cunoaste urmiile rului Ir a cdea el nsusi n ru.
Totusi, aceasta e doar prerea mea. Printii nu vorbesc despre acest aspect
aparte, dar spun c pomul cunoasterii binelui si rului este numai pentru
oameni maturi.
(n treact Iie spus, nici unul dintre SIintii Printi nu spune c Iructul a Iost
mr. Nu ni se spune nimic anume despre aceasta; era doar un pom cu Iructe.)
. Facerea lui Adam i a Evei , , u
STUDENT: Dumnezeu a creat doar un brbat si o Iemeie ? Sau Adam si
Eva sunt reprezentantii unui anume Iel de persoane sau grup de persoane ?
Printele SERAFIM: El a creat ntreaga Iire omeneasc ntr-un om - n-
tiul om, Adam - iar din carnea lui a luat-o pe prima Iemeie. Din ei provine
restul omenirii.
STUDENT: Cnd Dumnezeu a creat-o pe Eva din coasta lui Adam, a luat
nsusirile proprii Iirii Iemeiesti din Adam sau a nzestrat-o cu alte nsusiri
complementare ?
Printele SERAFIM: Nu ni se spune. I-a dat toate acele nsusiri pe care
trebuia s i le dea, pornind de la acea coast. Coasta unui brbat nu produce' o
Iemeie; deci este o minune. Dumnezeu a luat o parte din Adam spre a arta c
obrsia omenirii este una singur. ntregul omenirii este deja prezent n omul
dintru nceput. Oricine s-a nscut dup aceea - din acest unic om - are aceeasi
Iire, acelasi chip al lui Dumnezeu, care se vdeste n suIlet.
STUDENT: Trupul si suIletul omului erau Icute de la nceput s Iie
desprtite ?
598
SI. loan Gur de Aur scrie: ,Adam |nainte de cdere| stia c ascultarea era bun si
neascultarea era rea; si-aceasta a aIlat-o nc mai limpede cnd, dup ce a mncat din pom, a
Iost izgonit din Rai si lipsit de acea Iericire" (Opt omilii la Facere 7, 3). (n. ed.)
324
IU K -u NTREBRI $I RSPUNSURI
Printele SERAFIM: Nu. Dac Adam nu ar Ii murit, nu am mai Ii avut de ce
s vorbim despre trup si suIlet, Iiindc trupul nsusi s-ar Ii subtiat si s-ar Ii Icut
asemenea suIletului. Pn la urm am Ii ajuns n starea de trup duhovnicesc.
STUDENT: Dumnezeu a insuIlat un suIlet si n Eva ?
Printele SERAFIM: Pe calea pe care o stie El, i-a dat si ei acelasi lucru pe
care 1-a dat lui Adam. Nu ni se dau amnunte de acest Iel. Este pur si simplu
o minune dumnezeiasc.
STUDENT: De ce se numeste Hristos al doilea Adam ?
Printele SERAFIM: Noi suntem urmasii lui Adam. Chiar dac Adam nu ar
Ii czut si nu s-ar Ii pus nceput modului de reproducere animal, ar Ii existat
un mijloc oarecare de nastere din acest unic om. Toti oamenii se trag din
Adam, astIel c Adam este ca si omenirea. Adam a nimicit ntregul plan pentru
omenire, dar Dumnezeu a Iost mai ,istet", cci El si-a ,nchipuit" de mai
nainte cum s mplineasc planul Ir Adam. Prin urmare, Acela prin Care
este reasezat Iirea dintru nceput a omului, prin Care ni se d prilejul s Iim
din nou n Rai, se numeste al Doilea Adam.
STUDENT: Oare nu spune SIntul Pavel despre Ielul cum moartea a
venit la toti printr-un singur om ?
Printele SERAFIM: Asa e, moartea a venit de la un om si viata vine de la
un Om.
599
Fiindc Adam a gustat din pom, Iirea noastr s-a schimbat.
De-aceea, cnd vorbesc despre Iirea omului, SIintii Printi se reIer uneori la
Iirea czut, striccioas, pe care o avem ca urmare a cderii; dar uneori (de
pild Avva Dorothei) vorbesc despre Iirea dintru nceput a omenirii, spre a ne
da o imagine a strii la care ar trebui s ne ntoarcem.
Dar, Iiindc a venit vorba, ideea romano-catolic este diIerit. Ei spun c
ntru nceput omul era Iiresc, avnd un har supraadugat care l Icea supra-
Iiresc; iar cnd a czut, a pierdut harul si s-a ntors la starea n care a Iost Icut.
Este o conceptie cu totul diIerit, care se potriveste cu evolutia, cci d de
nteles c ntreaga creatie era natural la nceput, iar Dumnezeu nu a Icut
toate nestriccioase. Dup conceptia romano-catolic, Adam nu a Iost Icut
nemuritor; el a devenit nemuritor atunci cnd Dumnezeu i-a adugat harul.
Dar n conceptia ortodox omul a Iost Icut nemuritor; ntreaga sa Iire era
diIerit, iar cnd a czut acea Iire s-a deIormat si s-a schimbat. Desigur, ne
putem nc ntoarce la starea dintru nceput, dar numai dac harul lui
Dumnezeu, prin Hristos nsusi, ne ridic din nou.
STUDENT: Dar starea la care noi ne strduim s ajungem nu este starea n
care era Adam; este starea n care Adam ar fi trebuit s ajung.
Printele SERAFIM: Corect. Dar starea dintru nceput este chipul celei-
lalte stri, Iiindc era deja aproape de ea.
599
1 Cor. 15, 21-22: C de vreme ce printr-un om a venit moart ea, tot pri ntr-un om i
invierea mortilor. Cci, precum in Adam toti mor, aa i in Hristos toti vor invia. (n. ed.)
325
6. Mintea lui Adam
?
a; ii'*
STUDENT: Cunoasterea pe care o avea Adam era o revelatie dumneze-
iasc. El nu si-a dobndit cunoasterea asa cum Iacem noi acum. Este corect ?
Printele SERAFIM: Da. Cnd animalele au venit naintea lui el nu stia
despre ele. El le-a dat dintr-o dat ceea ce Dumnezeu i-a pus n minte.
STUDENT: Totul era duhovnicesc.
Printele SERAFIM: Da. Era ceva Ioarte nalt. Avem o imagine a acestui
lucru atunci cnd un printe vztor cu duhul vede pe cineva pentru prima
oar si i spune pe nume, i spune pcatele si i spune ce s Iac pentru a-si
mntui suIletul. Este exact acelasi lucru. Este lucrarea lui, dar numai prin harul
lui Dumnezeu. Mintea sa i d aceast inIormatie neasteptat, dar el poate Iace
acest lucru numai Iiindc este n legtur direct cu Dumnezeu.
STUDENT: Spun oare SIintii Printi c nchipuirea tine de Iirea noastr
czut ?

]
Printele SERAFIM: Da.
STUDENT: nchipuirea este acum att de prezent n gndirea noastr !
Printele SERAFIM: Corect.
STUDENT: Cum anume gndea Adam ? Cum spun Printii c era starea
mintii sale ?
Printele SERAFIM: Era starea numit trezvie, nipsis n greceste. Cu alte
cuvinte, el privea lucrurile si le vedea asa cum sunt. Nu era ,gnd"
duplicitar.
600
De Iapt, nu numai c se uita la ele si le vedea asa cum sunt, ci a si
numit toate Ipturile pe msur ce veneau naintea lui.
STUDENT: Dar am auzit pe unii zicnd c nchipuirea e legat de puterile
noastre creative, care sunt oglindirea puterilor creatoare ale lui Dumnezeu.
Acesta e un lucru bun, n Ielul acesta realizm lucruri minunate...
Printele SERAFIM: Depinde ce anume ntelegi prin cuvntul ,nchipu
ire". Ea are mai multe aspecte. Unul dintre aspecte este capacitatea creatoa
re, care e parte a Iirii noastre originare.
ifiv

;
,
STUDENT: Si cu aceast capacitate a numit Adam Ipturile ?
Printele SERAFIM: Corect. Dar n starea noastr czut acest talent cre-
ator se amestec cu gndirea duplicitar: privesti lucrurile si ti nchipui alt-
ceva. Deci cuvntul ,nchipuire" are dou ntelesuri, dar n starea noastr
czut este ntotdeauna legat de gndirea duplicitar.
601

600
SI. Grigorie Sinaitul (1265-1346) scrie: ,nceputul si pricina gndurilor este mprtirea prin ne
ascultare a amintirii simple si unitare a omului. Prin aceasta a pierdut si amintirea de Dumnezeu.
Cci, Icndu-se din simpl compus si din unitar Ielurit, si-a pierdut unitatea mpreun cu
puterile ei" (Cuvinte felurite despre porunci 61, Filocalia voi. 7, ed. cit., p. 108). (n. ed.)
601
SI. Maxim Mrturisitorul (580-662) nvat: ,Mintea lui Adam la nceput nu era ptruns
de nchipuire, care st ntre minte si gnduri, cldind un zid n jurul mintii si nengduindu-i
s intre n cele mai simple si lipsite de chipuri ratiuni (logoi) ale existentelor zidite". SIntul
Nicodim Aghioritul (1748-1809) explic cum anume amgeste diavolul prin nchipuire:
326
* 't iDVi I NTREBRI SI RSPUNSURI
STUDENT: Dup prerea SIintilor Printi, de ce a aprut nchipuirea si
gndirea duplicitar ?
Printele SERAFIM: Aceasta pare a Ii o parte Iireasc a strii noastre c-
zute. Nu mai vedem lucrurile ntocmai cum sunt, Iiindc suntem slabi - sun-
tem, ntr-un Iel, incapacitti. Privim lucrurile si nu prea le mai vedem asa
cum sunt. Cnd ne trezvim, reusim; dar de obicei nu suntem n stare.
STUDENT: Acum vedem ca prin oglind, n ghicitur |1 Cor. 13,12|.
Printele SERAFIM: Asa este. Adam vedea ntreaga zidire limpede, att
zidirea de jos, ct si pe cea de sus. Si, prin urmare, cunostea pe deplin reali-
tatea de Iapt a tuturor lucrurilor, numai c avea nevoie de experient spre a Ii
ncercat.
STUDENT: Am citit undeva c oamenii si Iolosesc nchipuirea spre a
recstiga imaginea Raiului pe care l-au pierdut.
Printele SERAFIM: Bine, poti s spui asa, cci e evident c omul, odat
czut, tnjeste dup Iericire. Chiar necredinciosii si oamenii care socotesc c
ei nu cred n Dumnezeu si nu ar accepta Raiul sau ceva de Ielul acesta - toti
tnjesc dup Iericire. Si, desigur, numai n Biseric primim plintatea Iericirii
si aIlm calea ctre ea, care trece prin urmarea lui Hristos pe Cruce. Dac te
apuci de scris poezii, esti Ioarte nIlcrat vreme de o zi, dar n ziua urmtoare
cazi n deprimare. Pur si simplu nu poti s treci dincolo de Iirea ta n acest
mod. Ca s poti s-ti depsesti Iirea czut este vdit c Cineva de sus trebuie
s te ridice. nsusi Acela ce a Icut Iirea trebuie s te schimbe.
STUDENT: M-ar interesa s aud mai multe despre Ielul cum a numit
Adam animalele.
Printele SERAFIM: ntruct Adam era la nceput ntr-o stare de
neptimi-re, mintea sa era ntr-o stare Ioarte nalt atunci cnd Dumnezeu a adus
animalele naintea lui ca s le dea nume. Adam a dat nume animalelor dup
nsusirile lor. Cu alte cuvinte, el avea un Iel de Iacultate supraIireasc; mintea sa
era limpede ca cristalul, nct vedea imediat care erau nsusirile Iiecrei Ipturi
si ce nume trebuie s aib. Desigur, limba vorbit de el s-a pierdut. Noi nu mai
avem acea limpezime a mintii; este un lucru cu totul mai presus de noi.
SIntul Simeon Noul Teolog spune c Adam era ,un mprat nemuritor
peste o zidire nemuritoare" - nu doar Raiul, ci ntregul pmnt. Desigur,
Raiul a Iost Icut ca s-i Iie slas. El a Iost plsmuit n aIara Raiului, pe p-
,,Diavolul are o Ioarte strns legtur si Iamiliaritate cu nchipuirea... Cci el, Iiind creat de
Dumnezeu nti ca o minte simpl si Ir Iorm ori chip, ca si ceilalti ngeri dumnezeiesti, a
ajuns mai trziu a iubi Iormele si nchipuirea. nchipuindu-si c si poate aseza scaunul mai
presus de ceruri si se poate Iace precum Dumnezeu, a czut din starea de nger de lumin si
s-a Icut diavol al ntunericului... Diavolul Ioloseste nchipuirea ca unealt a sa. El 1-a nselat
pe Adam prin nchipuire si i-a strnit n minte nlucirea de a Ii asemenea cu Dumnezeu,
nainte de neascultare, Adam nu avea nsusirea nchipuirii" (SI. Nicodim Aghioritul,
R:boiul nev:ut 1, 25). (n. ed.) u u
327
mnt, iar apoi dus n Rai, locuinta sa. Animalele nu erau direct n Rai; ele au
Iost ,aduse" acolo. Nou ne-ar prea a Ii niste Iiinte paradisiace, dar de Iapt
ele erau n aIara hotarelor Raiului si au Iost aduse n el atunci cnd Adam le-a
numit. Cnd Adam a czut, s-a ntors pe pmntul de unde venise. A Iost
trimis din nou aIar, s triasc pe pmnt cu sudoarea Iruntii sale. .;:-~
n i i -
/ 7. Raiul i cerul. ?
STUDENT: n viata viitoare omul va Ii n Rai sau n cer. Raiul si cerul
sunt acelasi lucru sau nu ?
Printele SERAFIM: Din punctul nostru de vedere, al celor ce suntem asa de
departe, este acelasi lucru. Multumeste lui Dumnezeu dac ajungi n oricare din
ele. Dar se pare c vor exista deosebiri, Iiindc multe lcauri sunt |loan 14, 2| si
locuri osebite; adic unii sIinti ajung la o mai mare libertate, mai mare
apropiere de Dumnezeu, iar altii abia de intr. Si cei blan:i vor moteni p-
mantul |Ps. 36, 11; cI. Mat. 5, 5|, SIntul Simeon Noul Teolog spune c aceasta
nseamn c cei blnzi vor mosteni chiar pmntul acesta de aici.
602
Deci se pare
c unii se vor aIla pe pmnt, cu putinta de a merge mai sus, altii vor Ii pe trepte
mai nalte. Nu ni s-a descoperit totul; am Iost lsati doar s aruncm o privire.
Dac vom intra n acea stare, vom vedea exact ce se ntmpl.
ntreaga zidire - cea care trebuia s Iie ntru nceput - va Ii din nou. Nu ni
s-a spus dac vor Ii exact aceleasi Iiare slbatice anume (cci Iiecare Iptur
individual are o ,personalitate" diIerit). Dar vor Ii aceleasi Ipturi. Se pare
c va Ii exact acelasi sarpe, numai c vom Ii prieteni cu el. Chiar scorpionii si
tot restul... Dac nu te mai pot vtma, atunci toate aceste animale nu mai
strnesc spaima.
STUDENT: Dreptii care au murit deja, precum noii mucenici - se aIl n
Rai, n cer sau ntr-un loc aparte ? Ce nvat Printii despre aceasta ?
Printele SERAFIM: Nu putem dect s ne lum dup vedeniile unor
oameni, precum SIntul Salvius |din Albi| care a murit si a ajuns n cer. De
obicei, cnd este vorba n mod speciIic de Rai, se vede verdeat. Dar SIntul
Salvius a ajuns ntr-un alt loc, unde nu crestea ceva verde, ci erau doar o
multime de oameni n alb: sIinti, mucenici. Cu alte cuvinte, ei sunt n cer.
SIntul Andrei cel Nebun pentru Hristos, cnd s-a dus n Rai, nu a vzut
oameni, dar a vzut oameni n cer.
603
Nu ni dau amnunte despre lucruri de
Ielul acesta.
602
SI. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice i etice, ed. cit., p. 131. (n. ed.)
603
SI. Salvius a Iost episcop n Galia (Franta) n secolul VI. Despre SI. Salvius si SI. Andrei
si experient ele lor n cer, vezi cartea Printelui SeraIim, Sufletul dup moarte, ed. cit., pp.
142-153. u , u " ! . .:'!;.K. ...... ,
328
. i.~ n J NTREBRI SI RSPUNSURI ~u(.
-
;
-s,I / i
.
-r,- -i~ ` ;. 78. Diavolul -i ,. . .,. . , , .
STUDENT: n legtur cu vrjmsia dintre Adam si sarpe: ati spus c
diavolul l pizmuia pe Adam nainte de cdere din pricina bunttilor revrsate
asupra lui. Dar ati mai spus si c Adam era inIerior sarpelui.
Printele SERAFIM: Diavolul e superior Iiindc e Iiint mintal. Nu e
supus trupului. Trupul e un element inIerior; deci el este superior. Dar omul
urmeaz s dobndeasc ceea ce diavolul a pierdut, adic Raiul si cerul.
Tocmai de aceea, pn azi, diavolul este numai manie. ti poti nchipui dia-
volul chiar si dup psihologia omeneasc. Gndeste-te: aveai viat nemuri-
toare si stiai c esti osndit la iad. Apoi o alt Iiint, mai prejos de tine, ne-
vrednic nici mcar s o scuipi, urmeaz s dobndeasc ceea ce tu ai pierdut.
Binenteles c vei ajunge groaznic de invidios, cci pentru tine nu exist
pocint.
604
Vei continua s ncerci s Iaci tot ce este cu putint ca s l aduci si
pe el n aceeasi stare n care te aIli tu.
STUDENT: Ati citat din Facere, acolo unde se spune c sarpele va ntepa
clciul |Fac. 3, 15|. Oare astIel ncearc s ne aduc napoi n starea n care
este el - lipsit de orice ndejde ? Ar Ii corect s spunem c n acest Iel el
ncearc s ne mpiedice mersul mpreun cu Dumnezeu ?
Printele SERAFIM: Da. Se pot da multe interpretri acelei propozitii,
nseamn c diavolul nu are putere s Iac prea mult. Dac ar Ii ridicat,
atunci ar Ii un dusman primejdios; ne-ar musca peste tot.
STUDENT: Dar dac nu poate Iace prea mult, cum de e n stare s ne
smulg din orice stare si s ne trag n cele mai de jos ?
Printele SERAFIM: Dac avem harul lui Dumnezeu si nu cooperm cu
diavolul, nu poate; numai dac noi nsine ne lsm vointa s Iie ademenit de
ctre diavol. De Iapt, noi nsine ne putem lsa ademeniti, asa cum a Iost Adam,
chiar Ir diavol. Adam putea s pctuiasc si Ir diavol, Iiindc vzuse
nItisarea plcut a Iructului oprit si avea deja ispita de a-1 dori pentru sine
peste porunca lui Dumnezeu.
STUDENT: Poate c e o ntrebare cam Ir rost, dar ati putea s spuneti
ceva despre mblnzitorii de serpi indieni ? Este ntr-adevr ciudat Ielul cum
Iac ca serpii s se ridice, s stea drept si asa mai departe.
604
SIintii Printi nvat c, ntruct diavolul este Ir de trup, lucrarea voii sale libere n ale
gerea rului a Iost Ir schimbare; pe cnd Iiintele umane au sansa de a se poci ct vreme
se aIl nc n trup. SI. Ioan Damaschin scrie c ,ngerul nu e n stare de pocint, Iiind ne
trupesc. Omul ns, din pricina slbiciunii trupului, are parte de pocint". n alt loc, acelasi
Printe aIirm: ,Dar trebuie s se stie c ceea ce este moartea pentru oameni, aceea este
cderea pentru ngeri. Dup cdere ei nu mai au putinta pocintei, dup cum nu o au nici
oamenii dup moarte." ,|Diavolul| nu a Iost Icut ru prin Iire... ci, prin vointa lui liber, s-a
ndreptat de la starea Iireasc la o stare potrivnic Iirii sale." ,|ngerii| au ajuns nenclinati
spre ru nu din pricina Iirii lor, ci prin har si prin struinta n unicul bine" (Dogmatica, II,
3-4, ed. cit. pp. 46-50). (n. ed.) . , . . . .
329
Printele SERAFIM: E semniIicativ Iaptul c se ocup tocmai de acest
Iel de Ipturi. Aceasta arat c, pe undeva, se lucreaz cu dracii. La modul
general, se poate spune si asta.
STUDENT: Este satana Iolosit ca unealt de Dumnezeu ?
b

Printele SERAFIM: Oho ! Asta-i o ntrebare adnc. ' -
!

STUDENT: Stiti cum Dumnezeu 1-a lsat pe satana s-1 ispiteasc pe Iov.
Printele SERAFIM: E adevrat. Noi nu credem n dualism: c exist un
Dumnezeu si un diavol, si c se lupt ntre ei - cum cred maniheii. Noi credem
c, de Iapt, Dumnezeu stpneste totul; si chiar cnd lucrurile merg mpotriva
Lui, le Ioloseste Iie pentru mai marea Lui slav, Iie spre a-i aduce pe oameni la
mntuire. Deci totul n lume se ntmpl Iie pentru c Dumnezeu voieste asa,
Iie pentru c ingduie s Iie astIel, din pricina liberttii, spre a Iace s se
mplineasc un bine si mai mare.
Satana are o personalitate independent, dar pe termen lung el este cel
care pierde. Chiar cnd pricinuieste un lucru nspimnttor, precum Revo-
lutia Ruseasc, din ea ies Noii Mucenici, o cutremurtoare pild pentru oa-
meni. V puteti nchipui ce s-ar Ii ntmplat cu Rusia Ir Revolutie, dup
cum mergeau lucrurile. Probabil c ar Ii Iost mai rea Grecia de azi - un loc
nIricostor de impregnat cu duhul lumesc, ortodox doar cu pretentiile - ns n
loc de aceasta a Iost pedepsit. Deci, de Iapt, din Revolutie a iesit ceva bun,
n ciuda Iaptului c diavolul a vrut rul. Diavolul e independent, poate Iace
ru, dar Dumnezeu scoate ntotdeauna bine pentru cei ce a cror voint dorete
binele.
6

STUDENT: Nu-i asa c diavolul nu poate Iace nimic Ir ngduinta lui
Dumnezeu ?
Printele SERAFIM: Nu, nu poate. Cnd spunem c diavolul a Iost legat
pentru o mie de ani - timpul ntre ntia si a doua venire a lui Hristos
606
-aceasta
nu nseamn c nu poate Iace nimic. nseamn c poate Iace doar ce i
605
SI. Petru Damaschinul (sec. XI) nvat: ,Nu este nimic ntmpltor sau ru n zidire, si
chiar ceea ce are loc mpotriva voii lui Dumnezeu este schimbat n chip minunat de ctre
Dumnezeu n ceva bun. De pild, cderea diavolului nu a Iost voia lui Dumnezeu, dar totusi
ea a Iost ntoars n Iolosul celor ce se mntuiesc" (Filocalia, voi. 5). La Iel scrie si SI. Ma-
carie Egipteanul: ,Stpnitorul lumii acesteia |diavolul| le este celor prunci cu duhul toiag
de povtuire si bici care bate. Prin aceasta, precum s-a mai spus si nainte, lor le pricinuieste
slav mare si cinste tot mai mult prin necazuri si ispite, cci din acestea au prilejul de a se
Iace desvrsiti, iar siesi si gteste o mai mare si mai grea osnd. Peste tot, prin el se mpli
neste o mare iconomie. Cum s-a zis undeva, rul ajut binelui printr-o intentie care nu vrea
binele. Cci suIletelor bune si cu o voint bun si cele ce pai" de ntristare li se sIrsesc n
bine, precum zice Apostolul: Celor ce iubesc pre Dumne:eu, toate li se lucrea: spre bine
(Rom. 8, 28)" ]Filocalia, voi. 5, Ed. IBMBOR, Bucuresti 1976, p. 315). (n. ed.)
606
Dup SIintii Printi, cei ,o mie de ani" pomeniti n Apocalips 20, 2 reprezint perioada
ntre ntia si a doua venire a lui Hristos. Noi ne aIlm acum n aceast perioad. Vezi
Arhiepiscopul Averchie Tausev si Printele SeraIim Rose, Apocalips in invttura Sfintilor
Printi, Ed. Icos, 2000, pp. 216-217. (n. ed.) - u '' * n : u ~ , ; , -..*~.u
330
JfmU.i* NTREBRI SI RSPUNSURI u * ! ' .
ngduie Dumnezeu. Cnd cineva umbl n harul lui Dumnezeu, atunci numai
dac el nsusi cade din acela poate diavolul s-i Iac ceva. Cnd avem ispite, ele
sunt asemeni sarpelui ce nteap clciul: sunt ceva mrunt si trebuie s ne
dezbrm de ele. Numai dac ne lsm coplesiti de ele cdem n dezndejde,
mnie si tot Ielul de pcate. Deci puterea diavolului e Ioarte limitat.
STUDENT: Dar nainte de Hristos nu era asa.
Printele SERAFIM: nainte de venirea lui Hristos, satana avea mult mai
mult putere, Iiindc Iiecare se nchina idolilor, care erau demonici.
STUDENT: Dar n ntregul ansamblu al lucrurilor, totul era n planul lui
Dumnezeu.
Printele SERAFIM: Sigur c da, dar e un lucru Ioarte tainic. Totul e cu-
prins n plan, si totusi Iiecare persoan este liber s Iac ceea ce doreste n
acest plan. Iar Dumnezeu scoate buntate si bun rnduial din toate lu-
crurile, indiIerent cti demoni sau oameni doresc s Iac ru.
9. Trupul duhovnicesc al lui Hristos
],
-~ ~uu-. .
STUDENT: Cum se potriveste Hristos cu locul unde se aIl acum sIintii si
cu starea la care spuneti c trebuia s ajung Adam ?
Printele SERAFIM: Iisus Hristos este Dumnezeu.
STUDENT: Da, si Lui i slujesc sIintii; dar are El un trup duhovnicesc asa
cum vor avea sIintii ?
Printele SERAFIM: Da, are nc trupul Su. SIntul Andrei, de pild,
L-a vzut pe Hristos tronnd n cer.
STUDENT: Dar El este Dumnezeu deja Iiint, si noi ne mprtsim cu El
duhovniceste.
Printele SERAFIM: Da, Dumnezeu este pretutindeni. El este Lumina.
Dar Hristos se aIl si n cer, n trupul Su cel nviat. Cum se ntmpl
practic acest lucru nu suntem vrednici s stim; adic, dac vom merge
alturi de El, vom sta de vorb cu El. Dar ia gnditi-v - El a mers pe
pmnt cu ucenicii Si.
STUDENT: Asa se explic. El este Dumnezeu deja Iiint, dar...
Printele SERAFIM: Dar a luat trup. S-a Icut asemeni nou, si deci acel
trup este acolo, n lumea cealalt. n cer ne vom ntlni cu Dumnezeu duhov-
niceste, dar si cu El n trupul Su.
STUDENT: Si vom avea prtsie cu el n Iiinta Sa ?
Printele SERAFIM: Nu. Exist o nvttur a SIntului Grigorie Palama
despre Iiinta si energiile lui Dumnezeu. Noi nu avem nici un contact direct cu
Dumnezeu n Iiinta Sa, dar l cunoastem n energiile Sale (n har).
STUDENT: Deci sIintii nu au contact cu Iiinta dumnezeirii ?

:
Printele SERAFIM: Nu, ei au contact pri n energii, si astIel se Iac
prtasi cu Dumnezeu. Noi nu putem gndi ca Dumnezeu: nu putem gndi
331

gndurile Sale sau s gndim ce anume Icea nainte de Iacerea lumii, sau
alte lucruri de acest Iel. Putem doar s participm dup cum ne ngduie
El, prin harul Su.
,'-'sf`.'/ ,`''`, - . ", ic , :X .. u u:',
2. Tria cerului ".' H* ' u
' ' u > ' " j - . - :
STUDENT: Ce anume era tria ?
Printele SERAFIM: Iat o ntrebare Ioarte interesant. Dati-mi voie s
Iac un scurt rezumat. Textul Facerii vorbeste despre o trie ce desprtea intre
apa care era sub trie i intre apa care era deasupra triei (Fac. 1, 7). Mai
trziu, n Grecia antic, a aprut teoria c universul era compus din zece sIere,
cu pmntul, luna si Iiecare planet ocupndu-si propria sIer.
607
Unii, sub
inIluenta acestei teorii, au crezut c textul Facerii nvat c exista un Iel de
castron de sticl peste pmnt. SIntul Vasile cel Mare a discutat anume
aceast problem, spunnd c nu exista asa ceva: era doar o Iort a naturii
care desprtea apele de deasupra - adic un Iel de ape mai rareIiate - de
apele de dedesubt.
In vremea lui Noe, cnd a nceput Potopul, Ierestrele cerului s-au deschis si
apele au intrat. Cu alte cuvinte, se pare c tria ,s-a sIrmat", astIel c acea
Iort natural ce tinea apele de deasupra a Iost cumva dezlegat. Acesta e unul
din motivele pentru care Potopul a Iost un dezastru universal. Apele de sub
pmnt s-au ridicat n sus, si n acelasi timp apele ce se aIlau mai nainte
deasupra triei au venit n jos.
Exist o teorie Ioarte incitant, avansat de unele persoane, n legtur cu
Iaptul c curcubeul a Iost dat lui Noe ca semn c nu va mai Ii un nou potop,
ceea ce arat c ploaia asa cum o cunoastem si curcubeul legat de ea au Iost
experiate atunci pentru prima oar. Unele studii au artat c n urm cu vreo
cinci mii de ani s-a produs o anumit schimbare n atmosIera pmntului
care a permis radiatiei cosmice s o strbat.
608
Este Ioarte posibil ca apele de
deasupra triei s Ii Iost un strat de nori peste ntregul pmnt, ce producea un
eIect de ser.
609
Resturile Iosile din ntreaga lume dovedesc Iaptul c n trecut
pmntul avea un climat cald universal, cu mult umezeal, pen-
M7
Prorocul Moisi, autorul Crtii Facerii, a trit n secolul XVI .H. Conceptul grecesc al
universului sIeric a Iost lansat nti de Pitagora, n sec. 6 .H. si revizuit de Euxodus n sec. IV
d.H. (n. ed.)
608
Studiile respective se bazau pe msurarea Iormrii radiocarbonului n atmosIera
superioar a pmntului, care are loc printr-un complicat set de reactii ntre radiatia cosmic
ce ptrunde si Nitrogenul 14 din atmosIer. Data de cinci mii de ani a Iost Iurnizat de Ro-
bert L. Whitelaw, consilier nuclear si proIesor de inginerie mecanic la Virginia Polytechnic
Institute and State University. Vezi Scientific Creationism, ed. cit., pp. 165-166. (n. ed.)
609
Vezi Henry Morris, The Genesis Flood, ed. cit., pp. 240-258, si Joseph C. Dillow, The
Walers Above. Earths Pre-Flood Japor Canopy, Moody Press, Chicago, ed. revzut,
1982. (n. ed.)
332
' NTREBRI $I RSPUNSURI -
,.! / . :.:-.
tru o viat vegetal si animal mbelsugat.
610
Pe lng dovezile Iosile, acelasi
lucru l dovedeste si Iaptul c exist resturi de animale n solul nghetat din
Insulele Arctice din nordul Siberiei - zone ce nu ar Ii putut ntretine astIel de
animale n conditiile climatice prezente.
611

"
x
2. ,Locali:area"
Raiului
!i
Printele SERAFIM: Legtura dintre Rai si lumea contemporan este una
Ioarte adnc, Iiindc la nceput Raiul era parte a pmntului - un loc mai
nalt, ca un Iel de munte. Cnd Adam a Iost scos aIar din Rai, a cobort n jos
pe pant si a nceput s triasc acolo. Apoi Cain avea s coboare si mai jos.
STUDENT: In Facere se spune c rul ce iesea din Rai s-a desprtit si
s-a transIormat n EuIrat si n alte ruri.
Printele SERAFIM: Da. Se pomenesc patru ruri, interpretate de obicei
ca Iiind Tigrul, EuIratul, Nilul si Gangele. Exist diIerite interpretri.
STUDENT: Mai exist muntele n acel loc ?
"nn Printele SERAFIM: Nu. Vedeti, ceea ce avem n prezent e o alt realitate.
Un singur Iapt: a venit Potopul lui Noe, si se pare c au avut loc catastroIe
nspimnttoare n acea vreme - probabil eruptii vulcanice, munti care se
ridicau - ale cror rezultate le vedem acum. Este Ioarte probabil ca nainte de
Noe s nu Ii existat cele cinci continente pe care le cunoastem acum -era un
pmnt grozav de diferit. Poate c exista un singur continent. Nu avem, de
Iapt, nici o idee; nu ni se spune nimic despre aceste lucruri. Pmntul a
devenit asa de diIerit, nct azi nu mai putem spune cum era. n prezent cel e
patru ruri nu mai au acelasi izvor; s-au schimbat. Cu toate
M0
Dup E.H. Colbert, un evolutionist, ,Multe linii de dinozauri au evoluat n timpul celor
100 de milioane de ani sau mai mult ai istoriei mezozoice n care au trit... In acele zile
pmntul avea un climat tropical sau sub-tropical pe mare parte a supraIetei uscatului su, iar
n ntinsele tinuturi tropicale exista o abundent de vegetatie luxuriant. Pmntul era ses si
nu existau munti nalti care s Iormeze bariere Iizice sau climatice" (,Evolutionary Growth
Rates in the Dinosaurs", Scientific Monthly, august 1949, p. 71). W.J. Arkell, n cartea sa
Jurassic Geology of the World (HaIner Publishing Co., New York, 1956, p. 615) scrie: ,O
Ilor destul de bogat de tip temperat prospera nuntrul sau n apropierea ambelor Cercuri
Polare, arctic si antarctic, n Groenlanda de Est si n Grahainland." In 1991, rmsitele Iosile
ale unui dinozaur vegetarian, de 25-30 de picioare lungime, au Iost descoperite la vreo 400
de mile de Polul Sud. nc si mai aproape de Pol (cam la 250 de mile), geologii au gsit mii
de Irunze bine pstrate, pstrndu-si structura celular original si continutul organic. (Vezi
Raymond Chris, Chronicle of Higher Education, 20 martie, 1991). (n. ed.)
611
J.K. Charlesworth, n cartea The Quaternary Era (Edward Amold Co., Londra, voi. 2,
1957, p.650) aIirm: ,Marile turme de mamut i si alte animale (Insulele Noii Siberii din
nordul ndeprtat al Asiei au dat mamuti, rinoceri prosi, boi moscati, antilope saiga, reni,
tigri, vulpi arctice, gulo-gulo, ursi si cai printre cele 66 de specii animale), aveau nevoie de
pduri, Inete si stepe pentru a se hrni... si nu ar Ii putut tri ntr-un climat precum cel pre
zent, cu vnturile sale nghetate, iernile pline de zpad, solurile nghetate si mlastinile de
tundr care exist mai tot anul." (n. ed.) "* " -
:
-"*u'u
333
acestea, poti arta locul si poti spune c n acea zon este leagnul civilizatiei
antice; se pare c de acolo provenim toti.
Desigur, acum Raiul a Iost desprtit de pmnt. Dar oamenii nc ajung n
Rai. Stim despre oameni care au Iost acolo, precum SIntul EuIrosin Buctarul.
El a adus napoi mere, pe care oamenii le-au mncat ca pe o pine sIintit. El a
experiat Raiul ca si cum ar Ii Iost ceva Iizic, dar era diIerit de realitatea noastr
material de Iiecare zi. Poti ajunge acolo doar ntr-o stare de rpire; trebuie s
iesi din tine. Raiul s-a dus acum de la noi, Iiindc Adam era la nceput diIerit
de ceea ce suntem noi n prezent. El avea o Iire mai nalt. De Iapt, Printii
spun c era din carne, dar era o carne oarecum la mijloc ntre ceea ce numim
trup si duh. Este ceva cu totul diIerit.
: 22. intre Cdere i Potop n ~
STUDENT: Dup izgonirea lui Adam din Rai, cum era starea de desprtire ?
Printele SERAFIM: Adam a Iost izgonit din Rai, dar se spune c sttea si
privea la el. Era nc vizibil, si chiar Cain putea nc s vad Raiul. Unul dintre
Printi spune c, probabil, pn la Potop oamenii puteau nc s vad Raiul.
Nu puteau intra n el, Iiindc erau doi ngeri care l pzeau, dar stim c erau
oarecum mai aproape, Iiindc Dumnezeu vorbea necontenit cu Patriarhii. Era o
stare complet diIerit, Ioarte greu de imaginat acum, Iiindc dup Noe
ncepe noua perioad n care nu mai avem contact cu Dumnezeu n acest Iel.
nainte de Potop Dumnezeu venea si vorbea direct chiar si cu Cain, pctosul.
u u< ` . <.::!u-: u uu. 23. Potopul u: u :u.
STUDENT: Unii spun c Potopul a avut loc doar ntre Tigru si EuIrat.
Printele SERAFIM: Acela ar Ii Iost un potop local. Dar n Scriptur ni se
descrie un Potop universal, peste ntreg pmntul.
STUDENT: De-aceea se gsesc scoici pe vrIurile muntilor ?
Printele SERAFIM: Da. Desigur, aceasta se datoreaz si ridicrii munti-
lor.
612
Cum anume erau muntii nainte de Potop si ct de mult a urcat apa nu se
poate spune n mod decisiv, Iiindc este Ioarte posibil s Ii Iost o catastroI
att de mare, nct ntregul pmnt dinaintea ei s Ii Iost cu totul diIerit. Se
poate ca toti muntii s se Ii ridicat n acea vreme. Se vor Ii creat trs-
(
'
12
Faptul c Potopul a Iost universal este dovedit de mai'ea mas de depozite sedimentare
(Iormate prin actiune acvatic) pe supraIetele care n prezent sunt de uscat. O.D. Von Engeln
si Kenneth E. Caster, n cartea Geology, scriu: ,Cam trei sIerturi, poate chiar mai mult, din
zona de uscat a pmntului, 55 de milioane de mile ptrate, are roc sedimentar ca roc de
baz, la supraIat sau imediat sub nvelisul de roc-acoperis... Grosimea rocilor stratiIicate
merge de la cteva picioare pn la 40000 de picioare sau mai mult n Iiecare loc... Marea
mas de roci stratiIicate e compus din depozite Iormate de apa care a sczut." (n. ed.)
334
rtl.,u..: NTREBRI $I RSPUNSURI . : . A,
turi geograIice si geologice cu totul diIerite. Oamenii care accept ideea Po-
topului n studiile lor - precum Henry Morris n Potopul din. Cartea Facerii -
spun c cele mai multe stratiIicri s-au Iormat n timpul si imediat dup
perioada Potopului, nu vreme de milioane de ani. Cititi cartea.
24. Talcuire patristic i critic textual modern
STUDENT: Oare Moisi a scris Iiecare cuvnt din primele cinci crti ale
Bibliei ? Se stie exact cnd au Iost redactate ?
Printele SERAFIM: Cnd se zice la nceput ,cartea lui Moisi etc", n-
seamn ,de la Moisi, n traditia lui". Una dintre crti (Deuteronomul) pome-
neste de moartea lui Moisi; deci nu el a scris acea parte. Nici Psalmii lui
David nu au Iost scrisi toti de David. Poate jumtate sunt scrisi de el, iar ceilalti
au Iost scrisi de alte persoane. Biserica Ortodox nu-si pune problema dac
Iiecare cuvnt e scris de persoana cruia i este atribuit. Nu ne Iacem attea
probleme, Iiindc avem ideea de traditie, adic aceasta e cartea lui Moisi, ,n
traditia lui" Moisi. Partea principal este chiar de mna lui; alte prti au Iost
adugate mai trziu, dar toate sunt n traditia lui Moisi.
Nu v pot spune n mod exact cnd anume au Iost redactate crtile. O mare
parte s-au pstrat n traditia oral. Textul de baz al Facerii a Iost descoperit
prorocului Moisi. Nu ne Iacem griji nici mcar s aIlm dac Iiecare cuvnt
este chiar asa cum 1-a primit. Probabil c protestantii se vor supra Ioarte tare.
Dar nu ne Iacem griji Iiindc, dac se tlcuieste in Biseric, Biserica nssi
este garantia c se va pstra n duhul adevrat. Textul ebraic si cel grecesc se
deosebesc ntr-o multime de amnunte - de pild, n ce priveste vrsta
Patriarhilor.
STUDENT: Primul capitol din Facere vorbeste de cele Sase Zile si de Ia-
cerea brbatului si a Iemeii. Apoi, n capitolul al doilea, textul pare a o lua de
la nceput, spunnd cum brbatul a Iost plsmuit din trna pmntului, iar
Eva a Iost Icut din coasta lui Adam. Parc ar Ii Iost dou istorisiri.
Printele SERAFIM: Nu, este doar o repovestire a istorisirii dintr-un alt
punct de vedere. O relatare se reIer la obrsia Omului nsusi; cealalt se re-
Ier ndeosebi la obrsia primilor oameni, Adam si Eva. Eruditii moderni
obisnuiesc s spun: ,Aha, nseamn c erau doi autori diIeriti, care trebuie
desprtiti, si trebuie cercetat punctul de vedere al Iiecruia - ce vrea s spun
Iiecare ?" Nu este nevoie de asa ceva, Iiindc, chiar dac textul s-a transmis pe
undeva ntr-o Iorm mai corupt, totusi textul de baz a ajuns la noi, si stim c
el, ca ntreg, ne pune n legtur cu Adevrul.
Deci tlcuirea Bisericii este cheia pentru a ntelege cum se armonizeaz
cele dou relatri. Cnd dm peste lucruri de Ielul acesta, spunem doar c
aceeasi istorisire este povestit din dou puncte de vedere diIerite - dou ac-
cente diIerite. Nu este, de Iapt, o diIicultate real.
Ideea c trebuie s existe doi autori diIeriti sau c exist trei Isaia, Iiindc se
vorbeste despre trei perioade diIerite - este ceva Ioarte pueril. Eruditii
*
moderni pornesc de la premisa c nimeni nu poate vorbi despre viitor. Bine-
nteles c, n spiritul acestei idei, ar trebui eliminati toti prorocii.
STUDENT: Uneori uitm c exist o ntreag scoal teologic ce este n
principal umanist si porneste de la prezumtia c o carte ce vorbeste despre un
lucru din viitor trebuie neaprat s Ii Iost scris mai trziu, astIel nct privea,
de Iapt, spre trecut.
Printele SERAFIM: Da, si asta este doar o prejudecat a lor. Dup cre-
dinta noastr, noi nu putem pur si simplu s acceptm acest lucru, Iiindc
noi credem c exist proroci. Exist o carte de prorocii ce nc nu s-au
mplinit: Cartea Apocalipsei. Dup unii eruditi moderni ea nu vorbeste
despre evenimente viitoare. ns noi credem c urmeaz s vedem mplinirea
acelor evenimente n viitor, dar ntr-o Iorm care este putin ascuns. Nu
putem spune cu precizie c lumea se va sIrsi n 2005 sau la o alt dat
anume; dar, pe msur ce vedem c evenimentele se mplinesc, vedem
ntelesul adnc al prorociei care a Iost scris nainte de eveniment.
Chiar dac s-ar putea ca unele prti ale Crtii Facerii s Ii Iost redactate de
diIeriti copisti n vremuri diIerite, s-ar explica astIel unele diIerente de
limbaj, dar este un lucru cu totul secundar, care nu aIecteaz esentialul.
Esentialul este acesta: despre ce se vorbete n aceste texte ? Iat lucrul prin-
cipal, pe care trebuie s-1 avem n minte cnd tlcuim orice text sInt: despre
ce anume vorbeste textul, care e ntelesul su ? Toate micile probleme -cnd
a Iost redactat si n cte Ieluri a Iost redactat (eruditii chiar analizeaz textul
spre a calcula de cte ori sunt Iolosite anumite cuvinte, evidentiind anumite
sinonime spre a arta c au Iost autori diIeriti etc.) - sunt, de Iapt, pierdere de
timp. Principala ntrebare este, iarsi: care este Adevrul cuprins n el ? Iar
cheia ntelegerii adevrului din Cartea Facerii sau din oricare dintre crtile
Scripturii este nvttura Bisericii transmis de SIintii Printi.
Important este s acceptm c textul nsusi e un ntreg, si c el vorbeste
despre Adevr; si trebuie s i dm cea mai mare cinstire, Iiind cuvntul lui
Dumnezeu. Cnd dm de ceva ce pare a Ii o contradictie, trebuie s privim mai n
adncime si s vedem cum au rezolvat-o SIintii Printi. Din cnd n cnd putem
veni si noi cu o mic interpretare. De pild, am discutat ideea legat de trie:
nici un SInt Printe nu vorbeste n mod speciIic despre aceast teorie. Omul
modem s-a gndit la ea, si are ponderea unei teorii, dar nu e din aceeasi categorie
cu Adevrul descoperit. E doar un ajutor n tlcuirea textului.
u> u:. uuuu' u u 2 5. ' r s t a P a t r i a r h i l o r ^ ' u>:u. u' u- : n
Printele SERAFIM: n Facere 47, 9 citim: Si a :is Iacov lui Faraon. Zilele
anilor vietii mele... sunt o sut trei:eci, putine i rele au fost :ilele anilor vietii
mele, nu au afuns la :ilele anilor vietii printilor mei. Iacov trise pn la
vrsta de o sut treizeci de ani, totusi se plngea c nu trise prea mult,
precum strmosii si. Este nc un indiciu c primii Patriarhi au trit
ntr-adevr Ioarte mult. Urmasii lor de mai trziu stiau bine aceasta. - u-,-
336
NTREBRI $I RSPUNSURI
26. Diferite interpretri
STUDENT: Care dintre vechii scriitori au sustinut c fiii lui Dumne:eu
|Fac. 6, 2-4| erau ngeri ?
Printele SERAFIM: Tertulian, SIntul Iustin Mucenicul, Athenagora
|Atenianul| si Lactantiu, un scriitor latin mai putin nsemnat. Acestia sunt
Printii mai timpurii. Marii Printi, precum SIntul Ioan Gur de Aur si
SIntul EIrem Sirul, spun c fiii lui Dumne:eu aveau trupuri, deci nu puteau Ii
ngeri.
613

Ajungem astIel la problema diIeritelor tlcuiri ale Scripturii. n cursul de
Iat dm tlcuirea obisnuit a Printilor Bisericii, dar exist desigur si alti
Printi care pot da tlcuiri diIerite. ntrebarea este: ce anume credem despre
Ieluritele tlcuiri ? Uneori ele pot chiar s par contradictorii.
Trebuie s tinem minte c Scriptura este un izvor Ioarte bogat, care nu este
epuizat de o singur tlcuire. De obicei exist cel putin dou tlcuiri: tlcuirea
literal si cea Iigurat sau alegoric. Uneori exist si o tlcuire mistic.
Prin urmare, pot exista tlcuiri diIerite, ns exist niste reguli:
1) Cnd este vorba de o prere, ea nu trebuie sustinut ca o dogm sau
Iolosit spre a combate o alt prere.
2) Prerea trebuie s aib un temei solid, nu s se bazeze pe ultima mod
intelectual. De pild, nu trebuie s cdem pur si simplu n ultima mod
science-fiction si s venim cu ideea c fiii lui Dumne:e" pot Ii Iiinte extra
terestre; nu exist nici un temei serios pentru aceasta.
3) Trebuie s se potriveasc cu restul Scripturii.
4) Exist si preri inadmisibile; si exist unele interpretri care contrazic
nvttura Bisericii. De pild, stim c fiii lui Dumne:eu nu pot Ii ngerii, Ii
indc acest lucru e mpotriva nvtturii ortodoxe despre ngeri.
Alteori nici mcar nu e nevoie de o tlcuire diIerit. De pild, am putea Ii
ispititi s credem, ntemeindu-ne pe gndirea noastr de azi, c Patriarhii nu
puteau tri nou sute de ani. ns nu putem rstlmci Scriptura n acest chip,
pn ce nu avem un temei puternic pentru a o Iace. Trebuie s Iim n stare s
artm, n Scriptur si n scrierile Printilor, c are sens s Iacem o astIel de
tlcuire. n ce priveste aceast problem anume, Printii sunt cu totii de acord c
Patriarhii au trit nou sute de ani. Cum am vzut, Patriarhul Iacov era constient
c o sut treizeci de ani era o vrst Iraged n comparatie cu cea a printilor
dinainte de el. Lumea era att de deosebit si att de nou pe-atunci, nct este
Ioarte plauzibil ca oamenii s Ii trit asa de mult, chiar dac e ceva strin de
experienta noastr. Nu putem rsturna spusele lor.
613
Fiii lui Dumne:eu pomeniti n Facere au zmislit urmasi din Iemei. Dup nvttura
ortodox, ngerii sunt netrupesti n raport cu omul, si nu pot zmisli Iiinte umane. (n. ed.) -
337
PARTEA A V-A
Fragmente din scrisori
64
A
.- . . Una dintre cheile programului anticretin ir J'" . ..-
.i u ` '. (Lui A.Y., 6/29 august, 972) g : a e i ; ; t
Ct despre teoria evolutionist, care e o pcleal si o Iraud cum nu a mai
Iost vreodat, am dorit mult vreme s avem o expunere obiectiv corect a sa
(din pricina acordurilor dominante si chiar temeiurilor sale nimicitor
anticrestine, de tip religios), dar nu am avut niciodat prilejul s intrm noi
nsine n subiect. AIirmatiile Printelui L. pe aceast tem, pe care le-ati citat,
sun extrem de naiv. Cu mai mult de un an n urm Printele N. a pomenit
Iaptul c urma s tipreasc un articol pe aceast tem de Kalomiros, dar ne
asteptam s Iie cu totul critic si s dezvluie ntreaga Iraud. Nu cunoastem
nici o posibil diluare ori modiIicare a ipotezei evolutioniste care s o Iac
acceptabil Iie teologiei, Iie IilosoIiei ori stiintei - cu sigurant savantii cei
mai soIisticati de astzi nu o mai iau n serios si recunosc c ea a devenit
popular numai printr-un act de credint si cu probe serios msluite !...
Ei bine, cred c nu este treaba noastr s ncepem s ne ,amestecm" n
treaba altor publicatii ortodoxe apropiate si s ne certm pentru lucrurile pe
care credem noi c ar trebui s le tipreasc, pn ce nu avem, desigur, unele
Iapte sau inIormatii pe care ei nu le au, sau pn ce nu ne cer s ne dm cu
prerea. Dar cu sigurant avem dreptul s acceptm sau s respingem ceea ce
spun, si chiar (dac simtim c este necesar) s publicm ceva ce i
contrazice - desigur, Ir a ne ,lupta" public cu ei. Presupun c ar trebui
doar s asteptm s vedem (de obicei mult mai mult zgomot se Iace n
opinia public prin ,zvonistic"). Nu ne putem imagina c Printele N. sau
Printele P. ar publica ceva cu adevrat n Iavoarea evolutiei, dar Iie si un
articol vag Iavorabil ar Ii destul de duntor, avnd n vedere Iaptul c
evolutia este o cheie asa de important a ntregului program anticrestin.
t-;: 'u , ~ 2. Evolutia teist
(Lui A.Y., 3 ianuarie/l3februarie, 973)
Articolul ,Evolutia" pentru numrul urmtor pare s arate Ioarte bine,
Ioarte cuprinztor si la obiect si, de asemenea, cred c nu contine nimic Iat de
care Printele P. si altii s aib ceva de obiectat (v voi spune mai jos ce
614
Pentiu istoria acestor Iragmente din scrisorile Printelui SeraIim vezi PreIata editorului ca si
Nota editorului de la nceputul prtii a IlI-a. Titlurile sectiunilor au Iost adugate de editor.
Numele au Iost prescurtate, spre a proteja intimitatea persoanelor n viat. (n. ed.) "u
j!
~~
f

341
am nteles de la ei). Totusi, articolul poate Ii mbunttit dezvoltnd putin
cteva puncte:
1. La nceputul paginii 1 mentionati ,orice form de evolutie", iar la sIr
situl paragraIului speciIicati: ,evolutia Iizic atee, sau evolutia Iizic teist,
sau evolutia spiritual". Totusi, articolul dvs. e adresat aproape exclusiv m
potriva evolutiei Iizice atee si a absurdittilor ei, iar unii ar putea proIita de
acest lucru spre a zice c nu ati luat n considerare Iorme mai ,raIinate" de
evolutie teist sau spiritual. ntr-un articol asa de scurt nu este desigur cu
putint s te ocupi de ele, dar poate una sau dou propozitii n plus despre
ele ar arta de ce nu pot Ii luate n serios si de ce nu sunt nicidecum mai
,raIinate" (ci doar mai vagi si mai conIuze !). AstIel, evolutia ,teist", asa
cum i nteleg eu motivatiile, este nscocirea oamenilor care, temndu-se c
evolutia Iizic este cu adevrat ,stiintiIic", l lipesc pe ,Dumnezeu" n di
verse puncte ale procesului evolutionist, ca nu cumva s rmn aIar, spre a
conIorma ,teologia" cu ,ultimele descoperiri stiintiIice". Dar acest tip de
gndire artiIicial este satisIctor doar pentru mintile cele mai superIiciale
si mai conIuze (pentru care, chipurile, ,Dumnezeu" Iurnizeaz energia si
ordinea ce nu pot Ii explicate conIorm cele de-a doua legi a termodinamicii):
nu e satisIctoare nici pentru teologie, nici pentru stiint, ci doar amestec
cele dou domenii. La Iel, evolutia ,spiritual" aplic concluziile evolutiei
Iizice atee domeniului ,spiritual", ajungnd la rezultate monstruoase si inac
ceptabile att din punct de vedere stiintiIic, ct si teologic: un amestec si o
conIuzi e ce nu pot dect s se deghi zeze ntr-un jargon Iantasti c la
Teilhard de Chardin.
Amndou aceste tipuri de evolutie depind n ntregime de acceptarea
evolutiei Iizice, iar dac se arat c aceasta nu are temei, ele cad; pe deasupra,
ele se contrazic singure, Iiindc scopul si intentia teoriei evolutiei Iizice nu este
dect gsirea unei explicatii a lumii Ir Dumnezeu; adic evolutia Iizic este
prin natura ei atee, si e ridicol ca teologii s alerge dup ultima teorie
,stiintiIic" ca nu cumva s rmn n urma timpurilor.
M tem c Iac risip de cuvinte pe aceast tem, dar cred c ntr-adevr ar
trebui s spuneti cititorului ceva mai pe larg de ce nu sunt mai satisIctoare
celelalte tipuri de evolutie. Punctul central, desigur, este Iaptul c evolutia nu e
deloc ,stiintiIic", ci mai curnd un Iel de science-fiction teologic, produsul
credintei (o credint atee, dar totusi credint). Faptul c e acceptat pe scar
att de larg arat desigur ct de jos a czut astzi nu numai teologia, ci si
bunul simt obisnuit. (nc mi mai amintesc cum proIesorul meu de zoologie
din anul nti divaga asupra ,mretelor idei ale omului": pentru el, cea mai
mreat idee pe care omul o nscocise vreodat era ideea de evolutie; o idee
mult mai mreat, credea el, dect ,ideea de Dumnezeu".)
2. Despre Oamenii de Piltdown, Pekin, Java etc. de la pag. 3: Nu cumva
Piltdown este singurul universal acceptat ca Iraud ? Dac e asa, ar Ii mai n
telept s subliniati acest lucru (citnd cartea despre el, dac aveti reIerinta la
342
JuH~"'.r FRAGMENTE DIN SCRISORI
ndemn) si s mentionati marile ndoieli si probleme din jurul celorlalti,
astIel nct s nu Iim acuzati c trecem n grab peste dovezi!
3. Legea a doua a termodinamicii:
615
ar Ii mai bine s dati o scurt deIini
tie la nceput (vezi si tietura din ziar alturat, unde se arat ce 1-a adus pe
un savant sovietic la Dumnezeu).
4. ncheiati cu o reIerire la , nebunia Evangheliei" - ceea ce ar putea, din
greseal, s-i Iac pe unii cititori s cread c, la urma urmei, admiteti c
evolutia are un oarecare sens, si c trebuie s Iii superior si mai duhovnicesc
spre a vedea c de Iapt nu are. Nu - la orice nivel, ncepnd cu bunul simt,
evolutia este o ineptie ! Priviti n ce nebunie adevrat si Ir ndejde cad
cei ce ncearc s se descurce Ir Dumnezeu !
Articolul, desi scurt, este excelent, Iolosind Ioarte bine citatele din
Dar-win si din alti autori. Probabil c veti avea parte de multe discutii pe acest
subiect. Poate c ntr-o zi ati putea alctui un articol mai lung si mai amnuntit
despre evolutie, cu citate ample att din evolutionisti (artndu-le credinta
naiv si gndirea neglijent), ct si din criticii lor temeinici (mi amintesc de o
carte Ioarte bun pe care am citit-o acum ctiva ani, scris de un ornitolog:
Douglas Dewar, Dificultti ale teoriei evolutiei),
66
spre a servi ca surs de
reIerint celor ce-si dau osteneala de a cugeta n mod serios la acest subiect. n
general, oamenii se tem asa de tare s-i provoace pe oamenii de stiint ,pe
terenul lor", nct le e Iric s abordeze subiectul; o ct de mic gndire
limpede, cum dovedeste deja scurtul dvs. articol, poate risipi n mare parte Irica
si ceata ce nvluie ntreaga problem. |...|
Printele P. a pomenit cte ceva despre problema evolutiei (nu i-am spus de
viitorul dvs. articol pe aceast tem), destul, cred eu, ca s-mi dau seama de
atitudinea sa de principiu si de temerile sale. Preocuparea lui Iat de
,Iun-damentalism" pare a se lovi de teama c btlia ortodox mpotriva
evolutio-nismului ar putea ajunge s se nIunde la acelai nivel cu ,posibilele"
argumente stiintiIice n Iavoarea lui, putndu-se ajunge la nesIrsite dispute
asupra dovezilor Iosile, asupra ntelesului exact al celor ,Sase Zile" etc.
Desigur, are dreptate c demersul ortodox n aceast chestiune nu trebuie s
se desIsoare la nivel stiintiIic, ci mai curnd la nivel teologic; dar mi-am
615
Pentru discutia asupra incompatibilittii teoriei evolutiei cu a doua lege a termodinamicii
(universalul ,principiu al dezintegrrii") vezi The Mystery of Lifes Origin de Charles B.
Thaxton, Walter L. Bradley si Roger L. Olsen, Lewis and Stanley, Dallas, 1984, pp. 113-126.
Aceste pagini cuprind o respingere amnuntit a superIicialului recurs al evolutionistilor la
sistemul deschis, dezechilibrul termodinamic, (n. ed.)
616
Douglas Dewar a Iost unul dintre liderii Miscrii de protest mpotriva evolutiei, initiate n
Anglia n 1932. Valoroasele sale contributii, cuprinse n crtile Difficulties of the Evolu-
tionary Theory (Thynne & Co., Londra, 1931) si More Difficulti es of the Evolutionary
Theory (Thynne & Co., Londra, 1938) sunt nc lucrri de reIerint. Descrierea Icut de el
ipoteticei evolutii a balenei e citat de M. Denton n cartea Evolution. A Theory in Crisis, ed.
cit.,pp. 217-18. (n. ed.) .,.,u~. uu, . , ...-u.u.., ..
343
mai dat seama c nu este pe deplin constient de subrezenia dovezilor ,stiinti-
Iice" n Iavoarea evolutiei, ceea ce-1 Iace, poate, mult prea precaut si temtor
n privinta ntregii chestiuni. Da, demersul nostru, n principiu, trebuie s
rmn nalt si teologic; dar putem s demolm acele dovezi ,stiintiIice"
care chiar nu au nici un sens si care sunt ntr-adevr rezultatul prejudectii
oarbe si al Ialsei teologhisiri sub masca stiintei.
iH 3. Un model de gandire potrivnic Ortodoxiei ' - ,u /*
(Printelui N., / aprilie, 973)
Lucrul cel mai important n privinta evolutiei:
s
,
a. nti de toate, am s v sochez de la nceput, spunndu-v c am citit
articolul nainte de publicare,
617
am Icut mai multe sugestii (ce au Iost toate
incluse n articol), si l-am aprobat pe deplin; iar acum, recitindu-1 dup pri
mirea scrisorii dvs., nu am gsit c ar avea vreo deIicient serioas - cu ex
ceptia Iaptului c e prea scurt si concis. Acum, o dat cu scrisoarea dvs., se
vdeste c demersul respectiv era poate prea abrupt si direct pentru multi
cititori ortodocsi de astzi, si poate c trebuia s Iie pregtiti ceva mai mult.
b. Prin urmare, este evident c exist o discrepant adnc ntre prerile
dvs. si prerile noastre pe aceast tem. Am privit ntotdeauna evolutia, cu
toate ramiIicatiile ei, ca pe o nsemnat parte a bagajului intelectual al
,Americii moderne" pe care l-am lsat n urm cnd am devenit ortodox, si
nu mi s-a ntmplat niciodat ca vreun crestin ortodox constient s o priveas
c ca pe ceva Ir important, mai ales acum cnd multi savanti au abando
nat -o (pe temeiuri pur stiintiIice), cnd temei urile pseudo-religioase ale
adeptilor ei sunt att de vdite si cnd ea este att de legat de ecumenismul
masonic si de ntreaga perspectiv pseudo-religioas.
Am Iost sincer uimiti de obiectia dvs. adus articolului, si ne-am btut capul
s ncercm s descoperim modul dvs. de gndire asupra acestui subiect. Apoi
ne-am dumirit; se pare c dvs. priviti ideile ,moderne" ca Iiind de dou tipuri:
cele care atac direct Biserica, care trebuie nIruntate si smulse Ir mil
(masoneria, ecumenismul); si cele care nu atac direct Biserica si nu sunt
direct teologice (evolutia).
Asa este ? Nu vd totusi cum se poate nega Iaptul c ideile ,moderne" al-
ctuiesc pn la urm un ntreg: ele se Iormeaz nti n aIara Bisericii, se
dezvolt n mintile atee si agnostice, apoi strbat ntreaga societate pn ce
ajung n Biseric, schimbndu-si ntre timp Iorma spre a se potrivi cu Iiecare
curent de idei. ,Evolutia" este una dintre aceste idei (desi nu e chiar o ,idee" -
vezi mai jos) care nc nu a atacat direct Ortodoxia. Priviti ns ce a Icut deja
cu romano-catolicismul: nu e oare adevrat c ntreaga descompunere a
617
Articolul despre evoluti e scri s de A. Y., despre care Pri ntele SeraIi m vorbest e n scri soa
rea precedent , (n. ed.) : I! ~ ;u - . " . ? ! ii
'*"uu
344
.i H,H .--i.: uu FRAGMENTE DIN SCRISORI I H K i ;
romano-catolicismului n ultimul deceniu este direct legat de ,slobozirea"
teilhardismului n aceeasi perioad (crtile lui Iiind mai mult sau mai putin
interzise pn atunci), un proces ce Iusese nItisat pentru consumul de mas
acum zece ani, ntr-un roman mai curnd ieItin, dar semniIicativ, Pantofii
pescarului ? Nu vreau s spun prin aceasta c un anumit numr de teze
teil-hardiene au Iost opuse tot attor teze romano-catolice si c le-au nIrnt:
cci evolutia lui Teilhard nu este chiar o ,erezie" (vom Ii de acord c acest ter-
men aplicat lui, mai ales dinspre latura ortodox, este imprecis !), ci mai curnd
un ntreg model de gandire potrivnic, oIerind o abordare complet diIerit a
vietii (si, ca urmare, a religiei); si Iiind deja att de bine integrat ,spiritului
vremii", demersurile sale au convins nu prin argumente, ci prin Iaptul c se
potriveau cu atitudinile inconstiente ale oamenil or care n exterior erau
romano-catolici.
Am fost destul de surprins cand dvs. (ca i Printele E., pe cat imi amintesc)
ati pomenit faptul c nu l-ati citit pe Teilhard i nu erati familiari:ati cu ideile
sale, cum s-ar :ice, ateptati ca valul s i:beasc Ortodoxia inainte de a incepe
s v ganditi la acest subiect. Dar v asigur, teilhardismul este ,cretinismul"
(i ,ortodoxia") viitorului, sau mai curand fundamentul su metafi:ic (cci se
potrivete gro:av cu fenomenele ,harismatic" ), i nu e in nici un ca: prea
devreme s aflati ce anume vine asupra noastr ' S-ar prea putea ca situatia
lui A. Y. (ca laic aflat in miflocul lumii i venind din afara unei Ortodoxii ce a
fost defa robit cu totul de ctre spiritualitatea i filo-sofia ,evolutionist")
s- fi fcut in stare s-i dea seama de un lucru pe care ortodocii cei mai
,la adpost" (clerul, monahii, cei ortodoci din leagn) pur i simplu nu il
vd inc. Cat de bucuros am fost eu insumi s gsesc acest ,loc de
adpostire" cand am devenit ortodox, cci am. v:ut c in aceast ,lume
suficient siei" a fi in stare s-mi schimb complet orientarea mental (ca
s nu mai vorbesc de cea duhovniceasc) i s nu mai gandesc defel in
termenii dominantei tiranii a ideilor (in care evolutia are un loc-cheie). Am
observat totui c alti convertiti nu preau s priceap acest aspect, unii
dintre ei incepand s discute cum anume poate fi inteles sau acceptat unul sau
altul dintre curentele moderne in termenii Ortodoxiei - o fals perspectiv,
fiindc e vorba de dou lumi conceptuale complet diferite, diferenta fiind mai
mare decat intre dou limbi cu totul strine...
Suntem cu totul de acord cu A.Y. c ,evolutia este unul dintre cele mai
primejdioase concepte cu care se conIrunt crestinul ortodox de astzi"
-Iiind poate adevrata cheie (intelectual) a asaltului asupra Bisericii, a nssi
IilosoIiei (cci exist asa ceva !) viitorului Antihrist. Dac v ntelegem bine,
dvs. si Printele E. o priviti ca pe o simpl ,idee" pe care o poti accepta sau nu
si care te poate atrage n nesIrsite discutii ntre modernism si
Iundamen-talism, cu totul Ir rost (cte ,ore" au primele ,sapte zile" etc).
Suntem, cu
345
sigurant, de acord n ce priveste lipsa de sens a unor astIel de discutii, dar
lucrurile sunt mult mai adnci; ,evolutia" este un ntreg mod de gndire cu
totul incompatibil cu Ortodoxia. Dar aceast chestiune e un tratat n sine.
Cum am spus, articolul lui A.Y. este mult prea scurt, dar poate va avea eIectul
pozitiv de a inspira o tratare mai amnuntit a subiectului (nu o lupt ntre
,modernisti si Iundamentalisti", dar nici ceea ce se pare c vrea s Iac
Printele E., tratnd subiectul de la o asa de mare nltime, nct nici mcar
nu-ti mai dai seama c evolutia este o problem crucial si distructiv pentru
Ortodoxie, nu att din pricina tezelor ei, ct pentru orientarea sa
intelec-tual-spiritual).
In mod semniIicativ, o dat cu scrisoarea dvs., posta mi-a adus si revista
Concern, cu articolul lui Theodosius Dobzhansky (care tocmai a primit titlul de
Doctor honoris causa de la Seminarul SIntul Vladimir) intitulat ,Evolutia:
metoda de creatie a lui Dumnezeu". Ei bine, el contine argumentele unui
,evolutionist ortodox", care sunt, la Iel ca toate argumentele evolutioniste, o
credint emotional lipsit de orice Irm de dovezi autentice n sprijinul ei
(desi prezint un material ce arat Ioarte senzational si ,stiintiIic"). Dar lucrul
cel mai important: cititi printre rnduri si rspundeti: crede acest om n
Dumnezeu asa cum crede un adevrat crestin ortodox ? Nu ! El crede ca un
om ,modern"; e un deist. Iar concluzia sa este revelatoare: ,Unul dintre marii
gnditori ai vremii noastre, Teilhard de Chardin, scrie urmtoarele: Este oare
evolutia o teorie, un sistem sau o ipotez ? Ea este mult mai mult - este un
postulat general, dinaintea cruia toate teoriile, toate ipotezele, toate sistemele
trebuie s se ncline de aici nainte, si cruia trebuie s i se conIormeze spre a
putea Ii luate n considerare si a Ii veridice. Evolutia e o lumin ce lumineaz
toate Iaptele, o traiectorie pe care toate liniile de gndire trebuie s-o urmeze.
Iat ce este evolutia."
Acesta este ntr-adevr teilhardism, si prin ,toate teoriile si sistemele" el
ntelege, mai ales, teologia si spiritualitatea, ca prti ale celui mai nalt nivel
evolutionist, ,noosIera", care tocmai se ndreapt spre convergenta cu punctul
culminant al evolutiei, numit ,Punctul Omega" sau ,Supra-Hristos". Nu-mi
place s par ,Iundamentalist", dar aceast constructie-mamut are la temelie
doar cteva mrunte Iapte ,Iundamentale" (sau nscociri), de care celor mai
multi oameni le este Iric s se apropie Iiindc par att de ,stiintiIice", n-
cepnd cu tranzitia de la o specie la alta si urcnd pn la captul scrii. ' n
rezumat: oricte slbiciuni ar avea articolul lui A.Y. despre evolutie, el este o
ncercare de a rspunde la o problem real pe care nu o putem evita:
orientarea ideologic si sistemul de valori ce este predat n toate scolile de stat
ca un fapt real, si care otrveste si paralizeaz cugetele ortodoxe Ir ca mcar
s atace Ortodoxia ca atare. Rspunsul lui A.Y. este bine ntemeiat, chiar dac
(desigur) nu e perIect. Noi, ortodocsii, nu ne temem s Iim ,n-gusti" n
chestiunea ecumenismului; de ce ne-am teme s Iim ,ngusti" n
346
;a.:u*.;;Vii. FRAGMENTE DIN SCRISORI n~.nn
problema evolutiei ? Cele dou subiecte, la urma urmei, sunt Ioarte strns
legate ntre ele.
4. O fort primordial adanc inrdcinat
(LuiA. Y., / aprilie, 973)
1
Doar o not. Am primit luni o scrisoare destul de socant de la Printele N.,
care si exprima extrema neplcere provocat de articolul dvs. despre evolutie.
Se pare c v-a trimis si dvs. o scrisoare, a crei copie spunea c o altur
scrisorii ctre noi (dar nu a Icut-o).
Dup ce am citit scrisoarea sa, am recitit nc o dat, mpreun, articolul
dvs. - si nici unul dintre noi nu a gsit ceva de criticat, exceptnd Iaptul c este
prea scurt si concis. Cutnd zadarnic vreo alt surs a nemultumirii Printelui
N., nu putem dect s tragem concluzia c Printele N. si Printele E. par s nu
realizeze unde anume duce evolutia, Iie n latura ei stiintiIic, Iie n
implicatiile sale religioase si teologice. E vdit c articolul dvs. a atins ceva
Ioarte adnc (suntem sincer uimiti c oameni att de ageri n ce priveste
problemele ecleziologice, ecumenismul etc, par s nu Ii dat prea mult atentie
unui lucru asa de nsemnat precum evolutia; pricina este probabil Iaptul c ea
pare a Ii n aIara sIerei bisericesti). |...|
Trebuie s Iim ,ntelepti ca serpii si blnzi ca porumbeii" n tot ce Iacem si
spunem acum, si cu nici un chip nu trebuie s ne lsm atrasi ntr-o disput de
tipul ,modernism-Iundamentalism". Poate c ei sunt modernisti, nu stiu; dar,
cu sigurant, noi nu suntem Iundamentalisti. Adevrul e mai adnc dect
oricare dintre aceste pozitii pur rationale, si nu va Ii usor de prezentat n asa
Iel nct s Iie nteles cum se cuvine, judecnd dup primul rspuns al
Printelui N. Nu cred nicidecum c dvs. sau noi ar trebui s ne ,certm" cu ei,
ci s ne pregtim pentru o mai amnuntit prezentare a ntregului subiect.
Sincer, vrem ntr-adevr s i convingem, iar modul de a Iace acest lucru
este adncirea subiectului, mai ales a implicatiilor duhovnicesti.
Lucrul pe care cred c trebuie s-1 tinem minte si cu care trebuie s ne
r-Iuim nu este evolutia ca ere:ie sau idee gresit, la acelasi nivel cu alte idei,
care s Iie combtut cu obisnuitele arme ale polemicii. Evolutia nu este
acel tip de idee - ci, mai curnd, un tip de Ioit primordial adnc nrdcinat
ce pare a prinde pe oameni chiar n poIida atitudinilor si a judectilor lor
constiente. (Cauza acestui Iapt este Ioarte clar: ea a Iost implantat n Iiecare
nc din leagn, Iiind deci extrem de greu de smuls si de examinat n mod
rational.) Este un tipar de gandire potrivnic Ortodoxiei, nu doar o alt idee.
Articolul dvs., Ir nici o ndoial, v va Iace ,impopular" n unele locuri.
Nu v lsati descurajat ori mpins ntr-o postur ,deIensiv". Articolul dvs. va
pricinui la nceput un lucru Ioarte dureros, dar pn la urm pozitiv: va scoate la
lumin unele atitudini care au stat mult vreme ascunse n umbr.
347
CARTEA FACERII, CREAREA LUMII SI JMUL NCEPUTURILJR
;.. ? 5. Argumentul impotriva evolutiei nu e tiintific, ci teologic Ic;c
(Printelui N., Duminica Floriilor [9/22 aprilie], 973) ?a n n*
(n treact Iie spus, n caz c nu am Iost destul de clar n ultima mea scri-
soare, argumentul mpotriva teoriei asa-zis ,stiintiIice" a evolutiei nu este el
nsusi stiintiIic, cci ,stiinta" nssi nu poate nici s o dovedeasc si nici s o
dezmint, Iiindc stiinta lucreaz doar cu supozitii: argumentul mpotriva ei
este teologic, ntruct ea include unele implicatii cu totul inacceptabile pentru
Ortodoxie, iar aceste implicatii nu pot Ii ocolite, si Iiecare adept al evolutiei se
Ioloseste de ele, teistii si spiritualistii Iiind mai ri dect ateii.)
' "
:
- . : ' " . ! \ . . -' ^, , 1 : o . ' ; -) u' }; .' ; uCi f *- . ; . . u ; u u . , . u ' u *u : ' i ' ; . .. '
6. Adevratele probleme intelectuale ale pre:entului ..* , A.
(Lui. A. Y., 29 iunie/2 iulie, 973) ,.**u,
Am primit azi ,Scrisoarea deschis" a Printelui E., mpreun cu biletul
dvs. Da, si noi am socotit c el este cu totul pe lng subiect, si toate Iru-
moasele citate din Printi despre diIeritele trepte ale cunoasterii nu nseamn
nimic cnd stai si ti dai seama c dvs. nu ati atacat n nici un caz cunoaterea
stiintiIic, ci numai IilosoIia pseudo-stiintiIic si pseudo-religioas travestit
n stiint, si Iolositi cunoasterea stiintiIic nu spre a apra teologia, ci doar spre
a nimici acele teorii auto-contradictorii ale pseudo-savantilor. Sunt oare
lucrurile acestea asa de greu de nteles sau imposibil de aprat ?
Dac nu cumva ne-am pierdut mintile, Printele E. este cu capul prin nori si
a pierdut complet contactul cu cele ce se ntmpl n lumea de azi din punct
de vedere intelectual - si care strnesc mult ngrijorare crestinilor ortodocsi
ce triesc n lumea aceasta. Printele E., ncercnd s rmn n asa msur
,deasupra" ntregii chestiuni, nu d totusi impresia c ar vorbi din nltimile
celei de-a treia trepte a cunoasterii (cci oare nu la asta pare s Iac aluzie ?),
ci mai curnd si Ioloseste nalta cunoastere n scopuri mai mult rationaliste.
Suntem Ioarte dezamgiti vznd o asemenea mrginire. Si rspunsul dat de
mam ,tnrului licean" ortodox (care se pare ca rezum ,rspunsul"
Printele la ntreaga problematic a evolutiei!) - ct este de naiv si lipsit de
verticalitate !
618
Cum poate Printele E. s nu-si dea seama de scopurile
anticrestine ale unei astIel de educatii ,stiintiIice" ? Rspunsul su este o
invitatie clar ca tnrul s accepte tot ce l nvat scoala - Iiindc noi, bietii
crestini ortodocsi, avnd o cunoastere asa de nalt, nu putem ,s cunoastem
mai mult de att". V spun sincer (dar nu m citati!) - asta nu e
618
Printele E. scrisese c dac un tnr ortodox ar veni de la scoal si i-ar spune mamei c a
nvtat c omul a evoluat dintr-o specie inIerioar, cel mai bun rspuns al mamei sale ar Ii
urmtorul: ,Biete, Dumnezeu ar Ii putut s ne Iac prin orice metod ar Ii dorit El, si nimeni
nu va putea vreodat s Iie n stare s nteleag cile Sale. Nu putem dect s-I multumim lui
Dumnezeu pentru c ne-a creat." (n. ed.)
348
fit1i u' ' ' uuuu: FRAGMENTEDINSCRISORI
f3 '".
teologie, ci ap de ploaie. Problema este real si presant, si dvs. ati
abordat-o cu onestitate, cu prospetime si destul de bine (avnd n vedere
spatiul redus pe care l-ati avut); dac exist lipsuri sau greseli n spusele
dvs., se poate vorbi despre ele n mod prietenesc. Dar vai, singurul su scop
este acela de a v discredita si de a v pune la punct. Este un lucru gresit si
morbid. Iertati-mi limbajul cam tare...
Dup ce am citit epistola Printelui E., ncepe s ne cuprind disperarea
Iat de ,ntelepciunea elineasc" din zilele noastre, ce pare s aib mult prea
multe n comun cu cea veche ! Ce se va ntmpla cnd vor ncepe cu adevrat
s-si dea seama ct de simpli si neinteresati de toate lucrurile ce i entu-
ziasmeaz pe ei suntem noi, ,rusii" ? ntregii lor ,ntelepciuni" pare s-i
lipseasc un lucru de temelie, unul despre care SIintii Printi subliniaz c
este esential vietii ortodoxe adevrate: suferinta. ,ntelepciunea" nscut din
viat tihnit si discutii desarte nu merit osteneala; dar ntelepciunea nscut
din suIerint adnc (cum Dumnezeu a dat n zilele noastre mai ales rusilor)
este singura cu adevrat cumpnit si ntemeiat, chiar dac nu poate da un
rspuns zeIlemitor la Iiecare ntrebare pus n glum. S ncercm a ptrunde
mai adnc n aceast suIerint, cu harul lui Dumnezeu !...
Orice rspuns veti da Printelui E. trebuie s Iie scurt si la obiect. Este
vdit c v loveste sub centur dvs. spre a v discredita cu totul,
ntemein-du-se pe reputatia mnstirii mpotriva dvs., un ,nimeni". El se las
purtat de valul unei mode intelectuale care va trece, si nu va Ii spre binele
mnstirii Iaptul c si-a ngduit s Iac aceasta n loc s nIrunte adevratele
probleme intelectuale ale zilei...
Nu v va Ii usor s atingeti esentialul studiului dvs. mai lung despre evolutie
dac v loviti de oameni ce gndesc ca Printele E., dar, cu ajutorul lui
Dumnezeu, se poate. Exist ceva adnc si important aici - o abordare mai
curnd ,academic" a teologiei care nu se ia la lupt cu arcI/'-teologia din
zilele noastre.
7. De o asemenea , teologie " nu avem. nevoie
(Lui A.Y., 4/7iulie, 973) '
Doar cteva cuvinte. Scrisoarea Printelui E. a ptruns ceva mai adnc,
tulburndu-ne nc mai mult dect la nceput. Acesta nu e un rspuns la nimic,
si Iace un deserviciu crestinilor ortodocsi vorbitori de englez. De o
asemenea ,teologie" nu avem nevoie. Ne gndeam s-i scriem noi nsine un
bilet, dar nu are rost, ntruct a citit deja scrisoarea noastr ctre Printele N. n
aprarea dvs., unde vorbeam de nevoia ca toti s ne debarasm de bagajul
nostru intelectual ,modern american": evolutie etc.
Fr a intra ntr-o disput public cu el, trebuie, prin orice mijloace, s n-
cercm a prezenta prerile ortodoxe ntemeiate asupra acelor puncte unde el
*9
evident o ia razna. Brosura dvs. despre evolutie va Ii Ioarte important din
acest punct de vedere si am notat cteva puncte pe care ndjduim s le vedem
tratate sau mentionate acolo, si de asemenea unele sugestii despre Ielul cum s
evitm a Ii asezati n anumite categorii stereotipe, prin care oamenii pot Ii
convinsi s nici nu asculte spusele dvs. Aveti deja o conceptie general asupra
articolului ?
Am scris o scrisoare ctre Dr. Kalomiros si ndjduim s primim conIirmarea
bnuielii noastre c este Iolosit pe nedrept ca un posibil adept al evolutiei.
; . Un produs al ,spiritului vremii"
~
(Printelui N., 9 august/ septembrie, 973)
V multumim pentru noua scrisoare. Despre ,evolutie": ce v putem rs-
punde ? V vom spune exact ceea ce gndim: articolul despre exetastes
69
nu este
nicidecum ,o prezentare ortodox obiectiv a evolutiei" - este mai curnd o
prezentare ,liberal" cam simplist, deloc diIerit de ceea ce ar publica orice
revist protestant sau catolic, si este exact ceea ce te-ai astepta de la
Arhiepiscopia Greceasc, n acord cu generala sa orientare ,liberal". Ar-
ticolul nici mcar nu enunt cea mai important problem pus de ,evo-
lutie", cu-att mai putin s rspund la ea. Este un produs absolut tipic al
,spiritului vremii".
S-ar prea c dvs. gnditi putin altIel. Dar, Printe, haideti s Iie pace
ntre noi! ,Evolutia" este o problem extrem de complicat, dac punem la
socoteal toate aspectele sale, si nici unul dintre noi nu este n situatia de a
cunoaste ,totul despre ea" spre a da o judecat hotrtoare asupra tuturor
aspectelor sale. A o numi ,erezie" este desigur o mare simpliIicare, Iiind
ceva mult mai complex dect att, si e vdit c diIeritele persoane au n
minte lucruri cu totul diIerite cnd aud cuvntul ,evolutie", ceea ce
complic si mai mult lucrurile. Articolul lui A.Y. nu era destinat teologilor, ci
oamenilor obisnuiti, prin urmare este de nteles c tonul su si prezentarea sunt
oarecum mai simple si mai tioase. Lucrul are si dezavantaje, primul Iiind
acela c n mod vdit nu v-a spus nimic nici dumneavoastr, nici altor oameni
cu acelasi mod de gndire. Evident c pentru aceste persoane trebuie Icut o
prezentare mult mai amnuntit, si cred c astIel v va Ii mult mai usor s
vedeti ct este de nepotrivit articolul ,Exetastes", dup cum credem noi. Dac
ati Ii citit grotesca si satanica teologie a lui Teilhard de Chardin, ati Ii avut un
simtmnt Ioarte ciudat cu privire la un articol n care el este dat ca exemplu
de demers rezonabil Iat de aceast problem.
619
Cuvntul grecesc pentru ,evolutie", (n. ed.)
350
il'.i/:."i!.1T>LV FRAGMENTE DIN SCRISORI ,-
lw 9. Ateptm rspunsul fr prefudecti , ; I
(LuiA.Y., /2 septembrie, 973)
Ieri am primit n sIrsit un rspuns de la Alexandru Kalomiros la scrisoarea
n care ne interesam de prerile sale despre evolutie - si ne Igduieste c va
trimite curnd un rspuns amnuntit n englez, cu citate din SIintii Printi.
Asteptm rspunsul Ir prejudecti si cu unele sperante !
. Jocuri de cuvinte '* ;
i (Lui A.Y., sptmana lui 6 noiembrie, 973) . ,,,.
n privinta evolutiei: Printele E. se joac cu cuvintele, Iiindc pur si simplu
nu ntelege nimic. Este vdit c rstlmceste att pe SIntul Nectarie (care cu
sigurant nu vrea s Iac o aIirmatie ,stiintiIic", ci doar i ironizeaz, ct se
poate de ndrepttit, pe pseudo-savantii ce gsesc obrsia omului n trmul
maimutelor), ct si pe SIntul Vasile (care Iace o aIirmatie corect din punct de
vedere stiintiIic n privinta pinilor si stejarilor si care, cu sigurant, nu a vrut s
spun c smanta unuia l produce pe cellalt, ntruct ntreg Hexaimeronul
subliniaz c Iiecare Iel de Ipturi se reproduce exclusiv dup felul su). Dar este
inutil s dai un rspuns la aceste lucruri: mai curnd, ntreaga discutie ar trebui
plasat ntr-un alt context, mai serios. Ndjduim c acest lucru va Ii realizat de
ctre viitorul dvs. articol despre evolutie (dac va voi Dumnezeu !).
J :u;- . Sfintii Printi ca rspuns dat scolasticii medievale
(Lui A.Y., 9/22 ianuarie, 974) i.
Ce interesant, chiar nainte de a primi scrisoarea dvs. citeam si m gn-
deam la Kireevski, prietenul apropiat al lui Homiakov, care gndea Ioarte
asemntor cu el si care e chiar mai bun, din pricina legturii strnse cu
Optina si SIintii Printi. |...| Gndurile lui Kireevski despre diIerenta dintre
mentalitatea catolic apusean si Ortodoxie pot servi Ioarte bine ca articol
sau chiar ca pamIlet, care ar Ii Ioarte ziditor mai ales pentru convertitii de
azi. Rspunsul la scolastica medieval, spune el, sunt marii Printi ortodocsi
ce au trit n acelasi timp - anume SIntul Simeon Noul Teolog, SIntul
Grigorie Sinaitul, SIntul Grigorie Palama.
Si, vorbind de acest contrast, cercetarea Printilor n privinta evolutiei a
dat la iveal ceva remarcabil - nvttura catolic si cea ortodox despre
Adam si zidire sunt semniIicativ diIerite, iar ,evolutia" se potriveste mult
mai bine tocmai cu doctrina catolic, dar nicidecum cu cea ortodox ! Acest
lucru se poate arta Ioarte bine comparnd cteva pasaje din Surnma
Theolo-gica lui Thomas de Aquino (m-am tot ntrebat de ce am pstrat cartea
aceas-
351
ta !) cu pasajul din SIntul Simeon pe care l aveti, si cu un altul din SIntul
Grigorie Sinaitul. ntreaga discutie despre ,evolutie", dac e prezentat cum
se cuvine, poate Ii Ioarte important spre a nItisa perspectiva autentic orto-
dox asupra stiintei si ,ntelepciunii" contemporane.
Am gsit, de asemenea, tlcuiri la Facere de SIntul EIrem Sirul si SIntul
Ioan Gur de Aur, ca si unele aIirmatii rzlete la alti Printi. Nu exist nici o
ndoial asupra Ielului cum au nteles Printii Cartea Facerii - ct se poate de
,literal" ! La nceput stteam putin la ndoial asupra unui citat din SIntul
Grigorie Teologul, ce arat c el privea pomul cunoasterii binelui si rului ca
pe un simbol; iar unii Printi, precum SIntul Grigorie al Nyssei, sunt plini de
astIel de simboluri, ceea ce a Icut ca unii nvtati, precum Florovski, s
ntrebe: oare ntelege el istorisirea Iacerii lumii cu totul simbolic sau nu ?
Apoi, ca rspuns la ndoiala mea, rsIoind o traducere Irantuzeasc din SIntul
Grigorie Palama pe care o avem, am descoperit c, mpotriva celor ce spun c
Lumina nezidit de pe Muntele Taborului este doar un ,simbol", el citeaz
chiar pasajul din SIntul Grigorie Teologul despre pomul cunoasterii, spunnd
c e de la sine nteles c accepta si Iaptul c acesta exista ca atare! Toate
aceste citate puse laolalt ar trebui s conteze mult spre a da poporului ortodox
adevrata abordare ortodox a Crtii Facerii si a Iacerii lumii, de care cred c
multi se tem acum, din pricina prestigiului ,stiintei".
i r. ,n> iii '.u .,">:..u:ib r,'>.vir!!
Iij I, v- . -.iii. -:nni--i u.. ',;., 2. Credinta t iintifi c ' '
!
*-
v
-`
!
-
(LuiA.Y., 24 ianuarie/6 februarie, 974)
i h
' '
Iat nc vreo cteva note despre evolutie, si ndeosebi capitolele dvs. pe
care vi le napoiem alturat... u
Poate c concluzia de la sIrsitul acestui capitol |despre populara carte
Primul Om] nu ar trebui s Iie: ,Evolutia s-a dovedit a Ii Ials iar creatia
particular adevrat", ci: evolutia, prezentat ndeobste ca un ,Iapt" si ca
,adevrul", nu are n sprijinul ei nici o dovad stiintiIic zdrobitoare. Toate
presupusele ,dovezi" ale evolutiei pot Ii la Iel de bine Iolosite spre a ,dovedi"
o alt teorie, n Iunctie de premise. Aici ar trebui s introduceti pe scurt
principalele ,dovezi" ale evolutiei (preIerabil cu citate din principalele ma-
nuale evolutioniste sau din Encyclopedia Britannica - editia a unsprezecea
d o list de opt dovezi), artnd c ele presupun o ntreag filosofie a naturii ce
nu deriv nicidecum din ,dovezi", ci din climatul intelectual al epocii. (Vezi,
de pild, brosura alturat,
620
p. 67). Tot acolo veti gsi cteva citate chiar din
evolutionisti, ce arat Iaptul c ei si dau seama c, de Iapt, nu exist dove:i
zdrobitoare ale evolutiei; ci doar c ea ,are mai mult sens" sau c ,alternativa
este de neconceput" - adic creatia lui Dumnezeu; ori alte citate
h20
Evolutia i elevul de liceu, de Kenneth Taylor, Tyndale House Publishers, Wheaton,
Illinois, 1972. (n. ed.)
352
V i / : FRAGMENTE DIN SCRISORI V
similare. Iar cnd citati pe evolutionisti ,mpotriva lor nsisi" s Iiti atent ca nu
cumva s v ,npustiti" asupra lor, zicnd ,Aha, iat cum se dezmint singuri" -
ci, mai curnd, continuati pe un ton senin, nu proIitnd la maxim de
recunoasterea lor - cci veti lsa ca dovezile ce i incrimineaz s vorbeasc de
la sine, pn cnd se vor acumula si, n Iinal, vor ajunge absolut evidente, iar
atunci nsumarea acestor dovezi va Ii Ioarte puternic !
Si apoi, unde trebuie s artati ,contextul" evolutiei... Ar Ii prea greu
pentru cei mai multi dintre cititori s nteleag ntreaga miscare a umanis-
mului etc; mai ales c nc nu sunt dispusi s cread c le artati adevrata sa
poveste. Ar Ii bine, n acest caz, s citati o surs cu autoritate, obiectiv. Deci:
alturat veti gsi cinci pagini cu citate dintr-un Ioarte bun tratat despre ,istoria
intelectual" modern.
621
Autorul este el nsusi ,modern" si crede n evolutie,
neavnd deci ,prejudectile" dvs.; totusi e Ioarte precis si constient de ntreg.
Fragmentele arat cu precizie schimbarea de la universul mecanicist
newtonian la universul evolutionist de azi. Cteva dintre aceste citate, poate
cu unele mici comentarii ntre ele, ar putea Ii suIiciente spre a contura
,climatul intelectual" n care s-a dezvoltat evolutia.
Acum sunteti gata s ptrundeti n zona IilosoIiei si teologiei: Iiindc
lipsa dovezilor strict stiintiIice ale evolutiei nseamn c aceste probleme
sunt n esent netiintifice, provenind din credint. In acelasi timp scpati de
Iundtura ncercrii de a ,dezminti" evolutia: prin stiint ea nu poate Ii nici
dovedit, nici dezmintit; este o chestiune de alt ordin dect stiinta.
Nu stiu ce si ct de mult v-ati propus s scrieti despre ,evolutionistii orto-
docsi" si despre Teilhard, dar cred c e posibil s Iie combinati ntr-un singur
capitol numit ,Evolutionismul crestin". (Cam n acelasi Iel cum, n articolul
nostru despre ,harismatici" am combinat mrturiile unor harismatici
protestanti, catolici si ortodocsi - att din pricina Iaptului c mrturia Iiecrui
grup o ntreste pe a celorlalte, ct si pentru c nu exist o diIerent real ntre
ele; tot asa si ,evolutionismul ortodox" este exact acelasi cu ,evolutionismul
catolic".) Aceasta va da mai mult Iort si sectiunii pe care o compilez eu
conIorm citatelor patristice, si care s-ar putea numi, cu Iolos, ndjduiesc eu,
,Scolastica latin: temeiul teologic al evolutionismului crestin".
Principalul lucru ce trebuie artat ntr-un astIel de capitol despre ,evolu-
tionismul crestin" va Ii Iaptul c adugarea lui ,Dumnezeu" la evolutie nu-i
schimb deloc acesteia perspectiva si intentia IilosoIico-teologic de baz.
Dumnezeu devine un deus ex machina pentru salvarea evolutiei atunci cnd
absurditatea de a crede n ea Ir Dumnezeu, ca ntr-un proces pur ntmpltor,
devine prea evident. AstIel, citndu-1 pe Dobzhansky si pe altii, puteti arta
cum acestia cred n acelasi univers naturalist, Ir amestecul lui Dumnezeu, la
Iel ca si evolutionistii atei: tgduirea proniei dumnezeiesti etc.
621
John Herman Randall Jr., The Making ofthe Modern Mind. A Survey of the Intellectual
Background ofthe Present Age (1926). (n. ed.)
353

Drept culminare a sectiunii: Teilhard de Chardin ca extrem de semniIicativ
pentru ,spiritul vremii" - un gnditor ,religios" ajuns la mod, sustinut chiar
de Julian Huxley si de Uniunea Sovietic ! (Voi trimite niste materiale din
Rusia despre Teilhard.) Ati putea s-1 cercetati si pe Lecomte du Noiiy,
ntruct articolul Arhiepiscopiei Grecesti l pomeneste laolalt cu Teilhard
de Chardin...
O parte important a capitolului despre ,evolutionismul crestin": citati-1
pe Teilhard de Chardin (pasajul citat de Dobzhansky la sIrsitul articolului
su) despre evolutie ca absolut ,universal" - n acest moment simpla citare a
pasajului va arta deja cititorului ct de mult depinde o asemenea prere de
impregnarea de ,spiritul vremii". Citatul arat credinta oarb a unor Iiguri
,religioase" din cel mai recent curent de credint stiintiIic si oIer o pa-
ralel exact credintei oarbe a lui Alexander Pope ntr-o alt credint stiin-
tiIic: adorarea lui Newton si a universului su mecanicisto-deist de ordine
desvrsit, de care si-a btut joc un veac mai trziu Voltaire n Candide, o
satir despre ,cea mai bun dintre lumile posibile" (Iraza e a lui Leibnitz, dar
ea rezum credinta ntregului ,establishment" IilosoIic al secolului al
saptesprezecelea si al nceputului secolui al optsprezecelea. Cuvintele lui
Pope |...| i vor Iace poate pe cititori s nceap s vad c nu ar trebui s se
ncread prea mult n nici o IilosoIie-credint.
Alexander Pope , ,Eseu despre Om": ` .. nnn'My.i.
,ntregului mirabil prti toate-i sunt mereu, r- :. u Ir-
s
- , , ~
Natura trup Iiindu-i, si suIlet Dumnezeu... "u
- ;?uu '
r

Natura toat-i Art, tie necunoscut; -n;.
Oricare ntmplare - directie nevzut;
Oricare nvrjbire - acord nenteles; u u s .o l.u.n
Oricare ru n parte - un bine-n univers:
Si-n ciuda vanittii, si-a mintii rtcire,
E clar: tot ce exist, are ndrepttire." *~. , ~l ,u
Si ntr-un alt loc din operele lui Pope: -;,i.
,Natura ca si legile Naturii zceau ascunse-n bezna cea de tin:
Si zis-a Dumnezeu: S Ii e Newt on! si di nt r-o dat s-a Icut
Lumin." I
:

Voltaire si btea joc de aceast IilosoIie Iiindc nu mai era la mod, astIel
cititorul dvs. este avertizat, primeste o sugestie; poate c si evolutia este o
astIel de credint trectoare ce va iesi din mod ntr-o zi, sau deja a si iesit!
Lucrul acesta se va ntmpla n mod inevitabil dac IilosoIia crestin accept
IilosoIia ,spiritului vremii", care vine si pleac. n general, ar Ii o idee bun s
punem n antitez universul newtonian cu cel evolutionist: contrastul va da,
probabil, cititorului ntregul ,context" intelectual al evolutiei de care are
nevoie, si Ir prea mult osteneal, Ir a-1 sili s nteleag ntreaga istorie a
gndirii moderne. Multi oameni nici mcar nu sunt constienti c a existat
354
uOfWv'-
u
! FRAGMENTE DIN SCRISORI . . , . *
cndva o ,stiint" ce nu era ,evolutionist", iar contrastul dintre Newton si
evolutie arat cum o anume teorie stiintiIic Iace loc urmtoarei. AstIel veti
submina ,credinta" stiintiIic a cititorilor dvs. ! (n sectiunea noastr teologic
l vom cita pe SIntul Vasile cel Mare, ca si pe Printele Mihail Poma-zanski
pe aceast tem.) |...| Punctul culminant al ntregului articolului va Ii apoi
prezentarea teologiei ortodoxe a creatiei - Adam, care e cu totul independent
de orice mode stiintiIice.
Cci Ortodoxia NU URMEAZ FILOSOFIA VREMII, avnd propria
Ii-losoIie ntemeiat pe descoperirea dumnezeiasc. SIintii Printi au o
teologie complet despre obrsia omului si a zidirii, nelegat de nici o mod
intelectual trectoare. Aceast nvttur nu se modiIic o dat cu orice
Iilo-soIie trectoare, neIiind legat nici de universul static al desvrsitei
armonii al lui Newton (care s-a ndeprtat de ortodoxie Icnd universul pur
naturalist - iar evolutia este de Iapt tocmai IilosoIia prezent a universului
naturali:at, desprtit de Dumnezeu si de lucrarea Sa), nici de universul n
dezvoltare al lui Teilhard de Chardin si al altor gnditori la mod din ziua de
azi. FilosoIia noastr NU E DIN LUMEA ACEASTA, Iiind RSPUNSUL
la desartele speculatii ale omului modern !
Mai presus de orice, ntregul studiu trebuie s Iie ct mai simplu si ct mai la
obiect, si ct se poate de ,obiectiv". Dac cititorul accept principiul obiec-
tivittii si crede n SIintii Printi - atunci ntregul studiu, chiar pe un ton
sczut, se va nlta treptat pn la o concluzie zdrobitoare si convingtoare.
Fiindc veni vorba, sper c n capitolele ,stiintiIice" aveti o bun relatare
despre ,sistemul datrii cu carbon" si despre ce Iel de ,dovezi" exist n Ia-
voarea ,milioanelor de ani"; de asemenea, trebuie s Iiti pregtit s rspundeti
la cteva lucruri legate de ,istoria omenirii" - de exemplu, cum anume
explicati Omul de Neanderthal ? |...|
622

Am primit noile comentarii ale Printelui N. despre evolutie, unde ncearc
s identiIice anti-evolutionismul cu granita sectarismului. La ce bun asemenea
comentarii Ir rost ? Se poate percepe c el se simte oarecum nesigur de evolutie,
oarecum amenintat de anti-evolutionism. De Iapt, nu Iace dect s ncurce si mai
mult pe oamenii care deja nu prea stiu ce anume s cread despre evolutie.
Iar ieri am primit de la ,Schitul Ortodox Sion" o copie a scrisorii ctre
Printele N. pe care ne-o artaserti deja, mpreun cu un articol pe care nu-1
vzusem, numit ,Naratiunea Facerii". Vznd la pagina 1 citatul din SIntul
Ippolit, ne-am asteptat s gsim ceva documentatie patristic. Dar din neIeri-
cire autorul nu continu pe aceast directie, dovedindu-se destul de vag n ce
priveste subiectul n sine ! n penultimul paragraI de la pag. 2 chiar se pierde n
,speculatii" riscante, nu doar nescripturistice (nu am mai auzit ca cineva s Ii
aruncat dino:aurii nainte de cele Sase Zile ale Facerii) dar nesntoase si
622
Pentru rspunsul la aceast ntrebare vezi Marvin L. Lubenow, Bones of Contention. A
Crealianist Assessnient ofHuman Fossils, ed. cit., cap. 6. (n. ed.) i . u ,i - M, K. I ,
355
din punct de vedere dogmatic (sugestia c rul putea exista n zidirea vzut
nainte de clcarea poruncii de ctre Adam).
623
ntr-un cuvnt, autorul este cu
totul naiv, si prin teama sa c ,stiinta ar putea avea dreptate" n privinta ,mili-
oanelor de ani", are deja multe lucruri n comun cu evolutionistii de azi.
A*i: n) . n . . ii,,
~ 3. incepe, in sfarit, adevrata btlie u-"-u
(Lui A.Y., 2februarie/W martie, 974) ' *
' ; { , ' u' uu" J (
:
:* u
Am primit ieri mult-asteptata epistol a Doctorului Kalomiros despre
,evolutie" - de patruzeci de pagini! Trebuie s mrturisesc c este mult mai
socant dect ne asteptam - s expui nvttura ,evolutionist" nici mcar n-
Irumusetat ori aranjat, ncununat cu ,animalul evoluat Adam" si cu ,cel
ce tgduieste evolutia tgduieste SIintele Scripturi". ntr-un Iel suntem to-
tusi mai curnd multumiti - cci acum am aIlat pentru prima dat un respec-
tabil ,evolutionist" ortodox ce accept s spun pe Iat lucruri pe care altii,
cred eu, se tem s le rosteasc cu glas tare, de Iric s nu jigneasc ,cugetele
slabe" aIlate sub ,inIluente apusene".
i scrisesem o scurt scrisoare spunndu-i c doresc s-i rspund pe larg si
amnuntit si s pornesc un ,dialog" cu el pe aceast tem. Cred c, dac i-am
putea rspunde punct cu punct, ridicnd si problemele pe care nu le po-
meneste, putem Iace ca viitoarea publicatie s Iie una Ioarte puternic.
Trebuie s mrturisesc c sunt mai curnd dezamgit de tonul scrisorii
sale, cam acelasi ton ,elevat" al printelui E., cu repetate comentarii despre
,rationalistii apuseni" etc. Totusi sIrseste Ioarte Irumos, cerndu-ne s-i
spunem unde a gresit - aa c trebuie s-o facem. Sincer, as vrea s l conver-
tesc cu totul. Dar numai Dumnezeu stie ce este cu putint si ct de deschis
este nc mintea sa. Lucrul cel mai ncurajator este Iaptul c, la Iel ca noi,
priveste subiectul ca Iiind extrem de important, spre deosebire de cei ce l
socotesc nensemnat si care spun c oricine poate crede cum doreste. Cu Dr.
Kalomiros ncepe, n sIrsit, adevrata btlie.
Puteti citi scrisoarea la urmtoare dvs. vizit (acum m pregtesc s-i rs-
pund), dar, n general, iat cam ce simt eu despre ea (Printele Gherman nu a
citit-o nc):
1. Din punct de vedere patristic este Ioarte slab. Citeaz Ioarte putini P-
rinti, si singurul citat cu adevrat ,evolutionist" este un pasaj din SIntul
Grigorie al Nyssei - un pasaj pe care, n treact Iie spus, l observasem cu
cteva sptmni n urm, si m gndisem: ,Mai bine s-1 Iolosesc si s-1
explic, Iiindc cel ce deja crede n evolutie va socoti n mod sigur c dove-
deste evolutia". Binenteles, citatul nu Iace acest lucru - este doar o aIirmatie
general despre naint area ordonat a creatiei lui Dumnezeu de la cel e
623
Aceste idei deriv de Iapt din teoria ,intervalului", ce postuleaz c au existat miliarde de
ani de istorie a pmntului nainte de cele Sase Zile. (n. ed.) .. ,., * ,, ;,
356
. - 'W!'., : u FRAGMENTE DIN SCRISORI ..-! `-.,u
mai joase la cele mai nalte, sIrsind cu Iptura desvrsit, omul. Nu se
spune nimic despre evolutia omului sau a oricrei alte Ipturi, iar ntr-o alt
parte a aceleiasi crti (Despre facerea omului) SIntul Grigorie spune explicit
c Adam era nenscut, Iiind plsmuit direct de Hristos.
2. Exist un lung discurs ,teologic" despre Iirea omului, Ioarte prtinitor si
limitat, dar care cere un rspuns solid, cu citate din SIintii Printi - cci evolutia
implic n primul rnd o Ials antropologie, o Ials doctrin despre om.
3. Este evident c dr. Kalomiros a apelat la Printi cunoscand defa c
evolutie este un ,Iapt". Este vdit c nu si-a btut capul s cerceteze ideile
preconcepute pe care se bazeaz ,Iaptul" evolutiei, deci trebuie s-1 provo
cm s nceap s gndeasc, iar nu s atribuie SIintilor Printi prejudectile
sale ntemeiate pe ,ntelepciunea" apusean modern.
4. Este foarte imprecis n ce priveste ntelesul cuvntului ,evolutie" -
creznd c dezvoltarea embrionului pn la omul matur este ,evolutie" si c
existenta diIeritelor rase de oameni se datoreaz evolutiei. Foarte naiv.
5. Omul nu este teolog, ci i citeste pe Printi la nimereal.
. . 4. Iubirea fat de Sfintii Printi
(Doctorului Alexandru Kalomiros, 2 februarie,
a Doua Duminic din Postul Mare, 974)
Am primit scrisoarea dvs. reIeritoare la ,evolutie", pentru care v multumim
Ioarte mult. Am citit-o ncercnd, asa cum spuneati, s-mi alung din minte toate
conceptiile apusene. Ndjduiesc, dac mi d Dumnezeu putere, s studiez cu
grij opiniile dvs. si s v scriu ct mai curnd un Ioarte lung si amnuntit
rspuns, ns deocamdat as dori s v spun doar cteva lucruri.
Si eu i-am cercetat o vreme pe SIintii Printi, cutnd s aIlu care este n-
vttura lor despre problemele ridicate de evolutie. mi scosesem o mare
cantitate de citate din scrierile lor, inclusiv multe dintre pasajele pe care le
citati n scrisoarea dvs. M-am strduit s nu proiectez n acele pasaje nici un
Iel de opinii ,preconcepute" ale mele, ns trebuie s recunosc c concluziile
mele privitoare la nvttura SIintilor Printi sunt complet diIerite de ale
dvs. Cred c pot s v art c unele dintre interpretrile pe care le dati SIintilor
Printi sunt incomplete - adic ati prezentat numai o parte a nvtturii lor,
trecnd cu vederea cealalt parte care este cu totul esential pentru problema
respectiv. As dori, de asemenea, s v prezint texte patristice asupra unor
probleme pe care nu le ridicati n scrisoarea dvs., dar care cred c sunt cu totul
esentiale pentru ntelegerea problemelor puse de evolutie.
Observ, de asemenea, n scrisoarea dvs. c Iolosirea termenului ,evolutie" este
oarecum imprecis, si as dori s discut si aceast chestiune ceva mai amnuntit.
Sunt de acord cu dvs. c subiectul de Iat e vital si extrem de nsemnat.
Am gsit Ioart e putini oameni doritori sau n stare s gndeasc limpede
357
acest subiect, cu urmarea c exist mult conIuzie n mintile credinciosilor
ortodocsi n privinta ei. V suntem deci Ioarte recunosctori c ne-ati scris
prerile dvs. att de clar si rspicat.
La Iel ca dvs., nici noi nu dorim s rmnem la ,prerile noastre" pe
aceast tem, ci dorim doar s primim nvttura SIintilor Printi. Pn
acum nu am gsit nici un ,evolutionist" sau ,anti-evolutionist" care s nI-
tiseze adevrata nvttur ortodox pe aceast tem, si tocmai de aceea am
Icut noi nsine cercetri asupra ei. Obiectiile protestantismului
Iundamenta-list Iat de evolutie sunt n mare msur superIiciale si
rationaliste (cum ati observat si dvs.), Iiind ntemeiate pe o interpretare a
Crtii Facerii pornind de la ,bunul simt", iar nu de la SIintii Printi.
Nu suntem teologi (si v spun sincer c nu avem ncredere n oamenii ce
se numesc singuri ,teologi", Iiindc cei mai multi par a Ii doar niste ratio-
nalisti academici) dar i iubim mult pe SIintii Printi si dorim s trim dup
nvttura lor, si simtim c si dvs. Iaceti la Iel. Fie ca prin aceast iubire, cu
ajutorul lui Dumnezeu si cu rugciunile acestor SIinti Printi, s putem ncepe
acum un ,dialog" cu dvs. care s ne aduc pe toti la adevrata nvttur
patristic si s Iie de Iolos si altora.
Tot ceea ce scriu va Ii citit si criticat de ctre colaboratorul meu, Printele
Gherman, Iat de care sunt n ascultare, si vom ncerca s dobndim si prerile
unora dintre teologii nostri rusi pe care i pretuim.
. Puterea lumii acesteia i a ideilor sale la mod ,-
(Lui A. Y., 2/ martie, 974)
Aproape am terminat ,rspunsul" ctre Dr. Kalomiros, si cred c Dumne-
zeu mi-a ajutat s pun tot materialul patristic (sau aproape tot) pe care l
adunasem ntr-o prezentare coerent si mult mai eIicace dect dac m-as Ii
tinut de prezentarea ,sobr si obiectiv" pe care o plnuisem. Unul dintre
Btrnii egipteni i-a spus odat SIntului Ioan Cassian (cu grosolnie !):
,M bucur c ai nItisat aceasta asa de prosteste, cci acum pot s arat cu
limpezime adevrata nvttur". Kalomiros a nItisat ,evolutionismul
prostesc" asa de bine (lucru pe care alti greci se tem s-1 Iac pe Iat), nct
rspunsul se scrie aproape de la sine ! Desi i cunosc pe Printi destul de putin,
totusi nvttura lor ce se leag de ,evolutie" este att de limpede de ndat
ce o pui laolalt, nct pur si simplu sunt uimit de puterea pe care o are
,evolutia" chiar asupra mintilor ortodoxe educate. Iat puterea lumii
acesteia si a ideilor sale la mod ! Am s v trimit o copie a scrisorii mele, ca
si una a scrisorii lui Kalomiros, de ndat ce o voi termina de btut la masin
- este cel putin de dou ori mai lung dect scrisoarea lui Kalomiros adresat
nou si va ocupa probabil vreo patruzeci de pagini tiprite !
Acum., c am fcut acest lucru, nu prea mai tiu, desigur, ce legtur are
scrisoarea de fat cu proiectata noastr carte - care este absolut necesar s
358
:-ì.s'
;
'
v
" FRAGMENTE DIN SCRISORI u - . ,./.u,
ias' S-ar putea ca o astfel de carte s fie mai eficient chiar in forma unei
scrisori, doar putin revi:uit i imprtit in capitole, i cu tot materialul
dumneavoastr tiintific i filosofic introdus in locurile potrivite. (Jeti ob-
serva c pomenesc acest material in mai multe locuri ale scrisorii, fr a
intra in amnunte, intrucat scrisoarea este aproape in intregime patristic.)
Oricum, vedeti cum vi se pare scrisoarea dup ce o cititi i vom vedea i ce ne
rspunde Kalomiros. [...]
Binenteles c multi se vor supra c se ,ridic" din nou problema evolutiei,
n loc de a se pstra tcerea - dar aici suntem de acord cu Kalomiros c ea
trebuie s Iie ridicat si c trebuie nItisat adevrata nvttur patristic.
Este ceva Ioarte nesntos s doresti s se pstreze tcerea asupra unei probleme
ce rmne att de conIuz n cugetele celor mai multi ortodocsi. |...|
Rugati-v pentru noi. Astzi ndjduiesc s nchei ultima si cea mai n-
semnat sectiune a scrisorii ctre Kalomiros, reIeritoare la Iirea omului - n
legtur cu care Kalomiros a exprimat ceva primejdios de apropiat de
augus-tinianism, ntemeindu-se pe o gresit interpretare a cuvintelor
SIntului SeraIim din Sarov !
6. Nutrind fr s tie ,idei moderne"
(Lui A. Y., 9/22 martie, 974)
Demersul stiintiIic obiectiv este Ioarte necesar - nu pn acolo nct s ne
nIundm n ,dovezile stiintiIice" - dar att ct este suIicient spre a arta c
probele stiintiIice se anuleaz parc una pe alta, reducnd problema evolutiei
la sIera ei real, cea a IilosoIiei si teologiei... Slbiciunea evolutiei ca stiint si
IilosoIie nu Iace dect s sublinieze importanta conceptiei patristice, care este
asa de clar si cu adevrat puternic. |...|
n treact Iie spus, ncep s vd c eu nsumi nutream unele ,idei moderne"
despre cele Sase Zile ale Facerii. E adevrat c nu aceasta este problema cea
mai important implicat de evolutie, dar nu este nici ceva care s te lase
indiIerent; exist aici o adnc nvttur patristic, asa cum art n scrisoarea
mea ctre Kalomiros. Dar ar Ii bine s avem si alte mrturii patristice -deci v
rog s-mi spuneti dac stiti vreuna. Continum s adunm materiale patristice
pentru versiunea Iinal a crtii.
7. Stiinta autentic (Lui A.Y., Martea
Sfantului Toma, aprilie, 974)
Pentru propria mea inIormare am veriIicat dou crti n biblioteca
Red-ding: Raymond Dart, in cutarea verigii lips, ce pare a Ii prea
popular spre a Ii de mare Iolos; si |Louis| Leakey, Strmoii lui Adam, pe
care, dup cteva capitole, m surprind a o privi mai curnd cu simpatie,
ntruct pare a
359
Ii destul de ngrijit si precis din punct de vedere stiintiIic (binenteles, dac
nu pui la socoteal ncercarea de a conIorma orice prob cu cadrul ,evolu-
tionist", ceea ce ntr-adevr pare a Ii un amestec al IilosoIiei). |...|
Am dat de cteva reIeriri la ,sistemul datrii cu Iluor", dar Ir o discuta
re amnuntit - Leakey mentioneaz c se aIla n Iaza copilriei n anii
1940. Se pare c e legat de viteza de absorbtie a Iluorului, ce pare a varia
mult n Iunctie de umezeal etc. Ar Ii n avantajul nostru s dm un Iel de
,IilosoIie" a sistemelor de datare - adic s artm c nu le respingem de-a
dreptul, dar c nsemntatea lor este relativ si limitat, putnd da un oare
care ajutor n studiul autentic al paleontologiei (despre care trebuie de ase
menea s subliniem c este o stiint legitim), dar nu un rspuns absolut n
nici un domeniu. n general, trebuie s transmitem un ,simtmnt Ioarte
prietenesc" Iat de stiinta autentic. :;~*
78. Limpe:irea confu:iei
(Lui A.Y., 2/ august, 974)
Voi continua s lucrez la ultima sectiune, cea patristic, n toamna aceas
ta, si, dac va voi Dumnezeu, ntregul studiu va Ii deIinitivat pn cnd Ka-
lomiros va trimite rspunsul Igduit, care ar trebui s ne dea toate ,argu
mentele patristice" ale adeptilor evolutiei, Icnd ca studiul nostru s Iie ct
se poate de complet. Cred c impactul studiului va Ii considerabil. Nu cred
c crestinii ortodocsi cei mai constienti sunt chiar att de plini de prejudecti
n Iavoarea evolutiei; dar sunt oarecum ncurcati cu privire la ce sau ct s
cread din tot ce ,spune stiinta". Studiul nostru ar trebui s dea imaginea
,complet", care ndjduim c va limpezi multe minti. Cu sigurant ns c
mi-a limpezit propria minte, Iiindc mai nainte nu m gndisem n amnunt
la multe aspecte ale problemei. *~ r-,.*
9. Genealogiile lui Hristos " "" n"n~niu'u
T~v
'
*uu~u--u'' (Lui A.Y., 22 septembrie/ octombrie, 974) ` u
itjhI!
*
Am primit cele dou sectiuni despre Evolutie. Am trecut repede peste
,Evolutia crestin", care arat bine - probabil c putem lsa orice revizuiri
deIinitive pn cnd ntregul articol este gata pentru Iorma Iinal. ns n ce
priveste partea ,stiintiIic", am citit-o mpreun cu Printele Gherman si am
gsit unele probleme. n principiu, tot ceea ce am vrea s spunem este cuprins
acolo, iar tonul este bun (pe alocuri este chiar putin prea atenuat!); dar sensul
nu reiese simplu si clar, existnd prea multe paranteze - sau mai curnd
parantezele nu sunt nc ncorporate n ntreg, astIel nct s lase o impresie
unic si convingtoare: c evolutia este IilosoIie, iar stiinta nu are nimic de-a
Iace cu ea - sugernd clar (ceea ce reiese din simpla prezentare a
360
FRAGMENTEDIN SCRISORI >uu' ' -
probelor) c dovezile stiintiIice, dac exist, sunt impotriva evolutiei. Voi
ncerca deci s regndesc, s reschitez si s rearanjez materialul, si s vd
dac sensul poate Ii Icut cumva mai transparent.
n ce priveste sectiunea patristic Iinal: nc compilez citate si Iac Iise,
spernd s reusesc ca atacul meu asupra problemei s aib o acoperire ct
mai bun. Parc mi amintesc c n caseta nregistrat de Printele P. el
pomeneste Iaptul c genealogia Mntuitorului pn la Adam cuprinde
unele nume ,simbolice" ? - adic s-ar putea s existe lacune de sute sau
mii de ani ? Este un lucru important. Nu este nici o ndoial c SIintii
Printi priveau aceste nume chiar ca pe niste liste de printi, dar ntruct
nimeni nu s-a mai ndoit de acest lucru pn acum, nu au multe aIirmatii
explicite pe aceast tem. Eventual Printii se ngrijeau s mpace
genealogia de la Luca cu cea de la Matei, iar rspunsul SIntului Grigorie
Teologul
624
si al altor Printi este acela c cele cteva diIerente apar din
obiceiul ca Iratele mai tnr s ia sotia Iratelui mai mare spre a-i ridica
urmasi dac acesta nu avusese copii - iar una din genealogii numeste tat
pe cel care era adevratul tat, iar cealalt l ia pe acela n numele cruia, ca
s zic asa, Iusese tat. Ati putea s v uitati la Indicele scriptural de la
oricare dintre Printii pe care i aveti, si s vedeti dac Iace vreo tlcuire la
Luca 3, 24 si urmtoarele.
625

2. Ideea mai cuprin:toare a naturalismului
(Lui A.Y., 4/27 februarie, 976)
Si eu as zice |...| c planul nostru principal de |a Iace reIerire la| textele ie
popularizare si manualele de liceu |despre evolutie| este corect - cci
iceasta este modalitatea prin care este predat si nteleas, si pe unde ptrunde
IilosoIia evolutionist tare si rspicat. Dar ar Ii bine s ne ntrim pozitia cu
mai multe reIeriri la surse stiintiIice ,soIisticate" - spre a arta c savantii
624
Vezi SI. Grigorie Teologul, ,Genealogia lui Hristos", n Scrierile celui intre Sfinti Printele
nostru Grigorie Teologul (n limba nis), St. Petersburg, I. a., voi. 2, pp. 298-300. (n. ed.)
623
In
Iisele sale, Printele SeraIim a tradus un pasaj din tlcuitorul biblic din veacul al unsprezecelea,
Fericitul TheoIilact al Bulgariei, despre motivul pentru care SI. Luca Evanghelistul a dus
genealogia lui Hristos pn la Adam: ,Nasterea Domnului Iiind Ir de smnt, a strnit
nencredere. De-aceea Evanghelistul, dorind s arate c si altcndva a Iost Icut un om Ir de
smnt, urc de la cei mai din urm pn la Adam si Dumnezeu. Ca si cum ar zice: De nu
crezi c al doilea Adam |Hristos| s-a nscut Ir de smnt, binevoieste s te ntorci cu mintea
ctre ntiul Adam, si vei aIla c el a Iost plsmuit de Dumnezeu Ir de smnt, si dup aceea
nu vei mai Ii necredincios" (citat n Talcuirea la Evanghelia de la Luca de ctre Episcopul
Mihail |Kiev, 1899|, p. 308). Dup moartea Printelui SeraIim a aprut n traducere englez o
tlcuire la Evanghelia de la Luca a SI. Ambrozie al Mediolanu-lui; ea cuprinde o discutie pe larg
a genealogiei lui Hristos pn la Adam (SI. Ambrozie al Mediolanului, Exposition ofthe Holy
Gospel according to St. Luke, Center Ior Traditionalist Orthodox Studies, Etna, CaliIornia,
1988, pp. 81-111). (n. ed.)
361
nu cred tot ceea ce dau elevilor de liceu, si chiar si dau seama c multe
lucruri provin din ,credint" - dar rman totui la credinta evolutionist
principial ca universul ,se explic singur" si poate Ii nteles n termeni ,na-
turali". Nu-mi aduc aminte dac am spus clar undeva c obiectia noastr nu
este dect n mod secundar ndreptat mpotriva teoriei evolutiei ca atare, ci n
primul rnd mpotriva mai cuprinztoarei idei a naturalismului - cum c
universul se explic singur.
2. Savanti ce pun la indoial evolutia n-,. ~
(Doctorului Alexandru Kalomiros, 22 februarie/6 martie, 976)
Am primit noua dvs. scrisoare despre evolutie. |...| Nu stiu dac este posibil
s continum sau nu discutia. M-ati plasat ntr-o ,categorie": sunt un
,Iundamentalist", un ,literalist", sunt ,mpotriva stiintei" si ,sub inIluenta
apusean". M tem c tot ceea ce as spune ati da de-o parte ca Iiind Ir nici o
valoare. Dac este asa, nu ar avea rost nici mcar s v rspund la scrisoare;
n mintea dvs. v-ati Icut deja o idee despre mine si, indiIerent ce as spune, nu
m veti asculta. Ndfduiesc s nu fie aa, Iiindc dvs. sunteti primul
evolutionist ortodox pe care l-am gsit si care este dispus s discute mcar
problema, si cred c amndoi putem s ne Iolosim mult continund discutia.
Dar trebuie s v spun rspicat c, n ciuda impresiei dvs., nu sunt un
Iundamentalist, si nici nu sunt ,mpotriva stiintei"; ba chiar dimpotriv.
Dar dvs. puneti o limit imposibil acestei discutii cnd spuneti: ,As dis-
cuta evolutia cu dvs. din punct de vedere stiintiIic numai dac ati avea vreo
diplom ntr-una din ramurile biologice sau geologice ale stiintelor naturale".
Dac doriti s Iie asa, eu, desigur, nu mai pot spune nimic. Dar dati-mi voie s
citez una dintre aIirmatiile dvs. stiintiIice: ,Stadiile embrionului n uter sunt
exact stadiile evolutiei vietii pe pmnt. Este ceva att de precis, nct chiar
branhiile vechilor nostri strmosi, pestii, exist chiar n Itul celor mai
perIectionate animale de pe uscat, mamiIerele." Iar acum dati-mi voie s citez
dou aIirmatii din revistele stiintiIice si din tratate, ale unor savanti ce au
diplome Ioarte nalte n specialittile lor:
1. ,Teoria recapitulrii a lui Haeckel |care este exact ceea ce mi-ati de
scris a Ii un Iapt stiintiIic indiscutabil| a Iost dovedit a Ii gresit de mai
multi cercettori la rnd." (Walter J. Boch, biolog la Columbia University
din New York, n articolul ,Evolution by Orderly Law", n rev. Science, voi.
164, 4 mai, 1969, p. 684.)
2. ,Tipul de gndire analogic ce duce la teoriile care sustin c dezvolta
rea se ntemeiaz pe recapitularea stadiilor ancestrale si celelalte, nu mai pare
a Ii convingtoare sau mcar interesant pentru biologi." (ProI. C.H. Wad-
dington, University oI Edinburgh, n Principles ofEmbriology, 1965, p. 10.)
Nu am dat aceste exemple spre a discuta cu dvs. teoria mentionat; ci
doar spre a v arta c un lucru pe care l acceptati ca Iiind un Iapt stiintiIic
362
.`<. . . u n: -:u:. FRAGMENTE DIN SCRISORI :>.
indiscutabil, nu e doar discutabil, ci chiar negat de savanti renumiti, dintre
care multi sunt ei nsisi evolutionisti! Acelasi lucru e valabil si n privinta
altor ,Iapte stiintiIice" pe care le citati, si pe care reIuzati s-mi dati voie s le
discut cu dvs.
n ciuda acuzatiilor dvs., nu sunt ,impotriva tiintei". Nu am o diplom
universitar n stiint, dar am urmat la Iacultate cursuri de zoologie si am
lecturi substantiale n ce priveste sursele stiintiIice despre teoria evolutiei si
realittile ei de Iapt. Am citit cartea despre Evolutie a editurii LiIe
626
si mi s-a
prut cu totul dezamgitoare, Iiindc am sperat s aIlu n ea demonstrarea
unor fapte (cci sunt sincer interesat s stiu dac evolutia este sau nu
adevrat!), iar n loc de aceasta am gsit numai diagrame si ilustratii, si
descrieri ce nu sunt convingtoare pentru nici un om cu mintea deschis, ci
doar pentru cineva care crede defa n evolutie pe alte temeiuri. Este evident c
mintea dvs. este deja nchis n ce priveste acest subiect, si se pare c nu
sunteti la curent cu marea cantitate de literatur tiintific din ultimii ani,
care este extrem de critic la adresa teoriei evolutioniste, vorbind de trecerea ei
n rndul poeziei si a metaIorelor, n locul teoriilor stiintiIice (ProI.
Con-stance, proIesor de botanic la Berkeley University din CaliIornia), sau
chiar i neag cu totul validitatea. Dac doriti (desi nu prea are rost!), as putea
ntr-adevr s alctuiesc o list cu sute (dac nu chiar mii) de savanti reputati
care n prezent Iie nu cred deloc n evolutie, Iie aIirm c e o teorie stiintiIic
Ioarte ndoielnic. Multi dintre ei aIirm Ioarte deschis (dar e vdit c Grecia
a rmas n urma Occidentului n aceast privint) c o creatie ,literal" n sase
zile de douzeci si patru de ore este una dintre interpretrile posibile ale
faptelor tiintifice pe care le avem in pre:ent. (Desi poate v amintiti c v-am
scris n prima mea scrisoare c aceast chestiune nu este una de prim
important, dup prerea mea.) Exist de asemenea n prezent o multime de
dovezi tiintifice c lumea nu este mai veche de 8000 pn la 10000 de ani.
(Nu spun c este un Iapt ,dovedit stiintiIic" - spun doar ceea ce savantii inii
spun n prezent - c exist cteva realitti stiintiIice indiscutabile care au sens
doar dac lumea este Ioarte tnr.) Oare mi veti spune c sunt nebun sau
,mpotriva stiintei" dac pot cita doctori n geologie i tiintele biologice
(dintre care multi nu sunt ,Iundamentalisti") care spun lucruri de Ielul acesta ?
Dac este asa, atunci nu mai are rost s discutm pe aceast tem, Iiindc ar
nsemna c pn dumneavoastr sunteti mpotriva stiintei, mpotriva unei
cercetri impartiale si obiective a Iaptelor stiintiIice. M rog s nu Iie asa, cci
atunci prerile dvs. despre evolutie ar Ii nedemne de luat n seam, Iiind doar
creatia propriei imaginatii.
Nu doresc s discut amnuntit cu dvs. nici una dintre dovezile pro sau
contra evolutiei - sunt altii ce pot Iace acest lucru mult mai bine dect mine.
626
Ruth Moore, Evolution, LiIe Nature Library, 1962. (n. ed.)
363
V cer doar s-mi dati mcar voie s v trimit o carte scris de un specialist
n stiint (cred c n geologie), care si-a expus prerile n conIerinte tinute la
societti geologice de aici, din America, carte ce cuprinde, ntr-o discutie
Ioarte echilibrat, critica multor puncte slabe din teoria evolutiei. Nu sunt de
acord cu tot ce scrie n ea (este la un nivel oarecum popular, la nivel de
colegiu), dar pune un nceput pentru o posibil continuare a discutiei. Nu se
pomeneste de religie n cartea de Iat, ea discutnd doar dovezile stiintiIice.
Dac acceptati s cititi cartea, sau cel putin unele capitole care v interesea
z, cu o minte ,stiintiIic" suIicient de deschis - atunci va Ii cu putint s
continum discutia. ..........
'
:
-
;j
I , :v: n 22. Evitarea partialittii '- ' ' -' ' " "
(LuiA. Y., 7/3martie, 976) n ' ` - '
;
' -"
:

Nu am revenit la scrisoarea lui Kalomiros, si probabil nu ne putem astepta
la un rspuns nainte de var.
627
Scrisoarea, desi gsesc c tonul ei e dez-
gusttor, ne ajut Iiindc arat reactia pe care cartea noastr despre evolutie ar
Ii avut-o n unele cercuri dac nu ar Ii Iost mai nti testat prin corespondenta
de Iat. Acest lucru ne ajut s evitm ,partialitatea". Kalomiros mi pare c
se dovedeste destul de rational; el scrie nu ca si cum s-ar aIla ntr-o traditie, ci
ca unul ce se strduiete s intre n traditie. Nentrerupta noastr traditie
ruseasc, n ciuda realei sau presupusei sale occidentalizri, are o trie si o
vioiciune pe care ,redescoperitorii traditiei" nu o au. Dumnezeu s ne ajute s
nItism aceste lucruri ntr-un mod care s poat Ii acceptat si asimilat astzi.
: , . ' ':"!` u' n - <s v '. iu. '- .u`..
23. Trei axiome :uu
(Printelui L, 3/6 iulie, 977) ' '
Despre ,evolutie" - am Ii bucurosi s primim comentariile dvs. Dac doriti
asa de mult s le vedeti, iar Dr. Kalomiros si-a rspndit deja scrisorile, v
putem trimite copii dup ce vom alctui rspunsul nostru la a doua scrisoare a
sa. Ins, de Iapt, corespondenta nu a Iost deloc rodnic. La nceput am Iost
ncurajati de Iaptul c era dispus s discute mcar subiectul (ceea ce putini
ortodocsi par a Ii dispusi s Iac), si i-am rspuns pe un ton ce credem c era n
mare parte acelasi cu al su, nu temndu-ne s Iim corectati dac am Iace
vreo greseal, ci ndjduind c - desi porneam de pe pozitii aproape diametral
opuse - am putea ca n cele din urm s ,ducem la bun sIrsit" problema
printr-o discutie prieteneasc si s ajungem ct mai apropiati la captul ei.
ns acum vedem c rspunsul nostru pare doar s-1 Ii jignit (poa-
627
Adic un rspuns amnuntit Iat de rspunsul relativ scurt pe care-1 trimisese, (n. ed.) X
364
i~ i:~"-:- .S.~, FRAGMENTE DIN SCRISORI
te c cel mai mult i-a displcut remarca noastr c probabil si el se aIl n
aceeasi msur sub ,inIluenta apusean" ca si noi ceilalti, muritori de
rnd !), iar a doua scrisoare a sa aproape c nu mai las nici o sans continurii
discutiei. Rspunsul nostru va Ii probabil scurt (dac vom avea mcar aceast
sans !) si va trebui s nceap prin a arta unele dintre contradictiile n care a
czut singur, cu prea putin ndejde de a-i strni mcar interesul Iat de vreuna
dintre problemele Iundamentale care (din cte-mi amintesc) nici nu au Iost
mcar pomenite de vreunul dintre noi.
Dar deocamdat (proIitnd de sansa de a rumega problema mai pe ndelete
!) v voi nItisa numai cteva dintre observatiile mele, nu asupra ,evolutiei"
ca atare, ci asupra abordrii sale, ce pare att de diIicil, dar este esential.
n primul rnd, am Iost Ioarte dezamgiti de toate cele trei scrisori de la B.
cu subiectul pe care l-am vzut. Sunt Ioarte putine lucruri n ele cu care s nu
Iim de acord - n aIar poate de tonul pe alocuri insolent - dar de Iapt nu ating
deloc problema evolutiei, si nu sunt cu sigurant rspunsul ortodox sau
abordarea ortodox a problemei, asa cum a Igduit Printele E. De Iapt,
scrisorile respective dezvluie o ncercare aparte de a nu aborda chestiunea
deIel, ci mai curnd de a sta deasupra ei, cu un aer mai mult superior. E sem-
niIicativ mrturisirea Printelui E. (de acolo sau din alt parte) c nu 1-a citit
niciodat pe Teilhard de Chardin si c nici nu are nevoie, ca si evidenta sa
ignorant n ce priveste latura stiintiIic a problemei. (,Caricatura" pe care a
adugat-o nu are nimic de-a Iace cu, de pild, ,noile descoperiri", ci era ceva
nvechit nc de acum optzeci de ani.) La Iel este si cu Dr. Kalomiros: se
mndreste c nu stie absolut nimic despre nvtturile apusene despre evolutie
(n aIar de ceea ce socoteste a Ii ,Iapte stiintiIice"), insistnd s dm atentie
numai nvtturii sale pe aceast tem, care este ,patristic".
1. Ajungem astIel la Axioma nr. 1 n abordarea problemei (nu cea mai
important, ci prima n ordinea discutrii): problema evolutiei nu poate Ii
nicidecum discutat dac nu ai un temei pentru ntelegerea laturii sale stiinti-
Iice (a ,dovezilor sale stiintiIice"), ca si a ntinsei IilosoIii a evolutiei nte-
meiate pe ea (Teilhard de Chardin etc). Este tocmai lucrul de care se pare c se
tem Printii de la B., si n general, teologii nostri ortodocsi (inclusiv Printele
Mihail Pomazanski, dac nu m nsel): de ndat ce intri n ,stiint", teologul
e scos din proIunzimile sale, apar nesIrsite discutii Ir rost etc. Cred c
tocmai aceasta e pricina pentru care articolele despre evolutie ale Doctorului
Kalomiros din presa religioas greceasc au deranjat, dar nu au strnit proteste
clare: n general ,teologii" pur si simplu nu se descurc cu latura stiintiIic.
Nu vreau s spun c trebuie s Iii un specialist n stiint spre a discuta latura
stiintiIic a problemei cci latura stiintiIic nu este cea mai important, si de
obicei specialistii cad n capcana de a se concentra prea mult asupra ei;
365
dar, dac nu cunosti suIicient latura stiintiIic, nu vei Ii n stare s pricepi
problema n ntregul ei. Nu vei putea spune cu certitudine, de pild, dac omul a
Iost pe pmnt acum vreo sapte sau opt mii de ani (,mai mult sau mai putin",
cum spun adeseori Printii), dac esti cu totul nestiutor n ce priveste principiile
datrii radiometrice, straturile geologice etc, care ,dovedesc" c omul are o
vechime de ,milioane de ani". Iar asemenea cunostinte nu sunt nicidecum
ezoterice - principiile de baz ale datrii radiometrice (atta ct e nevoie pentru
a le arta punctele tari si cele slabe) se pot explica ntr-un articol destul de scurt.
Iar ntrebarea asupra existentei omului pe pmnt de cteva mii. de ani sau
cteva milioane de ani este una dintre cele ce se leag cu sigurant de unele
dintre ntrebrile ortodoxe Iundamentale - dac genealogiile Scripturii sunt
chiar genealogii (cum credeau cu sigurant toti Printii) sau doar niste liste
sumare cu multe spatii goale n ele; dac unii dintre Patriarhii Vechiului
Testament (dac acestea nu sunt genealogii) nu ar putea Ii ,simboluri" n loc de
oameni concreti; dac Adam nsusi a existat ntr-adevr (avnd n vedere n
special ceea ce pare a Ii teoria dominant ntre evolutionisti -poligenismul,
Iaptul c noile specii ncep de la mai multe perechi simultan) etc. Este doar un
exemplu care ne arat c, pentru a da de captul problemei, este nevoie s avem
o cunoastere de baz, chiar ca proIani, a dovezilor stiintiIice pentru si
mpotriva evolutiei. Dac oamenii sunt ct de ct obiectivi, Ir a voi s aib
dreptate cu orice pret, asemenea probleme nici n-ar trebui s strneasc
dezbateri prea ptimase. Ca principiu de temelie, desigur, trebuie s pornim de la
Iaptul c adevrul stiintiIic (opus Ieluritelor preri si prejudecti) nu poate
contrazice adevrul descoperit dumnezeieste, cu conditia s le ntelegem pe
amndou n mod corect.
Ideea dvs. - de a ncepe cu principiile teologice de baz - cred c este
bun, si ele trebuie s rmn ntotdeauna temelia. Trebuie s Iim ntotdeauna
Ioarte atenti la diIeritele moduri de cunoastere si s nu le amestecm. Necazul
este c teoria evolutiei e att de complicat, nct nu poti sti ntotdeauna care
dintre aspectele ei a ncetat s mai Iie stiintiIic si a ptruns n teologie sau
IilosoIie, sau unde exact apar conIlictele reale. Aici cred c e Ioarte
important, ca o a doua axiom:
2. S cunoastem IilosoIiile de baz aIlate n spatele evolutionismului sau
derivate din el, ca si Ieluritele preri despre origini. FilosoIia evolutionist a
,ridicrii din Iiarele slbatice" pare cu sigurant de nempcat cu conceptia
crestin a ,cderii din Rai", si ntreaga noastr perspectiv asupra istoriei va Ii
negresit determinat de Ielul cum credem ! Catolicii obisnuiau s rezolve
problema printr-un deus ex machina. cnd trupul a evoluat suIicient, Dum-
nezeu ,i-a creat n mod special" un suIlet - dup prerea lor, aici evolutia are
dreptate, la Iel ca si Cartea Facerii, interpretat Ioarte larg. In principiu,
Kalomiros are aceeasi conceptie, chiar dac Ioloseste un vocabular mai pa-
tristic spre a o descrie - dar asemenea preri sunt Ioarte artiIiciale si contra-
366
' 'IHiJT . i FRAGMENTE DIN SCRISORI
Icute: crestinii asteapt ultimele ipoteze evolutioniste si sucesc textul Facerii
ca s se potriveasc cu ele. Nu merge chiar asa ! Cunoasterea Ielului cum
privesc unii IilosoIi (precum Teilhard de Chardin) ntreaga problem a evo-
lutiei, desi poate c nu d un rspuns nici unei ntrebri particulare, d totusi o
perspectiv mai larg a ntregului Iundal intelectual pe care se desIsoar
evolutia.
3. Axioma 3: Problema Iacerii, n ntregul ei, nu poate Ii abordat cum se
cuvine de ctre ortodocsi Ir a recurge la sursele ortodoxe Iundamentale:
SIintii Printi. Deosebit de pretioase sunt: Hexaimeroanele SIintilor Vasile si
Ambrozie; tlcuirile la Facere Icute de SIntul Ioan Gur de Aur si SIntul
EIrem Sirul; omiliile despre Adam, Rai si lumea nti-zidit ale SIntului
Simeon Noul Teolog (n special Omilia 45 din editia lui TheoIan Zvortul
din 1892), SIntul Grigorie Sinaitul (n Filocalia ruseasc), Avva Dorothei
(Cuvntul 1); tlcuirile Ieluritilor Printi la pasajele scripturale pe aceast tem
(de pild, la Romani 8, 19-22, reIeritor la ,desertciunea" sau ,stricciunea"
lumii post-adamice, sau SIntul Grigorie Teologul despre genealogiile lui
Hristos); omiliile pe tema nvierii, sau orice text unde se discut problema
,smntei" sau ,cresterii"; tratatele despre obrsia omului (SIntul Grigorie
al Nyssei); discutiile patristice despre rencarnare si preexistenta suIletelor
(care se leag, din punct de vedere IilosoIic, de problema evolutiei) etc.
Despre Dr. Kalomiros: al doilea rspuns ctre el va arta unde anume cre-
dem c se abate de la tlcuirea patristic. Dar impresia noastr general despre
cele dou scrisori ale sale (pe care nu i-o vom scrie direct, de teama de a nu-1
jigni din nou) este aceasta:
1) Este Ioarte nepregtit s discute problema, Iie stiintiIic, Iie IilosoIic.
Nu cunoaste discutiile din Apus pe aceast tem, nevoind dect s rmn
,mai presus" de ele - lucru pe care l poti Iace doar cnd nu le cunosti. Este
ct se poate de evident din cele dou scrisori ale sale c el (si probabil oame
nii de stiint greci n general) se aIl mult n urma Apusului, sustinnd pozi
tii stiintiIice si IilosoIice de mult abandonate chiar de ctre savantii apuseni
sau aIlate n curs de revizuire. Un singur exemplu: Ielul cum ia aprarea teo
riei recapitulrii a lui Haeckel despre embrionul uman: astzi manualele de
embriologie evolutioniste o scot din discutie ca pe o Iantezie a secolului al
XlX-lea, dar Kalomiros nu numai c se agat de ea ca de o ,dovad eviden
t" a evolutiei, ci chiar ne interzice s discutm cu el orice problem stiinti
Iic pn cnd vom dobndi diplome universitare n stiintele naturale (reIu
giu tipic pentru cineva care nu doreste o discutare liber a subiectului!) Nu
are cunostint nici de spiritul mai putin dogmatic al multor savanti evolutio-
nisti de azi, nici de imensul numr de savanti care au abandonat cu totul
evolutia sau sunt sceptici n privinta ei.
2) Teologic vorbind, este nepregtit pentru o astIel de discutie - lucru ce
ne-a surprins cel mai mult. Chiar dup ce ne-a Igduit s ne rspund nu-
367
mai dup citirea tuturor textelor patristice de baz pe aceast tem, nc si
ntemeiaz ntreaga argumentatie pe dou sau trei texte patristice, interpretate
Ioarte prtinitor, si nici mcar nu d un rspuns la numeroasele noastre citate
patristice (ce sunt doar o mic parte din pasajele patristice pe care le-am
gsit). Citatul su din SIntul Grigorie al Nyssei nu spune absolut nimic
despre evolutie dac nu vrei s citesti tu acest lucru n el; iar citatul din SIntul
SeraIim cu sigurant c nu i sustine interpretarea, Icnd cu el chiar ceea ce
ne acuza pe noi c Iacem - lund ,cronologic" cuvinte cu reIerint
,ontologic".
Cnd spun c Dr. Kalomiros este ,nepregtit", nu nteleg desigur c este
incapabil s discute problema - ci doar c este din start asa de plin de preju-
decti (cu complexul de a Ii ,inIerior" Iat de ,ntelepciunea apusean")
nct nu mai vede problema deloc obiectiv... Am citat prerea Ioarte
,Iunda-mentalist" a SIntului EIrem Sirul |c cele Sase Zile aveau douzeci
si patru de ore lungime| Ir a spune precis c sunt de acord cu el - iar Dr.
Kalomiros a scos-o din discutie spunnd c ,Iolosea stiinta timpului su". Dar
ntruct stiinta din vremea SIntului EIrem cu sigurant nu nvta c lumea a
Iost creat n sase zile de douzeci si patru de ore (cu cte dousprezece ore
ntre ,momentele" creatiei), pot numai s presupun c Dr. Kalomiros nu este
pregtit s cerceteze mrturiile patristice Ioarte obiectiv, Iolosind orice scuz
spre a scoate din discutie tot ce nu se potriveste cu propriile preri.
Am o bnuial Ioarte ntemeiat c Printele Mihail Pomazanski ar preIera
s nu Iac nici un Iel de comentarii generale asupra problemei evolutiei -ns,
dac i veti pune unele ntrebri speciIice legate de teologie, s-ar putea s
primiti rspunsuri. Dar iarsi, ar putea Ii asa de speriat de latura stiintiIic,
nct ar putea sovi chiar si n acest domeniu.
Scrisoarea de Iat este deja prea lung. Din neIericire, nu voi mai avea
timp o vreme ca s pun pe hrtie citatele patristice pe care le-am gsit pn
acum. Dar poate cndva o s-mi Iac timp. Poate c v-ar interesa unele publicatii
ale Institutului de cercetri creationiste din San Diego, mai ales crti precum
Creationismul tiintific (pentru scolile de stat - adic editia ne-reli-gioas) ce
prezint doar dovezi stiintiIice, Ir reIerire la religie. Prezentarea pe care o Iac
ei ,Modelului Creationist" este o apropiere promittoare de o conceptie mai
obiectiv asupra ntregii probleme. Desigur, prerile lor religioase suIer din
pricina ngustimii de vederi a Iundamentalismului (n special necunoasterea
ntregului domeniu patristic al tlcuirilor la Facere - dar si cei mai multi
dintre ortodocsi au aceleasi lacune !). V trimit alturat dou dintre
pamIletele lor, mpreun cu adresa lor, astIel nct, dac vreti, puteti comanda
unele dintre crtile lor.
Dac doriti, as Ii bucuros s continum discutia, mcar din cnd n cnd.
- ,>"?uu
368
..' S' w i iVuu FRAGMENTE DIN SCRISORI
uII 24. Note la un dialog despre evolutie nn../
(PrinteluiL, /2 august, 977) n ,.,. -
;i

. Iat cteva note la continuele noastre ,dialoguri despre evolutie". Multe
multumiri pentru cele dou scrisori ale dvs. |...|
1. Problema vrstei pmntului e o problem ridicat de stiint (care nu-i
poate da un rspuns complet satisIctor) dar care se leag si cu descope
rirea dumnezeiasc si cu anumite probleme teologice. Din punctul de vedere
al interpretrii biblice, problema mentionat depinde de una si mai impor
tant: ,vrsta omenirii". Aici textul Facerii nu trebuie s se team de dove
zile stiintei; si ntruct stiinta modern vorbete despre aceasta, trebuie s
avem un rspuns inteligent la prerea privitoare la ,milioanele de ani" n
timpul crora, cum se presupune, au existat nu numai ,galaxiile", ci chiar
omul si ,strmosii" si apropiati umblau pe pmnt. Nu putem scpa de pro
blema existentei omului n timpurile istorice (ntruct att Facerea, cu tlcu-
itorii si patristici ct si stiinta par s vorbeasc de acelasi tip de ,ani" pe
care i cunoastem) prin reIerire la Iormarea galaxiilor si la relativitatea tim
pului - nsesi ,galaxiile primordiale" sunt produsul speculatiilor stiintiIice
ale gnditorilor moderni, cu nimic mai mult sau mai putin demne de crezare
dect speculatiile grecilor antici privitoare la obrsia lumii.
2. Aceasta ridic o alt problem Iundamental: ct de mult trebuie s Io
losim stiinta ntr-o tlcuire a Crtii Facerii ? As zice, minimul necesar: tre
buie s stim suIicient despre stiint si speculatiile sale moderne spre a da un
rspuns celor care se Iolosesc de ea ,ca s combat Facerea". AstIel, poate
c principala ei Iunctie astzi este una negativ. Dar, dincolo de aceasta,
cred c atitudinea noastr ar trebui s Iie cea a SIntului Vasile din Hexai-
meron. concluziile ndrepttite ale stiintei trebuie Iolosite oriunde ajut sar
cinii de a tlcui textul sacru. ,Fobia stiintei" strnit printre unii crestini
ortodocsi de falsa ntrebuintare a stiintei din partea anticrestinilor trebuie de
psit, n cazul evolutiei, nu vd cum s-ar putea mcar discuta problema Ir
o cunoastere de baz a ,dovezilor stiintiIice" pro si contra. Nu vreau s spun
c trebuie s ne atam n mod ptimas de ele sau s le plasm la acelasi
nivel cu teologia - trebuie doar s le cunoatem si s stim cum s le stabilim
valoarea relativ. ,Creationistii stiintiIici" sunt de mare Iolos n aceast
privint, cci ei au dat la iveal probe ce Iuseser trecute cu vederea n mod
selectiv de ctre unii evolutionisti predispusi s-o Iac (de pild, remarcabile
le dovezi despre un pmnt ,sub 10 000 de ani vechime", care trebuie cu
sigurant puse n balant mpotriva probelor n Iavoarea unui pmnt mult
mai vechi etc).
3. Dar oare vrsta rasei umane (7000 sau 8000 de ani, respectiv un milion
sau mai mult) este o problem cu adevrat teologic sau important ? Dum
neavoastr aveti ndoieli. V oIer dou observatii:
369
a. SIintii Printi (probabil n unanimitate) nu au nici o ndoial c crono
logia Vechiului Testament, de la Adam ncoace, trebuie acceptat ,literal".
Ei nu aveau preocuparea exagerat a Iundamentalistilor pentru precizia cro
nologic, ns si cei mai mistici Printi (SIntul Isaac Sirul, SIntul Grigorie
Palama etc.) erau absolut siguri c Adam a trit eIectiv vreo 900 de ani, c
au existat cam 5500 de ani (,mai mult sau mai putin") ntre Iacerea lumii si
Nasterea lui Hristos etc.
628
(Fericitul Augustin are o discutie util n ce pri
veste diIerentele ntre cronologia greac si cea ebraic - cei o mie de ani
,mai mult sau mai putin" nu-1 deranjau mai mult ca pe ceilalti Printi - dar
aIirmatia c Adam a trit acum un milion de ani sau mai mult si c astIel
cronologia Vechiului |si Noului| Testament este cu totul arbitrar sau Iante
zist, ar Ii strnit multe discutii patristice.) Putem Ii oare att de ncreztori
n concluziile stiintei moderne (mai ales dac cunoastem ct de ct procede
ele datrii radiometrice si IilosoIia din spatele lor !) nct s rsturnm cu
totul conceptia patristic ? Dr. Kalomiros si alti evolutionisti ortodocsi spun
c trebuie s-o Iacem Ir s ne gndim de dou ori - eu as zice c aceasta e o
premis periculoas si o intruziune a unei stiinte ndoielnice n domeniul
adevrului dumnezeieste descoperit. Cnd Dr. Kalomiros scoate din discutie
tlcuirea patristic a cronologiei Vechiului Testament ca ,rationalism iudai-
zant", ncep chiar s m ntreb care e atitudinea sa principial Iat de P
rinti ? Cci pare a Ii cel putin lipsit de respect, ca s nu spun mai mult.
b. Mai important (mai teologic): imaginea asupra realittii, asupra lumii,
ti inIluenteaz nendoielnic Ielul cum l vezi pe Dumnezeu. V oIer (Ioarte
pe scurt) dou imagini (,modele") despre om si lumea sa:
(1) Omul creat acum 7000-8000 de ani, aparte de alte Ipturi (nedescin-
znd din altii), neptimas din Iire (cu trupul si cu suIletul), cu Eva Icut n
chip minunat din coasta sa (ntr-un mod pe care nu-1 putem descrie cu pre
cizie stiintiIic, cum arat SIntul Ioan Gur de Aur), ntr-o lume de Ipturi
cu Iiri n mod Iundamental stabile, iar nu n curs de transIormare n alte Iiri.
Se pot spune multe despre amnuntele acestui tablou, iar cunoasterea multo
ra din ele nu poate Ii nicicnd precis; dar n principiu ea nu contrazice
textul Facerii si e n armonie cu Ielul ortodox de a-1 vedea pe Dumnezeu.
(2) Omul se trage din Ipturile inIerioare, Iiind ptimas de la obrsie si
prin Iire, devenit neptimitor n Rai (cnd harul 1-a scos din starea sa anima
lic, dup prerea lui Kalomiros) la o dat Ioarte vag att cronologic, ct si
teologic (astzi evolutionistii romano-catolici neag cu totul Raiul, Iiindc
nu-1 pot pune de acord cu IilosoIia evolutionist), existnd n starea sa czu-
628
SI. Isaac Sirul scrie c n vremea sa (sec. VII) demonii aveau vrsta de 6000 de ani,
calculndu-le vrsta de la Iacerea lumii (Cuvinte despre nevoint, Cuvntul 54). SI. Macarie
cel Mare aIirm si el c, n vremea sa, satana ,are 6000 de ani" ]Omilii duhovniceti, Omilia
26, ed. cit., p.207). n scrisoarea sa ctre Cuvioasa Maic Xenia, SI. Grigorie Palama scrie c
,Adam a continuat s triasc dup aceea |adic dup cdere| chiar 930 de ani." (n. ed.)
370
",XV : FRAGMENTE DIN SCRISORI /.. . .
t cam vreun milion de ani sau mai mult, timp n care, treptat, s-a ridicat din
slbticie la civilizatie, datele despre el din Vechiul Testament Iiind extrem
de sumare si de neluat n serios atunci cnd vorbesc de ,ani"; lumea din
jurul omului aIlndu-se ntr-o necontenit stare de schimbare si avansare de
la o Iire la alta, ntregul proces Iiind explicabil (,mai mult sau mai putin") de
ctre stiint, cu exceptia impulsului originar al creatiei nssi (ce a produs o
mas cu totul nediIerentiat, cu ,potentialitatea" tuturor dezvoltrilor viitoa
re). (Kalomiros insist c nu e nimic miraculos n cele Sase Zile ale Facerii -
ele desIsurndu-se dup legile stiintiIice!) Aceast imagine, a evolutiei
,teiste" sau ,cluzite de Dumnezeu", poate Ii reconciliat cu textul Facerii
si cu tlcuirea sa patristic numai prin multe salturi si improvizatii, si prin
eliminarea cu toptanul a mrturiilor patristice. M tem c principalul motiv
pentru care nu strneste groaza ortodocsilor ce cred n ,evolutia cluzit de
Dumnezeu" (cum, de pild, se declar Printele N.) - este pur si simplu
Iaptul c si bag capul n nisip si nu-si dau osteneala s se gndeasc la ea,
din pricina unei nesntoase Iobii Iat de stiint. Dar v ntreb: oare Ielul de
a-L vedea pe Dumnezeu nu este aIectat n mod Iundamental de o astIel de
imagine asupra lumii ? De exemplu, conceptia unui ,evolutionist ortodox"
precum Theodosius Dobzhansky (n discursul tinut la primirea titlului onori
Iic de doctor al Seminarului SIntul Vladimir !) tgduieste deschis Pronia
lui Dumnezeu n lume; ,Dumnezeul" lui e Dumnezeul deist. SIntul Ioan
Damaschin (urmnd pe SIntul Grigorie al Nyssei si pe altii) aIirm c e
ceva nevrednic de Dumnezeu s crezi c El a creat trupul si suIletul omului
n momente diIerite, ca si cum nu ar Ii Iost n stare s Iac toat lucrarea din-
tr-o dat; acest act de creatie a Iost simultan; aici textul Facerii nu trebuie
interpretat literal sau ,cronologic" (lucru tgduit n mod special de ctre
Kalomiros - altIel interpretarea pe care o d cuvintelor SIntului SeraIim
s-ar prbusi!). Cu ct mai putin vrednic de Dumnezeu este atunci credinta
c El a creat doar un Iel de ocean material de potentialitti si a lsat totul s
,evolueze de la sine" dup legile naturii! a vmiv;
Dup cum se vede, nu este vorba dect de o discutie liber, ca s aveti la ce
s reIlectati - citatele exacte urmnd a Ii date cnd voi avea timp.
2. Clerul din Grecia impotriva ,evolutionismului ortodox"
" (Episcopului Grigorie, 22 noiembrie/ decembrie, 9)
Observ c la ConIerinta din 1981 din Pennsylvania va vorbi si Dr. Ale-
xandru Kalomiros, despre ,Facerea omului si a lumii", si tare m tem c att
cuvntarea, ct si nssi prezenta lui nu vor Iace dect s dea un impuls spiri-
tului ,criticist" ce otrveste asa de mult Biserica noastr. Eu nsumi am purtat
o vast corespondent cu Dr. Kalomiros cu ctiva ani n urm pe tema ,creatie
si evolutie", si spre uimirea mea am descoperit c este un adept al
371
celui mai naiv tip de evolutionism (scriind c Adam putea Ioarte bine s Ii
avut nItisarea unei maimute, Iiindc la nceput Iusese o Iptur de tipul
maimutei creia Dumnezeu i-a dat Duhul Su !), Iiind extrem de ndoctrinat si
arogant n sustinerea prerilor sale (a reIuzat s discute cu mine orice probe
stiintiIice Iiindc nu am doctoratul n stiint, iar cnd i-am criticat unele preri
si i-am artat c ,probele" sale stiintiIice sunt depsite, nemaiIiind acceptate
nici mcar de tratatele evolutioniste din Apus, a ntrerupt corespondenta).
Prerile Doctorului Kalomiros despre creatie au Iost Ioarte criticate de clerul
conservator din Grecia,
629
iar din punct de vedere teologic, n corespondenta cu
mine, avea Ioarte slabe si superIiciale temeiuri pentru sustinerea
evolutionismului su stiintiIic. Pe deasupra, Dr. Kalomiros s-a Icut cunoscut
n Grecia pentru initierea propriei schisme Iat de Vechii Calen-daristi pe
tema nItisrii lui Dumnezeu Tatl n icoana SIintei Treimi sub chipul unui
btrn - el insistnd c icoana este eretic si justiIic ruperea comuniunii cu cei
ce o cinstesc sau chiar o tolereaz.
-. 'ui.
26. Oamenii sunt gata s aud aceste lucruri
(Printelui A.Y, Sambta Lsatului Sec de Carne, 9)
Gndindu-m la cursul meu despre Cartea Facerii din vara aceasta, am
recitit o parte din scrisorile Doctorului Kalomiros. Ce dezamgire ! ti piere tot
cheIul s te mai apuci de acest subiect, cnd vezi cum l abordeaz. Si,
ntr-adevr, tonul este exact la Iel cu al Diaconului L. M-am ntrebat de ce, iar
Printele Gherman mi-a rspuns: amndoi ncearc s tin pasul cu moda
,naintat" din universitti; si cred c, probabil, chiar acesta este rspunsul.
Mai ales insistenta de a repeta (iar Diaconul L. spune acelasi lucru) c multi
si-au ,pierdut suIletul" din pricina interpretrii literale a Facerii - adic tre-
buie s le dm Facerea la nivelul lor, schimbnd adevrul dac este nevoie, ca
s nu-i jignim sau s le dm mai mult dect pot s nghit. Dar oricine s-a
convertit cu adevrat la crestinism va ncepe negresit s-si regndeasc n-
treaga perspectiv intelectual, nu-i asa ? Oare nu-i aceasta adevrata problem
a Doctorului Kalomiros, a Diaconului L. si a altor intelectuali ce nu s-au
convertit pe deplin, ori au adus cu ei n Ortodoxie propriul bagaj intelectual -
lucru de care ei i acuz pe altii ? Aceasta era boala intelectualilor rusi con-
vertiti la nceputul secolului,
630
si cred c grecii nostri intr n aceeasi
categorie.
Asa c merg nainte cu Facerea dup SIintii Printi, dndu-mi seama c
poate provoca mai multe valuri printre greci (si etichetri - dar deja sunt
629
ntr-o alt scrisoare (ctre Pr. D.S., 23 noiembrie/6 decembrie, 1980) Printele SeraIim
spune: ,Teologii conservatori din Grecia l privesc |pe Dr. Kalomiros| ca pe un evolutionist
radical." (n. ed.)
630
Adic emigrantii rusi ce au Iormat scoala parizian a teologiei ortodoxe moderniste, (n ed.)
372
FRAGMENTE DIN SCRISORI
,teozoI', si mai ru de-atta nu se poate !), mai ales c Iace ,concurent"
discursului Doctorului Kalomiros din Pennsylvania.
Fiindc a venit vorba de Facere, nu vd de ce cursul despre Cartea Facerii
nu ar putea s se transIorme n principala parte a demult abandonatei noastre
crti despre ,evolutie". Acum ntreaga sa conceptie mi se limpezeste. Ar
trebui intitulat cumva mai pozitiv (Ir evolutie n titlu), de pild Cartea
Facerii, crearea lumii i omul dintai. perspectiva ortodox, iar prima parte si
cea mai important s Iie doar o tlcuire ortodox (dup SIntul Ioan Gur de
Aur, SIntul EIrem etc.) a primelor capitole din Cartea Facerii, dezbtnd
,problemele" ridicate de omul modern n cursul discutiei. Apoi, pe planul al
doilea (mai putin de jumtate din carte), o discutie asupra ntregii probleme a
evolutiei. |...|
Dac am putea s o ducem la bun sIrsit, ar Ii o lucrare de pionierat ce ar
Iace cel putin ca problema s poat Ii discutat printre crestinii ortodocsi,
multi dintre ei Iiind preocupati de ea, dar nestiind cum s o gndeasc n n-
tregul su. Ce prere aveti ? Aveti vreo idee sau ceva de spus ? Voi continua s
lucrez la ntreaga parte a cursului de var si poate c mpreun am putea-o trece
n revist si s organizm restul cndva n aceast var. Apoi ar Ii numai bine
s Iie tiprit, mai ales c subiectul discutiilor dintre mine si Kalomiros va
pluti oarecum n atmosIer.
Recitind scrisorile lui Kalomiros, vd c este n joc un principiu Iunda-
mental... Este evident c dr. Kalomiros nu are nici o intentie s se smereasc n
Iata cugetului Printilor. El ,stie mai bine" dect ei, si deci eticheteaz drept
,absurde" prerile sustinute de ei, Iiindc el nsusi a chibzuit mai bine, cu
ajutorul stiintei moderne. n acest caz el are orizont mai larg dect Printii; n
cele mai multe cazuri ns grecii nostri sunt mai ngusti - dar se ncred n
propria ntelepciune, pe care doresc s o impun altora. Cheia noastr -alipirea
de ntelepciunea Bisericii, ncrederea n propriii Printi si n SIintii Printi ce
au trit nainte. Oamenii sunt pregtiti s aud aceste lucruri.

.-n3- . n n n - EPILOGUL EDITORULUI
Evolutionismul i religia viitorului
Evolutia nu este partial adevrat sau fals. Ea a
aprut din - i cere a fi acceptat ca - o intreag
filosofie despre lume i viat. Ipote:a tiintific este
cu totul secundar.
nn""n Argumentul impotriva teoriei aa-:is ,tiintifice"
a evolutiei nu este el insui tiintific... Argumentul
impotriva ei este teologic, intrucat ea include unele
r
i
J
' implicatii cu totul inacceptabile pentru Ortodoxie,
iar aceste implicatii nu pot fi ocolite, i fiecare adept
nnnnn& al evolutiei se folosete de ele, teitii i spiritualitii
'
I
' fiind mai ri decat ateii.
Printele Serafim
i
Ci m tem, ca nu cumva, precum arpele a am-
~' git pre Eva cu vicleugul su, aa s se strice i inte-
' ' , r
4
t. uu; legerile voastre de la adeverinta cea intru Hristos.
. ; x.. ~-; II Cor. , 3
~-" . Depirea materialismului tiintific
" Pentru cei ce cunosc climatul intelectual de la nceputul noului mileniu
este vdit c materialismul stiintiIic a luat-o razna. Faptul c lucrrile unor
oameni precum proIesorii Johnson si Behe strnesc un interes att de cuprin-
ztor, arat c oamenii n general nu sunt satisIcuti de explicatia tipic
neodarwinist c viata si toate Iormele vii au luat Iiint din cauze pur mate-
riale, ntr-adevr, n 1996 ntrziatul evolutionist ateu/agnostic Cari Sagan
deplngea Iaptul c ,numai nou la sut dintre americani accept descoperirea
central a biologiei c Iiintele umane (si toate celelalte specii) au evoluat lent
din Iiinte mai vechi, Ir s Ii Iost nevoie de o interventie divin pe parcurs"
631
.
Explicatia naturalist a originii vietii este ntocmai cum o numea Printele
SeraIim - ,o IilosoIie a nebunilor" - si, dup cum spunea Abraham Lincoln,
,nu poti prosti pe toti oamenii tot timpul". AstIel c ediIiciul darwi-nist, ce a
dominat stiinta mai mult de un secol, ncepe acum s se drme.
631
Cari Sagan, The Dernon-Haunted World. Science as a Candle in the Dark, p. 327, apud
PhillipE. Johnson, ,TheCurchoI Darwin",n Wall Street Journal, 16 august. 1999.
375
Printele SeraIim a prezis-o. nc din anii 1970 el prezicea deja cderea
comunismului ateu, mpreun cu cderea ateismului si agnosticismului din
stiinta si IilosoIia modern. Stia c aveau s se prbuseasc, Iiindc materia-
lismul dialectic al marxismului si materialismul stiintiIic al darwinismului
neag interesul religios Iiresc al omului, iar acest interes nu poate Ii cu totul
suprimat. La un nivel mai proIund, Printele SeraIim stia c materialismul
pur va cdea, Iiindc, dup prorociile din Scriptur si din scrierile patristice,
amgirile vremurilor de pe urm nu vor Ii de tip ateu si agnostic, ci
pseudo-spiritual. Ele nu vor cuprinde (cel putin la nceput) o ncercare
deschis de a pune capt crestinismului traditional, ci mai curnd vor cuta s
submineze crestinismul, denaturndu-1 si nlocuindu-1 cu un substitut bine
gndit.
Pentru cei ce au pierdut gustul crestinismului traditional, spunea Printele
SeraIim, declinul ateismului si agnosticismului n stiint, IilosoIie si guver-
nare va coincide cu rentoarcerea la deismul Irancmasoneriei: ,noua religie"
din care s-a nscut Epoca Revolutionar modern. n Cursul de Supravie-
tuire din 1975 el spunea:
,Idealul Epocii Luminilor |ce precede direct Epoca Revolutionar| era
deismul, si din aceast atmosIer s-a ivit masoneria modern. Deismul
este ideea Marelui Arhitect: un Dumnezeu aIlat undeva departe, n ceruri si
care nu vine n atingere cu noi. Ideea deist a masoneriei a Iost puterea
rspunztoare de producerea Revolutiei Franceze si a ntregii miscri re-
volutionare din vremurile noastre. Exist un motiv important pentru care
deismul - desi pare azi cu totul demodat si discreditat - a dinuit n lojile
masonice. Aceasta se datoreaz Iaptului c ntreaga conceptie despre lu-
me a modernismului nu este atee si nici agnostic; ci una care crede n
Dumnezeu. Perioada n care agnosticismul si ateismul nlocuiesc cresti-
nismul este doar una temporar. Scopul ei este acela de a nltura adev-
ratul Dumnezeu al crestinismului traditional, astIel ca oamenii s se poat
ntoarce napoi si s se nchine adevratului Dumnezeu conIorm
Iiloso-Iiei revolutionare, cum Iac masonii pn n ziua de azi. Noul
Dumnezeu este Marele Arhitect."
Cnd scriitorul acestor rnduri 1-a ntlnit pentru prima dat pe Printele
SeraIim la University oI CaliIornia din Santa Cruz, n 1981, Printele SeraIim
a prezis cderea comunismului ateu din Rusia, ca si ascensiunea noului sistem
globalist ce se va cldi pe temeliile puse de comunism. Nu mai e nevoie s
spun c precizia acestei preziceri ntemeiate scriptural si patristic s-a
conIirmat uluitor n anii de dup moartea sa, si continu s se conIirme.
n cuvntarea tinut la universitate Printele SeraIim aIirma c, spre deo-
sebire de comunismul materialist al vechii scoli marxist-leniniste, noul
glo-balism va oIeri o pseudo-spiritualitate. ,Comunismul", spunea el:
,nu are rspunsul ultim, Iiindc este un lucru Ioarte negativ. De Iapt,
dac v uitati la ceea ce se ntmpl n Rusia n ultimii zece sau douzeci
376
JLV ~u".u". ! EPILOGUL EDITORULUI JH. ., , , v u ' u
de ani, puteti vedea c exist o revolt total, cel putin n ce priveste
mentalitatea oamenilor. Desi dictatura a rmas la Iel de dur ca ntotdeauna,
mai ales n ultimii doi ani, bgnd iarsi mai multi oameni n nchisori,
oamenii se ridic din ce n ce mai mult, nu printr-o revolt armat, ci n
mintile lor, si devin independenti. Ceea ce nseamn c, mai devreme sau
mai trziu, ntregul sistem se va prbusi. Deci comunismul nu are rspunsul;
nu va putea cuceri ntreaga lume spre a aduce Iericirea de care pretinde c
este capabil. Dar n acelasi timp el pregteste terenul pentru un lucru
Ioarte important ce trebuie s se ntmple nainte s poat veni sIrsitul
lumii: Iaptul c trebuie s existe o guvernare mondial unic, din care
crestinismul s Ii Iost cumva dat aIar. Iar n aceast privint comunismul
a Icut treab bun.
Dar pentru a Iurniza oamenilor un temei spiritual pentru un singur
guvern mondial, trebuie s existe ceva mai nalt: iar n ideile Natiunilor
Unite, de exemplu, putem vedea ceva ce seamn cu un rspuns spiritu-
al.
632
ONU se proclam n Iavoarea ntemeierii unei unice guvernri mondiale
ce nu va Ii o tiranie, neIiind bazat pe nici o idee particular precum
comunismul, ci pe ceva Ioarte vag, Ir temeiuri crestine. De Iapt, n
urm cu vreo douzeci de ani, au amenajat o capel de meditatie n sediul
ONU, si a avut loc o mare disput asupra obiectului de nchinare din ea. Nu
poti pune o cruce, cci vei Ii ndat stigmatizat drept crestin, nu poti pune
nici ceva musulman sau hindus, Iiindc din nou ti se pune o etichet;
trebuie ceva aIlat deasupra religiilor. n Iinal s-au oprit la un bloc de piatr
neagr. Oamenii au un simtmnt de veneratie n Iata ei, ca n Iata unui
idol: un Ioarte vag tip de interes religios. Evident, Iiecare are un anume
interes religios: nu l poti ascunde, iar comunismul va cdea din acest
motiv. Dar un astIel de lucru vag este tocmai ceea ce doreste diavolul ca s
pun gheara pe el. Poti Ii nselat n oricare credint particular, dar cel
putin pui suIlet n ea si Dumnezeu poate ierta orice Iel de greseli. Dar dac
nu ai nici o credint anume si te lasi n seama unor idei att de vagi, atunci
demonii ptrund si ncep s lucreze."
633

632
Deosebirea ntre comunismul internationalist si globalismul Natiunilor Unite nu este chiar
asa de real cum s-ar putea crede. Dintre cele saptesprezece persoane, identiIi cat e de
Departamentul de Stat al SUA, care au dat Iorm politicii Statelor Unite ce a dus la crearea
Natiunilor Unite, t oat e n aIar de una au Iost mai trziu identiIicate ca Iiind membri n
secret ai Partidului Comunist din SUA. Primul Secretar General al ONU, care a organizat
conIerinta ce a redactat Carta Natiunilor Unite, a Iost un om deconspirat mai trziu ca agent
sovietic: Alger Hiss.
633
Citat n cartea Printelui Damaschin Christensen, Not of this World, Fr. Seraphim Rose
Foundation, Forestville, CaliIornia, 1993, p. 886.
377
2. Evolutionismul ca filosofie a lui Antihrist
tri

j r i i ;

;
,
Cum am vzut mai nainte, comunismul ateu al vechii scoli era evolutionist
att prin Iaptul c promova (si, n cazul leninismului, punea n practic)
explicatia naturalist a originii vietii, ct si prin aceea c sustinea c societatea
uman, asemeni sistemelor biologice, evolua natural de la inIerior la superior.
ProIunda legtur dintre comunismul maixist si evolutia darwinist a Iost
recunoscut chiar de Marx, care era un adept plin de zel al ideilor lui Darwin.
Cnd marxismul cade, perechea sa, darwinismul, este destinat s continue
procesul. Totusi, cum nvta Printele SeraIim, cele dou nu au Iost destinate a
Ii scopuri n sine. n decursul apostaziei dirijate de vrjmasul mntuirii
noastre, ele sunt doar vehicule prin care s se nimiceasc credinta n Dumnezeu
a crestinttii traditionaliste, pregtind astIel calea pentru ceea ce Printele
SeraIim numea ,religia viitorului". Anti-traditionalismul si anti-cresti-nismul
comunismului marxist si evolutionismului darwinist slujesc doar ca pregtire
pentru ceva mult mai ru: un crestinism anIr'-traditionalist si contraIcut care s
amgeasc, de va fi cu putint, ipre cei alei (Mat. 24, 24).
Asa cum noul globalism - Ir o nItisare spiritual - este pasul urmtor
dup comunismul ateu, tot asa si un nou evolutionism, ,spiritualizat", este
pasul urmtor dup darwinismul vechii scoli. n acest punct, credea Printele
SeraIim, tiinta se va combina cu religia spre a Iorma o unic sintez uni-
versal evolutionist.
Ideea de evolutie nu va muri o dat cu trecerea marxismului si
darwinis-mului materialist, ci va continua s pregteasc omenirea pentru
religia viitorului. Aceasta Iiindc evolutionismul e mai mult dect o ncercare
de a explica originea universului Ir a Iace reIerint la Dumnezeu. Separat
de contextul materialismului stiintiIic, evolutia este un element inerent al
viitorului asalt mpotriva traditiei ce va da impresia c satisIace interesul
religios al omului. ,Poate", scria Printele SeraIim, ,ea este adevrata cheie
(intelectual) a asaltului asupra Bisericii, a insi filosofiei (cci exist
aa ceva ') viitorului Antihrist. "
Este interesant de notat aici c n Cursul de Supravietuire Printele SeraIim
a asezat lectia despre Evolutie n sectiunea intitulat ,Noua Religie." Dar nu
pe Charles Darwin, cu conceptia sa extrem de mecanicist, l vedea ca nainte
mergtor al Noii Religii. Ci mai curnd pe Teilhard de Chardin, care a
ncercat s combine stiinta evolutionist cu spiritualitatea evolutionist.
,Teilhardismul", scria Printele SeraIim, ,este crestinismul (si ortodoxia)
viitorului, sau mai curnd Iundamentul su metaIizic." Printele SeraIim l numea
pe Teilhard att ,prorocul", ct si ,predecesorul" lui Antihrist.
Scopul nostru aici este plasarea prezicerilor Printelui SeraIim n con-
textul dezvoltrilor intelectuale ce au avut loc n ultimele dou decade de la
378
A. u.j'.!'--
1
f
'
" EPILOGUL EDITORULUI ,; i ~.-n~ -V /.;
adormirea sa, si n acelasi timp plasarea noilor dezvoltri n contextul per-
spectivei ortodoxe traditionale. ns, nainte de a ne apropia de vremurile
prezente, s ne ntoarcem si s privim mai ndeaproape ideile omului pe care
Printele SeraIim l numea prorocul religiei viitorului.
n
3. Teilhard de Chardin, proroc al Noii Religii
Teilhard de Chardin nsusi si proclama intentia ntemeierii unei noi religii,
ntr-o scrisoare spunea:
,Cum stii deja, ceea ce-mi domin interesul si preocuprile este eIor-a tul
de a statornici n mine nsumi si de a rspndi n jurul meu o nou reIl ligie
(ai putea-o numi un crestinism mai bun) n care Dumnezeul personal 5
nceteaz a mai Ii marele proprietar neolitic din vechime, spre a deveni
suIletul lumii; stadiul nostru religios si cultural cere acest lucru."
634
Teilhard era
ncntat c noua religie ,ncolteste n inima omului modern dintr-o smnt
semnat de ideea de evolutie". ,O religie a pmntului", scria el, ,este
mobilizat mpotriva religiei cerului. " Cum spune el nsusi, aceasta e ,religia
viitorului"
635
.
n cteva locuri Teilhard descrie propriile experiente spirituale, din care
urma s-si modeleze noua religie. De pild, el povesteste cum Convergenta
Cosmic si Emergenta Hristic (conceptele si termenii i apartin) ,s-au Icut
simtite de la sine n luntrul cel mai adnc al Iiintrii mele... Ele reactionau
Ir ncetare unul asupra altuia, ntr-o izbucnire luminoas de o extraordinar
strlucire, slobozind prin implozia lor o lumin att de intens, nct transIigura
(sau chiar transsubstantia) pentru mine nsesi adncurile Lumii."
636

Altundeva vorbeste despre descoperirea psihic a noosIerei, pe care o per-
cepe ca pe un nvelis sIeric constient sau ca o aur ce nconjoar pmntul:
,Era ceva mai mult: n jurul acestui strat protoplasmic sensibil |adic
biosIera|, ncepea s mi se arate un ultim nvelis, dobndindu-si propria
individualitate si detasndu-se treptat ca o aur luminoas. Acest nvelis
nu era numai constient, ci si gndea si, din momentul cnd am devenit
constient de el pentru prima oar, am gsit ntotdeauna acolo, concentrat
ntr-o Iorm nc mai orbitoare si mai consistent, esenta sau, mai bine
spus, nsusi suIletul Pmntului."
637

Vom vorbi mai trziu ceva mai mult despre natura unor asemenea experi-
ente spirituale. Deocamdat este destul s artm c ele sunt legate tocmai
634
Teilhard de Chardin, Lettres Leontine Zanta. Desclee de Brouwer, Paris, 1965, p. 127.
635
Teilhard de Chardin, Activation of Energy, Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1970,
p. 383; Science and Christ, ed. cit., p. 120; How I Believe, ed. cit., p. 41.
Teilhard de Chardin, The Heart of the Matter, Harcourt Brace Jovanovich, New York,
1979, p. 83.
637
Ibi d., p. 32. u. -' . : . j w , , . u .-u, -. - . . * *.-,,, u ~, .
379
de acele ,idei vagi" prin care Printele SeraIim spunea c ,demonii ptrund si
ncep s lucreze".
Asemeni tovarsului su de ,prorocie" Friedrich Nietzsche, Teilhard simtea
c este poate singurul om din istorie care s Ii primit astIel de revelatii, ntr-un
articol ncheiat doar cu o lun nainte de moarte, Teilhard scria:
,Cum se Iace c, cu ct m uit n jurul meu, nc orbit de ceea ce am
vzut, mi dau seama c sunt aproape singurul om de acest Iel, singurul
care a vzut ?... Cnd sunt ntrebat, nu pot cita un singur scriitor, o singur
lucrare care s dea o descriere clar exprimat a minunatei DiaIanii care
a transIigurat totul pentru mine."
638

Numai n el, pretinde Teilhard, ,dragostea lui Dumnezeu si credinta n
lume" s-au adunat laolalt exact n proportia cuvenit spre a se contopi n
mod spontan. Si continu, prognoznd c ceea ce a avut loc numai n el, va
avea loc ntr-o zi pretutindeni:
,Mai devreme sau mai tar:iu se va produce o reactie in lant. Este nc
o dovad c Adevrul trebuie s apar doar o singur dat, ntr-o singur
minte, ca s devin cu neputint ca vreodat s-1 mai mpiedice ceva de a se
rspndi n mod universal si de a incendia totul."
639
n ciuda celor declarate
despre sine de Teilhard, Printele SeraIim sustinea c Teilhard nu este
singurul ntemeietor al noii religii. ntr-o scrisoare, el spune:
,Cred c S. a supraestimat inIluenta direct a lui Teilhard asupra No-
ului Crestinism. Fraza cu pricina a Iost Iurit (cred) de |Claude de|
Saint-Simon acum 150 de ani, si terenul ei a Iost pregtit ndelung, cu
mult nainte de Teilhard. Probabil c Teilhard a aprut exact la momentul
potrivit spre a proIita de curentul modernist si a Iace pe toat lumea s o
asocieze cu numele su."
4. Elemente de teilhardism ,,*,,
Trebuie reamintit c, dup prerea Printelui SeraIim, ,crestinismul viito-
rului" nu va Ii teilhardismul per se, ns se va sprijini pe ,temelia metaIizic"
ce a Iost deja pus de ctre Teilhard. Componentele acestei temelii pot Ii
rezumate astIel:
1. Panenteism. Desi Teilhard nsusi ridica n slvi ceea ce el numea ,pan-
teism crestin",
640
doctrina lui ar putea Ii numit mai exact panenteism. Dic-
tionarul deIineste panenteismul ca ,doctrina ce sustine c Dumnezeu include
lumea ca parte, desi nu constituie ntregul existentei Sale"
641
. Faptul c nv-
bM
Ibid., p. 100. u u.-.u!:- :
I bi d. , p. l O2. -.nnn *n
l4
Panteismul Iiind ,doctrina c nu exist Dumnezeu, ci combinatia Iortelor si legilor ce se
maniIest n universul existent" ]Websters ThirdNew International Dictionary).
M1
Websters Third New International Dictionary, voi. 2, p. 1630. '~ n. u; ;
380
u ,',c: EPILOGUL EDITORULUI i . . - i . : V:
ttura lui Teilhard se potriveste acestei descrieri se vdeste n aIirmatia sa c
lumea ,este o parte, un aspect, sau o Iaz a lui Dumnezeu"
642
. Vorbind despre
,partea lui Dumnezeu" care e cosmosul evolutiv, el spune: ,Trebuie s avem
grij s observm c sub aceast Iatet evolutiv Omega descoper d oar
fumt at e d i n si ne
Teilhard credea c, ntruct lumea e Dumnezeu, si ntruct lumea evolu-
eaz, si Dumnezeu se aIl ntr-un proces de evolutie - sau cel putin acea
,parte" a lumii care este Dumnezeu. El scria c ,Dumnezeu se transIorm pe
sine pe msur ce ne ncorporeaz pe noi"
644
. n acelasi timp, el credea c
Dumnezeu este att Evoluatorul, ct si punctul Iinal al evolutiei: ,Punctul
Omega." n evolutia constiintei umane, aIirma el, noul ,Dumnezeu al
cos-mogenezei" va nlocui n mod Iiresc ,pe Tatl-Dumnezeu de acum dou
mii de ani"
645
.
Desigur c o asemenea conceptie atrage dup sine un vag impuls religios
ctre cosmosul nsusi. AstIel, Teilhard vorbea despre ,pornirea nnscut...
de a cuta Dumnezeirea nu n mod separat de lumea Iizic, ci prin materie si,
ntr-un anumit Iel, n unire cu materia."
646

2. Nu exist creatie fcut de o inteligent extra-cosmic. ntr-un articol
intitulat ,Not despre esenta transIormismului" Teilhard scrie c adevratul
subiect al evolutiei nu este Iaptul c reptilele se trag din pesti etc, ci mai curnd
Iaptul c originea vietii si a speciilor poate Ii nteleas n mod adecvat n
termenii unei ,legturi Iizice". n mod surprinztor, pentru el nu conteaz dac
aceast legtur e nteleas n termenii liniilor de descendent, ca n teoria lui
Darwin; poate c e o alt legtur. Ceea ce conteaz este Iaptul c eliminm
,interventia unei inteligente extra-cosmice" n operatiile Naturii.
647

Cum se mpac aceast idee, conIorm cu cea a materialistilor atei, cu
conceptul ,evolutiei spirituale" a lui Teilhard ? Pentru Teilhard, Dumnezeu
nu este o ,inteligent extra-cosmic"; cosmosul este Dumnezeu, ,suIletul
Pmntului". Lumea e ,trupul" lui Dumnezeu; prin urmare, procesul natural al
evolutiei - ,legtura Iizic" - este n acelasi timp ,spiritual". ,Inteligenta" din
spatele evolutiei, desemnat de Teilhard ca ,suIlet", ,spirit", ,constiint"
etc, este pentru el intra-cosmic. Subiectul evolutiei este Dumnezeu; deci,
scrie Teilhard, ,Dumnezeu nu poate crea dect evolutiv"
548
. Teilhard a ajuns
pn la a postula ,selectia psihic" ca mecanism evolutiv ce ar putea Ii atasat
ideii darwiniste a selectiei naturale sau ar putea-o nlocui.
649

642
643
Teilhard de Chardin, The Phenomenon ofMan, ed. cit., p. 270.
644
Teilhard de Chardin, The Heart ofthe Matter, ed. cit., pp. 52-53.
645
Teilhard de Chardin, Christianity and Evolution, ed. cit., p. 202.
646
647
Teilhard de Chardin, The Heart ofthe Matter, ed. cit., pp. 110-113.
648
Teilhard de Chardin, Christianity and Evolution, ed. cit., p. 179.
649
Teilhard de Chardin, The Phenomenon ofMan, ed. cit., p. 149.
381
Contrar nvtturii crestine despre un Dumnezeu atotputernic si de nede
psit ce creeaz imediat si Ir eIort, Dumnezeul evolutionist al lui Teilhard
,se trudeste s produc" si e ,ntotdeauna obligat s treac printr-o serie n
treag de intermediari si s depseasc o ntreag succesiune de riscuri
inevitabile"
650
. ' v.
3. Confundarea psihicului cu spiritualul. ,Tot ceea ce exist este materie
ce devine spirit", scria Teilhard. ,n lume nu exist nici spirit, nici materie;
materialul universului este materia-spirit."
651

Altundeva scria c, ,din punct de vedere pur stiintiIic si empiric, adevratul
nume pentru ,spirit" e ,spiritualizare". Spiritul deci este un proces, ,o trecere
treptat si sistematic de la inconstient la constient, si de la constient la
constiinta de sine."
652

Teilhard credea c atunci cnd organismele vii evolueaz, ,spiritul" evo-
lueaz o dat cu ele. Dar pentru el nu erau dou procese separate, ci aspectele
unei unice evolutii ale materiei-spirit.
ntocmai cum conceptul evolutiei biologice submineaz distinctia dintre
Iirile create ale Iormelor vii - vznd, precum Erasmus Darwin, ,un unic Ii-
lament viu" ntre ele - tot asa si conceptul evolutiei spirituale al lui Teilhard (al
constientei devenind spirit) submineaz distinctia dintre psihic si ceea ce e cu
adevrat spiritual.
4. Nihilism. distrugerea Adevrului. ,Pretutindeni n jur", scrie Teilhard,
,si n luntrul nostru Dumnezeu este ntr-un proces de schimbare; strlu
cirea sa sporeste, iar vivacitatea coloritului su se mbogteste."
653
Dac
Dumnezeul creatiei este schimbtor, nu mai exist un Prim Principiu ne
schimbtor, nici o temelie pentru un Adevr Absolut. AstIel, evolutionismul
este una dintre nItisrile nihilismului, conIorm deIinitiei lui Friedrich
Nietzsche: ,Faptul c nu exist adevr, nu exist o stare de lucruri absolut
- nu exist lucru n sine. Iat singurul Nihilism, i inc unul in cel mai
inalt grad."
64
Deci ceea ce Printele SeraIim numea ,temelia metaIizic" a
teilhardismului este de Iapt lipsa total a unei asemenea temelii.
5. Hiliasm. inversarea Adevrului. Teilhard credea c principiul psihic al
noosferei - ,suIletul Pmntului" - va converge treptat n Punctul Omega,
moment n care ,partea lui Dumnezeu" care evolua n lume va ajunge, n
sIrsit, la Unitatea suprem.
n aceast doctrin, pe care Teilhard a desemnat-o drept cosmogene:,
emergent hristic etc, vedem expresia extrem si Iantastic a ceea ce p-
0
Teil har d de Char din, Chri st i ani t y and Evol ut i on, ed. ci t . , p. 31. s i '
:
' . ' u - ; u*' ' ~ '
' Teilhard de Chardin, Human Energy, ed. cit., pp. 57-58. ! , r'ii
2
- i d . , p . . > u u u ' u u u u ' u "
3
Teilhard de Chardin, The Heart ofthe Matter, ed. cit., p. 53.
4
Friedrich Niet zsche, The Will to Power, voi. 1, n The Complete Works of Fri edrich
Niet:sche, voi. 14, 1909, p. 6. - .nnnn ... **
382
EPILOGUL EDITORULUI
rintele SeraIim identiIica drept hiliasm. credinta n perIectibilitatea pmn-
tului czut. Hiliasmul, nvta Printele SeraIim, este cealalt Iat a monedei
nihilismului; este continutul ,pozitiv" ce umple golul rmas n urma nihilis-
mului. La Iel cum evolutia e corolarul logic al nihilismului, hiliasmul este (n
cuvintele Printelui SeraIim) ,o consecint aproape inevitabil" a
evo-lutionismului. n vreme ce nihilismul e o negare a Adevrului
(anti-Adevr), hiliasmul este exact inversul su (contra-Adevr).
Printele SeraIim explica undeva: -n-.n- * ?ud., u~.n-~~
.
i
,ntreaga IilosoIie evolutionist ce prinde astzi pe oameni i Iace s
cread, adesea inconstient, ntr-o conceptie despre creatie si viat ce este
,t exact opusul nvtturii crestine: simpl ul devine complex, slbticia
1
evolueaz spre civilizatie, nedesvrsitul Iace s apar desvrsirea,
progresul etc. n conceptia Ortodoxiei ceea ce este desvrsit cade n
nedesvrsire (Raiul n lumea czut; si chiar istoric, SIintii Printi ob
serv cderea omenirii n general, pn la venirea lui Hristos...), iar omul
5 din zilele de pe urm va Ii mult mai jos duhovniceste dect n Biserica
primar |...|; nestricciunea si nemurirea preced stricciunea si moartea.
Desvrsirea si nemurirea veacului viitor (cerul) nu sunt o de:voltare sau ., o
evolutie din lumea prezent (cum ar zice Teilhard de Chardin...), ci o u
preschimbare din temelii."
6. Omul se face Dumne:eu. Desigur c telul Iinal al acestei inversri nu
poate dect s includ un concept pervertit al ndumnezeirii omului. Teilhard
indica ,existenta n Iata noastr a unui punct critic si ultim de
ultra-homi-nizare, corespunznd unei depline reIlectri a noosIerei n ea
nssi". ,Oare nu s-ar putea concepe", ntreba el, ,ca Omenirea, la captul
totalizrii sale |...| s poat atinge un nivel critic si s se uneasc cu unica
adevrat si ireversibil esent a lucrurilor, Punctul Omega ?"
655

n Cursul de Supravietuire, Printele SeraIim vorbea despre Ialsa zeiIicare
a omului, legndu-o de ideea Supraomului lui Nietzsche:
,Unii scriitori contemporani precum Erich Kahler vorbesc despre Ielul
cum toate schimbrile societtii moderne, att Iizice ct si n domeniul
ideilor, produc ceea ce el numeste o mutatie, un Iel de om nou.
656
Si
dac, pe deasupra, ne gndim la asa-numita ideea stiintiIic a evolutiei, n
care de Iapt Nietzsche credea, vedem c ideea venirii omului nou, a
655
Teilhard de Chardin, Activation of Energy, ed. cil., p.290; The Future of Man, ed. cit.,
p. 127.
656
Iat ce scria gnditorul german Erich Kahler (1885-1970): ,Puternica tendint ctre dis
continuitate si invalidare a individualului |...| prezent n chip vdit n cele mai multe dintre
curentele vietii moderne - economice, tehnologice, politice, stiintiIice, educationale, psihice
si artistice - se dovedeste a Ii asa de coplesitoare, nct suntem siliti s vedem n ea o adev
rat mutatie, o transIormare a naturii umane" (Kahler, The Tower and the Abyss, George
Brazilier, Inc., New York, 1957, pp. 225-226). i, . n ~ -Msm..ur.---.
383
Supraomului, nu est e nicidecum o Iantezie. Este o ideea real la care
omul occidental a ajuns Iiresc, logic, prin ndeprtarea de Dumnezeu si
ncercarea de a gsi o nou religie."
Printele SeraIim l socotea pe Nietzsche, alturi de Teilhard de Chardin,
marele proroc al lui Antihrist. n vreme ce rolul lui Nietzsche a Iost mai curnd
negativ, Iiind asociat cu nihilismul, cel al lui Teilhard a Iost pozitiv n ce
priveste amgirea, asociat cu hiliasmul evolutionist. Dar, cum arat citatul de
mai sus din Printele SeraIim, Nietzsche a Iost si el un evolutionist, si era de
asemenea un hiliast prin anticiparea Supraomului.
Pornind de la cuvintele lui Nietzsche, Printele SeraIim a identiIicat
Iilo-soIia de baz a secolului douzeci astIel: ,Dumnezeu este mort; ca atare,
omul devine Dumnezeu, si totul devine posibil". Dumnezeul pe care
Nietzsche l proclama mort era, desigur, Dumnezeul crestinismului traditional,
ns, asa cum am vzut, ,moartea lui Dumnezeu" e numai o Iaz temporar
care s lase loc noului Dumnezeu al deismului cu care, conIorm inversatei
viziuni a ,ultra-hominizrii" lui Teilhard, omul trebuie pn la urm s se
contopeasc.
7. Evolutionismul il inlocuiete pe Hristos ca Mantuitor. Ideea aceasta a
Iost exprimat deschis ntr-o aIirmatie hulitoare scris de Teilhard doar cu
cteva luni nainte de moarte: ,Hristos, cu adevrat, este cel ce mntuieste -dar
oare n-ar trebui s adugm imediat c, n acelasi timp, Hristos este cel
mntuit de ctre Evolutie ?"
657
; dup conceptia lui Teilhard, Hristos este de
asemenea produsul evolutiei; deci evolutia e mai mare dect Hristos.
Dac evolutionismul este adevrat, nseamn c au existat milioane de
ani de moarte nainte ca ,hominizii" s Ii aprut ca oameni. Desigur, conIorm
acestei preri, istorisirea Facerii despre cderea omului si principala ei urmare
- moartea - nu se poate citi dect alegoric. Aceasta nltur orice motivatie a
venirii, rstignirii si nvierii lui Hristos din morti spre a-1 mntui pe om de
urmrile cderii.
Prin urmare, evolutionismul i cere crestinului s alegorizeze istorisirea
biblic, nu numai pe cea a Iacerii lumii, ci si pe cea a mntuirii. AstIel Mn-
tuitorul devine att de ndeprtat, nct ajunge un concept deist. Dac meca-
nismul evolutiei (Iie el cu totul material, ca n darwinism, Iie
material-spiri-tual, ca n teilhardism) 1-a ridicat pe om din noroi, care
,cdere" i mai rmne lui Hristos de ridicat ?
Aici se vd cel mai limpede eIectele inversrii evolutioniste a Adevrului,
n crestinismul adevrat este nevoie ca un Mntuitor s intervin n istorie spre
a schimba n mod miraculos sensul tendintei de deplasare n jos, pe cnd n
evolutionism un proces determinist, ,intra-cosmic", produce n mod natural o
tendint de ridicare, Icnd un Mntuitor inutil.
657
Teilhard de Chardin, The Heart ofthe Matter, ed. cit., p. 92. Y ,.
384
v , , ?> '

i EPILOGUL EDITORULUI .* . .
Teilhard nsusi ne-a artat acest lucru n mod deslusit. ,Trebuie s Iacem o
alegere:", spune el, ,evolutie sau intruziune"
658
. Prin intruziune el ntelege
tocmai ,interventia unei inteligente extra-cosmice", pe care, cum am vzut, o
respinge categoric. Alegerea ntre ,evolutie sau intruziune" se aplic deo-
potriv mntuirii omului ca si originii vietii. Omenirea are nevoie de un
Mntuitor. Potrivit propriei IilosoIii, evolutionismul elimin nevoia unei in-
teligente extra-cosmice care s ,intruzioneze" n istoria uman - cum s-a
ntmplat cnd Dumnezeul transcendent s-a Icut om n Iisus Hristos - Iiindc
evolutia nssi a devenit un Iel de mntuitor. Iat de ce, asa cum spunea Dr.
WolIgang Smith n valorosul su studiu Teilhardismul i Noua Religie, ,este cu
totul adevrat c Teilhard a zeiIicat evolutia"
659
.
' u . O nou sinte: evolutionist ì'"n.n~
r
'
Dup ce am discutat toate aceste teze ale teilhardismului, n ncercarea de a
identiIica temeiul metaIizic al ,religiei viitorului", trebuie s subliniem nc
o dat c ideile lui Teilhard nu vin n ultim instant de la el. Cum spunea
Printele SeraIim, ,exist cu adevrat un duh al vremii"
660
- iar Teilhard 1-a
captat.
Cnd Teilhard a murit n 1955, teoria neodarwinist a gradualismului
evolutionist se apropia de culmea prestigiului su. Sinteza evolutiei cu spiri-
tualitatea, pe care a inventat-o, se potrivea mediului intel ectual al timpului
su. Aceasta se reIlect n ideea ,selectiei psihice": o conceptie spiritualizat a
selectiei naturale neodarwiniste.
Dar, asa cum am vzut, mediul intelectual s-a schimbat considerabil din
vremea lui Teilhard. Acum, cnd ediIiciul neodarwinist ncepe s se drme, se
iveste o nou sintez a evolutiei cu spiritualitatea - una ce pstreaz temeiul
metaIizic asezat de teilhardism, dar tine cont de noile dezvoltri.
:

Unul dintre principalii arhitecti ai noii sinteze este scriitorul american
contemporan Ken Wilber. n calitatea sa de cel mai inIluent gnditor din
miscarea cunoscut ca Psihologie Transpersonal, Wilber se bucur n prezent
de o tot mai mare vog printre intelectualii cu orientri spirituale. Att
Presedintele Bill Clinton, ct si vicepresedintele Al Gore au citit scrierile sale
si au atras atentia asupra lor n mod public.
661
Cu cele saisprezece crti traduse
n peste douzeci de limbi, el este n prezent cel mai tradus autor academic din
Statele Unite. Nu suntem n msur s aIirmm c va Ii o Iigur important
pe termen mai lung, asa cum Iusese Teilhard de Chardin.
658
Teilhard de Chardin, citat n WolIgang Smith, Teilhardism and the New Religion, Tan
Books, RockIord, DL, 1988, p. 23.
659
WolIgang Smith, Teilhardism and the New Religion ed. cit.,, p. 219.
660
Pr. SeraIim Rose, ,The Chinese Mind", n The Orthodox Word, nr. 187-88, p. 103.
661
Shambala Interwiew with Ken Wilber: The Publicat ion oI One Taste - The Journals of
e n W i l - e r, . . . . . . . --u>, uu?.. :u., ir,-. H M , , , , , ^ ,.uuu
385
Ceea ce ne preocup acum este Iaptul c el, cel putin la Iel de mult ca orice alt
gnditor ce scrie astzi, pare a Ii pe prima pagin a duhului vremii.
662

Wilber nu ncearc a Ii un gnditor original. Sarcina pe care si-a ales-o,
spune el, este aceea de a aduna ,generalizri orientative": adic s ia ceea ce
socoteste a Ii ,partea cea mai bun" din orice si de oriunde, aranjnd-o ntr-o
sintez IilosoIic unic.
663
n opera sa se vede conIirmarea celor scrise de
Printele SeraIim acum dou decenii:
,Una dintre caracteristicile curentelor de gndire moderne este uni-
versalismul - ncercarea de a Iace o sintez ce va include toate prerile
partiale: masonerie, ecumenism, heghelianism, bahai, unitarianism, uni-
tatea tuturor religiilor. Iat ce este IilosoIia evolutionist - o teorie uni-
versal care s explice orice si care s justiIice orice lucru asa cum este -o
mntuire universal, o conceptie cosmic despre intrarea tuturor n
armonia universal a lucrurilor asa cum sunt ele."
Alctuindu-si sinteza tuturor lucrurilor (unul din titlurile sale cele mai cu-
noscute este Scurt istorie a tuturor lucrurilor), Wilber ia din ,traditiile n-
telepciunii" (adic din religiile si IilosoIiile traditionale din Rsrit si Apus),
din IilosoIii apuseni, ca si din psihologii si savantii moderni; si, n acelasi
timp, urmeaz ndeaproape cultura popular contemporan si modele con-
temporane, cu scopul, asa cum declar, ,de a pune n lumin :eitgeist-uU
6M
Printre cititorii si colegii si este Ioarte respectat pentru aparenta sa iscusint
de a integra eIectiv mii de surse intelectuale dintr-o dat. Pentru multi, aura
strlucirii sale e sporit de Iaptul c scrie c a ajuns la niveluri naintate de
meditatie budist tibetan ca si de Iaptul de a Ii avut o experient de con-
topire cu Absolutul Transpersonal, pe care l numeste (Iolosind deliberat un
termen generalizat) ,Spirit".
Desi Wilber citeaz din Teilhard de Chardin, Ioloseste unii din termenii
si si l ridic n slvi, totusi nu poate Ii numit un adept propriu-zis al lui
Teilhard. Scrierile lui Teilhard reprezint numai o Irm din miile de surse
pe care Wilber le-a integrat n sistemul su. Totusi este ct se poate de sem-
niIicativ c Wilber, ca transmittor al esentei IilosoIiei moderne, a dat la
iveal o viziune integral a spiritului vremii; si, n componentele sale ma-
jore, el este teilhardian.
Cadrul sintezei ntelepciunii universale Icute de Wilber este ideea Evo-
lutiei n luntrul a ceea ce el numeste ,Marele Cuib al Fiintrii". El observ,
cu ndrepttire: ,Dac este vreo idee ce domin gndirea modern si post-
662
Ca semn al acestui Iapt - sau mai curnd ca rezultat al ei - Ann GodoII, directoarea celui
mai mare concem de edituri din lume, Random House, spunea: ,Nu e nici un alt scriitor n
viat pe care l-as publica mai curnd dect pe Ken Wilber".
663
Ken Wilber, Sex, Ecology, Spirituality. The Spirit of Evolution, Shambala Publications,
Boston, 1995, pp. viii-ix.
6M
Ken Wilber, One Taste. The Journals of Ken Wilber, Shambala Publications, Boston,
1995, p. 92. Zeitgeist nseamn n limba german ,spiritul vremii".
386
uuu' EPI LOGUL EDITORULUI i Hf./ ^. if' '
modern, aceea este evolutia"
665
. Asemeni lui Teilhard, este Ioarte interesat de
stiint, el Iiind cercettor n biochimie pn cnd interesul pentru Iiloso-Iie si
spiritualitate 1-a Icut s-si redirectioneze energiile. Tot precum Teilhard, el
tinteste ca prin scrierile sale s ajute la combinarea stiintei cu religia, si chiar a
scris recent o carte pe aceast tem, Nunta ratiunii cu sufletul. integrarea
tiintei, cu religia (1998).
666
Este gata s accepte ultimele teorii prin care
materialismul stiintiIic a ncercat s explice universul Ir Dumnezeu - de la
Big-Bang-ul de acum cincisprezece miliarde de ani pn la evolutia omului
,din simpli atomi nesimtitori si Ir viat" - iar apoi se strduieste s injecteze
spiritualitate n aceste teorii.
667

Wilber si numeste IilosoIia ,panenteism evolutionist"
668
. n Iormularea sa,
evolutia e precedat de ,involutie": Spirit ce se maniIest n univers, uitnd
apoi c este Spirit. El scrie:
,Spiritul maniIest un univers aruncndu-se aIar sau golindu-se pe
sine spre a crea suIlet, care se condenseaz n minte, care se condenseaz n
trup, care se condenseaz n materie, Iorma cea mai dens dintre toate.
Fiecare dintre aceste niveluri este nc un nivel al Spiritului, dar Iiecare e o
versiune redus sau napoiat a Spiritului. La captul acestui proces de
involutie, toate dimensiunile nalte sunt cuprinse, ca potential, n trmul
material cel mai de jos. Si o dat ce lumea material si Iace intrarea n
existent (prin, s zicem, Big-Bang), atunci procesul invers -- sau evolutia
- poate avea loc, trecnd de la materie la trupuri vii, la cugete simbolice, la
suIlete luminoase, la nsusi Spiritul pur. n aceast dezvoltare sau cuprindere
evolutionist, Iiecare nivel succesiv nu arunc peste bord nivelul precedent,
nici nu-1 neag, ci mai curnd l include sau l mbrtiseaz, la Iel cum sunt
inclusi atomii n molecule, care sunt incluse n celule, care sunt incluse n
organisme. Fiecare nivel e un ntreg care este si parte a unui ntreg mai
mare. |...| Cu alte cuvinte, Iiecare cuprindere evolutionist transcende, dar si
si include predecesorul/predecesorii, cu Spiritul transcenznd si incluznd
absolut totul."
669
Wilber spune c aceast conceptie spiritual asupra
evolutiei trebuie s nlocuiasc conceptia materialist si noteaz c
materialismul stiintiIic, ca o ironie, pregteste calea pentru o ,evolutie
dincolo de rationalitate." Printr-o nIiortoare inversare a prognozei Printelui
SeraIim, Wilber spune c ratio-
665
Ken Wilber, A BriefHistory ofEverything, Shambala Publications, Boston, 1996, p. 300.
666
The Marri age of Sense and Soul. Integrating Science and Religion, Random House,
Brodway Books, New York, 1998. Aceasta este cartea pentru care Presedintele Clinton si
vicepresedintele Gore au artat un interes special.
667
Ken Wilber, Up from Eden. A Transpersonal Jiew of Human Evolution, The
Theosophical Publishing House, Wheaton, Illinois, 1981, p. 25.
668
Ken Wilber, The Collected Works of Ken Wilber, Shambala Publications, Boston, 1999,
voi. 2, p. 11.
669
Ibid. - :;, ' -
:

H
387
nalismul/materialismul (pe care l numeste ,mentalitate nivelatoare") nu e
dect un pas n dezvoltarea evolutiv a omului: un pas mai departe Iat de
vechile conceptii religioase, astIel ca omul s poat ajunge la un concept mai
nalt despre Divin. Deci, n conceptia lui Wilber, materialismul Iurnizeaz o
Iunctie po:itiv, chiar dac trebuie s treac, spre a Iace loc noii constiinte
religioase.
Observnd tot mai largile Iisuri din modelul neodarwinist ce au aprut de la
moartea lui Teilhard, Wilber observ corect c teoria darwinist a ,evolutiei
prin selectia natural |...| nu poate explica n nici un Iel macro-evolutia !"
670

El scrie:
,Specioasa explicatie neodarwinist standard a selectiei naturale - ab-
solut nimeni nu mai crede n ea.
571
Este clar c evolutia opereaz partial prin
selectia natural darwinist, dar acest proces nu Iace dect s selecteze
acele transIormri ce s-au produs defa prin mecanisme pe care absolut
nimeni nu le ntelege."
672

El continu spunnd c mutatiile ntmpltoare ,nu pot nici mcar s n-
ceap s explice" producerea unei aripi ori a unui ochi, si c ,nu exist nici un fel
de prob a unor Iorme intermediare"
673
. Dar altundeva, pstrnd ideea procesului
evolutionist ca atare, spune Wilber, ,teoria stiintiIic ortodox a evolutiei pare
corect n privinta ce-ului evolutiei, dar e proIund reductionist si/ori
contradictorie n ce priveste cum-xA (si de ce-ul) evolutiei."
674
n calitate de
panenteist, el vede Spiritul ce s-a maniIestat drept cosmos (adic este cosmosul)
ca pe Iorta conductoare dindrtul evolutiei, si ca Iiind evolutia nssi:
,Spiritul este |...| deplin prezent la Iiecare treapt a procesului evolu
tionist nsusi: Spiritul este procesul propriei actualizri de sine si desIsu
rri; Iiintarea sa este propria devenire; Telul su este Calea nssi."
675
n pas cu dezvoltrile curente, Wilber inIuzeaz acest ,Spirit" impersonal
n modelul evolutiei prin ,echilibru punctual" inventat de materialist-evolu-
tionistii Stephen Jay Gould si Niles Eldredge spre a argumenta lipsa Ior
melor intermediare din arhiva IosiliIer. Potrivit lui Wilber, Spiritul se ma
niIest pe sine n noi Iorme ce iau Iiint nu treptat (ca n neodarwinismul
standard), ci ,printr-un salt urias, dup modelul cuantelor". El desemneaz
acest lucru ca ,evolutie emergent" si chiar ca ,emergent creativ"
676
. La
" : n - - " n . , . - n . - u u ~ -
670
Ken Wilber, A BriefHistory ofEverything, ed. cit., p. 300.
671
Wilber scrie aici sub Iorm de dialog, de-aceea se exprim hiperbolic. n realitate, sunt
multi cei ce nc se tin cu tenacitate de explicatia neodarwinist standard, n ciuda contingen
tului tot mai mare de evolutionisti care i se opun. Apologetul principal al vechii scoli
neodarwiniste este Richard Dawkins.
672
Ken Wilber, A BriefHistory ofEverything, ed cit., p. 22.
673
Ibid., p.23.
674
Ken Wilber, Upfront Eden, ed. cit., p.321. . . . .,s \- ~. ~~ . u -.* , ~ , . / - .
67
-/W., pp. 321-22. ii
;
.. - n-
66
Ken Wilber, A BriefHistory ofEverything, op. cit., pp. 23-24. W-\
388
:iAU. ' EPILOGUL EDITORULUI W` . : , j u . ^ :
Iel ca Teilhard, el vorbeste despre producerea noilor organisme, nu ca un act
creator Ir eIort, svrsit de un Dumnezeu transcendent, ci ca un proces
laborios:
,Evolutia nu e un accident statistic - ci o trud ntru Spirit, condus
, nu de o sans lsat la voia ntmplrii, orict de comod ar Ii o astIel de
notiune pentru cei ce tgduiesc realitatea oricrui nivel mai nalt dect
? materia insensibil, ci de ctre Spiritul nsusi."
677

? ntr-o introducere la nvtturile evolutionistului hindus Sri Aurobindo,
Wilber scrie:
,Asa cum a vzut Aurobindo - poate mai limpede dect oricine pn
atunci si de atunci - expunerea stiintiIic a evolutiei, ce se ntemeiaz pe
nimic altceva dect pe niste lut bezmetic, materie dinamic si sisteme de
., procesare (adic teorii ale haosului, structuri disipative instabile,
autopo-iesis etc.) nu pot nici mcar s nceap s explice extraordinara
serie de transIormri ce a Icut s apar viata din materie si gndirea din
viat, serie care e destinat s duc, exact n acelasi Iel, la aparitia
gndirii su-
(
perioare si supragndirii si hipergndirii: numai Spiritul poate da seama de
minuntia care este gloria evolutiei."
678

u.', Wilber recunoaste Iaptul c aproape toate culturile premoderne au privit
istoria lumii nu ca pe o desIsurare evolutiv de la o stare mai joas, ci mai
curnd ca pe o decdere dintr-o stare mai nalt. ,Dar", scrie el:
,cndva n era modern - este aproape cu neputint de Iixat n mod
exact cnd - ideea istoriei ca decdere (sau cdere de la Dumnezeu) a
Iost treptat nlocuit de ideea istoriei ca evolutie (sau crestere ctre Dum-
nezeu). O vedem explicit la Friedrich Schelling (1775-1854); Georg
!
Hegel (1770-1831) a promovat doctrina cu un geniu rar egalat; Herbert
Spencer (1820-1930) a Icut din evolutie o lege universal; iar prietenul
lui, Charles Darwin (1809-1882), a aplicat-o biologiei. O gsim apoi ap-
rnd la Sri Aurobindo (1872-1950), care i-a dat probabil contextul cel
mai precis si mai proIund spiritual, si la Pierre Teilhard de Chardi n
" (1881-1955), care a Icut-o celebr n Occident.
Dintr-o dat, doar n decurs de vreun secol, minti Ioarte serioase au
aderat la o notiune la care culturile premoderne, n marea lor majoritate,
nici mcar nu se gndiser, adic Iaptul c - asemeni tuturor sistemelor vii
- noi, oamenii, suntem ntr-un proces de cretere ctre potentialul nostru
cel mai inalt, iar dac potentialul cel mai nalt este Dumnezeu,
" atunci noi crestem ctre propria Dumnezeire.
Si, continund cu aceast conceptie, evolutia n general nu e dect
cresterea si dezvoltarea ctre acel potential desvrsit, acel summum
bonum, acel ens perfectimmus, acel ultim si cel mai nalt Temei si Tel al
677
Ken Wilber, The Marriage ofSense and Soul, op. cit., p. 108.
678
Ken Wilber, PreIat la cartea A Greater Psychology, de A. S. Dalai (n curs de aparitie).
389
propriei noastre Iiri proIunde. Evolutia este doar Spirit-n-actiune, Dum-
nezeu n devenire, iar aceast devenire e sortit s ne duc pe toti direct la
Divinitate."
679

Asemeni lui Teilhard, Wilber vorbeste despre ,organismul universal... ce
creste ctre cele mai nalte potentiale ale sale, adic necontenit-desIsurata
realizare si actualizare a Spiritului."
680
Dar, n calitate de psiholog
transper-sonal, el se concentreaz si asupra cresterii si evolutiei individuale.
ntruct noi, ca toate cele din cosmos, suntem maniIestri ale Spiritului, pe
msura avansrii evolutiei noastre, nu Iacem dect s ne amintim c, la urma
urmei, suntem nsusi Dumnezeu - EU SUNT - care a pornit rotirea
universului:
,Tu esti Kosmosul, literalmente. Dar ai tendinta de a ntelege acest
Iapt sporind strIulgerrile inIinittii care esti, si realizezi exact de ce ai
pornit minunatul si nspimnttorul Joc al Vietii. Dar nu e deloc un Joc
crud, nu pn la capt, Iiindc tu, si numai tu, ai strnit aceast Dram...
Dac ne angajm toate nivelurile potentialului nostru |...|, oare aceasta nu
ne va ajuta mai bine s ne amintim Obrsia marelui Joc al Vietii, care nu e
alta dect Sinele nostru cel mai adnc ? Dac Spiritul e Temeiul si Telul
tuturor nivelurilor, si dac suntem cu adevrat Spirit, oare angajarea
tuturor nivelurilor, din toat inima, nu ne va ajuta s ne amintim cine si ce
suntem cu adevrat ?..."
681

Apoi, ca un ecou al lui Nietzsche, Wilber Iace apel la Sinele nostru cel mai
adnc, ,Sinele Supraomului" nostru.
682
Cnd ti dai seama c tu esti Dumnezeu,
zice el, ,te vei trezi la o lume unde Kosmosul ti este suIlet, norii plmnii ti,
picturile de ploaie btile inimii tale... Vei privi luna ca pe o parte din trupul
tu si te vei nchina soarelui ca parte a inimii tale, si totul este exact asa."
683

Spre a grbi aceast readucere aminte, el recomand ceea ce numeste
,practica integral" pentru toate nivelurile Iiintrii noastre, spunnd c trebuie
,s amestecm si s mbinm" practicile Iizice cu cele spirituale, de la jogging
pn la sexualitatea tantric, yoga devotional, rugciunea centrat pe
Advaita Vedanta si ,meditatia crestin Ir de Iorm"
684
.
6. Cerintele minime ca un cretin s fie acceptat in Noua Sinte:
n cartea Nunta ratiunii cu sufletul, Wilber schiteaz programul pe care
lumea trebuie s-1 urmeze spre a combina stiinta cu religia, ca si pentru a
679
Ken Wilber, The Marriage ofSense and Soul, op. cit., pp. 103-4.
6ao
Ibid.,p. 208. u
681
Ken Wi l ber , One Tast e , op. ci t . , pp. 210, 212. ww. - . i W. - ' , 1a ` I - " ` . v- Wv
682
Ken Wilber, A BriefHistory ofEverything, op. cit., pp. 314, 316. -------------------------- .....
"
s:i
Ken Wilber, One Taste, op. cit., pp. 282, 70. V . }u . ,
6 M
I b i d ., p . 2 1 2 . - . v' - Vv. . ; n. -~f
.
, v. s, t ~uu; uu u *: ~! K- , - l , , ji N
390
::, n..S].rr-J-r-
. EPILOGUL EDITORULUI r . t i - . i h
stabili o ,teologie universal"
685
pe care o pot mbrtisa toate religiile, Ir a-si
pierde diIerentele exterioare. El spune establishment-ulm stiintiIic principal
c, spre a se integra cu religia, stiinta modern trebuie s renunte la supunerea
neconditionat Iat de materialism. Stiinta ,nu trebuie s Iac nimic mai mult
dect s se extind de la empirismul ngust (ce tine exclusiv de experienta
simturilor) pn la empirismul larg (experienta direct n general)"
686
; adic
trebuie s includ si experienta psiho-spiritual.
Wilber spune apoi religiei ce trebuie s Iac spre a se ncadra n parametrii
cei mai largi ai noii paradigme religio-stiintiIice. nti de toate, zice el,
,Religiile lumii ntregi trebuie s-i pun in parante:e credintele mitice", si d
ca exemple pe Moisi desprtind Marea Rosie, pe Hristos nscndu-se din
Fecioar si Iacerea lumii n sase zile.
687
El concede c adeptii unei religii pot
pstra orice credinte mitice doresc, ,atta vreme ct nu se asteapt ca vreo
Iorm de stiint sau vreo alt religie s le recunoasc":
,Aceasta nu nseamn c vom pierde toate diIerentele religioase si cu-
loarea local, cznd ntr-un terci uniIorm de spiritualitate new-age omo-
genizat... Cele mai multe religii vor continua s oIere sacramente, con-
solare si mituri (si alte consolri translative sau orizontale), pe lng
practicile autentic transIormative sau contemplarea vertical. Nimic din
toate acestea nu necesit o schimbarea dramatic pentru nici o religie,
desi Iiecare va Ii asezat ntr-un context ce nu mai cere ca miturile ei s Iie
singurele mituri din lume."
688

A doua schimbare pe care Wilber spune c religia trebuie s-o Iac priveste
atitudinea ei Iat de evolutie. ,Religia trebuie s-si revizuiasc atitudinea Iat
de evolutie n general", spune el, si ,orice religie care ncearc s resping
evolutia si pecetluieste soarta n lumea modern"
689
. Si, spre a ne convinge,
adaug:
,n msura n care religiile si pun n paranteze credintele mitice,
con-centrndu-se asupra esentei lor ezoterice... acceptarea evolutiei este o
adaptare ntr-adevr modest. De Iapt, Aurobindo a si adus Vedanta (si ,
ntreaga cuprindere a IilosoIiei indiene) n armonia evolutionist. Abra-ham
Isaac Kook artase deja c Teoria evolutiei se acord cu tainele Kabbalei
mai bine dect orice alt teorie. Marii Idealisti au deschis deja calea unei
spiritualitti evolutioniste. Si oare nu a declarat si Papa pn la urm c
evolutia este mai mult dect o ipotez ?"
690

685
Ken Wilber, The Marriage ofSense and Soul, ed. cit., p. 203.
686
Ibid., p. 160.
687
Ken Wilber, The Marriage ofSense and Soul, ed. cit., p. 203.
688
Ibid, p. 204.
m
Ibid.,pp. 205, 111. ; u, - . .
69
Ibid., p. 205. ; ....
:i
. , ,
391
Ceva mai ncolo, Wilber d la iveal o semniIicativ exceptie la concesia
c religiile si pot pstra ,miturile" si totusi s ia parte la noua sintez:
,n msura n care o religie rmne tributar unui Eden mitic n orice
sens real, va avea diIicultti de netrecut n a participa la integrarea stiintei
si IilosoIiei moderne."
691

n Iinal, el l laud pe Teilhard de Chardin pentru c i ajut pe crestini s
depseasc acest obstacol de netrecut:
,Notiunea de punct Omega (al constiintei hristice) |a lui Teilhard| ca
viitor punct de atractie pentru evolutia prezent - notiune mprumutat de la
Schelling si Hegel - a eliberat pe multi crestini de imposibila credint
mitic ntr-o literal Grdin a Edenului si de morbida Iixatie (o romantic
dorint de moarte) Iat de trecutul demult apus."
692

7. , Dumne:eul" Noii Sinte:e , ' -:
Aplicnd nvtturile sale despre evolutia constiintei la sIera politicului,
Wilber scrie:
,Constientizarea spiritual sau transrational este constientizarea
trans-liberal, nu constientizarea /?reliberal. Ea nu este reactionar si
regresiv, ci evolutiv si progresiv (progresiv Iiind unul din termenii
obisnuiti pentru liberal).
AstIel, experienta spiritual autentic (sau Iluminarea spiritual), asa
cum se nItiseaz n arena politic, nu este credinta mitic prerational... ci
mai curnd constientizarea transrational care, cldind pe cele catigate de
rationalismul liberal i liberalismul politic, extinde acele libertti de la
sIera politic la cea spiritual... Rezultatul, am putea spune, este un Spirit
liberal, un Dumnezeu liberal, o Dumnezeit
693
liberal."
694
Fcndu-se ecoul lui
Teilhard, Wilber numeste acest Spirit liberal ,SuIletul Lumii"
695
, vorbind n
termeni hiliasti despre Ielul cum stiinta si spiritualitatea mpreun vor deschide
omenirea ctre noul Dumnezeu:
,Deci iat unde stm acum, pe gnduri, n cumpn pe muchia perceptiei
transrationale, o scientia visionis ce aduce ici si colo, dar din ce n ce mai
limpede, la tot Ielul de oameni n tot Ielul de locuri, puternice licriri ale unei
adevrate Coborri a atotptrunztorului SuIlet al Lumii."
696
Aceasta, spune
Wilber, va duce la o constientizare ,centrat pe lume", ntemeiat pe
,pluralismul universal":
- i d . , p . 2 0 . -- u ^ . . . - - ' u" -^ - l - u>u>. uu, ; uu- . -1-uu' u > , u' uu' ; - . ~

692
Ibid., p. 208.
693
Joc de cuvinte n original ntre God (zeu/Dumnezeu) si Goddes (zeit/Dumnezeit). (n. tr.)
694
Ibid., pp. 211-212. ' '
695
Ideea pgn de ,SuIlet al Lumii" e combtut pe larg de ctre SI. Grigorie Palama.
696
Ken Wilber, Sex, Ecology, Spirituality, ed. cit., p. 524. -'
392
> .,! B - EPILOGUL EDITORULUI S: ' i
I
i-" ,Si vedem semnele noii si integralei ntelegeri ce trece peste margini -
n psihologie, IilosoIie, aIaceri, economie..."
697

La captul procesului se aIl ceea ce Wilber numeste, cu terminologia
mprumutat de la Teilhard si alti scriitori, ,centaurica epoc evolutionist",
integrarea noosIerei cu biosIera, organizarea supranational a constiintei
planetare."
698

Desigur, wilberianul ,Dumnezeu liberal" al constiintei religioase globale
emergente este tocmai tipul de ,idee vag" despre care Printele SeraIim
spunea c predispune la inIluente demonice. n contextul vagului simtmnt
religios ce caracterizeaz noua constiint religioas, acest ,Dumnezeu" poate
prea un Iel de asa-zis Creator. ns o evaluare teologic clar vdeste acest
concept despre dumnezeire ca pe o renviere a ideilor pgne, ce sunt Ioarte
departe de adevratul Dumnezeu-Creator al Bibliei, al SIintilor Printi si al
crestinismului ortodox.
Ken Wilber nsusi aIirm c ideea ,emergentei creative", prin care n-
cearc s combine spiritualitatea cu conceptul evolutionist recent al evolutiei
,punctuale", si are rdcinile n IilosoIia pgn antic. Ea si-a dobndit ex-
presia cea mai amnuntit n neoplatonism, care a produs ultima mare pro-
vocare a IilosoIiei pgne la adresa teologiei crestine, n zorii civilizatiei
crestine ortodoxe din veacul al IV-lea d.H.
699
ntr-o Iorm sau alta, ea se gseste
n aproape orice soi de Ials misticism (teozoIie, kabbala etc.) de atunci si pn
n prezent. Probabil c aceasta e cea mai nalt idee la care poate ajunge
metaIizica inventat de om, atunci cnd mintea czut a omului nu se supune
teologiei dumnezeieste descoperite si nu e crescut de ctre ea.
ConIorm notiunii IilosoIice pgne, divinitatea nu creeaz ex nihilo n
sens clasic crestin, ci mai curnd se rspndeste sau se eman pe sine n creatie.
Formele si Iiintele apar dintr-o dat, dar aceasta e mai curnd o ,emergent"
dintr-o Divinitate impersonal, dect creatia unui Dumnezeu Personal Care
este n esent complet ,altul" dect creatia Sa.
n contrast cu conceptia pgn, teologul ortodox Vladimir Lossky desluseste
adevratul nteles al creatiei conIorm nvtturii scriptural-patristice crestine:
,Creatia ex nihilo nsemn tocmai un astIel de act de producere a ceva
ce se aIl n aIara lui Dumnezeu - producerea unui subiect cu totul
t

nou, Ir vreo obrsie de vreun Iel, Iie din Firea Dumnezeiasc, Iie din
vreun Iel de materie sau potentialitate oarecare de a Ii n aIara lui Dum-
697
Ken Wilber, One Taste, ed. cit., pp. 311, 345.
698
Ken Wilber, Sex, Ecology, Spirituality, ed. cit, pp. 186-87.
699
Wilber pretinde c Plotin (205-270 d.H.), principalul gnditor al scolii neoplatonice, era
..nendoielnic cel mai mare IilosoI-mist ic pe care 1-a cunoscut vreodat lumea" (The
Marriage of Sense and Soul, ed. cit., p. 18). El l socoteste pe IilosoIul indian Nagarjuna
(sec. II-III d.H.), care nvta c Vidul Absolut maniIest de la sine toate Iormele, ca Iiind
partenerul contemporan oriental al lui Plotin (Wilber, Sex, Ecology, Spirituality. The Spirit
ofEvolution, ed. cit., pp. 638-669, 692-697).
393
nezeu. Am putea zice c prin creatia ex nihilo Dumnezeu Iace loc pentru
ceva ce se aIl cu totul n aIar de Sine; c, ntr-adevr, El asaz ex-
teriorul sau nimicnicia n paralel cu plintatea Sa. Rezult un subiect ce e
cu totul altul, inIinit ndeprtat de El, nu prin loc, ci prin Iire, dup
graiul SIntului loan Damaschin.
700

Creatia nu e un Iel de iesire n aIar sau o rspndire nesIrsit a
Dumnezeirii... Binele ce se rspndeste pe sine de la sine al neoplato-
nismului nu este Dumnezeul SIntului Pavel, Care cheam cele ce nu
sunt ca i cum ar fi (Rom. 4, 17)."
701

ConIorm ideii neoplatonice, ntruct Fiinta Absolut este n ultim instant
impersonal, ea nu are voint personal. Prin urmare, producerea Iiintelor nu
poate Ii un act de liber voint, ci este mai degrab o rspndire fireasc, ce are
loc n virtutea unei necesitti oarecare a Firii Dumnezeiesti. Cu alte cuvinte,
este n firea Dumnezeirii rspndirea de sine n trmul Iormei si aparentei;
nu exist ,alegere".
Pe de alt parte, n revelatia crestin, ntruct Dumnezeu este Personal,
creeaz printr-un act de voint liber. Vladimir Lossky scrie:
,Creatia e o lucrare a vointei, nu a Iirii. |...| n actul creatiei, Dumnezeu
nu se aIla supus nici unui Iel de necesitate. ntr-adevr, nu exist nimic n
Firea Dumnezeiasc care s poat Ii cauza necesar a producerii Ipturilor:
creatia putea la Iel de bine s nu existe. Dumnezeu putea la Iel de bine s nu
Ii creat; creatia este un act liber al voii Sale, iar acest act liber e singurul
temei al existentei tuturor Iiintelor...
Creatia, care este deci un act de voint liber, si nu (asemeni iradierii
energiilor dumnezeiesti) o revrsare Iireasc, e un act potrivit unui Dum-
nezeu Care este Personal, unei Treimi a crei voint de obste apartine
Firii Dumnezeiesti."
702

Deci n conceptia crestin-ortodox Dumnezeu creeaz nu din necesitate, ci
din dragoste. El ne iubeste pe noi, Ipturile Sale, care suntem n esent diIeriti
de El, si doreste ca noi s-L ntlnim ntr-o legtur personal a dragostei,
astIel nct s ne Iacem prtasi Lui prin harul Su. Vladimir Lossky scrie c,
dup conceptia crestin:
,Universul creat nu este deci vzut, ca n gndirea platonic sau plato-
nizant, sub nItisarea palid si mputinat a unei replici srccioase a
Dumnezeirii; el apare mai curnd ca o Iiintare cu totul nou, zidirea
proaspt iesit din mna Dumnezeului Facerii, Care a v:ut c este bun,
700
SI. Grigorie Palania scrie c ,Iiecare Iire creat este mult ndeprtat si cu totul strin
Iat de Firea Dumnezeiasc", desi Dumnezeu creeaz si sustine creatia prin harul su
Dumnezeiesc (energiile Sale).
701
Vladimir Lossky, The Mystical Theol ogy of the Eastern Church, ed. cit., pp. 92-93.
Despre neoplatonism vezi si pp. 29-38.
702
Ibid.,pp. 93-94. ' . ,.~-. ..~ ~tf Ht.u .-.~.. ,.. , - . , n*A-.-..-I.--..
394
j Ui i K- TOT EPILOGUL EDITORULUI iUT -A TS;
u un univers creat care e voit de Dumnezeu si bucurie a ntelepciunii Sale,
o rnduial armonioas, un imn minunat alctuit ntru slava puterii
Celui Atotputernic, cum zice SIntul Grigorie al Nyssei."
703
AstIel,
Dumnezeul impersonal al conceptiei pgne (si neopgne) se vdeste a Ii
inIinit mai ,slab" dect Dumnezeul crestinismului ortodox. El nu poate n
mod voit s creeze ex nihilo n adevratul sens, ci poate doar, printr-o
necesitate, s maniIeste Iorme scoase din Iirea sa.
Desi conceptia aceasta despre ,Dumnezeu" si ,creatie" nu are ntr-adevr
nimic nou, am vzut cum i s-a dat un cadru evolutionist n vremurile moder
ne de ctre gnditori precum Teilhard si Wilber. nvttura antic pgn
despre o serie de diIuziuni ale Firii Dumnezeiesti a Iost acum ,actualizat",
dup cum zice Wilber, de ctre teoria modern a evolutiei.
704 H

Ideea pgn a ,emergentei creative" pare s umple cu totul lacunele ce
exist n modelele evolutiei naturaliste aIlate n competitie. Asociat cu
modelul ,echilibrului punctual", inventat de ctre evolutionistii atei si
agnostici Stephen Jay Gould si Niles Eldredge, ea Iurnizeaz un vag ,Spirit"
care s explice att lipsa Iormelor intermediare, ct si lipsa unui mecanism
pur natural al evolutiei. De ndat ce evolutionistul admite un vag concept
de divinitate, ideea sintetizat de Wilber devine absolut credibil,
potrivindu-se perIect cu cadrul evolutionist al miliardelor de ani de istorie a
pmntului. Potrivit acestei conceptii, Dumnezeu a ,emers" n lume de-a
lungul a miliarde de ani n Iorme succesive din ce n ce mai nalte. Este tot
evolutie - cum aIirm nencetat Wilber - dar mult deosebit de vechea
paradigm naturalist.
Este interesant de observat c Stephen Jay Gould este marxist si a comentat
el nsusi legtura dintre teoria ,echilibrului punctual" a salturilor evolutioniste
si ideea marxist a evolutiei sociale prin schimbri succesive rapide
(revolutie).
705
Aceast legtur arunc si mai mult lumin asupra prezicerii
printelui SeraIim c spiritualitatea se va aduga comunismului spre a Iorma
religia viitorului.
Discutnd despre ,Dumnezeul" noii sinteze religios-stiintiIice, trebuie s
comentm aici o aparent contradictie n prognoza Printelui SeraIim. Undeva
Printele SeraIim spune c noul Dumnezeu va Ii cel al deismului Iranc-
masoneriei si Iluminismului, iar altundeva spune c Teilhard este predecesorul
Noii Religii - iar Teilhard, asa cum am vzut, era un panenteist.
La o cercetare mai atent ns, deosebirea ntre deism si panenteism apare a
Ii mai mult una de grad dect de substant. n Cursul de Supravietuire, P-
703
JW.,p. 95.
704
Wilber, The Marriage ofSense and Soul, ed. cit., p. 205. I nn~n*
705
Niles Eldredge si Stephen Jay Gould, ,Punctuated Equilibria", n Paleobiology, voi. 3
(primvara 1977), pp. 145-146. Apud Luther Sunderland, Darwins Enigma, pp. 110-111.
Vezi si pp. 108-109. V.
A
.- lmn
395
rintele SeraIim sublinia c ,n materie de religie, deismul era poate cea mai
tipic miscare" a Iluminismului, dar n acelasi timp IilosoIii deisti ai vremii
l-au nlocuit pe Dumnezeu cu ,Natura" drept concept central al lor, iar unii
l-au numit pe Dumnezeu ,suIletul lumii". Printele SeraIim descria idealul
Iluminismului astIel: ,Natura domnind deasupra tuturor, tainele Naturii
des-coperindu-se, Dumnezeu Iiind nc n cer (desi neIcnd mare lucru), iar
cunoasterea stiintiIic progresnd n ntreaga lume." Gnditorii luministi erau
cu totul n traditia stiintei moderne care a aprut n timpul Renasterii
din-tr-un anume Iel de ,mistic natural" - si chiar, n cazul lui Giordano
Bruno (1548-1600), din nsotirea stiintei cu panteismul total.
n cartea sa The Making of the Modern Mind (Crearea gandirii moder
ne), J.H. Randall Jr. scrie c, n Iluminism, idealul Naturii ,era ceea ce oa
menii voiau s realizeze ei nsisi; si el s-a preIcut cu usurint n Divinitate.
Natura era modelul lui Dumnezeu pentru om; ba chiar Iata nssi a lui Dum
nezeu."
706
n acest chip, deismul Iluminismului a trecut nu la un panteism
pur, ci la un Iel de deism/panenteism. Gnditorii Iluminismului si tineau im
personalul lor Dumnezeu deist n cer, ,neIcnd mare lucru", ns interesul
lor religios s-a ndreptat ctre ,Iata" lui Dumnezeu pe care o identiIicau cu
Natura impersonal. ,, ,
Dac Teilhard de Chardin este ntr-adevr prorocul viitoarei combinatii a
stiintei cu religia, atunci n cea mai mare parte a ei combinatia respectiv nu va
Ii una pur panteist, ci mai curnd deist-panenteist. Trebuie amintit c
Printele SeraIim, dup ce a citit aIirmatiile teologice ale cunoscutului savant
evolutionist Theodosius Dobzhansky, 1-a numit ,deist" - iar Dobzhan-sky era
un admirator al panenteistului Teilhard de Chardin.
Dar ct de mult va urca pe scara de la deism la purul panteism viitoarea
combinatie de stiint si religie e o problema secundar. Principalul este c,
spre deosebire de materialismul stiintiIic de azi, sinteza religios-stiintiIic de
mine va avea un ,Dumnezeu", si nu va Ii Cel pe Care Teilhard n chip de-
Iimtor l numea ,Tatl-Dumnezeu de acum dou mii de ani". ,Dumnezeul"
su va Ii unul vag, si nu va Ii Personal.
Acelasi lucru poate Ii spus despre ,Hristosul" Noii Religii. Se poate vedea
deja n curentul cultural principal un eIort concertat de a-L reinterpreta pe
Hristos, astIel nct s nu mai Iie o amenintare pentru czuta Iire omeneasc si
pentru diavol - astIel nct s nu mai Iie un Mantuitor.
Dac, potrivit conceptiei neopgne, att noi nsine, ct si Hristos (mpre-
un cu orice altceva) suntem doar diIuziuni ale Firii Dumnezeiesti, atunci
Hristos nu mai are de Icut nimic altceva dect s ne cluzeasc napoi la
gno:a a ceea ce suntem deja. Aceasta este, desigur, tocmai ideea promovat
acum sub pretext c ar Ii nvttura autentic, ezoteric, a lui Hristos. n
706
J.H. Randall Jr., The Making of the Modern Mind, ed. cit, p. 27
396
EPILOGUL EDITORULUI
realitate, ea este doar renvierea vechii erezii gnostice, ntemeiate pe
Iilo-soIia pgn, osndite, pe bun dreptate, de primii Printi.
Ken Wilber vorbeste despre nvtturile ce sunt ,redescoperite" n textele
gnostice:
,Este vdit din aceste texte c principala activitate religioas a lui Iisus a Iost
aceea de a se ntrupa n adeptii si si ca adepti ai si, nu ca unicul Fiu al lui
Dumnezeu istoric (o notiune monstruoas), ci n Ielul unui adevrat Cluzitor
Spiritual, ajutndu-i pe toti s devin Iii si Iiice ale lui Dumnezeu. |...| Elaine
Pagels arat c exist trei trsturi esentiale ale mesajului ezoteric al lui Hristos,
asa cum e dezvluit n Evangheliile Gnostice: (1) Cu-31 noasterea de sine este
cunoasterea lui Dumnezeu; sinele |cel mai nalt| si divinul sunt identice. (2)
Iisus cel viu al acestor texte vorbeste despre . iluzie si iluminare, nu despre
pcat si pocint. (3) Iisus este prezentat nu ca Domnul, ci ca un cluzitor
spiritual. S notm doar c acestea sunt tocmai pozitiile religiei
Dharmakaya."
707

Avem aici un exemplu clar de cretinism denaturat de care am vorbit mai
devreme. Hristos e vzut ca un concept vag de Bine absolut, credinta n El ca
Iiind Fiul lui Dumnezeu cel unul-nscut e respins ca o notiune monstruoas,
avansndu-se ideea c noi nsine putem Ii ntocmai ca El. Acesta e un element
crucial n ,religia viitorului", Iiindc prin el Antihrist va Ii ncredintat c este
un alt Fiu al lui Dumnezeu care s-a ntrupat.
n chip exterior, imitatorul lui Hristos va aprea ca un Iel de mntuitor,
rezolvnd problemele economice si politice ale omului si oIerindu-se s-i sa-
tisIac aspiratiile spirituale, prin ceea ce Printele SeraIim numea ,cazanul
amestecrii" stiintei cu religiile lumii. ns, la un nivel mai proIund, ade-
vratul mntuitor va Ii vzut ca Iiind evolutia nssi, mergnd nainte ntr-o
dezvoltare natural a lumii acesteia pn la mprtia lui Dumnezeu. Ultimul
mare nseltor, care pn la urm va pretinde a Ii Hristos, va Ii socotit doar ca
un alt produs magniIic al evolutiei.
. Filosofia lui. Antihrist
ConIorm Printelui SeraIim, ,Noua Religie" si ,Noul Crestinism", preIi-
gurate de Teilhard de Chardin, se vor ntemeia printr-o ,initiere demonic
limitat pn atunci la lumea pgn"
708
. n cartea sa Ortodoxia i religia vii-
torului el descrie cteva dintre ,experimentele religioase" - de la ntlniri cu
OZN-uri pn la Ienomene ,harismatice" si soIisticate practici de meditatie
-care au pregtit popoarele ce Iuseser mai nainte crestine pentru aceast ini-
tiere, Icndu-le deschise si pasive Iat de noile experiente spirituale.
707
Ken Wilber, Up from Eden, ed. cit., p. 256, citnd din Elaine Pagels, ,The Gnostic
Gospel's Revelations", n New York Review ofBooks, voi. 26, nr. 16-19, 1979.
70S
Pr. SeraIim Rose, Ortodoxia i religia viitorului, ed. cit.. nn.. - ~,-
397
Evident, nu oricine dintre cei ce vor experimenta ,initierea demonic" a
Noii Religii va si mbrtisa constient ntreaga sIer a IilosoIiei din spatele
su. Totusi, cum spunea Printele SeraIim, exist o astIel de IilosoIie, iar
cheia sa e de gsit n evolutionism, n special n evolutionismul teilhardian.
Am artat deja c aceast IilosoIie are o natur pgn. Dar dac ea este cu
adevrat IilosoIia lui Antihrist, asa cum a spus Printele SeraIim, ea trebuie
s aib si o natur inIernal. Concluzia aceasta se naste din considerentele
ur mt oare: ; v
;
ann,..
1. Ideea c omul poate deveni Dumnezeu, indiIerent de deghizarea mo
dern soIisticat pe care ar lua-o (Iie ea ,ultra-hominizarea", ca la Teilhard,
ori ,reamintirea", ca la Wilber), este expresia primordialei ispitiri a lui satan
Iat de omenire: ori in ce :i veti manca dintr-insul, se vor deschide ochii
votri, i veti fi ca nite dumne:ei (Fac. 3, 5). Si este aceeasi ispit prin care
satana, ce dorea s Iie egalul lui Dumnezeu, a czut din cer.
Iat deci primul motiv pentru care Printele SeraIim numea evolutionis
mul cheia IilosoIiei ultimei mari nselri. n Iorma ei ,spiritualizat", ea este
temeiul pentru ca omul s se Iac Supraom si s si realizeze natura dumne
zeiasc. Este maniIestarea IilosoIic a primei oIerte Icute omului de ctre
diavol. u ,
Potrivit dreptarului vietii duhovnicesti crestin-ortodoxe, trebuie s existe
ntotdeauna o distinctie ntre zidire si Ziditor. SIintii pot Ii umpluti cu totul de
energiile nezidite ale lui Dumnezeu (harul lui Dumnezeu) n asa msur nct
se spune c sunt ,ndumnezeiti", dar prin Iire ei rmn zidiri.
2. Faptul c evolutionismul este exact inversul Adevrului indic iarsi c
este legat de puterile ntunericului. Printele SeraIim spunea odat: ,Firea
nssi a ultimului mare crmuitor al lumii este aceea de a Ii anti-Hrist - iar
anti nu nseamn doar mpotriva, ci si la Iel ca, n locul cuiva."
709
El
va prea c ia locul lui Hristos, dar de Iapt va Ii opusul Lui. Va copia Ade
vrul, dar l va nItisa lumii printr-o imagine rsturnat, ca n oglind.
Principiul demonic al inversrii se vede n ritualurile svrsite de
sata-nisti, n care ei ncearc s sileasc Iirea, actionnd n mod opus Iat de
ordinea Iireasc: mergnd cu spatele, scriind pe dos, citind Rugciunea
Domneasc invers etc. Evolutionismul este expresia IilosoIic a acestei
ncercri de a-L batjocori pe Dumnezeu prin inversarea Adevrului. Titlul
uneia dintre crtile lui Ken Wilber, Up from. Eden (Ridicare din Eden) este un
bun exemplu al principiului inversrii, cci, asa cum am vzut, omenirea n
realitate a czut din Eden si poate Ii ridicat din nou numai de ctre Iisus
Hristos.
Merit observat aici c nu doar crestinismul traditional, ci toate culturile
traditionale socotesc c omenirea a czut dintr-o stare mai nalt, dintr-o
" Pi-. SeraIim Rose, ,Signs or'the Times", n The Orthodox Word, nr. 200-201, p. 142. n "
398
; . ; minK- "- EPILOGUL EDITORULUI i i- *.*. . . . ,
,vrst de aur"; numai conceptia despre lume a modernismului crede contra-
riul. Aceasta se datoreaz Iaptului c, Iiind legate de vremurile strvechi, cul-
turile traditionale au pstrat amintirea a ceea ce Iusese pierdut; si, Iiind mai
legate de rnduiala Iireasc, au nteles procesul de decdere ce a avut loc.
Evolutionismul este produsul omului modern, care a ajuns att de desprtit de
rnduiala Iireasc, nct poate crede cu onestitate n chiar inversul ei.
3. Panenteismul - conceperea cosmosului ca Dumnezeu - l leag pe om
de pmnt si-1 mpiedic s ajung la adevratul Dumnezeu din nltime,
,Tatl-Dumnezeu de acum dou mii de ani". Trebuie amintit aici c diavolul
nsusi a Iost aruncat din cer si sortit pmntului si celor ,sub-ceresti" (no-
osIera lui Teilhard). Asa se Iace c este Ioarte gelos pe capacitatea omului
de a ajunge n cer, si ncearc prin orice mijloc s mentin viziunea omului
Iixat n trmul sub-ceresc. n panenteism, el poate s-1 tin pe om n nchi
narea si slujirea :idirii mai mult decat Ziditorului (Rom. 1, 25). Divinitatea e
cobort n domeniul psihic si chiar Iizic, devenind un Creator psiho-Iizic.
ns, asa cum am vzut, acesta nu e nicidecum un adevrat Creator, ntruct
universul ,creeaz" singur sau, mai exact, evoluea: singur ntr-o desIsura
re natural. AstIel, ,Dumnezeu" ajunge a Ii supus schimbrii: concept cu to
tul inacceptabil pentru teologia ortodox.
Trebuie observat c n epistola sa ctre romani SIntul Pavel nu a spus c
pgnii slujeau zidirii in locul Ziditorului; ci a spus c slujeau zidirii mai
mult dect Ziditorului. Avem aici o descriere nu a panteismului, ci a
panen-teismului. Panenteismul, asa cum am vzut, recunoaste c ,parte" din
divinitate este n aIara cosmosului, dar aceast ,parte" este ndeprtat si
neimpli-cat (ca n deism). n raport cu sentimentul religios, acea ,parte" care
este cosmosul devine divinitatea precumpnitoare. Acest lucru se vede clar n
natura misticii lui Teilhard de Chardin.
ntruct satana a Iost numit stpanitorul lumii acesteia (literal,
,stpnito-rul cosmosului acestuia"),
710
este evident de ce are tot interesul s
pstreze aspiratiile religioase ale omului ndreptate cu precdere nluntrul
cosmosului.
4. Ideea de Dumnezeu impersonal/transpersonal, spunea Printele Sera
Iim, vine din partea unor ,oameni ce nu doresc s se ntlneasc cu Dumne
zeul Personal, Iiindc El cu sigurant ti cere ceva"
711
. Asa cum am vzut, un
Dumnezeu impersonal nu are libert ate sau voint, ci e supus necesittii
,emergentei" n lumea Iormelor, mplinind ,potentialittile" propriei exis
tente. E limpede c un asemenea Dumnezeu nu poate actiona ca Judector al
omului.
Strduindu-se s nlture Personalitatea lui Dumnezeu - si deci libertatea si
vointa Sa - omul ncearc s scape de judecata lui Dumnezeu. Totusi,
710
Hristos l numeste de trei ori pe diavol stpanitorul lumii acesteia n Evanghelia lui Ioan
(In. 12,31; 14, 30; 16, 11).
711
Citat n cartea Printelui Damaschin Christensen, Not ofThis World, ed. cit., p. 44.
;

399
pn la urm, Dumnezeu este Judectorul; iar dac l tgduieste ca Judec
tor, omul l tgduieste si ca pe singurul Care-i poate ierta pcatele. Prin
urmare, conceptul impersonalist al divinittii poate Ii vzut ca o constructie
intelectual n spatele creia omul ncearc n desert s se ascund de Dum
nezeul Cel viu, la Iel cum Adam a ncercat s se ascund printre copacii
Grdinii, iar apoi a ncercat s-si tgduiasc responsabilitatea personal
pentru Iaptele sale. Fr a-L accepta pe Dumnezeul Personal si Ir a se po
ci, omul nu poate primi de la El mntuirea - si aceasta este tocmai ceea ce
vrea diavolul. ~!; rr
9. Duhul din spatele filo:ofiei
.'i*Hj~!.;-.
;
iKIi,\i . -.ii, , '! i li Pi .Y - a i i h
Poate c consideratiile precedente sunt suIiciente spre a dovedi inteligen
ta inIernal din spatele :eitgeist-ulm ce iese la iveal. Totusi ar Ii poate util
s nItism si o veriIicare exterioar, venind de la ntlnirile cu aceast inte
ligent consemnate n scris. nn"n~n
n 1976, autorul romano-catolic traditionalist, Pr. Malachi Martin, a scos o
carte intitulat Ostatic la diavol, ce cuprinde studii de cazuri de posesie si
exorcizare a cinci americani n viat. Pr. Malachi si-a cercetat subiectul cu
mult grij, intervievndu-i pe cei implicati si transcriind casetele cu nregis-
trarea exorcismelor. Desi cartea se ocup de exorcisme care nu sunt Icute de
clerici ortodocsi si deci sunt problematice n ce priveste descrierea Ielului cum
trebuie svrsite, ea oIer inIormatii pretioase despre ideile induse de diavoli
oamenilor moderni spre a-i aduce sub inIluenta lor.
ntr-unui din capitole autorul istoriseste povestea unui preot romano-catolic
ce s-a ndrcit ca urmare a implicrii sale proIunde n misticismul evolutionist
teilhardian, despre care a nvtat la o lectie de antropologie la seminar. Pe
cnd era nc ntr-o stare de posesie partial, preotul a primit niste cuvinte prin
ceea ce mai trziu a numit ,controlul de la distant". El predica ideile
evolutioniste ale lui Teilhard si schimba cuvintele din ritualurile preotesti
astIel nct s oglindeasc hule, nchinarea la diavol si o nchinare
teil-hardian adus Evolutiei si ,Spiritului Pmntului". Cnd un alt preot a
venit s-1 exorcizeze, i-a spus, iarsi prin ,controlul de la distant": ,Evolutia
l Iace posibil pe Iisus. Si numai evolutia poate Iace acest lucru."
712

Pn la urm, prsind Biserica Catolic, preotul posedat (care acum si
zice Jonathan) si-a ntemeiat propria biseric, unde putea s predice mai usor
cuvintele pe care le primea:
,Putea predica, de pild, despre Veriga Lips, sau despre o ilustratie a
Omului de Neanderthal, Icnd ca ntreaga idee a evolutiei din materia
712
Malachi Martin, Hostage to t he Devii. The Possesion and Exorci sm of Five Living
Americans, Reader's Digest Press, New York, 1976, p. 124. :u i~-,. ;" ;u .~ M a v
400
. -ii! 'uu'. EPILOGUL EDITORULUI <> .
. nensuIletit s par un nceput slvit. Pentru viitor, Jonathan avea o pers-
pectiv nc si mai slvit. Era n curs de aparitie o nou Iiint, spunea el
enoriasilor si; si aceasta ar Ii trit ntr-un timp nou. Noua Fiint si
Noul Timp i-au devenit cuvintele cheie.
Mesajul lui Jonathan era simplu. |...| Pretutindeni n lumea din jurul
nostru erau sIinte taine naturale, altare naturale, sIintenie natural, nemu-
rire natural, divinitate natural. Exista un har natural si o coplesitoare
Irumusete natural. Pe deasupra, n ciuda prpastiei pe care religia insti-
tutionalizat o spase ntre oameni si natura lumii, lumea si toti oamenii
. erau una, ntr-un Iel de unitate mistic natural. Noi aprem din acea uni-
uj tate si, prin moarte, ne ntoarcem n ea. Jonat han numea acea unitate
natural A vva Printe.
n Iapt, Jonathan a realizat o inevitabil sintez ntre doctrinele evolu-
tioniste teilhardiene si ideea despre Iisus a lui Teilhard, impregnnd-o cu
~ un adnc umanism si cu aluzii de cunosctor la adresa indiIerentei plictisite
a crestinilor traditionali.
n conceptia lui Jonathan, credinta religioas devenea din nou
usoar. La unul din poli, puteai accepta ideea curent c omul a evoluat
din materia nensuIletit. La cellalt, nu aveai nevoie s te strduiesti s
crezi ntr-o inimaginabil nviere a trupului. n locul ei exista rentoar-
' cerea la cele din care am venit, cum obisnuia s spun Jonathan: o re-~
ntoarcere la unitatea naturii si a universului.
Toate acestea i ngduiau s Ioloseasc cu iscusint ntreg vocabularul
si conceptele legate de mntuire, iubire divin, ndejde, bu-
ntate, ru, cinst e - cuvinte si idei ce erau deja att de consolatoare si
Iamiliare pentru comunitatea sa. Dar toti acesti termeni erau ntelesi
!
ntr-un sens complet diIerit de cel traditional: Ir un Dumnezeu suprana-
tural, Ir un Dumnezeu-Om numit Iisus, si Ir o stare supranatural nu-
mit viat de apoi personal."
713
La un moment dat, Jonathan a Iost sItuit
de ,controlul de la distant" s
mearg n pdure, unde avea s Iie supus unei depline initieri demonice iar
posesia sa avea s devin total. ,Ajunsesem n inima plin de vine a lumii",
i-a spus el Printelui Malachi n una dintre convorbirile lor, ,ctre care Iisus,
Punctul Omega, evolua si evolua necontenit, Iiind pe punctul de a iesi la
iveal".
,J se prea", scrie Pr. Malachi,
,c numai lumea aceasta ierta si curta, c numai ea unea elemen-
tele. Avea impresia c acum n sIrsit reusise s rzbat, si c i s-a dat
descoperirea descoperirilor: adevrul real, dumnezeul real, Iisus cel real,
., pp. 126-127.
401
sIintenia real, sIintele taine reale, Iiinta real si noul timp n care toat
aceast noutate va ajunge n chip inevitabil predominant.
A pierdut simtul timpului obisnuit, al soarelui si vntului, al rului si
malurilor sale... Stncile au devenit lucruri vii, Iratii si surorile sale, rudele
sale milenare, martori ai sIintirii sale cu o evlavie pe care numai natura o
are. Iar apa din jurul su clipea cu ochi sclipitori, cu cntecul pe care-1
nvtase n urm cu milioane de ani, de la rotitorii atomi ai spatiului,
nainte de a Ii existat vreo lume si vreun om care s-i aud. Era un extaz
irezistibil pentru Jonathan."
714

Gravitatea strii lui Jonathan s-a Icut cunoscut tuturor atunci cnd, s-
vrsind o slujb de cstorie pe malul oceanului, a Iost ndemnat de puterile
ntunericului s nece mireasa - ncercare n care, din Iericire, a esuat. La un
moment dat din exorcizarea sa care a urmat, diavolul ce slsluia n el a
nceput s rosteasc imnele lui Teilhard nchinate unittii lumii:
,Acum dou sau trei miliarde de ani, Pmntul. Fiecare dintre noi
50 trilioane de celule... 200 de milioane de tone de brbati, Iemei si
copii. Dou trilioane de tone de viat animal... Toate astIel nct lisus s
poat deveni emergent. O, minunat Omega ! Laud pe Domnul lumii
acesteia cu care suntem noi toti, toti cei 200 de milioane de tone, suntem
una."
715

In ultimul studiu de caz din cartea sa, Pr. Malachi vorbeste despre
posesia unui distins parapsiholog, Cari V., adept al meditatiei Vajrayana.
n timpul exorcizrii sale, demonul din luntrul su este constrns de
ctre preotul exorcist s spun cum si-a nselat gazda. Cuvintele demonului,
asa cum au Iost nregistrate pe caset, sunt deosebit de ediIicatoare, ntr-un
loc el spune:
,O dat ce duhul e conIundat cu psihicul, putem Iace pe oricine s vad,
s aud, s ating, s guste, s cunoasc, s doreasc imposibilul. Era al
nostru. Este al nostru. Face parte din mprtie."
716
De un deosebit interes este
dialogul ce a avut loc mai trziu ntre preot si duhul vrjmas. Citindu-1,
trebuie s avem n minte discutia anterioar despre panenteism si conceptul
de evolutie biologic ce are loc prin intermediul constiintei ,SuIletului
Lumii." Aici, prin ceea ce recunoaste chiar duhul czut, ni se d s
ntrezrim att religia ct si stiinta viitorului: ,- Unde l conduceai pe Cari ?
- La cunoasterea universului. Cuvintele ies printre dintii strns n-
clestati ai lui Cari.
p p . 3 0- 3 . '
1
'
i

!U

v
'
uu"-u' u''u'u'-'u-'
'" Ibid., p. 140. Acest Iragment si dialogurile urmtoare din exorcisme sunt transcrieri ale
nregistrrilor autentice.
llb
Ibid.,p. 386. .
402
` > "' EPILOGUL EDITORULUI r. -C''--. .^ , ; u; . :
' - Ce Iel de cunoast er e ? `t e-i M: ' ?
1
`; `- ' - ' m; t ~c u . . T- ' . i . - nr r - . - La
nceput nu vine nici un rspuns. Apoi ncet si poticnit apar cuvintele.
Cunoasterea c oamenii sunt doar o parte din univers.
- Ce vrea s spun numai o parte ?
- Ei sunt prti dintr-o Iiint Iizic mai mare. , W, -. I K
- Ce Iiint ?
- Universul.
- U n i ve r s u l m a t e r i e i ? J-, *u~'~n,- nnnnn n
-Da. 'i ' j ' -K yprr- . nv..i..-"ihi~ .; M u?-!..-
1
- Si al Iortelor psihice ? '
- Da.
- Si c acesta a Iost creatorul oamenilor ?
- Da. .u-
- Un creator personal ?
- Nu.
` - Un creator Fizic?
1
- Iarsi da.
- Un creator psiho-fi:ic ?
* - Da. Da, ntr-adevr.
- De ce l-ai ndrumat pe Cari pe aceast cale ?
- Ca si el s-i ndrume pe altii.
- De ce s-i ndrume pe aceast cale ?
*" - Fiindc apoi apartin mprtiei.
* - De ce apartin mprtiei ?
- De ce, Preotule ? De ce ?... DE CE ? Fiindc noi urm pe Cel din Ur
m. Noi urm. Urm. Urm. Urm pe cei mnjiti cu sngele Lui. Urm
si-i dispretuim pe cei ce urmeaz lui. Vrem s-i abatem pe toti de la El
si-i vrem pe toti n mprtia unde El nu-i poate ajunge. Unde nu pot
merge cu el..."
717

Ne mai rmne acum s ne ntrebm: oare principalul ,proroc" al Noii Re-
ligii din Occidentul modern, Teilhard de Chardin, si-a primit ideile prin contact
direct cu puterile vrjmsesti, ca persoanele din relatrile de mai sus ?
Am vzut deja cum a luat cunostint Teilhard de ,nvelisul constient" ce
nconjoar pmntul, exact n trmul sub-ceresc unde, potrivit teologiei as-
cetice ortodoxe, slsluiesc demonii. Dar un pasaj nc mai limpede se g-
seste ntr-una dintre scrierile timpurii ale lui Teilhard, intitulat ,Puterea spi-
ritual a Materiei" (datat 8 august, 1919), ce pare a Ii relatarea dramatizat a
unei experiente mistice prin care Teilhard trecuse de curnd. Teilhard a
adugat aceast bucat uneia dintre ultimele sale crti, Inima Materiei
(,ConIesiunile" sale), spre ,a exprima cu mai mult succes dect pot eu astzi
I bi d.,pp. 390-391. uu ..n, u , '
403

nucitoarea emotie pe care am experimentat-o n acea vreme din contactul
meu cu Materia."
718
Relatarea ncepe asa:
,Omul mergea prin desert, urmat de tovarsul su, cnd Lucrul s-a n
pustit asupra lui... Apoi deodat o suIlare de aer arztor trecu peste cres
tetul su, strpunse bariera pleoapelor sale nchise si ptrunse n suIletul
su. Omul a simtit c nceteaz a mai Ii doar el nsusi; o rpire irezistibil
1-a luat n stpnire, ca si cum toat seva tuturor lucrurilor vii, vrsn-
du-se dintr-o dat ntre prea strmtele hotare ale inimii sale, ar Ii remo-
delat cu putere slbitele Iibre ale existentei lui... ru
Si n acelasi timp spai ma de o anume primejdie supraomeneasc l
asuprea, un simtmnt nedeslusit c puterea ce se npustise asupra lui era
echivoc, tulbure, esenta combinrii rului cu binele...
M-ai chemat: iat-m|spune Lucrul|. Stul de abstractii, de ate-
nuri, de vorbria vietii sociale, ai dorit s te masori cu Realitatea ntreag
si nemblnzit... Te asteptam spre a Ii Icut sInt. Iar acum m-am asezat
asupra ta pe viat, sau pe moarte... Cel ce m-a vzut o dat, nu m poat e
uita nici odat: el trebuie Iie s mearg ntru osnd mpreun cu mine, Iie
s m mntuiasc o dat cu sine.
|Vizionarul rspunde:| O, tu cel divin si puternic, care e numele tu ?
Vorbeste."
719

Dup citarea acestei relatri n cartea sa despre Teilhard, Dr. WolIgang
Smith observ: ,Este ntr-adevr ciudat ca Teilhard s numeasc divin un
spirit ce nu este sInt, Iiind susceptibil de a Ii czut... Iat semnele lsate n
urma sa de ctre misticul Teilhard de Chardin - mrunte poate, dar nu
nensemnate."
720

,
;
. ,; . Efectul filosofiei evolutioniste asupra cretinilor ;
Cugetnd la Ielul cum societatea noast, cndva crestin, devine din ce n
ce mai deschis la asemenea experiente inIernale, Printele SeraIim ntreba:
,Ce anume a adus omenirea - si mai ales Crestintatea - n aceast
stare disperat? Cu si gurant nu o nchinare pe Iat adus diavolului,
care se limiteaz totdeauna la un mic numr de oameni, ci un lucru mult
mai subtil, ceva la care unui crestin ortodox constient i este team s se
gndeasc: pierderea harului lui Dumne:eu, ce urmeaz pierderii gustului
pentru crestinism."
721

Pentru cei ce, n vremurile noastre post-crestine, mai sunt nc n stare s
guste savoarea adevratului crestinism, este uimitor Iaptul cum crestini nv-
""Teilhard de Chardin, The Heart ofthe Matter, ed. cit., p. 61.
m
Ibid.,p.6.
720
WolIgang Smith, Teilhardism and the New Religion, ed. cit., p. 231.
721
Pr. SeraIim Rose, Ortodoxia i religia viitorului, ed. cit.
404
a O1 ' ^ EPILOGUL EDITORULUI 1
tati - ca s nu mai vorbim de ortodocsi - pot mbrtisa inIernala viziune
evolutionist a lui Teilhard de Chardin si a urmasilor si. ns, asa cum a
artat Printele SeraIim, lucrul acesta s-a si petrecut, chiar si n Ortodoxie.
Reviste ortodoxe oIiciale au ludat si au recomandat scrierile lui Teilhard,
ajungndu-se pn acolo ca un bine-cunoscut teolog ortodox s spun c
Teilhard era legat ,de proIunda intuitie a Printilor Ortodocsi ai Bisericii"
722
.
Adeptul lui Teilhard, Theodosius Dobzhansky, al crui deism evolutionist se
potriveste perIect cu descrierea Icut de Printele SeraIim ,religiei viitoru-
lui", a Iost chemat s tin o dizertatie la o conIerint a celor mai importanti
,teologi" ortodocsi din America, dup care i s-a acordat titlul onoriIic de
doctor n teologie din partea unui Seminar Ortodox american ! E limpede c
ceea ce Printele SeraIim numea mincinoasa ,ortodoxie a viitorului" a si
venit deja.
Pentru Biserica Romano-catolic din America a Iost mult mai ru. Dr.
WolIgang Smith, savant si IilosoI romano-catolic traditionalist, remarca:
,n ce priveste Biserica Catolic din majoritatea zonelor Europei si
Americii, s-ar putea s nu Iie deloc exagerat aIirmatia c teilhardismul a
devenit ntr-adevr tendinta dominant."
723

S-ar prea c bisericile protestante au scpat n mare parte de inIluenta
direct a teilhardismului, desi chiar si acolo :eitgeist-ul din spatele IilosoIiei
lui Teilhard s-a inIiltrat n zidurile bisericii. n Ortodoxia i religia viitorului,
Printele SeraIim arat cum bisericile harismatice l-au mbrtisat ca pro-roc al
lor pe gnditorul rus antiortodox Nicolai Berdiaev, a crui conceptie hiliast
despre ,A Treia Epoc a Duhului SInt" se ntemeiaz pe aceeasi vag
aspiratie hiliast ca si ,Punctul Omega" al lui Teilhard. Mai mult, nsesi
experientele evocate de miscarea harismatic, de luare n stpnire de ctre o
Iort vag, impersonal, numit ,Duhul SInt", pregteste pe oameni pentru
initierea ce va caracteriza religia viitorului. ,Teilhardismul", nota undeva
Printele SeraIim, ,se potriveste de minune cu Ienomenul ,harismatic"."
Trebuie din nou s subliniem c Ialsul crestinism (si Ialsa ortodoxie) a vi-
itorului nu va Ii neaprat teilhardian pe Iat. Cum scrie Printele SeraIim:
,Nu oricine crede ntr-o anume Iorm de evolutie poate accepta pseu-
do-misticismul lui Teilhard de Chardin; dar acest misticism hulitor nu e
dect urmarea cea mai logic a unor preri ale cror depline implicatii nu
sunt deIel constientizate de ctre cei ce accept evolutia ntr-o anumit
i- Iorm."
Teilhard nu a Icut dect s dea expresie unui duh ce lucreaz subtil n
lume, subminnd adevratul crestinism si cldindu-i un Ioarte iscusit nlo-
722
Pr. John MeyendorII, ,Teilhard de Chardin: not preliminar" (n 1. rus), n Mesagerul
Micrii Studentilor Rui Cretini, Paris, nr. 95-96, 1970, p. 32.
72:1
WolIgang Smith, Teilhardism and the New Religion, ed. cit.,p. 211. u `'- .
405
cuitor. Asemeni lui Ken Wilber si altor gnditori ce s-au ptruns deplin de
spiritul timpului, Teilhard ne-a artat adevratul duh aIlat n spatele evo-
lutiei. Acelasi duh submineaz credinta crestin ntr-o msur sau alta, n
Iunctie de ct de mult se las crestinii n voia lui. Chiar un grad mic de capi-
tulare poate avea consecinte serioase pentru credinta cuiva.
n notele sale, Printele SeraIim rezuma eIectul pe care produsele
Iiloso-Iiei evolutioniste - mai ales scala temporal evolutionist - 1-a avut
asupra crestinismului:
,Una dintre principalele Iunctii ideologico-religioase ale gndirii evolu-
tioniste este lrgirea conceptiilor mentale, Ir a ataca neaprat ideile re-
ligioase n mod direct (desi uneori se ntmpl si aceasta), spre a Iace s Iie
imposibil ca omul s mai gndeasc n termeni religiosi ngusti:
(a) Vrsta omului si a universului este de miliarde, nu de mii de ani.
Aceasta slbeste conceptia realist despre Vechiului Testament, Adam,
Patriarhi, Rai.
(u t (b) Rstimpul vietii omului devine mai putin crucial. Mai devreme sau
mai trziu devine cu neputint s se mai pun accentul pe conceptia n-
* gust despre rstimpul vietii omului (si pe hotrrea n Iavoarea vesni
ciei) dac omul crede ntr-un univers larg, evolutiv, mai ales n ce
priveste crestinismul. / , ~ u u ' -. u i;:* . ; uu . . . ;;;
(c) Conceptia larg despre natura lucrurilor trebuie mai devreme
sau mai trziu s cuprind si Iirea omului: dac totul ii schimb firea,
evolueaz din ceva ctre altceva - atunci de ce nu si omul ?"
. ,Pana" i dincolo de ea
n lumea crestin de azi, exist o serie ntreag de niveluri de acomodare la
conceptia evolutionist despre lume. Despre toate aceste Iorme de acomodare
Printele SeraIim spunea:
,Cred c trebuie subliniat cu cea mai mare limpezime c religia com-
promisului este auto-nselare, si c exist astzi, la limit, doar dou
alternative pentru om, absolut de nempcat: credinta n lume si n religia
sinelui, al crei rod este moartea; si credinta n Hristos, Fiul lui Dumnezeu,
singurul n Care este Viata cea vesnic."
724

Iat ntr-adevr Iondul problemei. Cei seriosi si rvnitori n privinta cre-
dintei lor n Hristos Fiul lui Dumnezeu si dau seama c nu este cu putint
nici o Iorm de acomodare cu lumea. Ei stiu c alternativele sunt irecon-
ciliabile. Stpnitorul lumii acesteia stie si el aceasta, astIel nct i priveste pe
crestinii rvnitori ca pe primele sale tinte. Ei sunt luati necontenit n rs,
724
Fragment din scrisoarea ct re Gleb D. Podmosenski, 2/15 ian., 1962, citat n cart ea
Printelui Daniaschin Christensen, Not of This World, ed. cit., p. 187. "nn *u' ,
;

406
3O. j . -
i H
EPILOGUL EDITORULUI W i h : u' u. . ?
respinsi de establishment-ul academic oIicial, si porecliti apoi ,yahoos"
pentru c nu Iac parte din el.
725
Crestinii trebuie s Iie pregtiti s primeasc
aceste ocri; altIel nu vor Ii n stare s nIrunte atacurile mult mai rele care,
conIorm prorociei, au s vin atunci cnd zgazurile apostaziei vor rbuIni n
lume.
5
. `
Multi dintre cei ce se numesc crestini sunt de Iapt asa de adnc ,ai lumii",
nct acceptarea exterioar de ctre lume si establishment-ul ei academic le
este mai pretioas dect acceptarea lor duhovniceasc de ctre lisus Hristos.
Ei primesc predominanta IilosoIie a evolutionismului Iiindc n proIunzime,
dincolo de credinta lor intelectual n Hristos, credinta lor este ceea ce
Printele SeraIim numea ,credinta n lume si n religia sinelui". Ei nu-L
iubesc suIicient de mult pe Hristos nct s se rzboiasc cu duhul lumii
acesteia - diavolul - astIel c sunt Iormati de ctre lume. Duhul lumii lanseaz
modele intelectuale, modele le dau tonul, iar ei merg n pas cu lumea. NeIiind
gata s moar pentru Hristos, cu sigurant c nu voiesc nici s Iie numiti
,yahoos" de ctre lume din pricina Lui.
Pe de alt parte, exist multi alti crestini ce l iubesc pe Hristos mai presus
de toate, dar care au lsat s ptrund un anumit grad de IilosoIie evolutionist
n conceptia lor crestin, neIiind inIormati de erorile si presupunerile
nedovedite pe care se ea ntemeiaz. Cum observa Printele SeraIim:
,Ei nu nteleg spiritul vremii ce a dat nastere evolutiei, primind deci
n chip naiv realitatea stiintiIic a evolutiei, dar respingnd culminarea
fdosofiei evolutiei, precum la Teilhard de Chardin, nevznd c el e
Ior-u meaz un ntreg; Ir filosofie nu ar Ii existat niciodat realitatea
de
Iapt a evolutiei."
u Iat locul unde ,pana" descris de Phillip E. Johnson joac un rol important.
Este poate adevrat c, pentru o mare parte din oameni, crptura Icut de
aceast ,pan" n darwinismul materialist va sri direct n
deismul/pa-nenteismul evolutionist, dar pentru cei ce l caut pe adevratul
Hristos ea poart o semniIicatie cu totul pozitiv. Eliberndu-i pe crestini de
teama c evolutia este un Iapt stiintiIic conIirmat, ea i Iace s se simt mai
liberi s cread ca niste crestini.
Cu sigurant, multi savanti vor continua s sustin evolutia ca pe o
realitate de Iapt, chiar Ir a-i pstra mecanismul darwinist, ns, ca urmare a
,penei" ce a ptruns n cultura de mas, pretentiile lor pot Ii vzute n mai
mare msur drept ceea ce sunt cu adevrat: pretentii IilosoIice si religioase.
Privind situatia din aceast pozitie avantajoas, crestinii si pot alege Iiloso-
725
CI. Stephen Jay Gould, ,The Verdict on Creationism", The New York Times Sunday
Maga:ine, 19 iulie, 1987, p. 34. (Cuvntul ,yahoo", creat de scriitorul englez J. SwiIt,
desemneaz o Iiint slbatic cu aspect omenesc, si, prin extindere, un om neghiob, tont,
necivilizat. N. tr.) , . . . ~. .: u ,I
407
Iia. O dat cu cderea darwinismului materialist ei pot sti c alegerea lor nu
se ntemeiaz pe ,stiint", care nu poate spune nimic sigur despre origini, ci
mai degrab pe ceea ce doresc s cread.
Pentru cei ce aleg credinta n Hristos mai presus de credinta n lume, res-
pingerea evolutiei naturaliste, darwiniste, este doar nceputul. (Pn si Ken
Wilber Iace atta lucru !) Adevrata credint n Hristos nseamn respingerea
Iondului IilosoIiei evolutioniste nssi, care ajunge mult dincolo de
dar-winism si este eIectiv ,cheia pentru IilosoIia lui Antihrist". Cnd
IilosoIia aIlat la baza ei este prsit, se prbuseste nu numai ideea evolutiei
biologice (Iie ea naturalist sau ,cluzit de Dumnezeu"), dar acelasi lucru
se ntmpl si cu celelalte corolare ale IilosoIiei evolutioniste, inclusiv cu
scala temporal evolutionist-uniIormist si cu cosmogonia evolutionist.
Iat punctul n care activitatea creationistilor stiintiIici ndeplineste un rol
crucial. Acesti oameni de stiint sunt ceea ce, pe drept, a Iost numit muchia
ascutit a ,penei" lui Phillip Johnson. ,Strmtul" lor loc pe aceast muche
ascutit i-a Icut lepdtura tuturor (1 Cor. 4, 13) n ochii lumii, dar ei au
rbdat aceasta pentru credinciosia lor plin de rvn Iat de Hristos. n ter-
menii teologiei crestine Iundamentale, modelul lor despre origini este singu-
rul consistent si solid din punct de vedere stiintiIic. Ca apologeti ai creatiei, ei
si asaz liniile de btaie nu numai ctre evolutia biologic, ci ctre orice alt
produs al IilosoIiei evolutioniste din domeniul stiintei, ncepnd cu scenariul
uniIormist al ,miliardelor de ani". Dac acest scenariu ar Ii adevrat, nssi
ideea de Dumnezeu Creator care vreme de miliarde de ani a ,nlocuit mereu
speciile disprute cu noi specii"
725
, ncepe s semene cu slaba, palida si
,trudnica" divinitate a ,emergentei creative" a lui Wilber. Dac ar Ii existat cu
adevrat miliardele de ani de moarte animal si milioanele de ani ai
,humanoizilor" nainte de aparitia omului, atunci tot ntelesul bunttii lumii
nti-zidite, al mortii ce a venit n lume ca urmare a pcatului omenesc si al
mntuirii lumii de ctre Hristos se ntunec, de nu chiar piere cu totul. Pe de
alt parte, dac, asa cum sustine Biblia si creationistii biblici, Dumnezeu 1-a
Icut pe om la nceputul lumii, dac Hristos a spus adevrul cnd zicea c
,dintru inceputul :idirii Dumnezeu i-a Icut parte brbteasc si Iemeiasc",
dac ntregul univers este cu adevrat Icut pentru om si el 1-a locuit pe toat
durata sa, dac noi astzi ne putem stabili strmosii pn la ntiul brbat si
ntia Iemeie, Icuti direct de mna lui Dumnezeu la obrsia lumii, doar cu
cteva mii de ani n urm - atunci, cu adevrat, cat de aproape este Dumne:eu
! Ct de crucial devine rstimpul vietii omului, ct de imediat hotrrea sa
pentru vesnicie ! Ce mult pret are viata noastr, si ce mult pret trebuie s
avem noi, n minile unui Dumnezeu Atotputernic care a adus toate lucrurile
ntru Iiintare, pentru noi, n Sase Zile ! Chiar dup ce omul a adus moartea n
726
Hugh Ross, ,Genesis One, Dinosaurs, and Cavemen", op. cit.
408
u.,-.'-'.n- -,:u EPILOGUL EDITORULUI ` . , - O >
lume prin ndeprtarea de Ziditorul su, Ziditorul a venit si a luat osnda
mortii asupra Sa, din dragoste pentru pretioasa lui Iptur, omul.
Pe temelia intransigentei credinte crestine n creatie si mntuire, SIintii
Printi ncep s ridice ntelegerea noastr la trepte nc mai nalte, rspn
dind lumina vederii dumnezeiesti ]theoria) asupra de Dumnezeu insuIlatei
crti a Facerii. Niciunde n lume nu exist atta bogtie de cunoastere teolo
gic asupra obrsiei lumii si a omului dect n scrierile SIintilor Printi, care
si ei se ntemeiaz pe singura istorisire Ir gres despre Iacerea lumii care a
Iost cunoscut vreodat. Avnd cluze pe SIintii Printi, nici un crestin or
todox constient nu poate avea vreodat ndoieli sau nelmuriri despre aceas
t obrsie, Iiindc SIintii Printi ne dau cea mai precis expunere teologic -
pe ct poate cuprinde mintea omeneasc - despre Ielul cum a luat Iiint
omul si ntreaga lume. I , v. v.-:.
;

Prin teologia patristic suntem ocrotiti de mincinoasa ndumnezeire a
omului si a zidirii ce strbate de-a lungul IilosoIiei pgne si neopgne.
Suntem ocrotiti de gndul desert c ne putem contopi cu vagul si Ir de
nume Absolut Transpersonal si de exaltarea ntr-o Ials mistic a naturii si
adorare a pmntului, Iiindu-ne dat s ptrundem n ceva mult mai slvit.
Prin scrierile Printilor, mintile si inimile noastre sunt nltate la cunoasterea
adevratului Dumnezeu, viu, personal, mai aproape de noi dect propria r-
suIlare, Care liber si Ir vreo necesitate ne-a voit ntru existent din nimic,
Care prin Iire este cu totul ,altul" dect zidirea Sa, Iiind totusi Cel ce sustine si
pstreaz toat zidirea n Iiece clip prin harul Su cel nezidit (sau energiile
Sale), ptrunznd toate lucrurile Ir amestec cu ele.
727
Desi stim c nu suntem
Dumnezeu sau o parte a Lui, aIlm c Dumnezeul nostru cel viu ne cheam
ntru apropiat mprtsire de El prin participarea la viata harului Su, ca s
ne Iacem Iii si Iiice lui Dumnezeu, nu prin Iire si nastere (precum Hristos, Fiul
cel unul-nscut al lui Dumnezeu), ci prin har si nIiere. Suntem chemati nu la
mincinoasa slav pe care a cutat-o satana cndva, Iiind astIel aruncat n iad,
ci la adevrata stpnire, ca s ne Iacem fii ai lui Dumne:eu (CI. In. 1, 12),
ceea ce ne nalt la cer.
Prin SIintii Printi zrim deplina mretie a omului asa cum a Iost zidit n-
tru nceput: ceea ce SInta Scriptur numeste ,chipul lui Dumnezeu" n om.
Adevratul Dumnezeu al crestinilor este asa de negrit ntru puterea si m-
retia Sa, nct chiar chipul Su din om - desi nu e nimic Iat de Firea Dum-
nezeiasc - e totusi mai mret dect palidul ,Dumnezeu" al evolutiei teiste
sau al ,emergentei creative".
n sIrsit, prin SInta Scriptur luminat de SIintii Printi vedem zidirea
ntr-o nou lumin, asa cum este ea cu adevrat. Vedem un pmnt tnr, zi-
727
CI. SI. Ioan Damaschin, Dogmatica 1, 14; Vladimir Lossky, The Mystical Theology ofthe
Eastern Church, ed. cit., p. 89.
409
dit special pentru om, si totusi supus decderii pentru pcatul omului. Chiar
n mijlocul decderii si stricciunii, prin lumina contemplatiei crestine, pu-
tem ntrezri sclipiri ale lumii asa cum a Iost ea zidit ntru nceput si cum ar Ii
trebuit s Iie si putem vedea nenumratele Ipturi zidite ca ,ratiuni"
(logoi) chemate ntru Iiintare de voia lui Dumnezeu, ,suspinnd" n asteptarea
izbvirii noastre, cnd lumea va Ii zidit din nou, cnd nssi Iirea materiei se
va schimba si cnd, prin puterea nvierii lui Hristos, noi nsine ne vom
ridica cu trupuri nviate.
728

~,
2. Starea Ortodoxiei de a:i
lat deci conceptia patristic despre Cartea Facerii si zidirea lumii.
Att de limpede este mrturia SIintilor Printi, nct nu putem dect s de-
plngem Iaptul c pn astzi reprezentantii ortodocsi oIiciali din America
continu s dea la iveal articole ce exprim acceptarea evolutiei ,ntr-o
oarecare Iorm". Prin aceast acceptare si prin dorinta lor de a alegoriza
istorisirea Facerii despre zidirea lumii si despre Eden ei se arat deja mai
mult dect doritori s se conIormeze cerintelor minime pe care, conIorm
lui Ken Wilber, ar trebui s le adopte crestinii spre a Ii inclusi n viitoarea
integrare a stiintei cu religia. Dar adevratii crestini ortodocsi, privind n
oglind recomandrile lui Wilber, pot vedea exact ce nu trebuie s Iac,
astIel nct s nu Iie nsumati IilosoIiei viitorului Antihrist. Dac, asa cum
sustine Printele SeraIim, evolutionismul este cheia IilosoIiei lui Antihrist,
atunci conceptia patristic ortodox despre Cartea Facerii, creatie si ntiul
om este cheia rmnerii n aIara IilosoIiei inIernale si n inima adevratului
crestinism.
Crestinii ortodocsi binecinstitori din trile ce au Iost n mod traditional
ortodoxe, au crezut ntotdeauna n nvttura scriptural-patristic despre Ia-
cerea lumii - sau, cel putin, au dorit ntotdeauna s cread, dar au Iost lsati
Ir arme apologetice mpotriva atacului evolutionist modern. Acum, n sIr-
sit, sunt nzestrati cu asemenea arme. Recenta publicare (1999) la Moscova a
crtii diaconului Daniil Sisoev Letopisetul inceputurilor (Letopis naciala)
este un semn Ioarte bun pentru viitor. Publicat cu blagoslovenia Patriarhului
Alexei al II-lea al Moscovei si al ntregii Rusii - nti-stttorul celei mai mari
Biserici Ortodoxe din lume - cartea prezint onest si Ir ocolisuri nvttura
patristic despre Cartea Facerii. Autorul ajunge la exact aceleasi concluzii ca
si Printele SeraIim n privinta celor Sase Zile, a Raiului, vrstei pmntului,
Potopului universal etc, pur si simplu Iiindc traditia ortodox este ct se
poate de limpede n legtur cu aceste lucruri. Numai aceia
- ' u , r , - l u u !
728
CI. Vladimir Lossky, The Mystical Theology ofthe Eastern Church, ed. cit., pp. 98-99.
410
8UJUJ2i.IT:...-! ' RPTLOGUL EDITORULUI i.-.- .JW A i: -
care au telul nemrturisit de a mpca Ortodoxia cu o IilosoIie strin ar
putea ajunge la alte concluzii.
Asemeni Printelui SeraIim, Diaconul Daniil citeaz pe larg din Biblie si
din SIintii Printi si, n locurile unde nvttura scriptural-patristic nu se
potriveste cu presupunerile moderne evolutioniste si uniIormiste, el apr
credinta cu dovezile adunate de savantii creationisti, n primul rnd de
Dr. Henry Morris.
729

Prin publicarea unor asemenea crti n trile ortodoxe,
730
crestinii ortodocsi
sunt pregtiti s se desprind complet, nu numai de evolutia darwinis-t, ci de
nssi esenta IilosoIiei evolutioniste cu toate ramiIicatiile ei distructive. Cu
harul lui Dumnezeu, mincinoasa ,crestintate (si ortodoxie) a viitorului"
nu va Ii universal. Pn la sIrsitul lumii vor exista nc oameni care s
urmeze Tatlui-Dumnezeu de acum dou mii de ani, de azi si dintot-deauna.
Contra-adevrul va trece, pe cnd Adevrul lui Hristos, asa cum ne-a
Igduit, nu va trece.
n altarul mnstirii sale, Printele SeraIim a Iost vzut odat plngnd
naintea SIintei Mese. Cnd tovarsul su ntru nevointa clugreasc 1-a n-
trebat ce s-a ntmplat, Printele SeraIim a rspuns: ,Adevrul se mputinea-
z", nsotitorului su i s-a prut un lucru deosebit Iaptul c se ruga si plngea
pentru aceasta. Dar apoi a nteles: Adevrul pe care Printele SeraIim l cutase
cndva cu atta disperare si pe care n sIrsit l gsise nu era o idee abstract,
ci mai degrab o Persoan: Dumnezeul-Om Iisus Hristos. Printele SeraIim
plngea deoarece credinta n acest Adevr se mputina, iar alternativa sa
ireconciliabil - credinta n lume si religia sinelui - se Icea tot mai
puternic.
nsusi Hristos a spus: Cand Fiul Omului se va intoarce, oare va mai afla
credint pe pmant ? Slujitorul Su, Printele SeraIim, si-a petrecut viata
aprnd Adevrul, astIel nct s mai existe credint n Hristos, astIel nct s
mai existe urmasi ai Si care s nu Ii czut prad modelor intelectuale lansate
n aer de ctre duhul lumii acesteia.
Calea este extrem de ngust, mult mai ngust dect cred cei mai multi
crestini. Printele SeraIim ne-a dat temelia credintei n Hristos - nvttura
ortodox despre zidirea lumii si omul nti-zidit - astIel ca mcar ,cei alesi" s
nu Iie amgiti.
729
Diaconul Daniil se reIer Irecvent la cartea lui Henry Morris, The Biblicul Basis for
Modern Science, care a Iost publicat n traducere ruseasc la St. Petersburg n 1995.
710
Printre
alte crti aprute recent n Rusia, care apr nvttura patristic despre creatie, se numr Ce
spune tiinta despre facerea lumii (Moscova, 1996) si Evolutie sau stricciune ? (Moscova,
1997), ambele de Preotul Timothei AlIerov. O important contributie a avut si Anton
Kosenko din Volgograd, Rusia, prin lunga sa scrisoare adresat redactiei revistei
Pravoslavnaia fi:ni (Jiata Ortodox), voi. 49, nr. 12 (decembrie, 1999).
411
n lumina celor spuse pn acum, disputa creatie/evolutie care Iace vlv
acum n America poate Ii privit ca un rzboi duhovnicesc. Prin aruncarea n
prim plan a chestiunii evolutiei, alegerea pus n Iata omenirii devine din ce
n ce mai limpede, pe msur ce lumea se apropie de nimicire.
Vnturarea de care vorbea Hristos a si nceput. Fie ca ntr-o zi, laolalt cu
Printele SeraIim si SIintii Printi de dinaintea lui, s Iim adunati n jitnitele
ceresti de ctre Hristos, singurul ntru Care este viata cea vesnic.
u~ Ieromonahul Damaschin
* >
';' : ~i h ' :

ii'.- l i '
. A . - r, -' A tj
nmi
Y
. . - - . l , t i M nn $ . nn. &* ANEXAI * , $ n, . ~n- - . , a c i . * , ml : u : u * : u ,
despre tiint, evolutie i filosofici cretinai
3

. Nestricciunea lumii. intai-:idite
''"" Cu desertciune griesc aceia care zic c SIintii Printi erau ,naivi n
stiint" si c pur si simplu ,nu stiau" despre evolutie (ca si cum Duhul SInt ar
Ii ascuns aceast inIormatie de Printii dumnezeieste insuIlati si de Scripturi,
si ar Ii dezvluit-o doar omului Luminilor din veacul al optsprezecelea si
urmasilor si recenti!). Dimpotriv, stiau mult prea bine cele spuse n Cartea
Facerii. Stim deci c nainte de cderea lui Adam, acum vreo 7500 de ani,
nici o fptur nu cunotea stricciunea |decderea|; dar toate dovezile n
Iavoarea ,evolutiei" tin tocmai de dovedirea stricciunii care, chipurile, a avut
loc nainte de ,evolutia omului" ! Mai e loc de ndoial cnd e vorba de a sti
unde este adevrul ? Dac stiinta descoper c nasterea lui Hristos din
Fecioar este n aIara legilor naturii asa cum le cunoaste ea, totusi noi,
crestinii ortodocsi, credem n ea n mod absolut; n acelasi Iel, chiar dac
stiinta gseste c Ipturile nestriccioase din prima perioad a existentei lumii
sunt ,imposibile" dup legile naturii pe care le cunoaste - noi totui credem
la Iel ca Biserica si SIintii Printi.
Exist un motiv anume pentru care stiinta nu poate ntelege aceast tain,
motiv nItisat de SIntul Simeon Noul Teolog n Omilia 38:
,Cuvintele si hotrrile lui Dumnezeu s-au Icut lege a Iirii. Deci si osnda
lui Dumnezeu, rostit de El ca urmare a neascultrii ntiului Adam -
adic osndirea la moarte si stricciune - s-a Icut lege a Iirii, vesnic si
neschimbtoare. Prin urmare, pentru a ridica aceast hotrre, Fiul lui
Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, s-a rstignit si a murit, dndu-se pe
Sine ca jertI de rscumprare a omului din moarte."
732
Adic: legea naturii
nainte de neascultarea lui Adam este diferit de legea naturii care
stpanete acum, i, prin urmare, este cu totul de necunoscut pentru tiint...
Sigur este Iaptul c stiinta nu poate, pe temeiul observrii unei creatii ce este
peste tot striccioas si muritoare, s Iac nici cea mai mic deductie despre
creatia nesupus acestor legi. Ceea ce era nainte de
731
Aceste Iragmente din notele Printelui SeraIim au Iost scrise n decursul mai multor ani.
Sectiunile 1 si 13 au Iost scrise n 1974; restul nu pot Ii datate precis. Titlurile sectiunilor 3 si 9
au Iost date de Printele SeraIim; restul titlurilor au Iost adugate de editor, (n. ed.)
712
SI.
Simeon Noul Teolog, Omilia 3. c. ..-,. s 1 /: OIOT...I.-i:u-

neascultarea lui Adam, si ceea ce va Ii dup sIrsitul acestei lumi striccioa-se
(cnd zidirea nu va Ii nimicit, ci total preschimbat) - este cu totul in afara
sferei tiintei, si poate Ii cunoscut doar prin teologia ortodox n acord cu
descoperirea lui Dumnezeu Icut omenirii...
In acest punct, credinciosul ortodox sincer care este ncurcat Iiindc i s-a
predat ,evolutia" din copilrie si nu se poate Iorta s nu mai cread n ea
dintr-o dat - va ntreba: Nu ar Ii totusi cu putint s se ,reinterpreteze"
cumva nestricciunea lui Adam si a ntii zidiri, astIel nct s nu ias prea
mult n aIara modei ideilor contemporane ? Rspunsul este: Dac doresti s
,reinterpretezi" starea de dinainte de lumea striccioas si czut pe care o
cunoastem - atunci trebuie de asemenea s ,reinterpretezi" starea de dup
aceast lume czut, Iericirea cereasc viitoare, cci cele dou corespund,
deosebindu-se doar, cum a artat SIntul Simeon n lungul pasaj citat anterior,
prin aceea c starea viitoare a lumii va Ii pe deplin duhovniceasc, co-
respunznd ,trupului duhovnicesc" al oamenilor ce vor slslui n ea, iar ne-
stricciunea ei nu se va mai putea pierde vreodat. Oare noi, crestinii orto-
docsi, credem c vom Ii cu adevrat nemuritori si nestricciosi n viata vii-
toare - desigur, dac Dumnezeu ne va numra ntre cei mntuiti - sau numai
metaIoric si alegoric ? Dac credem si gndim asa cum Iac SIintii Printi,
atunci nestricciunea noastr viitoare va Ii real, la Iel cum era cea a zidirii si
a lui Adam nainte de neascultarea sa.
Este o desertciune s ne imaginm c suntem mai ,soIisticati" dect
SIintii Printi, c suntem Icuti asa de ntelepti de ctre moderna ,luminare" si
stiint, nct stim mai bine dect ei cum s citim si s tlcuim Scripturile
dumnezeieste insuIlate (cum zice SIntul Vasile, socotindu-ne pe noi nsine
,mai ntelepti dect cuvintele Duhului"
733
). Superioritatea cunoasterii mo-
derne Iat de cea a SIintilor Printi tine de un singur aspect, aIlat chiar la n-
ceputul ierarhiei cunoasterii: cantitatea de Iapte stiintiIice ce ne sunt accesi-
bile n prezent (dar nu tot ce se numeste ,Iapt stiintiIic" chiar este !); n toate
celelalte privinte cunoasterea noastr e inIerioar cunoasterii lor. Ei stiau
mult mai bine dect savantii si IilosoIii de azi locul cunoasterii stiintiIice n
ntregul ierarhiei cunoasterii; si au vzut limpede c tlcuirea cuvenit a Fa-
cerii este sarcina teologiei, nu a stiintei, Iiind nlesnit nu de ctre cunoasterea
Iaptelor stiintiIice la zi, ci mai degrab de naintarea n viata si ntelegerea
duhovniceasc. Iat adevratul motiv pentru care nvttura despre Iacerea
lumii este nItisat cel mai limpede tocmai n scrierile unui Printe precum
SIntul Simeon Noul Teolog, care a atins culmile vietii duhovnicesti, ldeea
c noi cei de azi, ,luminati" de stiint, putem ntelege Facerea mai bine
dect SIintii Printi este ea nssi rezultatul IilosoIiei evolutioniste pe care n
principiu Iiecare dintre noi o sustine aproape inconstient...
733
SI. Vasile cel Mare, Hexaimeron 9, 1, ed. cit., p. 171. * .'~!*.' ,u s : -u-nn*~, nn, , ,
414
. . . K`. / Hrr rM! 1 i ANEXAI : ", - m ; > u : u . , u: u . ' . : >
Deci ntreaga structur a ideilor si IilosoIiei evolutioniste reIeritoare la
presupusa zidire striccioas de dinainte de Adam se vdeste a Ii o poveste
bine ticluit, asemeni celor pe care anticii le aveau despre ,zeii" lor, respinse
att de bine de Printii purttori de Dumnezeu din primele veacuri crestine...
Dac se recunoaste c lumea era nestriccioas nainte de neascultarea lui
Adam, dispare si nevoia evolutionistilor pentru ,milioanele de ani": atunci
nu mai exist Iosile, nici specii disprute, nici ,supravietuirea celui mai bine
dotat" |nainte de cderea omului|.
'*' * 2. Stiinta i problema nestricciunii
Stiinta rmne tcut n Iata vditelor minuni de nestricciune din vre-
murile Noul Testament: Maica Domnului nscnd Ir durere si Ir un
tat (vezi n special troparul Nsctoarei de la una din cntrile Canonului
Bobotezei); tot asa si nvierea lui Hristos. n al doilea rnd, Iat de
nestri-cciunea sIintelor moaste, ca si Iat de minunile lui Hristos si ale
SIintilor. Randuiala :idirii c:ute este aici intrerupt de o lege mai inalt -
tot asa zidirea dinainte de cdere este de necunoscut, Iiindc atunci domnea o
alt lege.
734

3. Evolutie i ,Religie Cosmic"
1. Una dintre principalele Iunctii ideologico-religioase ale gndirii ,evo-
lutioniste" este ,lrgirea" conceptiilor mentale, Ir a ataca neaprat ideile
religioase n mod direct (desi uneori se ntmpl si aceasta), spre a Iace s
Iie imposibil ca omul s mai gndeasc n termeni religiosi ,ngusti":
n
" SI. VarsanuIie de la Optina (1845-1913) scrie n nsemnrile sale din chilie: ,Unii oa
meni, chiar vdit credinciosi n Dumnezeu, ca s nu mai vorbim de atei, spun, Admit c
legile Iirii au Iost asezate de Dumnezeu, asa c nu pot crede c ele pot Ii nclcate. Dum
nezeu nu poate clca rnduiala pe care El nsusi a asezat-o. Pe asemenea soIisti iscusiti i-ai
putea ntreba: Nu e oare curios ? Este ca si cum Dumnezeu si omul ar exista pentru legile
tale Iiresti, iar nu legile Iirii pentru telurile lui Dumnezeu si binele omului. Acesta e vechiul
aluat al Iariseilor, crora li s-a dat un rspuns bine-meritat acum 1900 de ani: Domn este i al
Sambetei Fiul omului (Mat. 12, 8) ! Dumnezeul nostru e un Dumnezeu al rnduielii, si clu
zeste lumea cu ajutorul legilor. Legile n sine si de la sine nu svrsesc nici o lucrare n Iire.
Ele doar ornduiesc si cumpnesc puterile Iirii. n Iire, n lumea vzut, lucreaz Ielurite Ior
te, si cea mai joas dintre ele se supune celei mai nalte: cea Iizic se supune celei chimice,
cea chimic celei organice, si la sIrsit, toate mpreun celei mai nalte dect toate, celei du
hovnicesti. Fr interventia Iortelor mai nalte, Iortele cele mai joase ar lucra ntr-o rnduiala
omogen, neschimbabil. Dar Iortele mai nalte schimb si uneori opresc lucrarea celor mai
joase. n aceast supunere a Iortelor mai joase Iat de cele mai nalte nu e schimbat nici una
dintre Iortele naturii. AstIel, de pild, un doctor schimb naintarea bolii, un om schimb Iata
pmntului spnd canale, si asa mai departe. Oaie Dumnezeu nu poate Iace acelasi lucru la
o scar nemrginit mai mare ?" (Din cartea Staretul Jarsanufie de la Optina, n curs de
aparitie la Frtia SI. Gherman.) (n. ed.) u
415
(a) Vr st a omul ui si a uni ver sul ui est e de mi l i arde, nu de mi i de ani.
Aceast a sl beste concepti a ,real i st " despr e Vechi ului Test ament, Adam,
Patriarhi, Rai.
(b) Rsti mpul vi et ii omul ui devine mai putin cruci al. Mai devreme sau
mai trziu devine cu neputint s se mai pun accent pe conceptia ,ngust" de
spre rstimpul vietii omului (si pe hotrrea n Iavoarea vesniciei) dac omul
crede ntr-un univers ,larg, evolutiv", mai ales n ce priveste crestinismul.
(c) Concepti a ,l ar g" despre natur a lucruril or tr ebui e mai devr eme sau
mai trzi u s cuprind si Iirea omului: dac totul ii schi mb firea, ,evolu
eaz" di n ceva ctre altceva - atunci de ce nu si omul ? Toti evolut ionistii
gndesc astIel, iar crest inii care neag acest lucru, dar accept restul t eoriei
evolutioniste, si Iur singuri cciula, Iii nd partial ,Iundamentali sti", partial
,evolutionisti".
2. Evolutionismul este o Iorm de gndi re ,totalitar"; ea ncearc s dea
o perspecti v Iil osoIico-religioas pentru intregul vietii. Teilhard de Chardin
( ci t at cu depl i n ncuvi i nt ar e de ct r e Theodosi us Dobzhansky) aIi r m:
,Este oare evolutia o teorie, un sistem sau o ipot ez ? Ea este mult mai mult
- est e un postul at gener al, dinai nt ea cr ui a t oat e t eor iil e, t oat e i pot ezel e,
toat e sistemele trebuie s se ncline de aici naint e, si cruia trebuie s i se
conIormeze spre a putea Ii luate n considerare si a Ii veridi ce. Evolutia e o
lumin ce lumineaz toate Iaptele, o traiectori e pe care t oate liniile de gn
dire trebuie s-o urmeze. Iat ce este evolutia" (Concern, primvara, 1973).
Evoluti a nu este partial adevrat sau Ials. Ea a aprut din - si cere a Ii
acceptat ca - o intreag IilosoIie despre l ume si viat. Ipoteza stiintiIic este
cu totul secundar.
3. Una din caracteristicile curentelor de gndire moderne este ,universa
lismul" - ncercarea de a Iace o sintez ce va include t oate prerile ,partia
le": masonerie, ecumenism, heghelianism, bahai, unitarianism, unitatea tutu
ror religiilor. Iat ce este IilosoIia ,evolutionist" - o teorie ,uni versal" ca
re s explice orice, si care s justiIi ce orice lucru asa cum este - o mntuire
universal, o conceptie cosmic despre intrarea tuturor n armonia uni versal
a lucrurilor asa cum sunt ele.
4. Drept urmar e, se descoper o ar moni e ntre evolutie (si alte idei uni
versaliste) si scriitorii ,mistici" din trecut, si n special se ncearc s se ara
te armonia dintre teilhardism si traditia ,mistic" ortodox, citndu-se SIn
tul Simeon Noul Teolog, SIntul Isaac Sirul etc. Cei ce nu se ridic la nl
timile mistice, universaliste, sunt exclusi ca Iiind ,legalisti", ,moralisti", n-
gusti et c. Dar n acest mod armonia traditiei ortodoxe este nimicit: o parte e
ntoars mpotriva alteia, spre a Iace ca ortodoxia s se conIormeze armoniei
ideilor universalist e moderne. `
()i

Lucrul acesta e in deplin acord cu trufia ideilor , moderne ". noi stim mai
bi ne dect cei vechi ; numai gndir ea cea mai inal t a t r ecut ul ui se poat e
416
- . ' " - u > u. v ; u A N E XA :. u, . - , : > ' u u .
v
i
compara cu gndirea noastr. Dar este un lucru vdit potrivnic SIintilor P-
rinti, care avertizeaz mpotriva prea marii nltri, a nerecunoasterii mndriei
si a patimilor ascunse. ndeosebi vremea noastr este cea mai putin potrivit
rspndirii si popularizrii ideilor ,mistice" si scriitorilor ,mistici", ca si
expunerii lor n vzul lumii. Este cu mult mai bine s ne smerim, s-i cinstim
pe acesti scriitori cu triri nalte, dar s nu socotim c le putem ntelege.
Scrierile lui TheoIan Zvortul sunt cele mai potrivite strii noastre.
4. ,Mistica" lui Teilhardde Chardin
u
" ' ~
' Poti Ii miscat de intentia lui Teilhard de Chardin de a mpca stiinta cu
crestinismul, care n vremea lui vorbeau dou limbi diIerite. Fr ndoial, tot
ceea ce este adevrat n stiint nu intr n conIlict cu adevrul ortodox, iar un
crestin rvnitor poate Ii un autentic savant. Dar Ialsele teorii, Ianteziile si
prerile personale gresite nu pot sluji drept temelie unei adevrate conceptii
despre lume, Iie c vin dinspre stiint sau dinspre religie. Teilhard de Chardi n
a rezolvat dihotomia dintre stiint si crestinism aruncnd ntre ele un vag
,misticism"; astIel el nu a Iost credincios nici stiintei autentice, nici religiei
autentice, ci pur si simplu a inventat o nou si Ials nvttur proprie Ioarte
atrgtoare, Iiindc e n acord cu curentele ,mistice" si ,universaliste" ale
vremurilor noastre. Dar pentru gndirea serioas, pentru adevr, nvttura lui
este doar nc una dintre gravele erori ale vremii noastre, si nc una Ioarte
rodnic pentru conceptia lumii uniIicate a omenirii din urm. El este unul
dintre nainte-mergtorii lui Antihrist.
' . Evolutia este exact opusul cretinismului - n '
:

ntreaga Iil osoIie evolutionist ce-i prinde astzi pe oameni i Iace s
cread, adesea inconstient, ntr-o concepti e despre creatie si viat ce este
exact opusul nvtturii crestine: simplul devine complex, slbticia ,evolu-
eaz" spre civilizatie, nedesvrsitul Iace s apar desvrsirea, ,progresul"
etc. n conceptia Ortodoxiei, ceea ce este desvrsit cade n nedesvrsire
(Raiul, n lumea czut; si chiar istoric, SIintii Printi observ cderea ome-
nirii n general, pn la venirea lui Hristos - cI. SIntul Simeon Noul Teolog si
SIntul Grigorie al Nyssei), iar omul din zilele de pe urm va Ii mult mai jos
duhovniceste dect n Biserica primar (cI. prorocia SIntului Nil Izvor-torul
de Mir si a SIntului NiIon al Constantiei);
735
nestricciunea si nemuri-
715
SI. Nil Izvortorul de Mir (t 1651), artndu-se dup moarte clugrului czut TheoIan din
Muntele Athos, n anul 1817, a prorocit despre starea omenirii n vremurile din urm: ..Lumea
din vremea aceea se va schimba si se va Iace de nerecunoscut. Cnd se va apropia vremea
venirii lui Antihrist, se va ntuneca mintea omului din vremea aceea de patimile cele trupesti
ale curviei si Ioarte mult se va nmulti necredinta si Irdelegea. Atunci lumea va

rea preced stricciunea si moartea. Desvrsirea si nemurirea veacului viitor
(cerul) nu sunt o de:voltare sau o ,evolutie" din lumea prezent (cum ar zice
Teilhard de Chardin; de Iapt, hiliasmul este o consecint aproape inevitabil a
evolutiei), ci o preschimbarea ei din temelii.
Scopul principal al ,IilosoIiei evolutioniste" este rsturnarea perspectivei
crestine, ntemeiate pe Dumnezeu Care Iace totul precum voieste El, punnd n
locul ei ceva mai ,pe ntelesul" omului czut - rationalism, umanism. Iat de ce
,evolutia" a Iost dezvoltat treptat de IilosoIia modern agnostic, atee si
deist, nainte de a se gsi mcar o dovad ,stiintiIic". Perspectiva
cres-tin-ortodox (Raiul, scurtimea |timpului acordat| lumii acesteia etc.) este
o perspectiv cu totul nou pentru cei prostiti de moderna IilosoIie
,lumi-nist", al crei produs-cheie este evolutia. j j i ; Si n -v . u rm. I
:
at`.!i.
6. De ce nu trebuie s rman cretinii ortodoci indiferenti fat de evolutie
Unii spun: crestinii ortodocsi nu trebuie s dea atentie ,evolutiei" - Iiind
c este ,stiint" si nu are nimic de-a Iace cu teologia. Dac evolutia e preda
t n scoli, atitudinea noastr trebuie s Iie una de indiIerent: Dumnezeu pu
tea s-1 Iac pe om n orice Iel voia El, traditia noastr nu ne spune cum, si
nu ne d nici o nvttur pe care s o opunem evolutiei. ".uu
Argumentul este Ials, Iiindc:
1. SIntul Petru spune: Fiti gata pururea spre rspuns la tot cel ce v in-
treab pre voi cuvant pentru ndefdea cea dintru voi (1 Petru 3, 15). Problema
evolutiei vine n atingere cu credinta crestin, ndeosebi n ceea ce priveste
Iacerea lumii si Iirea omului. Chiar dac argumentele dusmanilor cres-
tinismului sunt Ioarte ridicole, constiinta ne cere s le dm un rspuns, att
deveni de nerecunoscut, schimbndu-se Ietele oamenilor, si nu vei mai cunoaste Ietele br-
batilor de ale Iemeilor pentru nerusinata mbrcminte si a prului din cap. Oamenii din vre-
mea aceea se vor purta Ir cuviint, Iiind slbtici si cruzi ca niste Iiare, din cauza ispitelor
lui Antihrist. Nu vor da respect printilor si celor mai btrni, dragostea va pieri. |...| Atunci
vor schimba obiceiurile si predania crestinilor si a Bisericii. Cuviinta si curtia vor pieri de la
oameni si va stpni Irdelegea. Minciuna si iubirea de arginti va ajunge la cele mai mari
trepte. |...| Curviile, preacurviile, sodomiile, hotiile, omorurile vor Ii pe toate drumurile n
vremea aceea. |...| Bisericile lui Dumnezeu se vor lipsi de preoti credinciosi si evlaviosi."
Vezi de asemenea prorociile SIntului Nil despre decderea vietii monahale ortodoxe n The
Orthodox Word, nr. 21 (1968), pp. 143-49.
Prorocia SIntului NiIon, Episcopul Constantiei Ciprului (sec. al IV-lea), spune astIel: ,Pn
la sIrsitul veacului acestuia nu vor lipsi nici prorocii Domnului Dumnezeu, si nici slugile
diavolului. Dar n vremurile din urm, cei ce vor sluji cu adevrat lui Dumnezeu vor reusi s se
tinuiasc de oameni si nu vor Iptui printre ei semne si minuni, ca n timpurile noastre, ci vor
merge pe calea Iaptelor si a smereniei, iar n mprtia Cereasc vor Ii mai mari dect Printii
ce s-au proslvit prin semne. Cci n acea vreme nimeni nu va Iace minuni n Iata oamenilor,
care s-i aprind, insuIlndu-le dorinta nevointelor ascetice. |...| Multi, aIlndu-se n nestiint,
vor cdea n prpastie, abtndu-se ntru ltimea cii largi si ntinse" (citat n SeraIim Rose,
Ortodoxia i religia viitorului, Mnstirea Sltioara, 1996, p. 195).
418
XMr. j-Ij svj jK ; uu-~; uuu
;
ANEXAI - ... -n -
spre Iolosul lor (cci si ei sunt suIlete vii, ale cror rtciri i tin departe de
Dumnezeu), ct si pentru c exist suIlete simple ce pot Ii ndeprtate de
Dumnezeu prin argumente ridicole. Pentru cosmonautul sovietic care ,1-a
cutat pe Dumnezeu" n spatiu si credea c nereusita lui de a-L gsi dovedeste
inexistenta lui Dumnezeu - rspunsul nostru este limpede: noi, crestinii, avem
o nvttur care ne spune dac Dumnezeu se aIl ,n cer" sau nu, iar
argumentul ateu mentionat (luat n serios de unele suIlete simple) este usor
de combtut, prezentnd adevrata nvttur despre Dumnezeu cel Care,
dup cuvintele SIntului Ioan Damaschin, este:
,Ir de nceput, Ir de sIrsit, vesnic, pururea Iiitor, nezidit, neschimbat,
nepreIcut, simplu, necompus, netrupesc, nevzut, nepipit, necircum-scris,
inIinit, incomprehensibil, necuprins, nenchipuit, bun, drept, Fctorul
tuturor zidirilor, atotputernic, atotstpnitor, atoatevztor, atoatepur-ttor de
grij, singur-stpnitor si judector al tuturor."
736 fi
2. Multi crestini ortodocsi nu
sunt doar ,indiIerenti" Iat de evolutie; ei o accept pe Iat, nestiind c prin
aceasta accept doctrina latin scolastic despre Iacerea lumii si omul
nti-zidit, total opus nvtturii crestin-ortodoxe nItisate clar mai ales de
SIintii Printi cu cea mai nalt viat duhovniceasc. 3. n general, problema
,evolutiei" si ,creatiei", dup attea argumente vane aduse de ambele prti,
a ajuns acum att de conIuz, nct chiar multi crestini ortodocsi Ioarte
constienti nu au o viziune coerent asupra subiectului; si Ioarte putini sunt
aceia care cunosc nvttura patristic despre tlcui-rea textului Facerii,
cu-att mai mult cu ct putine din lucrrile patristice despre Facere se pot gsi
n limba englez sau n alte limbi apusene.
7. Paleontologia i ,Ortodoxia turnului de filde"
Paleontologia e o stiint imprecis si Ioarte preocupat de aspectul exte-
rior. Iar evolutionismul nu provine din paleontologie - ci este o IilosoIie
acceptat de multi paleontologi.
Paleontologia si teologia nu sunt dou sIere total independente - aceasta e
o idee rationalist modern. Ele sunt niveluri diIerite care uneori se suprapun.
Iar filosofici ce st la temelia celor dou |adic a teologiei ortodoxe si a
paleontologiei evolutioniste| este radical diIerit: omul c:ut din starea nge-
reasc n opozitie cu omul ridicandu-se din slbticie. Nu poti sustine n
mod serios ambele idei simultan.
Ideea c paleontologia poate crede orice doreste, iar crestinismul
ortodox nu e aIectat - aceasta e o mentalitate de strut, ce Iace di n
Ortodoxie Iie un basm, Iie ceva aIlat Ioarte departe de viat. Dimpotriv,
Ortodoxia se loveste adeseori de problemele de Iiecare zi; iar n lipsa unei
"' SI. Ioan Damaschin, Dogmatica I, 2, ed. cit., p. 16.
419
filosofii ortodoxe care s aplice revelatia dumnezeiasc vietii nseamn c
suntem slbnogiti pentru viata obisnuit. Este o Ortodoxie a turnului de
filde, nu Ortodoxia real.
Trebuie s Iim precisi n privinta ,stiintei". Multi presupun c ,stiinta"
stie ce spune. Dar nu exist ceva care s se numeasc ,stiint" - exist diIerite
,stiinte", Iiecare cu un nivel Ioarte diIerit de acuratete si precizie. Pale-
ontologia e una dintre cele mai putin precise stiinte, cernd mult intuitie
spre a acoperi marile lacune de timp si de cunostinte.
737
Toate stiintele legate de
,dovedirea" evolutiei sunt imprecise - preistoria, paleontologia, geologia.
Stiintele cele mai precise, chemate ca martore care s ,dovedeasc" evolutia -
embriologia, genetica etc. - aduc cel mult mrturie impotriva evolutiei.
738

; . Omul este calitativ diferit de animale -uuu". u n .
ConIorm evolutionistilor, Adam s-a nscut din mperecherea trupeasc a
dou creaturi ne-umane. Acesta e un ,Iiu al lui Dumnezeu" ? !
Spre a mpca evolutia cu nvttura ortodox, trebuie s spui Iie c:
(1) Deosebirea ntre om si animale este mai curnd cantitativ dect cali-
tativ: o ultim mutatie nensemnat a produs omul. Acest lucru e urciune
pentru teologie, care sustine: chipul lui Dumnezeu este calitativ diIerit de
animale - nici un animal nu e ,aproape om".
Sau c (2) Adam s-a nscut animal si a devenit om numai printr-o minune a
,insuIlrii" lui Dumnezeu. Lucrul acesta este urciune pentru stiint, ce ncearc
s explice totul prin legi naturale, respingnd explicatiile miraculoase.
:
9. Ideea romano-catolic despre starea lui Adam
(dup Printele Mihail Poma:anski)
n conceptia romano-catolic, rezultatul cderii este pierderea de ctre
om a unei stri suprafireti date de harul lui Dumnezeu (nu este pierderea
strii sale fireti, ca n teologia ortodox), dup care omul rmne n starea
sa ,fireasca". Firea sa nu e vtmat, ci numai adus n neornduial -
trupul precumpnind asupra duhului. .... j i , ..., , ... , , . ,
t

737
n alte note Printele SeraIim observ: ,Cu ct e mai precis o stiint (de ex. genetica), cu att
dovezile |n Iavoarea evolutiei| sunt mai putin convingtoare; cu ct e mai putin precis (de ex.
paleontologia, arheologia, preistoria), cu att e mai ndrzneat speculatia n detrimentul
Iaptelor." Phillip E. Johnson, comentnd cartea lui Michael H. Brown, The Search for Eve
(1990), noteaz: ,Crtile arat dispretul pe care specialistii n biologie molecular de
calibru greu l au Iat de mai usorii paleontologi ce si ntemeiaz teoriile despre evolutia
uman pe reconstructii pornind de la ctiva dinti izolati, calote craniene sIrmate si maxilare
Iragmentate" (apud. Johnson, Darwin on Trial, ed. cit. p. 194). (n. ed.)
ns
Vezi cartea lui
Michael Behe, Darwins Black Box n ce priveste critica teoriei evolutioniste pe baza celor
mai recente descoperiri din ,stiinta grea" a biochimiei. (n. ed.) ~
420
' uu - i - ' î r <! L. -- ' ' ANEXAI u ' u u . ( . u u ". ' u . " :. "
(Rtcirea protestant e putin diIerit: conIorm lui Luther si Calvin, Iirea
omeneasc s-a Icut cu totul striccioas prin cdere si nu mai poate Iace
nimic ca s se ajute singur.)
Augustin, combtnd pelagianismul, a czut n greseala opus, aIirmnd
c la omul czut libertatea de a Iace binele a Iost cu totul nimicit; harul lui
Dumnezeu este totul (cI. Protestantism).
Deci catolicismul subestimeaz Iirea omului de dinainte de cdere si Iirea sa
de dup cdere (ajungnd astIel n opozitie cu SIntul Ioan Cassian). Aceeasi
greseal a aprut apoi la Varlaam, care subestima starea vederii dumnezeiesti
accesibile omului n viata aceasta, opunndu-se astIel SIntului Grigorie
Palama.
Mretia omului, ca si obrsia si destinul su, nu sunt ntelese de ctre
latini - ei l Iac prea mic, evident Iiindc msoar totul cu msura lumii
acesteia. Teologia lor vine de la ntelepciunea omeneasc, nu din descoperirea
dumnezeiasc si din vederea dumnezeiasc.
noti ) nn- . n OL-f.-.r- .,.-n
.
., ]. Citirea arhiveifosilifere
Evolutionistii (de ex. Dobzhansky) spun c dac evolutia nu e adevrat,
atunci Dumnezeu ,1-a tras pe sIoar" pe om cu Iosile etc. Dar nu este asa - cci
evolutionistii citesc in Iosile propriile credinte religioase si IilosoIice. ns,
ntr-adevr, dac evolutia ar Ii adevrat, atunci Dumnezeu i-a ,tras pe sIoar" pe
cei ce au scris SInta Scriptur si pe SIintii Printi care au tlcuit-o ! ,
:
-
,v
-,
. Un ,complex de inferioritate"printre cretini
Prestigiul stiintei a produs un ,complex de inIerioritate" crestinilor. Stiinta
produce ,rezultate" ca urmare a ceea ce nimeni nu tgduieste c este cu-
noastere real; dar acest lucru a produs n general o atmosIer de veneratie
superstitioas n jurul sentintelor date de ,stiint" (sau, mai curnd, de oa-
menii de stiint) n multe lucruri pe care nu e competent s le judece. Si
astIel, de exemplu, cnd stiinta atinge lucrurile pomenite n Scriptur, cre-
dinciosii sunt mult prea grbiti s dea napoi si s-si apere comorile spunnd
c sunt ,metaIore" sau nu nseamn literal ceea ce spun. Lucrul acesta nu e
niciunde mai limpede dect n primele capitole ale Facerii, pe care asemenea
credinciosi se reped s le interpreteze ntr-un mod acceptabil ultimei ,preri
stiintiIice".
K-. 2. Cum putem fi atat de neghiobi i naivi ?
n
Oare noi, cei din Apus, trebuie s avem o psihologie de imigranti naivi
-cntnd la slujbe si citind din Scriptur c genealogia omenirii ncepe cu
Adam, care a Iost |Iiu| al lui Dumne:eu (Luca 3, 38), si ,n real itate"
421
creznd c au existat epoci nenumrate ale neanderthalienilor, omului de
Java etc, nainte de Adam ? Cum putem Ii att de neghiobi si naivi, nct s nu
vedem c dac rmnem Ir grai n Iata ntelepciunii ,stiintiIice" a lumii
acesteia, conceptia noastr despre om si zidire nu mai are nici un nteles,
Iiind doar un Iel de basm - n care au crezut toti SIintii Printi, dar noi stim mai
bine ! Deci stiinta ne nvat ,teologia ortodox" - iar noi, Iiind n asa msur
Iascinati de ideile apusene moderne, cdem n plasa ei!
3. Cronologia Jechiului Testament
Vremea scurs de la Adam pn n ziua de azi nu depseste 7500 de ani,
lucru nepus la ndoial niciodat de ctre SIintii Printi. SIntul Ioan Gur de
Aur spune limpede c Hristos ,a deschis nou astzi Raiul, ce rmsese nchis
vreme de vreo 5000 de ani"
739
. Iar SIntul Isaac Sirul: nainte de Hristos, ,vreme
de cinci mii cinci sute si ctiva ani, Dumnezeu 1-a lsat pe Adam (adic pe om)
s trudeasc pe pmnt."
740
|...| Dar de ce s-i mai citm n mod inutil pe
Printi, care spun cu totii acelasi lucru, cnd orice crestin ortodox nu are dect
s se uite n orice calendar ortodox spre a descoperi c suntem ,n anul 7482 de
la Facerea Lumii", dup cronologia ce a ajuns pn la noi din vremurile cele
mai timpurii ale crestinismului. (Printii, n treact Iie spus, erau Ioarte
constienti de discrepanta de cteva sute de ani dintre cronologia Vechiului
Testament grecesc si a celui ebraic, lucru care nu i stnjenea; ei nu despicau
Iirul n patru n privinta anilor si nu-si Iceau griji n privinta calendarului
standard, ca el s Iie precis ,pn la ultimul an"; este suIicient s stim c,
dincolo de orice ndoial, este vorba de cteva mii de ani, ce cuprind
rstimpul vietii unor oameni anume, si c cronologia nu poate Ii n nici un caz
interpretat ca nsemnnd milioane de ani sau ntregi epoci si rase de
oameni.)
4. Dovada care lipsete
Toate ncercrile de a mpca evolutia si crestinismul sunt artiIiciale:
1.Teoria Zilelor-epoci |adic cele Sase Zile sunt de Iapt perioade
de milioane sau miliarde de ani|;
741

739
SI. Ioan Gur de Aur, Omilia ,Despre Cruce si despre Tlhar" 1, 2.
740
SI. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoint.
741
Prima versiune a teoriei Zilelor-epoci a Iost popularizat de pietrarul scotian Hugh Miller
n Mrturia rocilor (1857). De Iapt, cartea a Iost publicat post um, ntruct Miller s-a
mpuscat, ntr-un acces de depresie, n Ajunul Crciunului, 1856. Astzi teoria Zilelor-epoci
e asociat att cu ,evolutia teist" ct si cu ,creationismul pmntului vechi/creationismul
progresivist". Pentru critica acestei teorii vezi crtile lui Henry Morris, The Biblicul Basis for
Modern Science, ed. cit., pp. 117-121, si Defendig the Faith, ed. cit., pp. 75-78, 215-220;
cartea Creation and Time. A Report on the Progressive Creationist Book by Hugh Ross, de
422
ANEXA
2.Teoria
intervalului |adic a
existentei unui interval
de miliarde de ani ntre
Facere 1, 1 si Facere 1,
2|;
742

3.Trupul lui Adam a
evoluat, iar apoi a Iost
creat suIletul sau i s-a
dat harul.
Pro
blema
evoluti
ei nu a
Iost
nici
mcar
Iormul
at
cndva
dintr-u
n punct de vedere ortodox.
Dovada care lipseste este
mrturia patristic. Principalul
scop al crtii de Iat este
prezentarea acesteia - ca o
adugire la dovezile n
Iavoarea ,modelului"
creationist.

.
'
.
.
.
!

i
i
i
.
?

~
\
-

:
'
.

I
:
u u 6 -
v
v

u
'
,
,

-
X

,
-
.
. , i h
Mark Van Bebber si Paul Taylor
(Eden Communications, Gilbert,
Arizona, 1994); si
articolele lui Ken Ham, ,What's
Wrong with Progressive Creation
?" si ,The God oI an
Old Earth", ce se pot procura de la
institutul Answers in Genesis. (n. ed.)
742
Prima
versiune
a teoriei
intervalul
ui a Iost
populariz
at n
1814 de
Thomas
Chalmers
,
ntemeie
torul
Bisericii
Libere
din
Scotia.
ncepnd
din
1909, ea
a Iost
nsusit
oIicial n
notele
populare
i editii
ScoIield
ReIerenc
e Bible.
Cea mai
amnunt
it
crit ic a
teoriei
intervalul
ui se aIl
n cartea
Unforme
d and
Unfdled
de
Weston
W.
Fields.
Teoria
intervalul
ui
este
tratat
pe larg si
de Henry
Morris
n The
Biblical
Basis for
Modern
Science,
ed. cit.,
pp.
121-125,
si n
Defendin
g the
Faith, ed.
cit., pp.
70-75.
(n. ed.)

ru----.- -sr-i. ANEXA 2 Dou
planuri de studiu
3
. u u u - . ' u.: n~"
:
' :"
1
' . ' :' ' ' i
/. Evolutie
I. Introducere: moduri de abordare, metodologie.
A. Evolutia este o problem controversat datorit:
1 .Implicatiilor n privinta moralittii, viziunii despre lume etc, al
unei conceptii sau ale celeilalte.
2. Complexittii inerente subiectului si vastittii lui.
B. Principala diIicultate:
1. Reconcilierea aspectelor fi:ice si metafi:ice ale teoriei evolutioniste.
2. Extreme:

a) Proiectarea teoriilor Iizice asupra dimensiunilor metaIizice
ale nceputurilor. Multi savanti nu au apreciat corect limitarea sti
intei n acest domeniu, ea neputnd spune nimic despre ince
puturi, ele neIiind observabile, repetabile sau predictibile, ci, prin
nssi natura lor, miraculoase.
b) Unii Iundamentalisti au rtcit n directia opus, ncercnd
s dicteze stiintei Iizice pe temeiul interpretrii personale a des
coperirii dumnezeiesti.
c) Respectul fat de adevr, att n domeniul Iizic (adic stiin
tiIic), ct si n cel metaIizic (adic al descoperirii religioase), este
indispensabil. Un adevr nu poate s-1 contrazic pe cellalt - dar
ntreptrunderea lor e un subiect complicat. Nici un fapt, Iie el
Iizic (stiint) ori duhovnicesc (teologie - cnd e vorba de adevr,
nu de speculatie) nu poate Ii tgduit. , . ,
P
. . .
II. Critica teoriei evolutioniste.
A.Teoria evolutiei a Iost supralicitat - ea a dominat gndirea stiintiIic
vreme de un veac si a avut o enorm inIluent n domenii nestiin-,, tiIice
(moralitate, educatie, religie), cu totul disproportionat Iat de natura sa
real si de certitudinea cunoasterii sale.
743
Aceste dou planuri au Iost scrise de Printele SeraIim n perioade diIerite si reprezint
ncercri separate de a rezuma subiectele pe care voia s le cuprind. Primul plan e datat
Septembrie 1978; al doilea este nedatat, (n. ed.) .w i
424
uu !i.. . u uu .: ANEXA 2 iC. - ' f - . - . 1 >' '
B.Istoricul ei - cutarea unei explicatii Ir Dumnezeu. Acest lucru nu o
discrediteaz cu totul, Iiindc de Iapt aproape ntreaga noastr cu-
noastere e distorsionat de nclinatii si predispozitii; dar Iaptul garan-
teaz deja c rezultatul Iinal al acestei cutri va Ii prtinitor si partial.
Recenta reactie mpotriva teoriei evolutiei a multor savanti este un
semn n acest sens.
C.Argumentele evolutioniste principale sunt neconcludente; nu exist
dove:i pro sau contra.
D.Istoria aparitiei si declinului ipotezelor evolutioniste (vezi |Henry|
Morris etc.) - procesul lui Scopes, modele intelectuale, respectabilita-
tea. Multi ortodocsi suIer de un ,complex de inIerioritate"; ei vor s
Iie ,n pas cu vremea" si se tem s nu Iie etichetati ca
,Iundamenta-listi". Dezbaterea din Grecia e aIectat de acest lucru. Ar
trebui s Iim deasupra acestor lucruri.
I I I . Rs puns : 'uu ' 'u ' "' 'u' 'u
:
"' <

A.Nu ,Biblia" - are nevoie de interpretare.
744

B.Nu ,stiinta" - este lipsit de o mai nalt dimensiune metaIizic prin
natura sa.
C.Nu ,agnosticismul": stiinta si religia n compartimente ermetice; ele
trebuie s Iie puse laolalt.
D.Nu ,evolutionismul crestin": Ialsa combinatie a ,stiintei" cu ,reli-
gia". Ar nsemna ca crestinismul s piard teren n Iata
evolutionis-mului, permitndu-i s dicteze dogma (Teilhard de Chardin
etc). E.Rspunsul: conceptia patristic ortodox (adic tlcuirea
ortodox a Scripturii), cu constientizarea stiintei. Este exact ceea ce
cerea Kireevski. Stiinta trebuie s Iie iluminat si ridicat la cunoastere
de ctre credint si descoperirea dumnezeiasc. Dar nimeni, de-a lungul
ntregii controverse evolutioniste, nu i-a Iolosit pe SIintii Printi dect
cel mul n mod simbolic. Ce nvat SIintii Printi ? F.Cele ce urmeaz
nu sunt ,rspunsul complet"; ci mai curnd o ncercare de apropiere de
unele rspunsuri pentru crestinii ortodocsi, cutnd mai nti de toate s
identiIicm ntrebarea - unde se aIl sursele de conIormitate si de
conIlict ntre stiinta contemporan si SIintii Printi ?
G.De evitat: ,texte impenetrabile", aIirmatii ale SIintilor Printi scoase
din context, culegerea si selectarea.
:>:u:u' ! O
744
Aici Printele SeraIim vrea s spun c rspunsul nu e pur si simplu n Biblia ca atare,
ntruct Biblia poate Ii interpretat gresit. Rspunsul e Biblia cu tlcuirea SIintilor Printi
(vezi mai jos), (n. ed.) ,. : .ur*-- u; . u, .......... u
425
IV. Surse patristice (cuprinznd pe cele principale) si principiile lor de
tlcuire a Scripturii (,literal" dar si ,cu dumnezeiasc cuviint" - cI. SIntu
lui Ioan Gur de Aur).
V. Probleme de baz; `
: u . , A. nceputuri TJ i;;:;'iji~)
l.Stiinta s-a nselat psind pe acest teren: este ceva ce o depseste.
li. :. :. . nceputul vietii sau universului nu poate constitui dect subiectul
celor mai hazardate presupuneri dac nu este descoperit dumneze
ieste. Stiinta a cutat acest nceput Iiindc a dat de-o parte descope
rirea dumnezeiasc - greseal Iatal, ce st la nceput ul ntregii
controverse. Dac societatea nu are o descoperire sau un ,model"
- al nceputurilor pe care savantii s-l poat accepta, atunci oamenii
. , -t ; t de stiint ar trebui s Iie mai smeriti n speculatii si s nu ncerce a-l
suplini prin proiectii nentemeiate.
2.Prin nssi natura lor, nceputurile sunt metafi:ice, miraculoase.
Dac putem s le cunoastem ct de ct, aceasta se Iace numai prin
descoperire dumnezeiasc. Dac nu le putem cunoaste, atunci s nu
mergem pe ghicite.
j. 3.Toate ipotezele ,stiintiIice" despre nceputuri sunt doar o ieItin
imitatie de teologie - nu ,Dumnezeu", ci, n locul Lui, un ,tapioca ,,,
cosmic"; nu ,creatie", ci un ,big bang" - este ceva ridicol. Savantii nu-si dau
seama de ridicolul situatiei din pricin c nu au o constiint teologic.
Pentru savanti nceputurile sunt ,dincolo de limite" - ei le caut numai din
pricina crizei constiintei si a cunoasterii religioase din vremurile moderne,
care a Icut ca stiintele seculare , , s uzurpe rolul teologiei, iar
presupunerile omenesti rolul descoperirii dumnezeiesti.
4. De ndat ce se admite caracterul miraculos al nceputurilor, atunci
celelalte probleme din cadrul evolutiei primesc o nou lumin.
ConIlictul ntre ,evolutia treptat" si ,creatia n Sase Zile" e vzut ntr-o
nou lumin - oricare dintre ele ajunge la Iel de posibil (cI. Julian
Huxley: ,Pot concepe o creatie n sase zile - dar nu exist un Dumnezeu
care s o Iac !"). Atunci nu se mai pune ntrebarea dac una din ele este
dovedit de descoperirile stiintiIice prezente ]nici una din ele nu este -
stiinta nu poate Iace acest lucru !), ci: cum pot alctui cea mai bun
imagine, incorpornd adevratele descoperiri stiintiIice si adevrata
cunoasterea a descoperirii dumnezeiesti ? B. Cele Sase Zile
l.Falsele idei despre Ziua-epoc: ,1000 de ani l zi."
745
Eun nivel de
,reconciliere" prea jos; el nu elimin problema principal.
745
Printele SeraIim vorbeste aici despre Ialsa extrapolare a pasajului din 2 Petru 3, 8 la cele
Sase Zile ale Facerii descrise n Cartea Facerii. n alte nsemnri el scrie: ,Cuvintele
426
j , " ANEXA2 -, u ;u u ' u u ' u
2.Conceptia patristic: SIintii Printi nu au discutat cu adevrat
tr problema asa cum o vedem noi, Iiindc ideea evolutiei nu era pre-
zent. Pare a Ii de la sine inteles c zilele sunt Ioarte scurte - cI.
iv- Grigorie Teologul despre ,pmntul nou-zidit" pentru Adam, SIn-
u. tul EIrem Sirul etc.
3.Dar o problem cu adevrat Iundamental este cea a stricciunii
`-cc i lumii n cele Sase Zile - cI. SIntului Simeon Noul Teolog. Cea
Ir* ;o: mai consecvent tlcuire a SIintilor Printi spune c lumea nu a cu
lt noscut stricciunea pn la cderea lui Adam. Dac se accept
acest lucru, se elimin cea mai mare parte a schemei evolutioniste a
preistoriei. Faptul c unii (de ex. Kalomiros) justiIic minutios con
ceptia evolutionist recurgnd la ,cele dou creatii" ale SIntului
Grigorie al Nyssei si artnd ,deplinul acord" al Printilor cu ideea
.-, f.ici c lumea era striccioas nc de la nceput - este ceva vdit
-??:uu. exagerat.
ifl ;.! 4.Stiinta luminat de credint nu are nevoie s impun nici o inter
pretare celor Sase Zile care s contrazic presupunerile uniIormiste
ale stiintei - dar cel putin va interzice certitudinea prerilor n Iata
posibilittii unei lumi radical diIerite nainte de cderea lui Adam.
- Si acest lucru e legat de problema inceputurilor. Aceste Sase Zile
sunt parte a Creatiei (adic a trmului metaIizic, miraculos), si
,/tr,--. deci cu-att mai mult imposibil de cunoscut n amnunt,
rj; C. ,Statornicia speciilor" - ,Creatia Special."
i 1 .Tema aceasta a strnit prea multe controverse inutile. ,Genurile"
n raport cu ,speciile". Gndirea popular accept simpla ,variatie"
ca prob a mult mai importantei probleme a ,evolutiei". Lsm n
i ,}/
r
st seama oamenilor de stiint deIinirea limitelor schimbrii accesibile
rr observatiei lor. Prin conceptia sa grandioas, evolutia ca atare nu
,i poate Ii dovedit de ctre micile variatii accesibile observatiei stiin-
. j - ! tei de azi.
2.Dar descoperirea dumnezeiasc si mrturia patristic au cu sigu-
~.')-; rant ceva de spus asupra acestei chestiuni: SIntul Vasile (un ,vul-
iif. tur zmisleste ntotdeauna un vultur"), SIntul Ambrozie (catrul,
hibrid cal-mgar, este inIertil; acest Iapt e un semn pentru om:
,Omule, nu te amesteca"). Stiinta, desigur, nu neag stabilitatea si
.n Iixitatea Ielurilor (si sterilitatea hibrizilor) n experienta pre:ent,
dar credinta evolutionist cere ca ultimii strmosi ai Iiintelor vii s
-,; nu Iie mai multi, ci unul singur. Dar de ce ? - Fiindc teologia
(iarsi problema ,nceputurilor" !) s-a bgat peste stiint. Acest lu-
St'ntului Petru (O mie de ani |naintea Domnului este| ca o :i sunt un adevr general, ce nu se
poate aplica tuturor acceptiilor cuvntului ,zi" n Scriptur; cazul Facerii trebuie cercetat
individual." (n. ed.)
423
*~ cru este dincolo de vreo dovad. Iar stiinta se conIrunt cu Iaptul c
un numr imens de ,conexiuni" lipsesc ntre Ieluri, att n prezent,
ct si n cazul Iosilelor.
u:u ' 3.0 chestiune IilosoIic: de citat SIntul Grigorie al Nyssei asupra
,amestecului Iirilor" dac se accept rencarnarea; la Iel este si cu '
evolutia.
4.Savanti nu au dect s deIineasc limitele variatiei, si nu au dect
s Ioloseasc cuvntul si conceptul de ,evolutie" la explicarea
schimbrii - dar s abandoneze schemele metaIizice ce tind s
extrapoleze micile schimbri la un principiu atotcuprinztor. Dac
acesta din urm e adevrat, atunci s rezulte Iiresc din date, Ir a
u le impune o interpretare Iortat Iaptelor. - u- n"
D. ,Omul nti-zidit."
l.Aici se ridic o ntreag serie de ntrebri, si poate c aceasta e
zona unei serioase ciocniri ntre ipoteza evolutionist si cunoasterea
descoperit dumnezeieste. S separm deci cu grij diIeritele
probleme implicate.
* n~n 2.,Din trn."
:
.. u -
~uu.,
s
a)Au existat ncercri de expli care cu citat e di n SInt ul
t
Athanasie ],toti oamenii sunt din trn") - adic zidirea aceasta
nu are ,nimic special".
b)Dar Printii subliniaz tocmai modul special al zidirii omului (cI.
SIntul Vasile) - desigur, nu de ctre mna lui Dumnezeu , : rr n nteles
literal, dar separat de toate celelalte lucrri ale zidirii; M :::u?. este ceva
mai nalt.
3.Pretexte n Iavoarea evolutiei:
a)Ideea c Adam a aprut ultimul, si deci a ,descins" din restul
nn zidirii. De citat SIntul Grigorie Teologul despre motivul venirii
nu ''' sale la urm; SIntul Grigorie al Nyssei. Din Scriptur ori de la
Printi nu se poate deduce nimic n Iavoarea evolutiei omului - ci
trebuie s proiectezi aceast credint asupra textelor.
i nn b)Istorisirea din Facere spune c trupul a aprut primul, apoi
suIletul - cI. SIntul Ioan Gur de Aur (Adam a Iost nti o ,p
pus") si SIntul SeraIim (Adam a Iost mai nti o ,Iptur vie" -
unii si ntemeiaz argumentele evolutioniste n ntregime pe acest
Printe din veacul al nousprezecelea !). Dar trebuie s distingem
1 clar ntre adevr si Ielul cum e descris datorit limitrilor limbaju-
nn,. lui omenesc. SIintii Ioan Gur de Aur si SeraIim nu discut zidirea
cronologic a omului, ci firea compus a omului, asupra creia (nici
mcar) nu diIer, ci doar au perspective diIerite. Dar de citat SIntul
Ioan Damaschin si SIntul Grigorie al Nyssei despre creatia simultan
a omului.

'\i>!:. ' . u ' u . u u ' : H A N E X A 2 i ' :-,
,' T ii- c)Unii, dorind s pstreze att Scriptura, ct si evolutia, inse-
reaz mai curnd n mod arbitrar actul ,divin" al creatiei omului
,I u n istoria evolutionist a omului (cum spunea Teilhard de Chardin
i - c se poate Iace). Unii ar voi ca omul s Ii evoluat din animalele
u!u:.~*u!u: . inIerioare, dar cu o ,plasm"
746
separat; altii ar voi ca el s Ii Iost
un animal pn cnd Dumnezeu i-a insuIlat ,suIletul" sau ,harul".
Toate aceste argumente sunt artiIiciale: stiinta nu are nevoie de ele
. r * l spre a-1 explica pe om asa cum credea ea c este, iar dinspre latura
,i; teologiei este ceva arbitrar s alipesti un suIlet omenesc ntr-un
,';? proces altIel ,natural".
4.Poate s aib Adam strmosi ne-umani ? *" "
a)Evolutia spune c da - n asa msur nct, dac negi acest
punct, eIectiv pui capt evolutiei, care e nimicit dac nu e
universal.
b)De citat Printii despre omul intai-plsmuit Ir tat sau
mam. Printii credeau n mod clar c nu a avut nici un Iel de
strmosi.
;: 4 5.0 problem nrudit: vrsta omului, vechimea lui Adam.
,n a)Toti Printii accept cronologia Vechiului Testament,
-*uu-; cea. 7500 de ani. Un scriitor |Dr. Kalomiros| spune c acesta e
,rationalism evreiesc"; altii scot n evident discrepanta dintre
uuu-u;...j.oq textul grecesc si cel ebraic. De citat Fericitul Augustin n aceast
-u! Ii.. chestiune - Printii nu erau ,literali", ci ziceau ,mai mult sau
., t-G mai putin". Ultimii apologeti protestanti au devenit si ei mai
i . , : u, putin literalisti n aceast chestiune, dar evidentiaz diIerenta
u i i . - ~ - dintre un om de milioane de ani vechime si unul de vreo
6000-10000 de ani.
747

b)Genealogiile lui Hristos arat c Adam este ,Iiul lui Dumne-
zeu". Printii se preocup mult de mpcarea discrepantelor si arat c
este vorba de o genealogie real, nu o list de strmosi ,simbolici."
Deci omul are cteva mii de ani vechime, nu milioane. 6.Un Adam sau
mai multi ?
a),Poligenismul" - acceptat ndeobste n cercurile evolutioniste -
nu are nici un sens n cazul omului. Adam e o persoan. 7. Facerea
Evei.
a)Aceasta e o piatr de poticnire pentru evolutionisti. Dac este
luat ,literal", atunci ipoteza evolutionist nu se aplic omului;
dac el a ,evoluat", atunci era deja brbat si Iemeie, la Iel ca tot
restul naturii ,evoluate".
746
Scrisul Printelui SeraIim este neclar aici. (n. ed.)
747
Vezi, de ex., Henry Morris, The Genesis Flood, op. cit., Apendix 2. (n. ed.)
429
;":s
!
.,n~.' u' u b)De citat Printii - SIintii Ioan Gur de Aur, EIrem Sirul si
altii.
c)Din nou, este vorba de o problem a ,nceputurilor" pe care :!I/
stiinta ca atare nu este pregtit s o trateze. Dac savantii o pri-l vesc
ca Iiind ,absurd", aceasta se datoreaz n primul rnd unor temeiuri
nestiintiIice. S.Natura omului nti-plsmuit - Raiul.
- a)Un loc real ? sau simbolic ? Toti Printii socotesc Raiul a Ii o
.,'.';:' realitate. Dac Raiul nu e real, iar Adam nu a avut niciodat o stare
diIerit de cea czut - atunci chiar cerul devine ndoielnic, iar
starea preschimbat a omului este pus la ndoial. 9.Cderea
omului.
a)Din nou, s nu ne lsm scuIundati n amnunte. b)Este vorba
de un act istoric ? c)Urmrile - pcatul si moartea au trecut la noi.
VI. Concluzii.
A.De dat ,modelul" patristic ortodox al Iacerii lumii. B.Stiinta se teme de el
Iiindc, sub inIluenta unor considerente nu pur stiintiIice, ci mai curnd
modelate de mentalitatea filosofic modern, ea se teme de ceea ce e
metaIizic sau supranatural. Dar propriile speculatii asupra nceputurilor
sunt tot metaIizice si supranaturale. - C.Slbiciunea teoriei evolutiei ca
teorie atotcuprinztoare (n opozitie cu aplicatiile ei la zone reduse) tine de
Iaptul c reIuz s admit latura metaIizic a domeniilor crora ea le
apartine n mod Iiresc. Dac putem cunoaste nceputurile, aceasta are loc
doar prin descoperire dumnezeiasc. Dac nu, rmn doar presupuneri.
Aici descoperirea dumnezeiasc si credinta trebuie s vin n ajutorul
stiintei si s o ridice spre a vedea mai bine.
2. Sectiunea
patristic
' * > > u
I. Introducere
. A.Nu va Ii doar teologie patristic, ci i filosof ie patristic: prerile
Printilor asupra unor probleme ce nu sunt n mod direct dogmatice.
Dezagregarea cunoasterii provocat de o accentuare disproportionat a
, logicii si stiintei n Apusul modern a aIectat si pe multi gnditori ortodocsi.
Unul dintre eIecte a Iost plasarea ,teologiei", ,IilosoIiei" si ,stiintei" n
compartimente complet etanse. Aceasta are ca rezultat retragerea
teologiei din Iata stiintei, care Iurnizeaz cea mai mare parte a
,conceptiei despre lume" n prezent. Aceasta Iace posibil ca unii crestini
ortodocsi Ioarte directi si rvnitori s-si nchipuie c pot crede att n
istorisirea patristic despre Iacere, ct si n evolutie - ca si cum cele
430
."O".'-! u ANEXA 2 ' u u , , - .
dou ar Ii cu totul deosebite. Nu, ele se suprapun, existnd o zon de
conIlict, ce poate Ii rezolvat numai aplicnd filosofici patristic la n-
treaga conceptie despre lume a omului.
B. Desigur, trebuie Icut distinctia ntre domeniul faptelor (si preri
lor ce depind de Iapte) si domeniul IilosoIiei ca atare; de citat Pr. Mi-
hail Pomazanski despre SIntul Vasile si SIntul Ioan din Kronstadt.
Este evident c Printii se pot nsela n acele preri ce depind de Iapte
care sunt gresite; trebuie s i citim cu discernmnt si Ir notiuni
preconcepute. -w -.n i
;i
,
r
;
II. Problema ,Iirii" si ,smntei"
A.Nu este o problem stiintiIic, ci una IilosoIic. Chiar ideea de
,specie" este arbitrar, cum admit oamenii de stiint. FilosoIia, pe de
alt parte, nu cere s cunoastem toate amnuntele deosebirilor, asem-
nrilor si categoriilor de creaturi, dar are o prere bine conturat
despre ideea de ,Iiri" ale lucrurilor.
B.Conceptia evolutionist constituie o IilosoIie n sine: natura n prin-
cipiu este Iluid, un Iel de creaturi devenind alt Iel, toate creaturile
provenind dintr-unul sau din cteva tipuri primitive. Este o IilosoIie
mult prea cuprinztoare pentru care, binenteles, nu exist nici un Iel de
dovezi - chiar dac ,evolutia" la scar mic ar putea Ii pn la urm
,dovedit" (desi pn acum nu a Iost). ntruct aceast vast conceptie a
evolutiei nu este stiintiIic, ci IilosoIic, trebuie s o criticm pe temeiul
IilosoIiei patristice.
C.SIntului Grigorie al Nyssei, n Despre inviere, nvat c Iirea nu se
amestec, iar lucrurile sunt distincte, Iiecare cu propria Iire. Cartea
Facerii spune fiecare dup fel. Tot asa si SIntul Vasile si SIntul
Ambrozie... Conceptia patristic spune limpede c Iirile sunt distincte si
nu se contopesc, si c asa le-a Icut Dumnezeu. ,Ciudteniile" sunt n
mod clar exceptii. FilosoIia evolutionist despre ,o unic Iire" ce
strbate ntreaga zidire este nentemeiat stiintiIic si ne-patristic din
punct de vedere IilosoIic, Iiind opusul ereziei pre-existentei si a
trans-migrrii suIletelor, despre care se va vorbi mai mult n continuare.
Numai o dovad stiintiIic :drobitoare ne-ar putea Iorta s ne schimbm
aceast IilosoIie patristic; iar o asemenea dovad nu exist.
III. Zidirea n cele Sase Zile
A.Dac IilosoIia patristic despre ,Iire" este diIerit de cea a evolutiei, si
ideea patristic de :idire a firii trebuie s Iie diIerit. Aici trebuie s
gndim cu precizie asupra mai multor puncte.
B.Kalomiros: de citat SIntul Grigorie al Nyssei si ideea popular c
Facerea descrie zidirea exact ca stiinta modern. Dar e ceva Ioaite vag.
C.Zile de douzeci si patru de ore: este oare vorba de un cusur al
Printilor, un ,Iundamentalism" nainte de vreme, o robire Iat de
stiinta premodern ?
431
D. Nu: are un nteles adnc ` * u~; ' }~?
J ;
, ,. ii ' ; . Si , l . E pus
n evident atotputernicia lui Dumnezeu si lucrarea Sa rapid, Iiindc ideea
ce ne-o Iacem despre natur depinde cu adevrat - . de ideea noastr
despre Dumnezeu. Vom vedea mai trziu c ,Dumnezeul evolutionistilor" nu
este nicidecum Dumnezeul crestinilor. 2.Cele Sase Zile sunt calea de mijloc
ntre extreme si deIinesc natura timpului.
3.Natura procesului creator (si a lumii nti-zidite) e nteleas de Printi
cu totul diferit Iat de evolutionisti. Evolutionismul doar proiectea:
legile naturale prezente asupra nceputurilor, Ir a u*' vedea c
Facerea, nceputul tuturor lucrurilor, este ceva cu totul distinct de starea
prezent a lucrurilor, iar cunoasterea ei nu este accesibil stiintei, ci doar
descoperirii dumnezeiesti. Ajungem astIel la punctul-cheie :
IV. Interpretarea patristic a Facerii '
A.Moisi; cunoasterea dumnezeiasc; realismul Printilor. '
s
B.Natura cunoasterii noastre despre lumea nti-zidit.
J

V. Lumea nti-zidit; cderea. ` '
VI. Adam si Iirea omului.
:. A
u u . / " : ' , %

/
t"
~
h/ .';:.
u ' ! - u < u u' *' ' ""t i Ok
.u ., .v , : ANEXA3
t J ' u
Ultima cuvantare a Printelui Serafim ,
, despre creatie i evolutie
74

Problema modului de abordare a Cart// Facerii se leag de perspectiva
noastr modern asupra vietii. Noi toti am suIerit o splare de creier. Oricine
se uit la televizor sau merge la scoal aude idei puse n circulatie n numel e
stiintei, unele dintre ele Iiind stiintiIice, iar altele nestiintiIice - ele sunt spe-
culatii. Unele dintre acestea tin de IilosoIie, iar unele dintre ele ajung chiar
Ioarte aproape de un Iel de religie.
Lucrul est e deosebit de puternic n Uniunea Sovietic, unde se nvat c
omul se trage din maimute. Statul sovietic impune aceast idee ca pe un Iel de
dogm. Ca atare, cnd oamenii devin crestini, ei se leapd de ideea ce le-a
Iost impus cu Iorta. Aici, n Occident, pe de alt parte, nu este chiar att de
usor s o vezi ca pe o dogm, Iiindc aici suntem liberi; se presupune c stiinta
e liber si are propriile teorii si propriile motivatii pentru aceste teorii. AstIel
c adeseori socotim c ceva este un adevr stiintiIic, cnd de Iapt nu est e
nicidecum asa, ci mai curnd un lucru ce rmne deschis speculatiei si
discutiei. Din neIericire, chiar subiectul evolutionismului e Ioarte ncrcat de
reactii emotionale, ceea ce Iace ca o multime de oameni s nu doreasc s l
discute. Mai curnd primesc orice pluteste n aer, orice se pred la lectiile de
stiint, Ir a se gndi prea mult.
Un alt motiv pentru care oamenii nu doresc s se gndeasc la acest su-
biect este complexitatea sa. Te poti trezi implicat n tot Ielul de probleme
complicate ce sunt cu totul irelevante. De pild, spui cuiva: ,Eu nu cred c
omul se trage din maimut"; iar el spune: ,Dar stiinta nu nvat c omul se
trage din maimut".
,Ei bine, eu nu cred c se trage din maimut."
,Dar stiinta nu nvat c se trage din maimut. Stiinta nvat c provine
dintr-o creatur inIerioar care nu e maimut, ci altceva."
748
Cuvntarea urmtoare, luat n ntregime din transcrierea unei casete, a Iost tinut ca in-
troducere la a doua sesiune a cursului despre Facere tinut de Printele SeraIim n august
1982. Unii dintre studentii si erau noi, neurmnd prima sesiune din august 1981. De-aceea,
nainte de a Iace un comentariu patristic la capitolele 4-11 din Cartea Facerii (de la Cain si
Abel pn la Turnul Babilonului), Printele SeraIim a recapitulat ceea ce spusese n prima
sesiune despre stiint si despre Ielul cum se raporteaz la Scriptur si la SIintii Printi. La
cteva sptmni dup ce a tinut aceast cuvntare, a Iost dus la spital si, la 2 septembrie, a
trecut la odihna n Domnul, (n. ed.)
433
De Iapt, n prezent unii evolutionisti spun c unele maimute se trag din
oameni, iar nu invers.
749
Exist tot Ielul de dovezi pe care le poti nsuma oricrei
prti la care vrei s aderi. Ins, lsnd de-o parte toate amnuntele, exist
cteva ntrebri Iundamentale ce trebuie puse. ,Provine oare omul direct din
mna lui Dumnezeu, sau provine din vreo Iptur inIerioar ?" - iat o
ntrebare Ioarte important ce trebuie pus n discutie. Exist dou ci de
abordare a discutiei: una dinspre latura Facerii (si trebuie s stim cum s n-
telegem ce anume spune Cartea Facerii), alta dinspre latura stiintei.
Se ntmpl c stiinta nu e nicidecum asa de sigur n aceast problem
cum pretind unii oameni. Sovieticii spun c totul este perIect sigur si dogmatic
n aceast privint, si nu ai dect s accepti ceea ce ti spun oamenii de stiint,
si acesta e adevrul. n Occident, din Iericire, subiectul a Iost mult supus
criticii si discutiei.
La aparitia teoriei lui Darwin, n a doua jumtate a veacului al nouspre-
zecelea, au existat numeroase discutii, cele mai multe la un nivel nu Ioarte
nalt. De exemplu, oamenii din Biserica Anglican au Iost suprati Ioarte
tare de nssi ideea c omul provine dintr-o creatur inIerioar, dar nu aveau
nici o pregtire cu adevrat stiintiIic ca s pun n discutie problema; ca
atare, s-au raporta la ea n mod ,Iundamental". De Iapt pn azi exist
Iun-damentalisti ce sunt gata de lupt numai ce pomenesti subiectul. Ei spun
c tot ce e scris n Cartea Facerii este absolut literal, cznd n extrema cealal-
t si Icnd diIicil discutarea rational a subiectului.
Ca ntreg, discutia stiintiIic nu era nc la un nivel prea nalt cnd, n
1925, a avut loc Iaimosul ,Proces al Maimutelor" intentat lui Scopes, despre
care ati auzit cu totii. n Tennessee exista o lege
750
mpotriva predrii evolutiei,
iar un proIesor s-a oIerit voluntar s Iie aprtor nominal ntr-un proces-test.
Statul a cstigat de Iapt procesul; dar Iaimosul avocat Clarence Darrow a
Icut atta caz de ridicolul de a sustine vechile idei biblice - care nu sunt
,stiintiIice" etc. - nct de atunci toti au ajuns s se team s mai Iie mpotriva
evolutiei. AstIel, cei ce erau mpotriva ei au rmas tcuti, neavnd nici un
argument anume. (De Iapt existau cteva crti Ioarte bune n acea perioad, dar
se aIlau n aIara curentului principal.)
751
Chiar persoane Ioarte Iunda-
749
Iat ce scriu John Gribbin si Jeremy CherIas, n articolul lor ,Descent oI Man - or Ascent
oI Ape?": ,Traducnd sugestiile noastre n acest tip de limbaj, noi credem c cimpanzeul
descinde din om, c strmosul comun al celor doi era mai curnd de tipul omului dect de
tipul maimutei" ]New Scientist, voi. 91, 3 septembrie 1981, p. 592). (n. ed.)
750
De Iapt, era mai curnd o msur simbolic. Guvernatorul a semnat actul doar cu nte
legerea explicit c nu va Ii impus cu Iorta. (n. ed.)
751
De exemplu crtile biologului englez Douglas Dewar, Difficulties ofthe Evolution Theory
(Londra, 1931) si More Difficulti es ofthe Evol ution Theory (1938). n 1959, zoologul
german Bernhard Rensch a Iurnizat o lung list de savanti cu mare autoritate ce nu acceptau
pretentiile neodarwiniste (vezi cartea sa Evoluti on above the Speci es Level, Columbia
University Press, 1959, p. 57). (n. ed.) - n -.. . n.-. ,.s ;. . ,: n.x.t . iu -r
434
ANEXA 3 " V-.' />":uu' )
mentaliste cedau adeseori n anumite puncte privitoare la teoria evolutiei sau
cel putin nu doreau s discute evolutia Iiindc era prea diIicil. Sunt implicate
attea probleme complicate, nct este un subiect Ioarte greu de discutat
rational dac nu esti pregtit.
Totusi, cam n ultimii douzeci de ani au aprut multi oameni care au cer-
cetat ntreaga problem ceva mai obiectiv, criticnd si punnd n discutie Iie
unele lucruri mai mici, Iie chiar ntreaga teorie. A Iost un lucru Ioarte bun.
Stiinta ar trebui s-1 ntmpine cu bucurie. Din pcate, el nu a Iost prea bine
primit n cercurile stiintiIice.
I-am cunoscut pe acesti oameni. Exist un grup n San Diego ce se cheam
Institutul de cercetri creationiste; ei scot un buletin lunar intitulat Acts and
Facts, care pune n discutie tot ce se petrece n domeniul lor de cercetare. De
obicei au si o completare ce trateaz cte o problem stiintiIic aparte. De
pild, una are ca tem legea entropiei si creationismul, alta trateaz psihologia
experimental si asa mai departe; adeseori sunt chiar discutii Ioarte
specializate. Ei discut despre vrsta pmntului, vrsta sistemului solar si
toate problemele pe care trebuie s le stiti dac ptrundeti n latura stiintiIic a
subiectului.
Oamenii acestia sunt Ioarte competenti. Institutul lor e o scoal religioas
protestant, dar ei lucreaz doar pe temeiul criticii stiintiIice. Au scos o mul-
time de manuale, inclusiv unul Ioarte bun, Creationism tiintific, n care dis-
cut toate problemele evolutiei si creatiei, Ir a mentiona ceva religios,
Iiindc dac ar mentiona ceva religios, atunci desigur manualele lor nu ar
putea Ii Iolosite n licee sau Iacultti. Mai ales n ultimii ani ei au produs
chiar un Iel de curent n urma lor. Ei au tinut o serie de dezbateri n mari
universitti din ntreaga tar, care au strnit un mare interes - studentii venind
cu miile.
752
Reactia studentilor depinde de locul unde se tine dezbaterea. Dac ea
are loc ntr-o universitate din CaliIornia, studentii vor Ii mai mult mpotriva
ideilor creationiste. In Sud, studentii sunt mai Iavorabili acestora, ntr-un loc
chiar evolutionistii ce participau la discutie au spus c s-au simtit ca si cum ar
Ii Iost leii din groapa lui Daniel: totul era dat peste cap.
Discutiile dintre savantii creationisti sunt Ioarte interesante. Pe de alt
parte, recent unii dintre evolutionisti au ncetat s mai participe la dezba-
terile creatie/evolutie Iiindc n general ei nu sunt pregtiti. Ctiva dintre ei
752
vSavantii de la Institutul de cercetri creationiste au participat la peste trei sute de dezbateri
organizate pe tema creatie/evolutie, tinute de obicei n campusuri universitare, discutnd n
contradictoriu cu savanti evolutionisti din Iacultti. Cel mai activ participant la discutii a Iost
Dr. Duane Gish, care a primit titlul de doctor n biochimie de la U.C. Berkeley si a ocupat
posturi importante la Berkeley, Cornel| University Medical College si The Upjohn
Compa-ny, nainte de a se altura Institutului de cercetri creationiste n 1971. Acum n vrst
de saptezeci si opt de ani, Dr. Gish continu s se conIrunte cu proIesori evolutionisti n
campusurile universitare, Iiind de Iat un mare numr de studenti. Nu a Iost niciodat nIrnt
ntr-o discutie, (n. ed.)
435
au recunoscut recent c, ntruct creationistii sunt att de bine pusi la punct
n privinta detaliilor si att de pertinenti n dezbateri, i Iac de rusine pe evo-
lutionisti.
753
Este timpul, spun ei, ca evolutionistii s se ntoarc ndrt si s
nceap s descopere care le sunt argumentele, Iiindc de-a lungul tuturor
acestor ani au socotit c este de la sine nteles ca toti s gndeasc la Iel ca
ei. Nu erau pregtiti pentru criticile din partea creationismului, ce pune n
discutie unele chestiuni speciale ce sunt Ioarte ndoielnice dup interpretarea
evolutionist. ':'. ~ :; - - ~ uu..;
Societatea pentru cercetri creationiste din Michigan are mai bine de sase
sute de savanti cu drept de vot, care au semnat cu totii o declaratie c sunt n
Iavoarea interpretrii creationiste a originilor.
754
Prin urmare, dac cineva v
spune c evolutia e singura interpretare stiintiIic, trebuie s stiti c exist
cel putin sase sute de savanti care spun nu. Exist nc cteva mii care, desi nu
ar aIirma acest lucru, totusi sunt simpatizanti ai acestui subiect si sunt dispusi
s l discute. De Iapt unul din prietenii nostri care e om de stiint ne-a spus
c din ce n ce mai multi oameni din lumea stiintiIic, desi ader nc la
,modelul" evolutiei, nici mcar nu mai sustin c este adevrat; pentru ei este un
model ce i ajut s explice cum au aprut lucrurile, cum se dezvolt n
prezent etc.
Creationistii sunt cu totul obiectivi n aceast privint. Ei oIer o prezentare
vizual a celor dou modele, prin care poti vedea ce anume trebuie s se
ntmple dup modelul creationist si ce anume trebuie s se ntmple dup
modelul evolutionist.
Creationistii spun c situatia de acum e similar cu cea din vremea lui
Copernic. nainte de Copernic exista modelul geocentric: soarele, planetele
si stele se nvrtesc n jurul pmntului. Spre a explica cum se misc planetele
conIorm acestei interpretri era nevoie s se alctuiasc asa-numitele cicluri
si epicicluri.
De pild, au observat c Marte prea s mearg o vreme mai repede dect
stelele, iar apoi dintr-o dat pornea napoi. Trebuiau s-si nchipuie ce Iel de
miscare ar Ii trebuit s aib, ca s-1 Iac s se deplaseze astIel. Dac s-ar Ii
753
n 1996, Dr. Eugenie Scott, director executiv la Centrul national pentru nvtmnt (orga
nizatie privat dedicat prot ejrii predrii evolutiei Iat de provocarea creationistilor), i-a
avertizat pe tovarsii ei evolutionisti: ,Evitati de:baterile. Dac asociatia crestin din cam
pusul dumneavoastr v cere s aprati evolutia, v rog s reIuzati... probabil c veti Ii n
Irnti" (Eugenie C. Scott, ,Monkey Business", The Sciences, ian.-Ieb., 1996, p. 21). (n. ed.)
754
Fiecare dintre membrii cu drept de vot are una sau mai multe diplome post-universitare n
stiint. Declaratia semnat de ei aIirm c ,toate tipurile de baz de lucruri nsuIlet ite,
inclusiv omul, au Iost Icute de Dumnezeu n Sptmna Facerii descris n Cartea Facerii",
si c ,marele Potop descris n Facere... a Iost un eveniment istoric universal ca ntindere si
eIect". Desi membrii cu drept de vot ai Societtii trebuie s aib diplome post-universitare,
cei Ir astIel de diplome pot Ii membri sustintori sau studenti. Societatea public o revist,
Creation Research Society Quarterly, n prezent are sediul n Missouri, avnd o statiune
experimental n nordul Arizonei centrale, (n. ed.)
436
`<u . uuu u u : u : u : u . ANEXA 3 :v y-i
nvrtit pur si simplu n jurul pmntului, atunci Iaptul de a porni dintr-o
dat napoi era ceva Ioarte ciudat. De-aceea trebuiau Icute tot Ielul de co-
rectii n cer spre a argumenta Iaptul c nu avea o miscare regulat. Pn la
urm aceste miscri si corectii au ajuns att de complicate, nct Copernic a
spus c era mult mai usor s se explice totul ca si cum pmntul si planetele
s-ar Ii deplasat n jurul soarelui. Stelele din exterior sunt relativ Iixe; ele sunt
mult mai departe dect planetele. ConIorm acestui concept, ai nevoie de
mult mai putine epicicluri si mult mai putine corectii n calcule.
755

Savantii creationisti spun c exact acelasi lucru se ntmpl cu teoria evo-
lutiei. Ori de cte ori apare cte ceva ce contrazice teoria evolutiei,
evolutio-nistii introduc un alt ciclu sau epiciclu. Ei explic c de Iapt nu poate
Ii asa, Iiindc e contrazis teoria, de-aceea trebuie s Iac o corectie pentru
aceast exceptie anume. Dar, spun creationistii, de ce s nu se schimbe
teoria, Icnd-o mai simpl ?
Din pcate, exist o multime de prejudecti n acest domeniu, Iiindc oa-
menii spun c, dac vorbesti despre creatie, vorbesti despre religie. De Iapt
orice teorie stiintiIic trebuie s aib ceva ce este acceptat pe temeiul credintei.
Evolutionistii si asum prerile pe baza credintei. Cei cu adevrat rigurosi
sustin c a Iost un moment cnd nu exista nimic sau c a existat un punct cu
o energie nspimnttoare ce a explodat subit si a produs universul. Este
nevoie de mult credint ca s crezi asa ceva. Dac crezi n Dumnezeu, ai o
abordare diIerit. Desigur, dac crezi n Dumnezeu, ntruct El este inIinit,
poate Iace orice doreste. AstIel poti Ii liber s vezi ce anume se potriveste cu
Iaptele stiintiIice si ce se potriveste cu textul Facerii.
Una dintre greselile obisnuite n abordarea Crtii Facerii este aceea de a
spune c este ceva religios, poate chiar un mit, pe cnd stiinta trateaz aspectele
reale. Este o conceptie Ioarte simplist, Iiindc Facerea vorbeste despre
adevr, si astIel ar exista o suprapunere ntre ceea ce discut stiinta - Iiindc
stiinta ncearc s ajung la adevr - si ceea ce discut Facerea. Trebuie s
Iim constienti de Iaptul c nu le putem pune n dou categorii diIerite. Cnd
unii ncearc s le separe n acest mod (lucru pe care-1 Iac Ioarte des ca rs-
puns la problem), ei nu trateaz Facerea ca pe un text serios. Ei spun c
Facerea nu trebuie interpretat ca un text ce vorbeste ntr-adevr despre
originile naturii, ci doar ca un Iel de speculatie ori transmitere a vechilor
mituri, a povestirilor babiloniene despre creatie sau ceva de acest Iel.
Deci se pune ntrebarea: Cum s abordm ntregul text al Facerii ? Cred c
avem un singur rspuns. Trebuie s pricepem cum a Iost nteles textul de ctre
Biseric n ultimii dou mii de ani, Iiindc e un text ce vine de la Dumnezeu -
un text revelat - iar Biserica ce a pstrat descoperirea lui Dumnezeu
755
Modelul heliocentric propus de Copernic Iusese descoperit de astronomul grec Aristarh din
Alexandria n sec. III .H., dai' n acea vreme teoria a Iost respins si ignorat de nvtati, (n. ed.)
437
trebuie s aib si modul de a-1 ntelege. Deci nu v puteti ncrede n cineva
care doar deschide textul, n traducerea englezeasc pe care o are, si d ceea ce
i se pare lui c este o interpretare Ioarte ntemeiat. Mai mult, nu v puteti
ncrede nici n propria interpretare, Iiindc veti pune n ea ideile voastre
moderne. l veti Iace s Iie evolutionist sau anti-evolutionist, conIorm
prejudectilor voastre. Aceasta nu ne arat ce anume spune textul Facerii.
Spre a ntelege ce anume spune el, trebuie s ntelegem cum l ntelege
Biserica. Cu alte cuvinte, care este citirea sa patristic, cum nteleg Printii
textul ? Iat ce trateaz cursul de Iat.
Am discutat n cursul de anul trecut primele trei capitole ale Facerii, care
sunt, desigur, cele mai ,nclcite", cernd mult mai multe tlcuiri. Aceste ca-
pitole discut toate cele Sase Zile ale Facerii, Iacerea omului, cderea omului,
starea Raiului si izgonirea omului din Rai.
Anul trecut am vzut c tlcuirea SIintilor Printi nu este exact ceea ce
i-ar multumi pe protestanti, cci n unele privinte nu e destul de ,Iundamen-
tal"; iar oamenii ce doresc s combine Facerea cu teoria modern a evolutiei
ar Ii si ei nemultumiti, Iiind prea ,Iundamental" pentru ei. De Iapt, dac doriti
s descrieti ntr-un singur cuvnt Ielul cum Printii tlcuiesc Facerea, cred c
ati putea spune c ei o tlcuiesc Ioarte realist. Adic, nti de toate (si acesta
e un lucru Iundamental), ei accept c textul este insuflat dumne:eiete.
SIntul Ioan Gur de Aur spune chiar c este o carte proroceasc. Unele
crti prorocesc viitorul, dar Cartea Facerii este o prorocie despre trecut.
Este un lucru necesar Iiindc, atunci cnd s-a Icut lumea, nu exista nici un
martor. Nu e cu putint ca cineva s dea o relatare la prima mn despre ceea
ce s-a petrecut la nceputul lumii, Iiindc nu era nimeni acolo. Prin urmare,
dac Cel ce a Icut lumea nu ne spune El nsusi, nu vom sti niciodat. Deci tot
ce avem sunt simple presupuneri.
Dup SIintii Printi ns, noi avem o astIel de cunoastere, Iiindc Dumnezeu a
descoperit-o prorocului Moisi. Moisi era ntr-o stare de iesire din sine cnd a
primit acest text despre nceputurile lumii; deci ar trebui s citim Facerea mai
curnd asa cum am citi cartea Apocalipsei, ultima carte din Biblie, ce cuprinde
prorocii ce nc nu s-au mplinit, Iiind deci destul de greu de priceput.
Deci Facerea trebuie nteleas ca o prorocie, n acord cu SIintii Printi, n
acord cu restul SIintei Scripturi si n acord cu trirea noastr din Biseric.
Binenteles c o mare parte a ei ne depseste; deci sunt prti din text despre
care nu putem spune prea multe.
AstIel c abordm textul ca Iiind dumnezeieste descoperit, dndu-ne seama
c ntelegerea sa temeinic nu se dobndeste nici prin bunul simt, nici prin
stiint (desi trebuie desigur s ne Iolosim si de bunul simt, ca si de stiint
acolo unde ea se aplic unui text dat), ci prin SIintii Printi.
Aceasta ridic o nou problem. Oamenii cu cunostinte stiintiIice vor
zice c Printii Iac greseli n stiint. De pild, SIntul Vasile cel Mare, n
438
1iC.i-'^tTi.'-. T.
. r ANEXA 3 '.."l ?,: .u): uu - ' 1 l < - . '

scrierile sale despre cele Sase Zile ale Facerii, aIirm c exist unele Iiinte,
precum anumite broaste, ce apar spontan din trn. Asa spunea stiinta vremii
sale. Stiind c lucrul nu e adevrat, oamenii din vremurile moderne spun c el a
Icut o greseal, ntruct stiinta din vremea sa, prin mijlocirea creia
interpreta aspectul stiintiIic, era gresit. Si este adevrat c, n aceast pri-
vint, cnd exist Iapte stiintiIice, putem s ndreptm scrierile SIintilor P-
rinti, ns unii cred c aceasta nseamn c putem ndrepta si textul Facerii.
Dar dac cercetati textul Facerii, veti vedea c ori de cte ori Printii Iac
interpretri gresite din pricina cunostintelor luate din stiinta zilelor lor,
aceasta nu se datoreaz Iaptului c textul Facerii ar spune asa ceva. Se da-
toreaz Iaptului c acela este modul cel mai logic de a-1 citi pe temeiul
cunoasterii stiintiIice. Astzi am avea o modalitate usor diIerit de a-1 citi, si
s-ar putea s Iim ceva mai exacti. Textul rmne acelasi.
De Iapt nu exist nici mcar o singur aIirmatie n textul Facerii care s te
trimit la ideea c soarele se roteste n jurul pmntului sau pmntul n jurul
soarelui, sau orice altceva de acest tip. Toate sunt legate de interpretri trzii,
dependente de cunostintele stiintiIice. Deci textul Facerii nu e supus unei
astIel de critici din partea stiintei. Putem corecta interpretrile Printilor dac
au de-a Iace cu probleme stiintiIice speciIice, precum provenienta broastelor
sau altele de acest Iel.
n treact Iie spus, nu trebuie s ne temem de stiint cnd interpretm
Cartea Facerii, Iiindc toate scrierile SIintilor Printi despre cele Sase Zile ale
Facerii sunt pline de Iapte stiintiIice, ntemeiate pe stiinta vremii lor. De pild,
cnd SIntul Vasile discut Iacerea psrilor, pestilor sau animalelor de uscat,
trateaz despre Ielurile lor si le explic obiceiurile. Apoi ne spune cum putem
lua pild de viat moral de la ele, Iiind asemeni psrii ce este credincioas
perechii sale. Sunt lucruri Ioarte Irumoase si interesante, dar textul Facerii nu
st sau cade n Iunctie de ele. Este doar un material explicativ. De Iapt si
astzi ar putea cineva s se Iamiliarizeze cu Iaptele stiintiIice despre creatie pe
care le avem, Iolosindu-le ca material explicativ, si ar putea scrie o carte
uimitoare chiar pe tema celor Sase Zile ale Facerii. Din pcate oamenii au
tendinta de a gndi mult prea ngust n prezent; oamenii de stiint nu ar
accepta s-si lrgeasc orizontul n suIicient msur ca s cuprind toate
aspectele Facerii. De obicei cei care citesc Facerea nu sunt suIicient de
pregtiti pentru latura stiintiIic. Totusi putem tine minte aceast posibilitate;
subiectul este un teren de discutii Ioarte rodnic.
De asemenea, nu trebuie s ne temem de stiint, Iiindc stiinta nu poate
contrazice adevrul descoperit dumnezeieste. Dac este adevr, e adevrat.
Exist unul descoperit de Dumnezeu si unul ce se descoper n natur. Cel
descoperit de Dumnezeu este absolut, spunem noi, Iiindc vine direct de la
Dumnezeu. Dar interpretarea lui tine de ntelepciunea noastr, pe care o do-
bndim treptat n Biseric si de la SIintii Printi. Cnd am nteles acest lu-
439
cru, putem Iace chiar propriile speculatii, atta vreme ct nu spunem c acele
speculatii sunt la acelasi nivel cu textul nsusi. Stiinta este cu mult mai
speculativ, mai ales cnd ajunge la lucruri Ioarte vechi, cum este Iacerea
lumii, ntruct nimeni nu a Iost acolo spre a o vedea.
Trebuie s mai pomenesc un lucru important despre cele Sase Zile ale Fa-
cerii pe care l-am discutat anul trecut: aceste Sase Zile sunt cu totul diIerite
de ceea ce se ntmpl acum. SIintii Printi arat Ioarte clar c nu poti Iace
deductii pe temeiul celor ce se ntmpl acum si s obtii ntelegerea primelor
Sase Zile ale Facerii, Iiindc ceea ce a avut loc atunci era Iacerea lumii din
nimic. Acest lucru nu se mai ntmpl astzi. n prezent avem lucrarea zidi-
toare continu a lui Dumnezeu. SIntul Ioan Gur de Aur discut tocmai
acest subiect n tlcuirea sa la Facere. Asa cum arat el, n Facere se spune
c Dumnezeu s-a odihnit de lucrurile Sale (Fac. 2, 2), adic a ncetat s mai
creeze, dar Domnul nostru n Evanghelia de la Ioan spune c Tatl continu
s lucreze (cI. Ioan 5, 17), si deci trebuie s creeze nc. Deci sunt dou lu-
cruri diIerite. Ceea ce era ntru nceput a Iost zidirea lui Dumnezeu de la
care S-a oprit. Ea nu mai are loc. Ceea ce se ntmpl dup aceea este con-
tinua Sa Pronie asupra lumii, care de Iapt e o creatie continu, cci, Ir Cu-
vntul viu al lui Dumnezeu, cum ar putea o smnt s devin o persoan in-
dividual, o plant sau un animal ? Toate acestea sunt minunate Ioarte si lu-
crri ziditoare, dar diIer de zidirea dintru nceput, din primele Sase Zile.
Dac nu vezi acest lucru, ajungi s Iaci o multime de greseli.
Vom vedea atunci cnd vom comenta urmtoarele capitole ale Facerii
-patru pn la unsprezece - c exist chiar o deosebire Iundamental ntre
Ielul cum erau oamenii nainte de Potop si Ielul cum erau dup Potop. Anu-
mite lucruri s-au schimbat dup Potop. Dar numai n cele Sase Zile a luat
Iiint tot ceea ce cunoastem azi, iar restul nu este dect o continuare a acelor
lucruri care erau deja zidite, potrivit legilor Icute de Dumnezeu si date de
El Iirii.

s uu: >{ , , : - : u, '.
:. u. 'Ai
u' u * ANEXA4 - u Credinta in
datarea radiometric
de Curt Sewell .. .
,Cum pot creationistii s se astepte ca oamenii s accepte ideea pmntului
tnr, cnd, prin datarea radiometric, stiinta a dovedit c pmntul are
miliarde de ani vechime ?"
Articolul de Iat pune aceast ntrebare, ce reprezint gndirea unui mare
numr de oameni de azi. Cu sigurant c majoritatea oamenilor de stiint ac-
cept datarea radiometric. Totusi nu exist cu adevrat un motiv stiintiIic
care s dovedeasc c datarea radiometric este corect, ci o multime de do-
vezi ce arat c ea nu Iunctioneaz. Vom discuta cteva dintre ele. Vom des-
coperi c piatra de temelie a analizei radiometrice este credinta n materialism
si respingerea oricrei actiuni supranaturale, chiar nainte de a se Iace vreo
msurtoare. Multi oameni, ntre care chiar specialistii n domeniu, uit
presupozitiile pe care se ntemeiaz datarea radiometric.
. Datarea radioactiv
n principiu exist dou tipuri de metode de datare radioactiv. Un tip
este sistemul Carbon 14, Iolosit la datarea Iragmentelor de organisme care au
trit. Nu a Iost Iolosit niciodat pe esantioane neorganice, si aproape c nici
nu intr n discutie dac se consider c esantionul ar putea Ii mult mai vechi de
50000 de ani. Ea Iurnizeaz unele dovezi Ioarte bune, Iolosite adesea de
creationisti. Dar n acest articol nu vom discuta despre metoda C-14.
A doua mare categorie se mai numeste ,datarea cu metale grele" si include
sistemele uraniu-toriu-plumb, rubidiu-strontiu si potasiu-argon. Aceste
metode se Iolosesc n mod obisnuit pentru esantioane anorganice, cum sunt
rocile, dnd adeseori vrste extrem de mari - milioane sau miliarde de ani.
Evolutionistii descriu adesea aceste metode ca dovedind marea vechime a
pmntului si a straturilor sale. Creationistii le critic adesea, Iiindc dau re-
zultate cu totul Ialse.
Toate metodele de datare mentionate pornesc de la un anume izotop ra-
dioactiv precum U-238, U-235, Tor-232, K-40 sau Rb-87. Ei se numesc izotopi
,mam". Sunt elemente radioactive n mod natural, adic emit spontan
particule alIa sau beta si, ca urmare, se transIorm n alte elemente, numite
izotopi ,Iiice".
441
, 2. Erori experimentale .
Metodele ce dau vrste mari produc aproape tot attea rspunsuri ,gresite"
ct si ,corecte". Rspunsul ,corect" e ales pe baza coloanei stratigraIice, adic
dup Ielul Iosilelor ngropate n apropiere. Desigur, datarea Iosilelor depinde
de presupunerea evolutiei. Si, binenteles, publicul nu aude de obicei nimic
despre rspunsurile gresite.
AIirmatia aceasta - c datele radiometrice sunt ,corectate" prin reIerirea la
Iosilele-index determinate pe baza evolutiei - este viu contestat, dar exa-
minarea literaturii tehnice arat c ea este adevrat, n ciuda celor spuse de
manualele elementare. S vedem cteva exemple.
3. Discrepante dovedite
Publicul larg crede c rezultatele radiometrice sunt solide si deci se poate
dovedi c sunt de ncredere. Dar literatura de specialitate arat altceva. John
Woodmorappe a Icut o cercetare extins a literaturii, examinnd 445 de ar-
ticole tehnice din 54 de reviste de geocronologie si geologie cu mare
autoritate.
756

Rapoartele mentionate enumera peste 350 de date, msurate cu metode
radiometrice, ce contrazic cu mult vrstele atribuite Iosilelor gsite n acelasi
strat. Ele acopereau vrstele ,asteptate" de la 1 la ~600 de milioane de ani. In
aproape toate cazurile de discrepant s-au acceptat datele Iosilelor. Datele
radiometrice au Iost eliminate. Woodmorappe cita spusele unui cercettor:
,n general, se presupune c datele ce intr n marja de corectitudine
sunt corecte si sunt publicate, dar cele ce nu concord cu alte date sunt
rareori publicate, iar discrepantele nu sunt explicate complet."
757
Cnd aceste
rapoarte discutau posibilele cauze ale erorilor, Ioloseau cuvinte de tipul
,posibil", ,poate", ,probabil", ,ar putea Ii" etc. Motivele invocate de obicei
cuprind intruziunea detritic, scurgerea sau inIiltrarea unora dintre izotopi n
esantion, iar uneori continutul initial de izotopi din esantion. Pentru datarea cu
K-Ar este usor de dat vina pe pierderea argonului, dac vrsta obtinut e
prea mic, sau pe absorbtia argonului dac e prea mare.
Se stie prea bine c argonul, care e un gaz, diIuzeaz usor prin roc, si nu e
cu putint s se stie dac nu cumva s-a ntmplat ceva de acest Iel ntr-un
anume caz.
Erorile sunt deosebit de mari cu metoda K-Ar (potasiu-argon). S-au Icut
studii asupra unor roci bazaltice de vrst recent cunoscut, din apropiere
7Stl
John Woodmorappe, ,Radiometric Geochronology Reappraised", n Creation Research
Society Qiiarterly, voi. 16, septembrie 1979, pp. 102-29, 147. |Vezi si cartea din 1999 a lui
John Woodmorappe, The Mythol ogy of Modern Dating Me.thods, Instit ute Ior Creation
Research, El Cajon, CaliIornia.|
7
"lbid.,p. 114.

f i!. i><"- $a 'u'u'u uuu ANEXA ^. u- uu-- . ` i . , u- $. . u
de Hawaii. Ele proveneau de la vulcanul Kilauea. Rezultatele au ajuns pn la
22 de milioane de ani. Joan Engels scria:
, n prezent se stie Ioart e bine c vrstel e obtinute cu K-Ar de la .
diIerite minerale dintr-o singur roc pot Ii uimitor de discordante."
758

v i ' :uuuu`, , : ' u. u'u..! ' u O i r u , ' ' -
?

sr 4. Craniul 47 - - - t - i
n 1927 Richard Leakey a descoperit un craniu lng Lacul RudolI din
Kenya despre care spunea c era ,aproape nedeosebit" de cel al omului mo-
dern. Totusi Iusese gsit sub un strat de tuI vulcanic KBS ce avea o vrst
acceptat de 2,6 milioane de ani vechime. Leakey a declarat c acest craniu
avea 2,9 milioane de ani, spunnd c ,nu se potriveste cu nici unul din mo-
delele anterioare ale nceputurilor omului". A Iost numit KNM-ER-1470 (de la
Kenya National Museum, East RudolI, 1470).
Marvin Lubenow Iace o descriere exact a celor zece ani de controverse n
jurul datrii craniului.
759

La prima ncercare de a data tuIul KBS, Fitch si Miller au analizat rocile
brute si au obtinut date mergnd de la 212 la 230 milioane de ani - perioada
Triassicului, cu mult mai vechi dect se astepta. ntruct sub acest strat se
descoperiser oase de mamiIere, au spus c evident datele erau gresite, din
pricina ,posibilei prezente a argonului strin derivat din includerea unor roci
pre-existente". Chiar dac roca arta bine, tot ce depsea 5 milioane de ani
vechime era evident gresit, avnd n vedere ceea ce stiau ei despre ,succe-
siunea dezvoltrii evolutive".
ntre timp, o echip de la University oI CaliIornia din Berkeley, condus de
G.H. Curtis, a analizat cteva pietre ponce KBS si au descoperit cteva care
aveau cam 1,6 milioane de ani si cteva de 1,8 milioane de ani. Alte
msurtori, unele cobornd la 0,5 milioane de ani, au Iost declarate anormal de
mici. Ele au Iost explicate ca posibile supraimprimri datorate unei inIuzii de
ap Iierbinte cu bogat continut alcalin.
ntre 1969 si 1976 mai multe echipe au Icut numeroase msurtori
ra-diometrice, iar rezultatele s-au grupat n jurul a trei vrste - 1,8 milioane, 2,4
milioane si 2,6 milioane de ani. Fiecare echip a criticat tehnicile de selectare
a esantioanelor de roc ale celorlalti. Se spunea c majoritatea argumentelor
radiometrice Iavorizau data de 2,6 milioane de ani, dar argumentele pa-
leontologice Iavorizau data de 1,8 milioane de ani (adic data la care craniul
s-ar Ii potrivit cel mai bine cu teoria evolutiei). n Iinal s-a ajuns la o ntelegere
numai dup ce paleontologii s-au pus de acord n privinta corelatiei Iosilelor,
incluznd dou specii de porc disprute. Data Iinal acceptat pentru
758
Joan C. Engels, ,EIIects oI Sample Purity on Discordant Mineral Ages Found in K-Ar
Dating", Journal ofGeology, voi. 79, septembrie 1971, p. 609.
759
Marvin L. Lubenow, Bones of Contention, ed. cit., pp. 247-66. n.i i nnt v, r. :, *.
443

craniu a Iost cea de 1,9 milioane de ani. Comentnd metoda de selectare a
esantioanelor de roc pentru datarea radiometric, Lubenow ntreab:
,Se pune ntrebarea, Cum stii cnd ai esantionul bun pentru datare ?
Singurul rspuns la ntrebare este acela c esantioanele bune dau date n
acord cu presupunerile evolutioniste. Esantioanele rele sunt cele care
dau date ce nu sunt conIorme cu evolutia - ilustrare clasic a cercului
vicios."
760

.~nnn " . Datarea Marelui Canion
Creationistii au criticat multe aspecte ale datrii rocilor prin radioactivi-
tate, dar au adus prea putine probe reale c metoda este inadecvat. Totusi
Institutul de cercetri creationiste a ajuns n Iazele preliminare ale obtinerii
unor asemenea dovezi pentru rocile vulcanice.
761

,Scopul proiectului", scriu savantii de la Institutul de cercetri creationiste
(ICC), ,este Iolosirea celei mai de ncredere metode de datare cu izotopi
radioactivi (metoda izocron) cu cea mai precis tehnic de msurare
analitic (tehnica spectrograIului de mas pentru dilutia izotopic) spre a
stabili vrstele diIeritelor roci din Marele Canion."
Savantii de la ICC au angajat un laborator geotehnic autorizat spre a sprijini
acest plan si a supraveghea proiectul, prevenind orice tendint de a inIluenta
rezultatele, si pentru a supune esantioanele de roci mai multor laboratoare
caliIicate ntr-un mod care s evite orice subterIugii.
Marele Canion are mai multe straturi si tipuri de roci diIerite. Toti sunt de
acord c rocile metamorIice precambriene ngropate sub nivelul Canionului
trebuie s Iie cele mai vechi. Acestea includ zonele Trinity Gneiss, Elves
Chasm Gneiss si Zoroaster Granite.
De asemenea, toti sunt de acord c scurgerea de lav cuaternar de pe Po-
disul Unikaret este probabil depozitul metamorIic cel mai tnr din zon. El
provine de la un vulcan, dup ce toate depozitele de straturi sedimentare s-au
depus si dup ce canionul a Iost erodat. Lava s-a scurs peste margine, pe
versantii canionului deja erodat.
Geologii cei mai traditionalisti cred c gnaisurile si graniturile de adncime
au peste 600 de milioane de ani vechime, probabil n jur de 2000 de milioane
de ani, iar vrsta scurgerilor de lav bazaltic de pe Podisul Unikaret trebuie
estimat la cteva mii de ani, Iiindc e vdit mai tnr dect straturile
sedimentare din partea de sus a peretilor canionului. AstIel, comparnd
vrstele msurate cu acuratete ale mai multor esantioane din cele dou zone,
vom avea o idee despre siguranta general a metodelor radiometrice.
6
Ibid., p. 2.
701
Grand Canyon Dating Project, Institute Ior Creation Research, 10946 Woodside Avenue
North, Santee, CaliIornia 92071.
444
X>.!A
l
ry; ': u ANEXA ' -i":S
Rezultatele preliminare arat Ioarte interesant. Dar numai msurtorile
scurgerilor de lav recent erau ncheiate n momentul ultimului raport pe
care l am.
Pentru un acelasi set de roci recente s-au obtinut mai multe ciIre de ,vrst
model", ele Iiind cu totul discordante (adic nu se potriveau deIel una cu
cealalt). Cea ,mai precis" vrst a izocronei rubidiu-strontiu a Iost raportat
ca Iiind de 2,1 miliarde de ani.
Dar vrsta acesta este clar gresit. Lava supus datrii s-a scurs peste
marginea canionului deja erodat. Deci vrsta de ,2,1 miliarde de ani" trebuie s
Iie de multe mii de ori mai mare dect vrsta real a lavei. Acest unic rezultat
ar trebuie s Iie suIicient spre a arunca puternice umbre de ndoial asupra
metodelor de datare radiometric cu metale grele, dar trebuie s asteptm
ncheierea proiectului nainte de a trage prea multe concluzii.
762
j .
6. Cau:ele erorilor '
Exist cteva posibile surse ale erorilor asociate cu datarea radiometric.
Principalele probleme (ncepnd de la cele de mai mic important) sunt:
1. Acuratetea ratelor de de:integrare - cele mai multe sunt considerate a
Ii cunoscute cu aproximatie de cteva procente si, dac sunt gresite, ar avea
doar un eIect minor asupra datelor.
2. Constanta ratelor de de:integrare - multi savanti cred c ele au Iost
constante de-a lungul epocilor, desi acest lucru nu se poate sti cu adevrat.
Dar unul dintre primii cercettori, ProI. John Joly de la Trinity College, Du
blin, a raportat unele dovezi ce artau variatii.
763
Raportul lui Barry Setter-
field asupra posibilei variatii a vitezei luminii d si el reIerinte istorice de
spre variatiile ratelor de dezintegrare de-a lungul ultimilor 300 de ani.
764
Dar
cei mai multi savanti nu s-au artat prea entuziasti Iat de acceptarea acestui
concept.
3. Activarea neutronic din surse necunoscute - ProI. Melvin Cook a cer
cetat minereuri dintr-o mi n din Katanga si a descoperit c nu contineau
Pb-204 si nici toriu, dar exista o cantitate apreciabil de Pb-208 ! E clar c
acesta nu putea s Ii Iost primitiv, si nu putea s rezulte din de:integrarea to-
riului. Singurul mod n care putea Ii explicat era activarea neutronic n
Pb-207. Cnd Cook a Icut aceast corectie, vrsta calculat s-a redus de la
600 de milioane de ani pn la epoca modern.
765
n cele mai multe mine-
762
Vezi Steven A. Austin ed, Grand Canyon. Monument io Catastrophe (1994), ca si caseta
video nsotitoare, Grand Canyon. Monuments to the Flood. (n. ed.)
763
J. Joly, Proceedings of the Royal Society, Londra, Seria A 102, 1923, p. 682.
764
Trevor Norman si Barry SetterIield, ,The Atomic Constants, Light, and Time", StanIord
Research Institute International Invited Research Report, Menlo Park, CaliIornia, 1987.
765
Melvin Cook, Prehistory and Earth Models, Max Parrish and Co. Ltd., Londra, 1966,
pp. 54-55.
445
reuri nu este posibil s se vad acest eIect asa de clar, dar Iaptul arat c un
anumit Ilux de neutroni, posibil de la o supernov, trebuie s Ii avut o puternic
inIluent, iar aceasta ar Ii Iost posibil n ntreaga lume, aIectnd toate rocile
ntr-un mod ce nu poate Ii determinat cu usurint astzi.
4. Integritatea atomilor in roci - aceasta strneste cea mai mare ngrijo
rare tuturor cronologistilor si este motivul cel mai des citat pentru erorile
evidente n msurarea datelor. Srurile de uraniu sunt solubile n ap si cele
mai multe minerale sunt supuse unei inIiltrri inegale a componentelor lor
chimice. Argonul migreaz n mod impredictibil nuntrul si n aIara rocilor.
Hurley a raportat c componentele radioactive ale graniturilor stau la supra
Iata granulelor si pot Ii cu usurint splate. Cristalele de zircon au Iost datate
cu metodele U-Pb, dar studiile de microsondaje cu ioni au artat c uraniul
si plumbul sunt Iixate n diIerite prti ale structurii cristaline. Aceasta arat
c de Iapt Pb-206 nu putea proveni din dezintegrarea uraniului; deci aceste
datri trebuie s Iie invalidate.
5. De departe cea mai important problem este continutul i:otopic ori
ginar al rocii. Cum am putea s stim care a Iost materialul originar ? Vom
vedea c rspunsul la aceast ntrebare depinde de o decizie ce implic ceva
ce nu poate Ii dovedit - o decizie pe baz de credint.
7. Materialul i:otopic originar
Geologul uniIormist trebuie s presupun o oarecare concentratie initial.
Dac alegerea sa este bun, iar celelalte surse de erori pot Ii minimalizate,
poate Iace o determinare precis a vrstei - cu conditia ca setul de presupuneri
Icute de el s Iie corect. Dar presupunerile sale se ntemeiaz ntotdeauna pe
teoria uniIormismului - adic Iaptul c pmntul si rocile sale au luat nastere
n mod pur materialist, Ir interventie supranatural, cu mult timp n urm.
Deci dac ncearc s Ioloseasc aceste rezultate spre a dovedi c pmntul
este vechi si nu a Iost creat, Ioloseste o logic circular. El elimin de Iapt
posibilitatea unei creatii supranaturale n sase zile nainte de a Iace
msurtorile.
Acum ctiva ani am Icut un curs de geologie la Iacultatea din localitatea
mea. n primele lectii proIesorul a subliniat importanta credintelor
uniIor-miste ca temelie a geologiei istorice, spunnd ceva de Ielul acesta:
,Oamenii obisnuiau s cread n tot Ielul de catastroIe, provocate de
interventii supranaturale. Aceste povesti populare i-au Icut pe oameni s
cread c pmntul avea numai cteva mii de ani vechime. Astzi stim,
desigur, c acele lucruri nu au avut loc si c pmntul e mult mai vechi. El
a evoluat lent, timp de miliarde de ani. Aceasta a avut loc conIorm
principiului uniIormist - ce spune c toate procesele au urmat ntot-
deauna aceleasi legi naturale pe care le observm astzi."
446
ANEXA 4
Observati usurinta acceptrii credintei c istorisirea Bibliei nu poate Ii n
tr-adevr real. n manualul su clasic de geocronologie [Jarsta rocilor,
planetelor i stelelor], Henry Faul spune:
,Dac se accept c sistemul solar s-a condensat dintr-un nor primordial,
rezult c materialele planetelor, asteroizilor si meteoritilor au o origine
comun. Meteoritii de Iier contin ceva plumb, dar numai urme inIime de
uraniu si toriu, si deci plumbul e necontaminat de plumb radioge-nic, putnd
Ii privit ca un bun esantion de plumb primordial. Tabelul 6-1 .. d lista
compozitiei izotopice a plumbului extras din ctiva meteoriti de . Iier.
Aceste date pot Ii acum Iolosite ca (Pb
2o7
/Pb
2o4
)
0
si'(Pb
2O6
/Pb
2O4
)
0
n ' u~ ecuatia
Houtermans, si tot ce rmne de descoperit pentru a permite calcularea vrstei
pmntului este un esantion de plumb dintr-un subsistem nchis cu vrst
cunoscut."
766

Observati punctul de pornire al lui Faul - ,Dac se accept c sistemul
solar s-a condensat dintr-un nor primordial..." Aceasta nseamn o origine
pur naturalist a pmntului, de-a lungul unei perioade mari de timp. El nI-
tiseaz aici credinta obisnuit a celor mai multi savanti evolutionisti c p-
mntul si sistemul solar au evoluat dintr-un nor de gaz si praI, ntr-un timp
Ioarte lung, ncepnd cu miliarde de ani n urm. Pornind de la aceast cre-
dint de baz, Faul argumenteaz c alctuirea originar a elementelor chi-
mice ale pmntului trebuie s Ii Iost similar cu ceea ce putem vedea azi n
meteoriti.
Aceast presupunere este una dintre principalele probe Iolosite spre a de-
termina vrsta pmntului si coeIicientul izotopic al plumbului din compozitia
rocilor primitive. Dar ea se ntemeiaz cu totul pe credinta n uniIormism si n
originea naturalist a pmntului. Fr aceast credint de baz, toate
msurtorile datelor ce dau vrste mari ar Ii lipsite de sens.
Pe de alt parte, dac pmntul a Iost creat dintr-o dat (cum spune Biblia),
Ziditorul putea s-1 Iac oricum ar Ii dorit. Nu ar Ii Iost silit s urmeze nici una
din legile omului - si ntr-adevr El a si dovedit acest lucru. Cnd a Icut
pomii din Grdina Edenului, acestia aveau ndat si Iructe. Cnd i-a Icut pe
Adam si Eva, ei erau n Iorma lor matur, nu ca niste prunci. Ni s-a spus c El
a Icut aceste lucruri cu nItisarea maturittii.
767
De ce nu ar Ii
766
Henry Faul, Ages ofRocks, Planete andStars, McGraw-Hill, New York, 1966, pp. 65, 67.
767
Acest lucru a Iost aIirmat categoric de ctre SI. EIrem Sirul n tlcuirea sa la Facere din
sec. IV: ,Desi ierburile aveau doar o clip vechime la Iacerea lor, ele preau ca si cum ar Ii
avut cteva luni vechime. Tot asa copacii, desi aveau doar o zi cnd au rsrit, erau totusi ca
pomii vechi de ctiva ani, Iiind deplin crescuti si cu Iructe ncepnd s se iveasc pe ramurile
lor. " Mai trziu, explicnd cum anume luna avea nItisarea matur n momentul Iacerii ei,
SI. EIrem scrie: ,Pe ct de btrni erau copacii, ierburile, animalele, psrile si chiar oamenii
|cnd au Iost creati|, tot pe-att erau si tineri. Erau btrani dup inftiarea mdularelor lor
i materiilor lor, ins erau tineri pentru ceasul i clipa :idirii lor" (Talcuire la Facere, ed.
engl., pp. 90-91); (s.n.). Prin aceast ntelegere scriptural-patristic a Ielului cum a creat
447
putut Iace si rocile n acelasi Iel ? De ce nu ar Ii putut s contin Plumb 206 si
Argon 40, astIel nct s apar ,mature" ? Savantii sunt de acord c Plumbul
204 trebuie s Ii Iost prezent nc de la nceputurile pmntului. De ce nu s-ar
putea ca si Plumbul 206, 207 si 208 s Ii aprut n acelasi Iel ?
ntruct o lucrare preistoric a lui Dumnezeu nu este supus investigatiei
stiintiIice, Iiind deci n aIara metodelor stiintei, multi savanti l exclud pe
Dumnezeu din probabilitatea stiintiIic, presupunnd pur si simplu c Dum
nezeu nu a intervenit niciodat. Ei caut explicatii pur materialiste, ca si cum
aceasta ar Ii singura alegere acceptabil stiintiIic. Dar aceasta nu ne duce la
problema real. Vedem c datarea radiogenic nu se ntemeiaz doar pe m
surtori Iizice. Temeiul su este o credint IilosoIic - credinta cuiva despre
Ielul cum a aprut lumea. n .-.
Vedem c problema ,pmnt vechi - pmnt nou" se poate rezolva doar n
Iunctie de credinta ntemeietoare pe care o alegem.
Dac alegem credinta n materialism si excludem posibilitatea interventiei
supranaturale, atunci suntem ndrepttiti s credem c pmntul are miliarde de
ani vechime.
Totusi, dac recunoastem un Dumnezeu care poate s intervin si a inter-
venit n propria zidire, atunci suntem ndrepttiti s credem n istorisirea
biblic si ntr-o vrst de doar cteva mii de ani.
Nici una dintre alegeri nu ni se impune prin dovezile Iizice. Mai degrab
alegerea noast se Iace din motive IilosoIice, iar apoi potrivim probele cu
unul sau altul din sistemele de credint ntemeietoare. i - n .,: . .
. Conclu:ie "
Foarte multi savanti, proIesori si majoritatea mediilor de inIormare sunt
Ioarte buni avocati ai credintelor evolutioniste n vrstele mari. Si multi
crestini s-au alturat aIirmatiilor savantilor despre ,marea vrst a pmntu-
lui", de obicei Ir s-si dea seama c ele se ntemeiaz pe presupozitii natu-
raliste ce elimin complet orice Iel de interventie a unui Dumnezeu creator. Ei
nu au recunoscut eroarea rationamentului circular din aceste credinte n
vrstele mari. AstIel, Ir s Iie nevoie, ei si-au pierdut temelia credintei.
Curtis Sewell Jr., a lucrat timp de 44 de ani ca inginer electronist in in-
dustria nuclear, incepand cu Proiectul Manhattan al Armatei Statelor Unite
din timpul celui de-al Doilea R:boi Mondial (prima bomb atomic). Timp
de cinci ani a fost inginer efia Isotopes, Inc. Printre sarcinile sale s-a numrat
i proiectarea instrumentarului pentru anali:a radiochimic de di-
Dumnezeu lumea, ntreaga temelie a metodelor de datare radiometric se prbuseste. Faptul
c SI. EIrem a nvtat-o n secolul al IV-lea arat c nu este un argument ad-hoc al savantilor
creationisti de azi, ci chiar o tlcuire de neocolit a Scripturii, (n. ed.)
;
- s
;
. . ~ .
448
ANEXA 4
ferite tipuri, inclusiv pentru sistemul datrii cu Carbon 4. in 9 a ieit la
pensie de la Lawrence Livermore National Laboratory.
Candva D-l Sewell adera la conceptia uniformist c pmantul are mili-
arde de ani vechime, dar in decursul multor ani de lucru a inceput s se
indoiasc de ,dove:ile" acestui fapt, fiindc a v:ut c se intemeiau pe o
logic circular. Povestea trecerii sale de la conceptia evolutionist la
conceptia cretin despre lume este relatat in cartea sa God at Ground
Zero (Mater Books, Green Forest, Arkansas, 997).
JOI u ' . . n - .n. . n n n n uu! . ' -mi~m2 ' -b?": . - - . ' ; . ' - ~ . . !
' h
- / ; u u u u . .
'!':u

ANEXA 5
Propuneri de lectur
fcute de editorul crtii
I. SURSE PATRISTICE "
Pe cnd scria despre ntelegerea patristic a Crtii Facerii si a zidirii
lumii, Printele SeraIim era nevoit s traduc multe dintre sursele patristice
din alte limbi. De la moartea sa, cteva dintre aceste surse au Iost publicate
n traducere englez, inclusiv dou dintre cele mai nsemnate: Omilii la Fa-
cere de SIntul Ioan Gur de Aur si Talcuirea la Facere a SIntului EIrem
Sirul. Acum ucenicii angloIoni ai SIintilor Printi au la dispozitie material
din belsug, cu care s-si adnceasc ntelegerea obrsiei universului si
omului. Ca lecturi initiale sugerm:
1. Hexaimeronul SIntului Vasile cel Mare; - 2.
Hexaimeronul SIntului Ambrozie al Mediolanului;
3. Talcuire la Facere de SIntul EIrem Sirul;
4. Omilii la Facere de SIntul Ioan Gur de Aur;
5. Omul inti-:idit, de SIntul Simeon Noul Teolog.
Omul inti-:idit - carte tradus de Printele SeraIim Rose si publicat
initial sub titlul Pcatul lui Adam (The Sin ofAdam) - poate Ii socotit ca un
al doilea volum al crtii de Iat. Strduindu-se s ntreasc omenirea mo-
dern n adevrata nvttur despre nceputul si sIrsitul existentei pmn-
testi, Printele SeraIim a inclus acele omilii ale SIntului Simeon care se
ocup de starea lui Adam n Rai, clcarea poruncii, rscumprarea omenirii
prin lisus Hristos si viitoarea preschimbare a lumii Iizice. Este o hran
patristic tare pentru suIlet, aducnd n Iorm prescurtat o explicatie a telului
vietii. Asa cum arat Printele SeraIim n introducere, SIntul Simeon
vorbeste despre tainele nceputului si sIrsitului tocmai Iiindc le-a vzut
prin vederea dumnezeiasc:
,Cum a ajuns SIntul Simeon s ne dea nvttura care este autentic
crestin, iar nu doar rezultatul speculatiilor si presupunerilor ?
SIntul Simeon vorbeste din descoperirea dumnezeiasc. nti, temeiul
su e ntotdeauna scriptural - dar suntem uimiti cnd vedem ntelesul
adnc al Ielului cum Ioloseste citatele scripturale pe care nu le-am Ii
observat singuri. Iar aceasta, n al doilea rnd, se datoreaz Iaptului c
vorbeste din experienta personal." ,
450
yjTjHiO'-' ' uu' uuu ANEXA 5 s , . ; , , ; y : . '
Multe din crtile patristice citate pot Ii obtinute de la Librria Mnstirii
SIntul Paisie sau de la cea mai apropiat librrie Valaam. Pentru anumite
titluri si pentru a primi o list cu librriile Valaam din America si din stri-
ntate scrieti la: St. Paisius Abbey, P.O. Box 130, Forestville, CA 95436.
Comenzi teleIonice la numrul 707-887-9740.
Crtile ortodoxe publicate de Frtia SIntului Gherman, inclusiv Omul
intai-:idit ]The First-Created Mari) pot Ii comandate direct de la editor, P.O.
Box 70, Platina, CA 96076. Fax 530-352-4432. .r.otn.-/} u:.! w,
(
,
;1

H

II. SURSE STIINTIFICE
.Si. -- , . ;i ; uu i i - uuu*. ' u: . ' u uu - . ; I", -wrrt ~ i -
: /. Lecturi initiale
Urmtoarele patru crti, scrise de autori Ioarte diIeriti, se recomand ca
lecturi de nceput. Luate laolalt, ele oIer un bun cadru pentru toate aspectele
majore ale dezbaterii moderne creatie/evolutie. Toate sunt usor accesibile celor
Ir pregtire stiintiIic.
1. Biological Evolutionism (Evolutionismul biologic) de Constantin Ca-
varnos (ed. a Ii-a, 1987). Cartea, scris de un IilosoI ortodox grec contempo
ran, plaseaz evolutionismul n contextul su istoric si include o critic a sa
Icut de un mare sInt ortodox grec din secolul douzeci, SIntul Nectarie
al Pentapoliei.
2. Darwin on Trial (Darwin sub acu:atie) de Phillip E. Johnson (ed. a
Ii-a, 1993). Numit ,cartea care-i nIurie pe evolutionisti", acest best-seller a
cltinat comunitatea stiintiIic oIicial prin argumentele sale bine chibzuite,
retinute dar totusi nimicitoare mpotriva ,Iaptelor" evolutiei. Michael Den-
ton, specialist n biologie molecular (vezi mai jos) a numit-o ,indiscutabil
cea mai bun critic a darwinismului pe care am citit-o vreodat." ProI.
Johnson a dus mai departe critica n urmtoarele sale crti: Defeating Dar-
winism by Opening Minds (infrangerea darwinismului prin deschiderea
mintilor), Reason in the Balance (Ratiunea in cumpn) si Obfections Sus-
tained (Obiectiile se accept).
, 3. Scientific Creationism (Creationism tiintific) de Henry M. Morris
(editia 1985). Un excelent rezumat alctuit de ntemeietorul miscrii stiintei
cretioniste din America, cartea discut totul, de la nceputul universului,
pn la obrsia omului. Printele SeraIim a Iolosit-o mai mult dect oricare
alt carte despre stiinta creationist. Studiind aceast carte bine documentat,
cititorii vor Ii capabili s-si Iormeze propriile concluzii despre marea cantitatea
de dovezi adunate de creationistii stiintiIici.
a 4. Shattering the Myths of Darwinism (Dramarea miturilor darwinis-
mului) de Richard Milton (1997). O carte extrem de bine scris si captivant,
scris de un ziarist de stiint care nu este nici creationist si nici credincios.
Milton pune sub semnul ntrebrii nu numai miturile darwinismului, ci si

miturile datrii radiometrice. Trecnd n revist probele, a ajuns la concluzia
c ,ntruct metodele de datare radioactiv sunt nedemne de ncredere din
punct de vedere stiintiIic, n prezent este imposibil de spus cu oarecare
sigurant ct este de vechi pmntul."
2. Alte critici tiintifice importante aduse evolutiei
1. Evolution. A Theory in Crisis (Evolutia. cri:a unei teorii), de Michael
Denton (1985). Dr. Denton, un specialist australian n biologie molecular si
cercettor n medicin este un agnostic, nu un creationist. Cartea sa, Ioarte
bine primit, cerceteaz dovezile crescnde mpotriva evolutionismului pro
venite din mai multe discipline stiintiIice, mai ales din propria specialitate,
biologia molecular. A Iost una dintre principalele crti ce l-au ndemnat pe
Phillip E. Johnson s scrie despre evolutie.
2. Darwins Black Box. the Biochemical Challenge to Evolutionism (Cu
tia neagr a lui Darwin. provocarea aruncat evolutiei de ctre biochimie)
de Michael Behe (1996). Dr. Behe, proIesor asociat de biochimie la Univer
sitatea Lehigh, nu este nici el creationist, dar discut pe Iat esecul evolutiei
darwiniste de a da seam de enorm de complicata masinrie din interiorul
celulei. El este capabil s prezinte inIormatii tehnice extrem de amnuntite
(necesare spre a transmite n mod adecvat descoperirile biochimiei) ntr-un
mod pe care-1 poate pricepe oricine. Cartea sa a contribuit mult la curenta
reevaluare a darwinismului de ctre ne-creationisti.
Not by Chance' Shattering the Modern Theory of Evolutionism (Nu in-
tampltor' Dramarea teoriei moderne a evolutiei) de Dr. Lee Spetner
(1997), bioIizician israelit. Este poate cea mai important carte despre evo-
lutie aprut n ultimii ani. Dr. Spetner, a crui cunoastere tehnic a su-
biectului depseste cu mult pe cea a biologilor obisnuiti, arat c toat in-
Iormatia genetic util a Iost prezent de la nceput n Iiecare organism. El
demonstreaz c mutatiile ntmpltoare nu pot produce evolutia la scar
mare, Iiindc aceste mutatii nu sporesc inIormatia genetic, ci mai curnd
duc la o pierdere de inIormatie. (ntmpltor acest lucru vine n sprijinul
conceptiei traditionale care spune c de Iapt universul involueaz). El conti-
nu prin a aIirma c variatiile ce au loc nuntrul Iiecrui Iel de organism
sunt rezultatul unor ,mecanisme declansatoare" sau al unor ,indicii" pe care
un ,Inginer biolog" (adic Dumnezeu) le-a cldit n organisme spre a le Iace
n stare s se adapteze la mediu. Cartea sa e excelent pentru eruditii sceptici,
ca si pentru savantii ce caut noi posibilitti de a ntelege variatia biologic.
Savantul creationist australian Dr. Cari Wieland, recenznd aceast carte
n revista Creation ExNihilo, voi. 20, nr. 1, scrie:
,Este prea putin s spui c lucrarea lui Spetner e un necesar absolut
pentru oricine apr Scriptura n aceast epoc tot mai educat. Pe scurt,
452
u- uuuu& C- 'M'. ., ANEXA y ' x . : ' - : . , i u '- :
5t este limpede c dac evolutionistii nu vor putea s scoat un nou soi de
iepure din plrie, Spetner a Icut s esueze mecanismul evolutionist o
u: dat pentru totdeauna. Cercurile evolutionist-umaniste nu pot ngdui s
se ntmple asa ceva, binenteles... Ndjduiesc ca cititorii acestei crti
.... s-i Iac s le Iie ct mai greu s ignore aceast lucrarea deschiztoare de
drumuri, rspndind-o ct mai departe si ct mai repede cu putint."
s 3. Despre ,evolutia uman" n" u -
Cea mai complet, mai ngrijit si mai adus la zi critic a mitului evolutiei
umane este cartea Bones of Contention. A Creationisi Assessment of Human
Fossils (Oasele invrfbirii. o evaluare creationist a fosilelor umane) de Dr.
Marvin L. Lubenow (1992).
768
Rodul a douzeci si cinci de ani de cercetri
asupra Iosilelor umane, cartea cuprinde cea mai complet hart a Iosilelor
umane din ntreaga literatur stiintiIic, descrieri ale locului si Ielului
descoperirii Iosilelor, ca si controversele legate de datarea si clasiIicarea lor.
Bazat n ntregime pe Iosile acceptate neconditionat de ctre evolutio-nisti,
este Ioarte bine documentat din cele mai recente surse stiintiIice. O
recomandm n mod clduros.
4. Despre datarea radiometric
Cartea lui Curt Sewell, God at Ground Zero (Dumne:eu la nivel :ero)
(1997) cuprinde tot materialul inclus n Anexa 4 din cartea de Iat, plus des-
crieri tehnice ajuttoare pentru Iiecare dintre metodele de datare radiometric.
Marvin L. Lubenow, ntr-un apendice la cartea Bones of Contention. A
Creationist Assessment of Human Fossils, d un istoric amnuntit al Iaimo-
sului ,craniu 1470" pomenit de Sewell, artnd cum presupunerile evolutio-
niste determin care din descoperirile radiometrice este acceptat.
Dr. Mace Baker, la sIrsitul crtii sale The Real History of Dinosaurs
(Adevrata istorie a dino:aurilor) (1997), ne oIer o alt util critic a datrii
radiometrice. Eseul su de 30 de pagini adun inIormatii dintr-un mare numr
de surse evolutioniste.
Critica cea mai amnuntit si adus la zi se aIl n cartea recent aprut,
The Mythology of Modern Dating Methods (Mitologia metodelor de datare
moderne) de John Woodmorappe (1999). Dr. Henry Morris scrie despre
aceast carte:
,Woodmorappe... a dovedit c Ieluritele presupuneri pe care se nteme-
iaz tehnicile de datare radioactiv sunt cu totul gresite, si a Icut acest
lucru cu mult miestrie si ntr-un mod coplesitor - cu citate (aproape 500
768
A nu se conIunda cu cartea Bones of Contention de Roger Lewin (1987), un evolutionist si
coleg eIectiv al lui Richard Leakey. ntmpltor, cartea lui Lewin este o bun tratare
evolutionist a subiectului, Iiindc recunoaste marea cantitate de speculatie si subiectivitate
implicat n interpretarea Iosilelor ,strmosului omului".
453
de articole separate) luate de la evolutionisti specializati n domeniu, nu de
la alti creationisti ce sunt deja de acord cu aceast conceptie. *
El si-a intitulat studiul Mitologia metodelor de datare moderne,
struc-turndu-1 n jurul numeroaselor presupuneri pe care le numeste
mituri -iar ceea ce el numeste mai apoi vizele realittii demonstreaz
Iaptul c ele sunt cu adevrat mitice si nu reale. El Iace acest lucru att de
complet, nct termenul exterminare ti vine n minte aproape de la sine !
MonograIia e destul de tehnic si nu e usor de citit, desi interesanta
structurare mit / veriIicare n realitate o Iace totusi att de usor de urmrit
pe ct e cu putint pentru un asemenea subiect."
. Despre varsta pmantului ' i v . nn- .--.
.
' ,i n ii . . -
Desi, cum zice Printele SeraIim, este imposibil de ,dovedit" stiintiIic c
pmntul are un anumit numr de ani vechime - Iie c sunt 5 miliarde ori
7500 - cititorul ar putea Ii interesat s vad cteva dintre dovezile n Iavoarea
unei vrste tinere a pmntului. n The Biblical Basis for Modern Science (Te-
meiurile biblice ale tiintei, moderne) (1984), p. 477, Dr. Henry Morris a com-
pilat o list de 68 de procese globale ce indic o creatie recent. Dr. Russell
Humphreys d o scurt explicatie a ctorva dintre ele n articolul su , ,Dovezi n
Iavoarea unei lumi tinere" (Creation ExNihilo, voi. 13, nr. 3, pp. 28-31), care
prezint si dovezi zdrobitoare provenite din datele arheologice si istorice.
O discutie mai amnuntit despre dovezile unei creatii recente se gseste n
The Young Earth (Pmantul tanr) (1994) de geologul Dr. John D. Morris,
Iiul Doctorului Henry Morris. Scris la un nivel popular, pentru elevii de
liceu, cartea contine si o critic a datrii radiometrice si o dare de seam ediIi-
catoare asupra rationamentului circular pe care-1 Iolosesc n mod obisnuit
evo-lutionistii cnd dateaz Iosilele (pp. 13-16). Materialul stiintiIic e presrat
cu interesante anecdote despre munca de savant creationist a autorului,
incluznd o relatare a turneului su de conIerinte prin campusurile universitare si
institutele de cercetri stiintiIice din Moscova, n 1990, si despre primirea
entuziast Icut de studentii la biologie din Rusia (pp. 23-24).
In the Minds ofMen (in cugetele oamenilor) de Ian T. Taylor (1984, ed. a
III-a, 1991) este un alt instrument util. n capitolul 11, Taylor Iace spturi n
mai multe zone stiintiIice legate de vrsta pmntului, ca si n datele istorice.
Cercetnd cosmologiile civilizatiilor antice - abisinian, arab, babilonian,
chinez, egiptean, indian si persan - el evidentiaz Iaptul c nici una dintre
ele nu plaseaz data creatiei mai devreme de 7000 .H. ?nn;
6. Despre dino:auri
n discutiile despre nvttura biblic despre zidirea lumii, una dintre cele
mai Irecvente ntrebri este ,Cum e cu dinozaurii ?" Ca introducere la dino-
zauri din perspectiv crestin recomandm Dinosaurs (Dino:aurii) (1991,
454
M~J. ..i uPU. - /S-,.. ANEXA 5
ed. a Ill -a 2000) si The Real History of Dinosaurs (Adevrata istorie a
dino:aurilor) (1997), ambele de Dr. Mace Baker.
Exist o multime de lucruri si Iapte putin cunoscute despre dinozauri,
care sunt tratate n ntregime n mai multe surse creationiste:
1. Asemeni Iosilelor altor animale, Iosilele dinozaurilor apar brusc n ar
hiva IosiliIer, Ir strmosi evolutionisti sau Iorme intermediare ntre di
Ieritele Ieluri de dinozauri. Vezi ,Dinosaurs and Dragons" (,Dinozauri si
dragoni") de Russel M. Grigg (Creation Ex Nihilo, voi. 14, nr. 3); si The
Great Dinosaur Mystery Solved (Marele mister al dino:aurilor a fost
de:legat) de Ken Ham, pp. 19, 114.
2. Tipic pentru dinozauri este Iaptul c n depozitele de Iosile ei nu sunt
asezati ca si cum ar Ii murit din motive naturale, ci cel mai adesea sunt gsiti
n pozitii ce sugereaz o ngropare catastroIic, si adesea una Ioarte violent.
Trebuie s Ii Iost ngropati rapid sub straturile de sedimente, cci nu numai
c rmsitele lor se gsesc din abundent, dar n multe cazuri se pstreaz
materialul osos originar si urme de piele. Exist mai multe cimitire masive
de dinozauri n ntreaga lume. Cum scri e Dr. Henry Morris, ,ngroparea
unui numr asa de mare de creaturi att de uriase cere eIectiv o Iorm de
actiune catastroIic."
Desigur, toate aceste lucruri sunt vzute de creationisti ca dovada Iaptului
c dinozaurii Iosilizati au murit n timpul Potopului lui Noe. Pentru pre-
zentarea acestor dovezi din ntreaga lume vezi The Genesis Flood (Potopul
din Cartea Facerii) de John Whitcomb si Henry Morris, pp. 279-281;
Creationism tiintific de Henry Morris, pp. 98-99; That Their Words May Be
Used against Them (Fie ca vorbele lor s se intoarc impotriva lor) de
Henry Morris, pp. 266-72; The Real History of Dinosaurs (Adevrata istorie a
dino:aurilor) de Dr. Mace Baker; Dinosaurs (Dino:aurii) de Dr. Mace
Baker, p. 156; ,Exceptionala conservare a unui tesut moale ntr-un dinozaur
Iosilizat" ]Creation Ex Nihilo Technical Journal, voi. 12, nr. 2); Dinosaurs by
Design (Dino:auri dup plan) de Duane Gish, pp. 8-9; The Great Dinosaur
Mystery Solved (Marele mister al dino:aurilor a fost de:legat) de Ken Ham,
pp. 58, 135; si caseta video The Footsteps of Leviathan (Paii leviatanului)
produs de American Portrait Films.
3. Evolutionistii au discutat ndelung disparitia mondial a dinozaurilor,
dar nc nu au dat la iveal o teorie adecvat. Savantii creationisti sunt n ge
neral de acord c principala cauz a Iost drastica schimbare de mediu n lu
mea de dup Potop Iat de lumea de dinainte de Potop. Pentru o discutie a
acestei cauze si a altora vezi Dinosaurs by Design (Dino:auri dup plan) de
Duane Gish, pp. 76-77; The Real History of Dinosaurs (Adevrata istorie a
dino:aurilor) de Mace Baker, p. 57; The Great Dinosaur Mystery Solved
(Marele mister al dino:aurilor a fost de:legat) de Ken Ham, pp. 67-68; si
Dinosaurs, the Lost World, and You (Dino:aurii, lumea pierdut i tu) de
John D. Morris, p. 33.
455
4. Recenta descoperire a unor oase de dinozaur proaspete (neIosilizate) si
a unor oase de Tyrannosaurus ce arat un continut de celule sanguine, indic
Iaptul c dinozaurii nu au putut muri n urm cu saptezeci de milioane de
ani, cum pretind evolutionistii. Vezi ,Descoperirea unor oase de dinozaur
proaspete" de Margaret Helder (Creation Ex Nihilo, voi. 14, nr. 3); The
Great Dinosaur Mystery Solved (Marele mister al dino:aurilor a fost
de:legat) de Ken Ham, pp. 14-16 si 108-9; The Great Alaskan Dinosaur
Adventure (Marea aventur a dino:aurului din Alaska) de Davis, Liston si
Whitmore; si caseta video The Footsteps of Leviathan (Paii leviatanului)
produs de American Portrait Films.
5. ntruct arhiva IosiliIer reprezint animalele ce au murit din pricina
Potopului lui Noe, problema supravietuirii dinozaurilor pe arca lui Noe nu
poate primi un rspuns din studiul Iosilelor. Mai curnd trebuie s recurgem
la vechile scrieri si la cele mai vechi relatri din istoria uman de dup Po
top. Evolutionistii nu pot explica descrierile ,dragonilor" ce se gsesc n ve
chile culturi din ntreaga lume, multe dintre ele continnd detalii uimitor de
asemntoare cu dinozaurii. Creationistii le explic ca pe reIerinte la acel tip
de dinozauri ce au supravietuit Pot opului (termenul ,dinozaur" nu a Iost
inventat pn n 1841).
769

Vechiul Testament pomeneste dragonii/dinozaurii (n ebraic tannim) de
21 de ori. Cea mai important reIerint se aIl n Cartea lui Iov, cap. 40-41,
unde gsim o amnuntit descriere a unui mare dinozaur sauropod care
,pus-a coada ca un chiparos". Pentru o discutie amnuntit despre dinozauri n
Biblie vezi The Real History of Dinosaurs (Adevrata istorie a dino:aurilor)
de Mace Baker, pp. 8-49; si The Biblica'. Basis for Modern Science
(Temeiurile biblice ale tiintei moderne) de Henry Morris, pp. 350-359. Vezi si
Dinosaurs by Design (Dino:auri dup plan) de Duane Gish, pp. 82-83; si The
Remarkable Record of Job (Uimitoarea consemnare lsat de Iov) de Henry
Morris, pp. 115-25.
Creationistii au adunat o mare cantitate de dovezi din scrierile istorice si
din art, care indic Iaptul c dinozaurii au coexistat cu oamenii. Din
neIericire acest material nu a Iost nc antologat ntr-o unic lucrare si deci
trebuie cules din mai multe surse. Acestea includ ,Dinozauri si Dragoni" de
Lee Niemann (Creation Ex Nihilo Technical Journal, voi. 8, nr. 1); ,Dinozauri
si Dragoni" de Russel M. Grigg (Creation Ex Nihilo, voi. 14, nr. 3); That Their
Words May Be Used against Them (Fie ca vorbele lor s se intoarc
769
SI. VarsanuIie de la Optina, Rusia (1845-1913), scrie n nsemnrile sale din chilie:
,Povestile chinezilor si japonezilor despre existenta dragonilor nu sunt deIel nscociri sau
Iabule, desi nvtatii naturalisti europeni, si ai nostri mpreun cu ei, tgduiesc existenta
acestor monstri. Dar, la urma urmei, orice poate Ii tgduit, prin simplul Iapt c ntrece
putinta ntelegerii noastre." (citat din Staretul Jarsanufie de la Optina, n curs de aparitie la
Frtia SI. Gherman).
456
) . . Il-i "".)'-. u>. u. uu. u' . - - . - u ANEXA . U': U.-.-: - A. . - . " .
impotriva lor) de Henry Morris, pp. 251-261; After the Flood (Dup Potop) de
Bill Cooper, pp. 130-161; ,The Early History oI Man, Part I: Living
Dinosaurs Irom Anglo-Saxon and Other Early Records" (,Istoria primitiv a
omului, partea I: Dinozauri vii n izvoare anglo-saxone si n alte izvoare
vechi") de Bill Cooper (Creation ExNihilo Technical Journal, voi. 6, nr. 1);
The Real History of Dinosaurs (Adevrata istorie a dino:aurilor) de Mace
Baker, pp. 51-62 si 86-88; The Great Dinosaur Mystery Solved (Marele
mister al dino:aurilor a fost de:legat) de Ken Ham, pp. 28-33, 119-121,
137; si ,Messages in Stone" (,Mesaje n piatr") de Dennis L. SwiIt
(Creation ExNihilo, voi. 19, nr. 2). O relatare despre SIntul Gheorghe si
balaur e dat n Dinosaurs by Design de Duane Gish, pp. 80-81. Una din cele
mai bune introduceri la acest subiect este Iilmul video The Great Dinosaur
Mystery (Marea tain a dino:aurilor), scris si regizat de Paul Taylor.
La ntrebarea cum puteau dinozaurii (probabil pui) s ncap n Arc, au
dat rspunsuri Ioarte satisIctoare Russell M. Grigg n articolul ,Dinozauri si
Dragoni", Mace Baker n The Real History of Dinosaurs, p. 28, si Ken Ham
n The Great Dinosaur Mystery Solved, pp. 52-58.
7. Despre Potop
The Genesis Flood (Potopul din Cartea Facerii) de John Whitcomb si
Henry Morris este tratatul clasic al stiintei creationiste despre Potop. Numit
,cartea ce a catalizat miscarea stiintei creationiste", ea a Iost studiat, apreciat
si recomandat de Printele SeraIim. De la aparitia acestei crti n 1960, s-au
Icut mult mai multe investigatii si cercetri stiintiIice n domeniul geologiei
Potopului, mai ales de ctre grupul doctorului Henry Morris, Institutul de
cercetri creationiste. Se pot consulta mai multe crti Ioarte bune si casete
video. Dup ce se citeste The Genesis Flood (Potopul din Cartea Facerii), se
poate parcurge continuarea sa inIormativ, The World That Perished
(Lumea care a pierit) (editia revzut, 1988) de John C. Whitcomb. Deosebit
de interesant e cartea Gr and Canyon. Monument to Catas-trophe (Marele
Canion. monument al catastrofei) de geologul Steven A. Austin (1994),
mpreun cu caseta video Grand Canyon. Monument to the Flood (Marele
Canion. monument al Potopului), ce explic depunerea sedimentelor si
eroziunea Canionului conIorm modelului oIerit de Potop. Steven Austin are si
o caset video despre eruptia de la Muntele St. Helens (Mount St. Helens.
Explosive Evidence for Catastrophe), care arat Iormarea rapid a structurilor
geologice, cum sunt straturile de roci, canioanele si depozitele de trunchiuri de
copaci, si explic semniIicatia lor pentru ntelegerea celor petrecute n timpul
Potopului.
Cteva monograIii tehnice despre geologia Potopului se pot obtine de la
Institutul de cercetri creationiste, incluznd Field Studies in Catastrophic
Geology, An Ice Age Caused by the Genesis Flood, Ice Cores and the Age of
457
the Earth, Sea-Floor Sediments and the Age of the Earth si Studi.es in Flood
Geology. Alte reIerate tehnice, parcurgnd cteva dintre ultimele progrese n
geologia Potopului, sunt cuprinse n Proceedings of the International
Conference on Creationism, 1994 si 1998.
Cea mai complet si mai clar aprare a teoriei baldachinului de vapori al
pmntului de dinainte de Potop este cartea de reIerint stiintiIic de 480 de
pagini The Waters Above (Apele de deasupra) de Joseph C. Dillow (1981).
Urmtoarele crti pot Ii interesante pentru cei ce doresc s studieze ce anume
s-a ntmplat dup Potop si rspndirea popoarelor: After the Flood, de Bill
Cooper; They Camefrom Babei (Ei au venit din Babilon) de S.A. CranIill; The
Pu::le of Ancient Man (Enigma omului antic) de Donald E. Chittick; si The
Biblicai' Basis for Modern Science de Henry Morris, cap. 15-16. * .
I
, ,
. Despre variatia biologic
Ca introducere la variatia biologic n interiorul ,Ielurilor" descrise n
Facere, se recomand urmtoarei` crti si articole: Not by Chance' de Dr. Lee
Spetner, cap. 7; One Blood. The Biblica' Answer to Racism (Acelai sange. r-
spunsul biblic dat rasismului) de Ken Ham, Cari Wieland si Don Batten; ,Ursii n
lume" de Paula Weston si Cari Wieland (Creation Ex Nihilo, voi. 20, nr. 4); si
,Adaptri n Iamilia ursilor: contributie la dezbaterea despre limitele variatiei"
de Dr. David J. Tyler (Creation Matters, voi. 2., nr. 5).
, 9. Istoricul darwinismului
Un material Ioarte util despre rdcinile IilosoIice si sociologice ale dar-
winismului se poate gsi n The Rise of the Evolution Fraud (Cum a aprut
frauda evolutiei) de Malcolm Bowden; The Long War against God (inde-
lungatul r:boi impotriva lui Dumne:eu) de Henry M. Morris;
Understand-ing the Times (S intelegem vremurile) (editia neprescurtat) de
David A. Noebel; Evolution. A Theory in Crisis (Evolutia. cri:a unei
teorii) de Michael Denton, pp. 69-77; Algeny de Jeremy RiIkin, The Viking
Press, New York, 1983, pp. 63-108; si In the Minds ofMen de Ian T. Taylor.
. Savantii creationiti in aprarea Sfintilor Printi
Jonathan Wells, care n prezent Iace cercetri post-doctorale n domeniul
biologiei moleculare la University oI CaliIornia din Berkeley, i-a aprat pe
SIntul Vasile si pe Fer. Augustin mpotriva pretentiilor c nvttura lor ar Ii
compatibil cu evolutionismul. Vezi articolul su ,Abusing Theology:
Howard Van Till' s Forgotten Doctrine oI Creation' s Functional
Inte-grity", n Origins & Design, voi. 19, nr. 1 (1998).
Malcolm Bowden, n recenta sa carte True Science Agrees with the Bible
(Adevrata tiint este de acord cu Biblia) (1998), respinge pretentia c primii
Printi au tlcuit istorisirea Crtii Facerii despre creatie doar alegoric.
Bowden spune c Printii erau ,in mare parte literalisti" n abordarea Face-
458
*u JRVSU' B' . A. n., n ANEXA 5 nnni?.i- n
rii, ceea ce nu e departe de aIirmatia Printelui SeraIim c Printii au tlcuit
Facerea ,in mod realist".
Vezi si articolele ce sprijin nvttura Hexaimeronului SIntului Vasile:
,Facerea vrea s spun exact ce spune" n Creation ExNihilo, voi. 16, nr. 4,
p. 23 (1994) si ,O prere ti mpurie despre Facere cap. 1", n Creation
Research Society Quarterly, voi. 27, pp. 138-38 (1991). .............
. Sprifin pentru apologetic `-J* " u ' v-
n cartea sa That Their Words May Be Used against Them (Fie ca vorbele
lor s se intoarc impotriva lor), Henry Morris a cules aproape trei mii de
citate din evolutionisti, care dezvluie att slbiciunile evolutionismului, ct
si pe cele ale uniIormismului. Rodul a peste cincizeci de ani de studiu,
antologia aceasta poate Ii un instrument Ioarte util crestinilor ce si apr
credinta. Cuprinde si un compact disc.
n Creation Scientist Answer Their Critics (Savantii creationiti rspund
criticilor lor), veteranul polemist Duane Gish rspunde la cele mai impor-
tante crti si articole anti-creationiste, probnd Iaptele si argumentele din
scrierile creationiste.
2. Pentru educarea copiilor
Creationism tiintific de Henry Morris a Iost scris special pentru elevii de
liceu, rmnnd cel mai bun manual general pe aceast tem. The Ama:ing
Story of Creation (Uimitoarea poveste a facerii lumii) de Duane Gish se
potriveste elevilor din ciclul doi ca si elevilor de liceu. Textul cursiv,
numeroasele ilustratii color si Iormatul mare o Iac Ioarte accesibil. Acope-
rind o larg palet de teme - pesti, Ilori, stele, dinozauri etc. - cartea oIer
mult material interesant pentru proiecte de cercetare scolar.
Cartea lui Phillip Johnson, Defeating Darwinism. by Opening Minds
(1997) a Iost scris la nivel de liceu, cu scopul declarat de a-i nvta pe tineri
cura s se descurce printre nseltoarele argumente n Iavoarea evolutiei si s
nteleag principalele probleme stiintiIice Ir a se pierde n amnunte.
Cea mai bun tratare pe scurt a stiintei creationiste este cartea Bones of
Contention. is Evolution True ? (Oasele invrfbirii. Este evolutia adevrat
?) de Sylvia Baker (ed. a Ii-a, 1986). Cartea de 35 de pagini, Iormat revist, a
Iost mult vreme preIerat de educatorii crestini. Autoarea reuseste s prezinte
toate marile subiecte stiintiIice succint si precis, Ir a le simpliIica excesiv.
Caracterul special al acestei crticele e sporit de povestea convertirii autoarei
de la evolutionism la creationism, ceea ce a ajutat la producerea unei
convertiri similare la multi alti oameni. ProIesorii si misionarii pot comanda
cartea cu reducere de la Institutul de cercetri creationiste.
Institutul de cercetri creationiste si asociatia Answers in Genesis oIer
multe alte materiale educative, nu doar pentru elevii de liceu, ci si pentru
elevii de la scolile elementare si chiar pentru prescolari.
459
Cea mai bun carte pentru copii despre dinozauri este Dinosaurs by De-
sign de Duane Gish si The Great Dinosaur Mystery and the Bible de Paul
Taylor. (Caseta video Marea tain a dino:aurilor a lui Paul Taylor, men
tionat mai sus, este si ea potrivit pentru copii, ca si pentru adulti.) Elevii
din ciclul doi si elevii de liceu interesati de dinozauri pot consulta cele dou
crti ale lui Mace Baker (vezi mai sus). , . . . . -. , -.
Unde se pot comanda aceste crti -,/n -.uu-.. i
Biologica'. Evolutionism. de Constantin Cavarnos se poate comanda de la
St. Paisius Abbey Bookstore, P.O. Box 130, Forestville, CA 95436.
Revistele Creation Ex Nihilo si Creation Ex Nihilo Technical Journal, si
crtile One Blood de Ken Ham, Cari Wieland si Don Batten, si
Under-standing the Times de David A. Noebel se pot comanda de la Answers
in Genesis, P.O. Box 6330, Florence, KY 41022-6300. Comenzi teleIonice la
800-778-3390. http://www. answersingenesis. org
Periodicele Creation Research Society Quarterly si Creation Matters se pot
comanda de la Creation Research Societ y, P. O. Box 8263, St. Joseph, MO
64508-8263. http://www. creationresearch. org
Obfections Sustained de Phillip E. Johnson si revista Origins & Design se pot
comanda de la Acces Research Network, P. O. Box 38069, Colorado Springs,
CO 80937-8069. http://www. arn. org
Shattering the Myths of Darwinism de Richard Milton poate Ii comandat de
la Park Street Press, One Park Street, Rochester, Vermont 05767.
Crtile lui Mace Baker, Dinosaurs si The Real. History of Dinosaurs, ca si
cartea lui S. A. CranIilI They Came from Babei se pot comanda la New Century
Books, 2683 Rosebud Lane, Redding, CA 96002. http://www. dinobooks. com
Crtile lui Malcolm Bowden, The Rise of the Evolutionist Fraud si True
Science Agrees with the Bibl e se pot comanda de l a The Berean Caii, P. O.
Box 7019, Bend, OR 97708-719. Comenzi teleIonice 800-937-6638.
TOATE CELELATE CRTI SI CASETE VIDEO (cu exceptia crtii
Al-geny a lui J. RiIkin, care e epuizat) se pot obtine de la: Institute Ior Creation
Research, P. O. Box 2667, El Cajon, CA 92021. Comenzi teleIonice
800-628-7640. http://www.icr. org
Institutul de cercetri creationiste, Societatea de cercetri creationiste si
asociatia Answers in Genesis oIer gratuit cataloage ilustrate. Buletinele lor cu
ultimele aparitii sunt intitulate respectiv Acts and Facts, Creation Matters si
Answers Update.

nvrm
INDICE GENERAL
Abel, 53, 143-146, 148, 149, 160,
164, 257, 284, 433 Aborigeni,
160, 284 Absolut Transpersonal,
386, 409 Absurd (IilosoIia
absurdului), 240 Academia
Teologic Noul
Valaam, 19, 20, 47
Adam, Noul Adam, 14, 28, 30,
54-56, 65, 72, 78, 80-81, 95,
100-101, 104, 110, 114-137,
139-149, 151, 155, 159,
164-167, 169,208,210-212,
216, 222-226, 246, 249,
252-253,257-262,265-271,
273-275,278-281,285-287,
289,291-293,295-301,320, ?
324-329, 331,333-335, 351,
355-357, 361, 366, 370, 372, ~
400, 406,413-416, 420-423,
427-430, 432, 447,450
Agassiz, Louis, 7 -'
Agnosticism, 25, 376, 425
Albright, William F., 170
Alegorie, 28, 50, 57-59, 115, 140,
141, 245, 256, 260, 265
Alexander din Hales, 300 Alexei al
II-lea, Patriarhul Rusiei,
410
Ambrozie al Mediolanului, SI.,
49, 53, 54, 61, 67, 71, 73, 74,
77,81-83,85,88-91,95, 110, 111,
118-131, 186,210,213,
214, 245, 367, 427, 431, 450
AmIibieni, 194 Andrei cel Nebun
pentru Hristos,
SI., 112,322,328,331
Andreiev, I.M., 52, 211
Antarctica, 333 .,
Antihrist, 13, 141, 240, 241, 345,
378, 384, 397, 398, 408, 410,
417, 418 Antimaterie, 211, 238
Antropologie, 140, 250, 281, 288,
357,400
AntropomorI, 59, 163 Apostazie,
10, 19, 201, 240, 378,
407
Aquino, Thomas de, 167, 169
Arheologie, 170, 420, 454 uui
Arhiopterix, 194 Arian,
(nvttura), 67 Arie, 217
Aristarh din Alexandria, 437
Arkell, W.J., 333 Astronomie, 22,
51, 85, 202, 307,
308, 310
Ateism, 25, 91, 180, 376 Athanasie
cel Mare, SI., 54-56,
67, 68, 153, 216, 257, 428
Athenagora, 337
Athos,417
;;i
'
:;
' -`
Augustin, Fericitul, 34, 54, 68,
142, 147, 151, 153,209-211,
288, 289, 320, 370, 421, 429,
458,
Aurobindo, Sri, 389, 391
Austin, Steven A., 309, 445, 457
Australopithecus, 317
Autopoiesis, 389
Averchie (Tausev), ,
(
,
Arhiepiscopul, 330 ,
Avort, 12, 136 Avraam, 150, 156,
167, 169, 245,
289 Avram, 174
(
,
;
,...
.
;
. ./.
Babei. Je:i Turnul Babilonului
Babilon, 60, 159, 160, 173, 354, r~
437, 458
Bacon, Francis, 10 Bacterii, 37, 40,
193 Baker, Mace, 453, 455-457,
459,
460 Batten, Don, 458,
460
461
Behe, Michael, 23, 39, 315, 375,
420,452
Bentham, Jeremy, 203 Berdiaev,
Nicolai, 242, 244, 405 Bergman,
Jerry, 191 Berry, William B.N.,
197-199,
307,308 ~, `
r
v
Berthault, Guy, 226, 310 ~
;il
Bickerman, E.J., 151
V,
-
:

Big Bang, teoria, 86, 311, 387,
426 Biochimie, 16, 22, 23, 387,
420,
452
BioIizician, 452 Biologie, 7,
16,22,23,37,363,
375, 389, 452, 454, 458 Boch,
Walter, 362 Bonaventura, 300
Bork, Judge Robert H., 207, 288
Bowden, Malcolm, 28, 230, 458,
460
Bradley, Walter L., 343
Brown Michael H., 420
Bruno, Giordano, 231, 396
Buckland, William, 188
Budism, 183 Bulgakov,
Serghie, 244
Cain, 45, 46, 53, 142-144,
146-149, 151-154,216,222,
223, 257, 333, 334, 433
Calendarul bizantin, 151
Calendarul ortodox, 151, 320, 422
Calciu, Gheorghe, Pr., 48
Calvin, 421
Camus, Albert, 240
Carbon 14 (datarea cu), 198, 199,
308,318,441,449
CatastroIism, 21, 188
Cavarnos, Constantin, 301, 451,
460
Centenarul Darwin, 5-8, 12, 16, 17
Charlesworth, J.K., 333
Chalmers, Thomas, 423 -. ~ *!:
CherIas, Jeremy, 434 .,.,..,
:;i
tt
b
cl
Chittick, Donald E., 458
Chirii al Alexandriei, SI, 137, 138,
153
Chirii al Ierusalimului, SI., 53,
121,216,245,257,258,262
Chris, Raymond, 333
Clinton, Bill, 385, 387 Jilc;".',
Coelcanth, 194
Colbert, E.H., 333
Coloana stratigraIic, 191, 197,
442
Comunism, 48, 218, 237, 238,
376-378, 395
Constance, ProIesorul, 363
Cook, Melvin, 445
Cooper, Bill, 457, 458
Copernic, Nicolaus, 307, 308,
311,436,437
Cosmogonie, 63, 70, 311, 321, 408
Cosmologie, 91, 454
Cosmos, 27, 243, 244, 381, 388,
390, 399
CranIill, S.A., 458, 460
Creatie, 13, 15, 17-23, 26, 27, 30,
34,37,38,41-43,51,60,62,
70,76,77,81, 87,89,94, 104,
109, 111, 119, 137, 182, 185,
189, 190, 193,206,209,210,
212,216,217,219,228,229,
231,235,243,252,253,
255-258, 262, 263, 265, 270,
275,280,298,302,307,313,
314,316,325,346,352,355,
356,363,368,371,372,
381-383,393-395,408-413,
417,419,426-429,433,435,
437,439,440,451,454,458
Creatie exnihilo, 393, 394
Creationism, 17, 18, 159, 313,
368,435,436,451,455,459
Creationism progresivist, 64, 84,
271,422
Creationisti stiintiIici, 17, 18, 23,
27, 28, 31,42', 43, 160, 192,
193, 199, 212, 308, 31`-316,
462
INDICE GENERAL
369,408,411,436,437,441,
444, 448, 451, 452, 454-456,
458, 459
Cro-Magnon, (ve:i omul de)
Cronologie biblic, 151, 186, 188,
245, 307, 320, 370, 422, 429
Curcubeu, 80, 150, 167, 332
Curtis, G.H., 443 Cuvier, Georges,
188
Damaschin (Christensen), Ierom.,
5, 33, 377, 399, 406
Darrow, Clarence, 314, 434
Dart, Raymond, 359
Darwin, Charles, 5, 6, 10, 16, 21,
25,36,37,39,43, 180, 181,
184, 188, 189, 192, 193, 197,
206,207,218,231,301,311,
313,343,378,381,389,434
Darwin, Erasmus, 10, 92, 186,
187,206,213,288,382
Darwinism, 6, 7, 22, 24, 25, 27,
u 33,35,36,38-41,187,195,
207,315,316,375-378,381,
384,407,408,411,451,452,
458
Datarea radiometric, 15, 27, 38,
197, 198,200,309,314,366,
370, 441-445. 448, 452-454
David, Prorocul, 28, 82, 150, 335
Dawkins, Richard, 22, 37, 41,
315,388
Dawson, Charles, 318
Deism, 26, 202, 376, 384, 395,
396, 399, 405, 407
Dembski, William A., 24, 25, 31 A
Dendrocronologie, 309
Denton, Michael, 10, 22, 194, -i
195,316,343,451,452,458
Descartes, Rene, 10, 203, 256
Dewar, Douglas, 17, 343, 434
Diadoh al Foticeii, SI., 292 -
Dillow, Joseph C, 332, 458
Dinozauri,194,313, 333,355,
453-456,459,460 -.- i t -v
Dobzhansky, Theodosius, 195, ' '
227-229,232,242,313,346,
353,354,371,396,405,416,
421
Dorothei din Gaza, Avva, 54, 125,
132,226,246,286,288,325,
367
Dostoievski, Fiodor, 240
Echilibrul punctual, 21, 38, 39,
316,388,395
Ecumenism, 12-14, 344, 346, 347,
386,416
Eden (ve:i i Rai), 57, 59, 110,
111, 113, 146, 147,237,274,
279, 295, 392, 398, 410, 447
EIectul de ser, 79, 167, 332
EIrem Sirul, SI., 20, 52, 53, 58, 64,
67, 68, 72-74, 76, 83, 93, 95,
103, 104, 111, 113, 114, 119,
120, 122-124, 129, 131, 134,
142, 143,145-147, 143,
154,159,168-170,209,210,
213,245,260-264,266,271,
272, 322, 337, 352, 367, 368,
373, 427, 430, 447, 448, 450
Elasser, W.M., 198
Eldredge, Niles, 21, 38, 39, 194,
388, 395
Embriolog, -ie, 16, 36, 37, 190,
314,367, 420
Emerson, Ralph Waldo, 231
Engels, Friedrick, 218
Engels, Joan, 443
Enoh, 147, 148, 150, 152. 153
Enos, 143, 149
Entropie, 435
Epicicluri, 191, 226, 307, 314,
319,436,437
Epoca Luminilor, 186, 201, 207,
233,276
Erezie, 50, 141, 183,215,217,
219, 220, 237, 294, 302, 345,
350,397,431
EuIrat, 113, 171,333,334
3
EuIrosin Buctarul, SI., 112, 211,
322,334
Euxodus, 332
;~c

Eva, 28, 30, 57, 100, 101, 104,
121-123, 127-135, 139, 143,
144, 149, 171,211,212,222,
223, 225, 258, 259, 265, 267,
271, 279, 296, 297, 323-325,
335, 370, 375, 447
Evangheliile gnostice, 397
Ever, 171, 173, 174
Everest, Muntele, 160
Evolutie, 5-10, 12-17, 19-27, 30,
31,33-36,38-42,51,63,77,
85,91, 109, 121, 175, 182-196,
198,200,201,206-209,212,
216237,239,241-246,
249-257, 259, 263, 265-267,
270,271,275,276,279,281,
283-286, 292, 295, 296, 299,
302,308,313-321,325,
342-369,371,373,375,378,
379, 381-386, 388-392, 395,
397,400,401,405-414,416,
418-421,423,426-431,
433-436, 438, 442, 444,
451-453,459
Evolutionism,-ist, 15, 21, 23-26,
30,31, 34,35,41,42,64,65,
70,84, 102, 109, 121, 141,
182, 184, 185, 191, 192,
195-198,206,208,209,215,
217-219, 222, 227, 242, 244,
245,251-257,270,272,274,
278,281,282,284,286,288,
290, 295, 296, 299, 302, 307,
308,310,311,313-318,
341-343, 345, 346, 352-356,
358, 360-363, 366, 367, 369,
370, 372, 375, 378, 382, 396,
398,400,401,404-411,
414-421,425,427-429,
431-438,444,447,448,

u
451-456
Evolutionisti crestini/ortodocsi,
19,209,212,'215,217-220, .
222, 223, 227-229, 242, 249, 259,
264, 265, 269, 270, 283,
291,294,295,300,346,
353-356,362,370,371,425
Exorcism, 400, 402 Extraterestru,
153, 313, 337
Falec, 171, 174 "' " u. ".,|!".
Faul, Henry, 200, 447
Feluri, 14, 18,76,85,87-91,98,
101-103, 120, 158, 170, 187,
189, 195,212-214,229,253,
255,263,316,318,321,427,
428, 439, 455, 458
y

Feminism, 207
Fields, Weston W., 423
,Fiii lui Dumnezeu", 143, 149,
152-154, 337
Filaret al Moscovei, SI., 54, 61,
112, 132,221,274,276,
286-288, 292, 296, 326, 330
Filocalia, 58, 298, 367 ,
r
. - .
Filon din Alexandria, 153
Finegan, Jack, 151 ,;
Fison, 113 - \
Fiziologia, 16, 190 ' ;:
Florovski, George, 352
Fondi, Roberto, 226
Forme intermediare, 39, 189, 192,
193,225,316,388,395,455
Fosile, 21,39,40, 51, 191-194,
197-199,208,230,283,284,
308, 309, 313, 317, 332, 333,
343,415,421,428,442,443,
453-456
Francmasonerie, 376, 395
)Jf

Frtia SIntului Gherman, 5, 28,
33, 48, 290, 320, 415, 451, 456
Fundamentalism, 34, 259, 277,
343, 345, 347, 368, 431
Fundamentalist, 50, 52, 64, 185,
277,301,346,347,358,362,
363,370,416,424,425,434
Galapagos, Insulele, 189 ; . "
Galilei, Galileo, 182 ~n.-.n.
464
INDICE GENERAL <,
Genealogie, 150, 152, 186, 319,
360,361,366,367,421,429
Genetic, 16, 22, 189, 420, 452
Geocronologie, 442, 447
Geocronometrie, 197 ;
Geologie, 442
!

Geologia Potopului, 21, 193, 457,
458
Gheorghe, SI. Mc, 159
Gherman din Alaska, SI., 159
s

Gish, Duane T., 435, 455-457,
'-459, 460
Globalism, 12,376-378
GodoII, Ann, 386
Goldschmidt, Richard, 7, 315, 316
Gore, Al, 385, 387
Gould, Stephen Jay, 21, 41, 188,
-194,230,315,316,388,395,
407
Gradualism, 315, 385
Grasse, Pierre, 16
Gribbin, John, 434
Grigorie al Nyssei, SI., 53, 54, 69,
70, 81-83, 92, 98-102, 108,
109, 125, 139, 144,212,213,
215, 216, 245, 256, 257, 262, '
263, 292-294, 352, 356, 357,
367,368,371,395,417,427,
428,431
Grigorie Palama, SI, 54, 57, 58,
115, 153, 179,246,267,269,
281,282,291,293,331,351,
352, 370, 392, 394, 421
Grigorie Sinaitul, SI., 29, 54, 111,
112,211,245,274-276,296,
298,326,351,359,367
Grigorie Teologul, SI., 53, 54, 57,
68, 95, 97, 98, 107, 109,
114-117, 137, 150,210,246,
258, 262-265, 268, 269, 290,
296,352,361,367,427,428,
Guenon, Rene, 8, 9
Haeckel, Ernst, 36, 184, 190, 362,
367 , - . , . =, - - u u , . - u - . . : J <- . - ' . .
Ham, (Iiul lui Noe), 152, 155, .
161,167-171
Ham, Ken, 423, 455-458, 460
Hanaan, 167-170
Hazard, Paul, 201
Hegel, Georg, 180, 389, 392
Heghelianism, 386, 416

s

Helder, Margaret, 456
Heliocentrism, 182, 437
T
Helvetius, Claude, 203 - :
Heruvim, 57, 139,267
Hibrid, 90, 185,427 "' .
Hiliasm, 12, 237, 238, 382-384,
418
Hinduism, 302, 321
Hiss, Alger, 377 -
Hite, Shere, 207, 288
Hitler, Adolph, 172
Homiakov, Alexei, 351
Homo erectus, 284, 317, 418
Homo habilis, 317

Homo sapiens, 284 Howe, George,
191 Howell, F. Clarck, 230 Hume,
David, 204, 240 Humphreys,
Russell, 454 Huxley, Aldous, 91
Huxley, Julian, 5-7, 12, 228, 231,
233, 354, 426 Huxley, Thomas
Henry, 6, 184, ,
185,231 .;
Iacov, Patriarhul, 269, 336, 337
IaIeth, 152, 155, 161, 167-171 i
Iared, 150 Ignatie Briancianinov,
SI, 18,
181,298

Ilie, SI. Prooroc, 58, 152, 269
Iluminism, 10, 177, 201-205, 240,
395, 396
Ingineria genetic, 35, 41 . ;
Involutie, 387 :
loan Boteztorul, SI, 146 Ioan
Cassian, SI, 153, 288-290, .
358,421 : - . : , :
465
Ioan Damaschin, SI., 50, 53, 78,
93, 100, 108, 115-117, 119,
124, 140,210,213,215,216,
245, 258, 262, 267, 273, 278,
293,294,329,371,394,409,
419,428
Ioan Gur de Aur, SI., 20, 49, 52,
53, 58-60, 62, 65, 68, 83, 84,
87, 93, 94, 96, 97, 100,
105-108, 111, 113, 114, 117,
119, 120, 122-124, 127,
129-136, 142-149, 153,
155-157, 158, 161, 162, 164,
166169, 172, 173, 179,213,
216,221,245,263-267,273,
274, 278, 297, 324, 337, 352,
367, 370, 373, 422, 426, 428,
430, 434, 438, 440, 450
Ioan din Kronstadt, SI., 54, 178,
179,213,431
Ioan Maximovici, SI., 101

`
Ioan Paul al II-lea, Papa, 226 \
Ioan Teologul, SI., 62 ':
Iona, Prorocul, 169, 171 Ionescu,
Eugen, 240 Iov, Dreptul, 74, 78,
93, 289, 330 Ippolit Romanul, SI.
355 Isaac Sirul, SI., 54, 60, 61,
151,
180,221,246,275,276,370,
416, 422 Isaia, Avva, 287 Isaia,
Prorocul, 335 Iulie AIricanul, 151,
153 Iustin Mucenicul, SI, 337
Izotop, 198, 199, 441, 442, 444
'i/. i
ncrucisare, 90, 186 ngeri, 61, 62,
68, 78, 94, 100, 16, 124, 125, 128,
153,211,221,
275, 297-299, 313, 322, 323,
327, 329, 334, 337
nviere, 54, 91, 92, 138, 272, 276,
297,325,401,415
JeIIerson, Thomas, 201

Joachino da Fiore, 242, 244
Johnson, Hewlett, 243
Johnson, Phillip, 5, 6, 22-27, 31,
38,189,191,195,212,230, ~
314-316, 375, 407, 408, 420, ,
451,452,459,460

}
Joly, John, 445
Kabbala, 393
(
`
KaIka, Franz, 240

~
Kahler, Erich, 383 Kalomiros,
Alexandru, 14, 249,
351, 357, 362, 371 Kant,
Immanuel, 240 Kerkut, G. A., 16
Kireevski, Ivan V., 18, 180, 351,
425
Klinger, Pr. George, 244 Kook,
Abraham Isaac, 391 Kosturos, Pr.
Antonie, 222, 223 Kuhn, Thomas,
39
Lactantiu, 337
Lamarck, Cavalerul de, 187, 188,
301
Lameh, 148, 149, 152
Laughlin, Williams, 284
l

Lawrence, JeII, 23, 24
?

l
*
Lawrence, Jerome, 314 Leakey,
Louis, 230, 317, 359, 360 Leakey,
Mary, 317 Leakey, Richard, 198,
317, 318,
443,453 Lecomte du
Noiiy, Pierre,
220-222, 229, 236, 254
Lee, Robert, 308 i-
Lee, RobertE., 314
(
'
Legea a doua a termodinamicii,
343
Leibniz, GottIried, 354
Lematre, Abbe Georges, 311
Lenin, Vladimir Ilici, 243
Leninism, 376, 378
Leonid (Kavelin), Pr, 180 ,
Lewontin, Richard, 42
Liberalism, 207, 392 . J .,
Lincoln, Abraham, 375 \i
466
INDICE GENERAL
Locke, John, 203
Lossky, Vladimir, 211, 290, 393,
394, 409, 410 Lot, Dreptul,
160 Lubenow, Marvin L., 198,
317,
318, 355, 443, 444, 453
Luca, SI. Apostol, 150, 361
Lumini (ve:i i Epoca), 10, 187,
413
Luther, Martin, 421 Lyell,
Charles, 187, 188, 197
Macarie de la Optina, SI., 180
Macarie cel Mare, SI., 54, 57, 136,
137, 139, 246, 257, 267, 274,
298, 330, 370
Macrina, SI., 212
Macroevolutie, 388
Maimut, 37, 40, 48, 102, 121,
141,' 159, 185, 190, 191, 194,
196, 208,226, 230, 249, 284,
285, 291,296, 301, 302, 317,
318, 321,333, 351, 372, 433,
434
MamiIere, 190, 271, 362, 443
Marele Arhitect, 376
Martin, Pr. Malachi, 238, 243,
400-402
Marx, Karl, 207, 218, 243, 378
Marxism, 218, 238, 243, 376, 378
Masonerie, (ve:i Irancmasonerie),
376, 386, 416
Masoretic (textul), 186, 320
Materialism, 8, 23, 26, 34, 41, 42,
375, 376, 378, 387, 388, 391,
396, 441, 448
Mathusala, 148, 150, 152, 180
Matthews, L. Harrison, 206
Maxim Mrturisitorul, SI., 58,
268,269,326 - r " r .
Mayr, Ernst, 89
Mntuire, 48, 133, 138, 141, 162,
169, 222, 225, 227, 233, 278,
287, 330, 343, 378, 384-386,
400, 401, 408, 409, 416
MetaIizic, 9,393 n.-.. - s ~ ,
:

Meteoriti, 447
MeyendorII, Pr. John, 243, 245,
405
Michelangelo, 72 Mihail,
episcopul, 361 Miller, Hugh, 422
Miller, Kenneth, 36 Milton,
Richard, 89, 191-193,
195, 197-200,310,317,451,
460
Miscarea harismatic, 405
Mivart, St. George Jackson, 184,
241 Modelul creationist, 18,
22, 185,
313, 314, 368, 423, 436
Modelul copernican, 185,310,
311,313 Modelul
evolutionist, 6, 16, 22,
184, 185, 191, 192,309,310,
388, 395, 436 Moisi, Prorocul,
27, 28, 31, 58,
60-62, 66, 67, 69, 76-78, 83,
87, 105, 106, 108, 111, 157,
167, 215,221, 259, 269, 277,
282, 285, 291, 294, 302, 332,
335, 391,432, 438 Monstrul
dttor de sperant
(teoria despre) , 315, 316
Montanism, 244
iI

MorIologia comparat, 189
Morgan, Thomas Hunt, 228
Morris, Henry, 17, 18, 160, 170,
187, 188, 191-194, 197-199,
228, 308, 309, 314, 332, 335,
411, 422, 423, 425, 429, 451,
453-459, Morris, John, 193,
197, 199, 200,
454, 455
Muratore, Stephan, 25 Musca
Iructelor, 195, 196, 228 Mutatii,
24, 36, 188, 195, 196,
315, 383, 388, 420, 452
Nagarjuna, 393
Naid (pmntul), 146, 147 H'
467
Naturalism, 6, 10, 33, 34, 41, 43,
361,362 Neanderthal (omul
de), 194, 208,
283,284,318,355,400,422
Nectarie al Pentapoliei, SI., 301,
351,451 Nectarie
(Kontzevitch),
Episcopul, 10, 11
Nemurire, 207, 272, 292,
299-301,383,401,417,418
Neodarwinism, 6, 16, 21, 22, 196,
315,375,385,388,434
Neopgnism, 395 Neoplatonism,
393, 394 Neptimire, 30, 124, 128,
327 Nestricciune, 112, 136, 138,
211,
221,274,275,277,278,280,
295, 296, 383, 413-415, 417
Nevrod, 170 New Age, 222, 238
Newton, Sir Isaac, 186, 201, 202,
205, 354, 355 NichiIor,
ucenicul SIntului
Andrei, 112
Nicodim Aghioritul, SI., 326, 327
Nietzsche, Friedrich, 184, 380,
382-384, 390 NiIon, Episcopul
Constantiei, SI,
417,418
Nihilism, 10, 33, 382-384 Nil
Izvortorul de Mir, SI., 417,
418
Nil Sinaitul, SI, 114 Nil Sorski,
SI, 114 Noe, Dreptul, 79-8, 113,
149, 151,
152, 155, 156-164, 166-171,
192, 272, 309, 314, 332-334,
455, 456
Noebel, David A., 458, 460
NoosIera, 232, 239, 240, 246,
379, 382, 383, 393, 399 Noua
ordine mondial, 12 3.''` Noua
Er a Duhului SInt, 242 Noua
Fiint, 401 Noua Religie, 376, 378,
379, 385,
397 -
r
. .,.,...,,;,,.;, . ,:.,
Noua Sintez, 390,392 : '
Noul Crestinism, 397 Noul Timp,
401
Olduvai, Gorge, 317

'
Olsen, Roger L., 343
Olson, Everett Claire, 7
Omul de Cro-Magnon, 208 J
Omul de Heidelberg, 283
Omul de Java, 230, 242, 284, 383,
422 Omul de Pekin, 230, 283,
284,
342 Omul de Piltdown, 230,
283, 284,
318, 342
Organe rudimentare, 191
Origen, 208, 215, 293, 320, 321
O'Rourke, J.E., 198
Owen, Richard, 7 ; '
OZN, 397
Pagels, Elaine, 397
Paisie Velicikovski, SI, 114, 115
Paleontologie, 21, 22, 38, 56, 185,
191, 193, 198,224,360,419,
420
Panenteism, 380, 387, 395, 396,
399,402, 407
Panteism, 26, 141, 380, 396, 399
Patimi, 30, 69, 102, 103, 120, 123,
125, 126, 140, 145, 238, 239,
286, 288, 292, 297, 417
Patriarhi (din Vechiul Testament),
80, 113, 148-151, 155, 169,
270, 319, 334-337, 366, 406,
416
Pavel din Obnora, SI, 159
Pavel, SI. Apostol, 29, 72, 101,
110-112, 126, 136, 152, 153,
157,227,243,245,282,291,
322, 325, 394, 399
Pcat, 27, 90, 91, 100, 101, 103,
118, 120, 124, 125, 128, 129,
131, 132, 134, 136-138, 140,
143, 145-147, 149, 152, 156,
160, 162, 168, 169, 172, 203,
468
INDICE GENERAL
211,224,225,254,261,286,
297, 300, 320, 323, 326, 331,
397, 400, 408, 410, 430, 435,
437, 439
Pgnism, 180 -
(
.
:

Pelagianism, 421 "
?

Petru Damaschin, SI., 330 ~,tvnn-
Petru, SI. Apostol, 151, 160, 162,
269,418,427
Pilbeam, David, 318
Piltdown (ve:i omul de)
Pitagora, 332
Pius al IX-lea, Papa, 241
-Planete, 41, 185, 191, 307, 308,
310-313,436,437,447
Platon, 181 '*
Ploaie, 79, 80, 105, 158, 161, 162,
167, 273, 332, 349, 390
Plotin, 393 Pocint, 131,
132, 134, 143,
145-147, 153, 156, 159, 161,
169,329,397
Podmosenski, Gleb D., 406
Poligenism, 208, 223, 224, 366,
429 Pomazanski, Pr. Mihail,
178, 179,
355,365,368,420,431 ,
Pope, Alexander, 354 Poruncile
lui Dumnezeu, 114, 167
Potasiu-argon (datarea cu), 196,
197, 199,200,309,441,442
Potop, 18,24,80,81, 103, 113,
148, 150, 152-156, 158-173,
187, 188,192, 193,309,314,
332-335, 410, 440, 455-458
Preexistent, 212, 215, 217, 320,
321,367
Preistorie, 420, 427 Prepodobni,
159 Procesul Maimutelor, 313,
314,
434 Progres, 8, 10, 12, 16, 202,
203,
205, 234, 243, 314, 315, 383,
418,458 Pronie, 57, 269, 353,
440 i' l
Protestantism, 202, 204, 281, 289,
358, 421
Pseudo-religie, 8, 13
Pseudo-spiritualitate, 376
Psihologie, 329, 393, 421, 435
Pterodactili, 193, 194 Punctul
Omega, 236, 237, 243,
346,381-383,392,401,405
Rahner, Karl, 223, 224 Randall,
J.H., Jr., 203, 206, 207,
353,396 Rationalism, 8, 30,
184, 187, 201,
203-205, 240, 268, 370, 387,
392,418,429 Raup, David M.,
192, 193 Rencarnare, 92, 320,
321, 367,
428
Relativism, 91, 141, 222, 240
Religia viitorului, 235, 375, 377,
379,395,397, 405 Renastere,
201, 203, 205, 231 Rensch,
Bernhard, 434 Reptile, 36, 190,
193, 194, 316,
381
Revolutia Rus, 330 Revolutia
Francez, 201, 205,
206, 288, 376
Reynolds, John Mark, 24 "
:
Riasanovski, Nicholas V., 151 ' `
Richards, E.G., 151
r

I

RiIkin, Jeremy, 457, 460
Romano-catolicism, 177, 182,
201,226,235,239,241,281,
289, 292, 298, 299, 325, 344,
345, 405, 420 Ross,
Hugh, 271,408 Rossi, Pr.
Andrew, 25
Sagan, Cari, 48, 311,375
Saint-Simon, Claude de, 231
Salvius din Albi, SI., 328
Schelling, Friedrich, 180, 389,
392
SchindewolI, Otto, 7, 198, 316
Sciencefiction, 312,327,342 , , n~
469
CARTEA FACERTI, CREAREA LUMII $l OMUL NCEPUTURILOR
Scolastic, (IilosoIia), 202, 204,
281, 293, 299, 351, 353, 419,
201
Scopes, John, 313, 314, 425, 434
Scott, Eugenie, 436
Selectia natural, 35, 36, 40, 184,
187, 188, 196, 197,228,229,
315, 381, 385, 388
Seminarul Ortodox SI. Vladimir,
4, 228, 242, 346
Senaar, 171
SeraIim din Sarov, SI., 107, 108,
124, 159, 226, 290-295, 359,
368, 371,428
SeraIim Rose, Pr., 5, 7-22, 24-31,
33, 34, 38, 42, 43, 47, 48, 52,
54,65,80, 117, 137, 151, 173,
177-181, 184, 186, 196,201,
211, 217, 218, 227, 228, 231,
240, 242, 249, 291,307-337,
341, 344, 361, 372, 375, 376,
378-380, 382-387, 393,
395-399, 404-413, 418, 420,
424-426, 429, 433, 450, 451,
454, 459
Serghie din Radonej, SI., 118
Sermonti, Giuseppe, 226
SetterIield, Barry, 445
Sewell, Curt, 441, 448, 449, 453
Sim (Iiul lui Noe), 152, 155, 161,
167-171, 173, 174
Simeon Noul Teolog, SI., 54, 65,
104, 137, 138, 210, 227, 245,
275, 279, 280, 287, 297, 298,
323, 327, 328, 351, 352, 367,
413, 414, 416, 417, 427, 450
Sinanthropus, 284
Sisoev, Diaconul Daniil, 410
Sith (Iiul lui Adam), 143, 148,
149, 151-154,258
Smith, WolIgang, 25, 226, 385,
404,405 j-..ri It r - . ,-:
Socialism, 12 ",nn
Solomon, 136,282
I
n.,n
Spencer, Herbert, 184, 389
Spetner, Lee, 23, 31, 196, 316,
452, 453, 458
Spiritism, 251
Spiridon (EIimov), Arhim., 11
Spiritul vremii, 180, 302, 345,
350, 354, 386, 407
Stanhope, Earl, 206 :~Ht
SteIanatos, Joanne, 159 Ki
Storer, Tracy I., 189-191, 252,
284 Stricciune, 104, 108,
112,
136-138, 152, 211,226,227,
271-275, 277, 280, 287,296,
299, 300, 322, 367, 383, 410,
411, 413, 418, 427 Supraom,
149, 212, 221, 222, 240,
383, 384, 390, 398 SwiIt,
Dennis L., 407, 457
Sase Zile, (cele), 11, 51, 53, 58,
63-69, 71, 73, 77, 82, 84, 95,
96, 104,108-110, 121-127,
179, 209,210,212,213,245,
256, 259-262, 264, 265, 277,
310, 311,319,335,343,355,
356, 359,368, 371,408, 410,
422, 426, 427, 431, 432,
438-440
Taylor, Ian T., 201, 227, 454, 458
Taylor, Kenneth, 352 Taylor, Paul,
423, 457, 460 Tria cerului, 74, 78,
84, 85 '
nM
Teilhard de Chardin,
Pierre, 15, 19, 141, 183,218,220,
229-246, 283,284,311,318, 342,
345, 346, 350, 353-355, 365, 367,
378-390, 392, 393,
395-407, 416-418, 425,429
Teilhardism, 241-244, 345, 346,
378, 380-382, 384-386, 398,
400, 401,405, 416 Teorie/
conceptie evolutionist, 5,
14, 16,17, 21,23, 25, 33,34,
38,41,51,63-65,69,70,91,92,
121,148,150,177,261,262,
470
INDICE GENERAL
269,270,281,282,285,288,
291,307,315,317,319,341,
342, 348, 362-364, 366, 388,
391, 395, 406, 424, 425, 427,
430, 431, 435, 437, 443,449
TeozoIie, 393
Tertulian, 337
Thaxton, Charles B., 343
Theodorit al Cirului, 105, 106
Theodosie al Cernigovului, SI.,
228
TheoIan Zvortul, SI., 367, 417
TheoIil al Antiohiei, Episcopul,
151
TheoIilact al Bulgariei, Fericitul,
361
Transmigrarea suIletelor, 92, 212,
321,431
Trempelas, Panaghiotis, 209, 219,
220, 242
Trooster, Stephanus, 224, 225
Turnul Babilonului, 170, 171,
173,433
Tyler, David J., 458,
Umanism, 6, 8, 202, 253, 401,
418 UniIormism, 43, 187, 188,
197,
446, 447, 459
Universalism, 386, 416
Ussher, Arhiepiscopul, 186
Vajrayana, (meditatie), 402 Van
Bebber, Mark, 423 Varlaam, 268,
269, 281, 282, 299,
421 VarsanuIie de la Optina,
SI., 28,
29,48,415,456 Vasile cel
Mare, SI., 11, 27, 34,
49,53,58, 61,62,65-67,71,
72, 75, 77-79, 81-85, 87-89,
93,96,98, 101-103, 106, 116,
178, 179,210,213,214,245, 254,
255, 259, 260, 262-266,
276,285,332,351,355,367,
369,414,427,428,431,438,
439, 450, 458, 459 Vatican II
(Conciliul), 223 Vechii
Calendaristi, 372 Vedanta, 390,
391 Veith, Gene Edward, 195
Veriga lips, 284, 317, 318, 400
Voltaire, Fransois Mrie Arouet
de, 354
Waddington, C.H., 362 Wallace,
AlIred Russell, 197 Wells,
Jonathan, 28, 34, 54, 262,
263,458 Whitcomb, John C,
17, 160, 192,
455, 457 White, A.J., 317
Whitelaw, Robert L., 332
Whitmore, 456 Wieland, Cari,
452, 458, 460 Wilber, Ken, 232,
385-393, 395,
397, 398, 406, 408, 410
William din Auxerre, 300
Winning, Cardinalul Thomas J.,
226 Woodmorappe, John, 442,
453,
458
Yoga, 390
Zilele Facerii (vezi Sase Zile), 67,
84, 90, 108, 178,'268, 272
Zoologie, 7, 8, 29, 189, 318, 342,
363
Zuckerman, Lord Solly, 317

CUPRINS
u PreIata editorului: POVESTEA ALCTUIRII ACESTEI CRTI............. 5
1. Mediul intelectual al anilor de Iormare a Printelui SeraIim ........... 5
i
;5
~ 2. De la conceptia evolutionist la cea crestin-ortodox ...................... 7
n y ..................................................................................................... 3.
Rdcinile evolutionismului .......................................................................... 10
r 4. Cugetul SIintilor Printi .............................................................. 10
5. Evolutie si hiliasm ...................................................................... 12
6. ,Traditionalisti" n Iavoarea evolutiei .......................................... 13
7. Latura stiintiIic a problemei....................................................... 15
8. ,Cursul de supravietuire" si cursurile despre ,Cartea Facerii" ........ 19
9. Planul crtii ..................................... :......................................... 20
10. Schimbrile din anii optzeci ...................................................... 21
11. Schimbrile din anii nouzeci: Phillip E. Johnson....................... 22
12. Schimbri n lumea ortodox ..................................................... 25
13. Dincolo de darwinism ............................................................... 25
14. Alctuirea crtii de Iat ............................................................. 26
15. Principala contributie a crtii ..................................................... 27
16. Natura omului ........................................................................... 30
Introducere: PRINTELE SERAFIM ROSE
SI STIINTA SECOLULUI AL XXI-LEA ........................... 33
i 1. Mecanismul evolutiei: mutatie si selectie ..................................... 36
2. Teza strmosului comun ............................................................. 39
3. Evolutia (n sens stiintiIic) este Iundamenta| atee ......................... 41
4. Concluzie: ne poate spune stiinta o poveste adevrat despre
nceputuri ? ..................................................................................... 42
\ , j PARTEA I
' O tlcuire ortodox patristic la ,Cartea Facerii"
Nota editorului ....................................................................................... 47
Cuvnt nainte: DE CE TREBUIE S CERCETM " ";
,CARTEA FACERII" ? ................................................. 48
Capitolul nti: CUM S CITIM ,CARTEA FACERII" .......................... 50
1. Modul de abordare ...................................................................... 50
~
2. SIintii Printi: cheia noastr pentru ntelegerea ,Facerii" .............. 52
' 3. Principiile Iundamentale ale apropierii noastre de ntelegerea
o
,Crtii Facerii" ............................................................................ 55
', '.. 4. Tlcuiri literale sau tlcuiri simbolice? ........................................ 57
5. Natura textului ............................................................................ 60
Capitolul doi: CELE SASE ZILE ALE FACERII .................................... 64
1. Introducere .................................................................................. 64
473
2. Observatii generale despre cele Sase Zile ..................................... 66
3. De ce Sase Zile ? ......................................................................... 68
Capitolul trei: CELE SASE ZILE LUATE PE RND ............................ 71
1. Ziua nti (Facere 1, 1-5) ............................................................ 71
...... 2. Ziua a Doua (Facere 1,6-8) ......................................................... 78
3. Ziua a Treia (Facere 1, 9-13) ....................................................... 81
4. Ziua a Patra (Facere 1, 14-19) ..................................................... 84
M
5. Ziua a Cincea (Facere 1, 20-23) .................................................. 87
6. Ziua a Sasea (Facere 1, 24-31) .................................................... 92
; Capitolul patru: ZIDIREA OMULUI ...................................................... 96
- Capitolul cinci: RAIUL ....................................................................... 110
' Capitolul sase: CDEREA OMULUI ................................................... 127
Capitolul sapte: VIATA N AFARA RAIULUI ..................................... 142
rI
1. Izgonirea lui Adam ................................................................... 142
2. Cain si Abel .............................................................................. 143
I
3. Neamurile Patriarhilor de la Adam, prin Sith, pn la Noe.......... 149
4. Stricciunea omenirii ................................................................ 152
Capitolul opt: POTOPUL .................................................................... 155
Capitolul nou: MPRSTIEREA NEAMURILOR .............................. 166
1. Noe si Noul Legmnt al lui Dumnezeu ......................................166
2. Neamurile Iiilor lui Noe .............................................................170
3. Turnul Babilonului .....................................................................171
1
' PARTEA A II-A
H
i . i Filosofici evolutiei
Capitolul nti: STIINTA SI SFINTII PRINTI................................... 177
1. Adevrata teologie si cunoasterea secular ................................. 177
2. Stiinta si IilosoIia crestin ......................................................... 180
3. Deosebirea Ianteziilor materialiste de adevrul stiintiIic ............. 181
4. Stiinta - Iorm de cunoastere inIerioar ...................................... 181
5. Un sistem de gndire strin ....................................................... 182
6. Lipsa culturii IilosoIice printre crestinii ortodocsi....................... 183
7. FilosoIia SIintilor Printi .......................................................... 183
Capitolul doi: SCURT CRITIC A MODELULUI , '
EVOLUTIONIST.......................................................... 184
1. Introducere ............................................................................... 184
2. Cadrul istoric ............................................................................ 186
...', 3. ,Dovezile" evolutiei ................................................................. 189
..',.. 4. Teoria evolutiei este inteligibil IilosoIic ....................................201
5. ConIlictul dintre Adevrul crestin si IilosoIia evolutionist .........208
' Capitolul trei: ,EVOLUTIONISMUL CRESTIN" ................................. 218
1. Introducere ................................................................................218
474
. . : . U' ii
I
; '/ . -! Jvr : n CUPRINS " *?* u. ! u ' *
3
A-na/,-
u 2. Lecomte du Noiiy ......................................................................220
- 3. Printele Antonie Kosturos ........................................................222
4. Karl Rahner ...............................................................................223
5. Stephanus Trooster ....................................................................224
6. Conceptia romano-catolic despre Omul Originar ....................... 226
' ' 7. Theodosius Dobzhansky ............................................................ 227
8. Teilhard de Chardin ................................................................... 229
9. Hiliasmul lui Teilhard de Chardin ............................................... 237
10. Teilhardismul n lumina Ortodoxiei .......................................... 241
-, .. 11. Adepti ,ortodocsi" ai lui Teilhard de Chardin ............................ 243
j PARTEA A III-A ,; . . .
invttura patristic despre facerea lumii
Nota editorului ..................................................................................... 249
1. FilosoIie, nu Iapt real ................................................................. 251
2. O deIinitie clar ......................................................................... 252
"
ui
3. Dezvoltare, nu evolutie ................................................................ 253
*-' 4. Cum anume tlcuiesc SIintii Printi Facerea ? ............................. 259
0
5. Printr-un om a venit moartea (I Corinteni 15, 21) ........................ 270
"-* 6. Vederea dumnezeiasc ............................................................... 275
'/ . Natura omului ............................................................................ 281
,L
r
PARTEA A IV-A
I
intrebri i rspunsuri
ntrebri si rspunsuri: DIN CURSUL DESPRE Ii; s. ~
i f
U~
:
i
,CARTEA FACERII" ....................................... 307
' - "" 1. Vrsta pmntului ...................................................................... 307
?v 2. Datarea cu Carbon 14 ................................................................ 308
~O 3. Straturile geologice .................................................................... 309
'u ' 4. o chestiune de modele ............................................................... 310
5. Originea corpurilor ceresti (cosmogonia patristic) ...................... 311
6. Creationistii stiintiIici ................................................................ 313
i--ur 7. DiIerite idei evolutioniste ............................................................ 315
- ) I 8. Limitele schimbrii biologice ..................................................... 316
' I 9. ,Evolutia uman" ....................................................................... 317
r
10. Limitele investigatiilor stiintiIice .............................................. 319
- \ - 11. Cronologia biblic.................................................................... 320
12. Preexistenta suIletelor, rencarnare si evolutie ........................... 320
. n- , 13. Natura Raiului ......................................................................... 321
14. Vointaliber ........................................................................... 323
yti 15. Facerea lui Adam si a Evei ....................................................... 324
16. Mintea lui Adam ...................................................................... 326
. 17. Raiul si cerul ........................................................................... 328
18. Diavolul .................................................................................. 329
:
(
19. Trupul duhovnicesc al lui Hristos ............................................. 331
475
20. Tria cerului ............................................................................ 332
21. ,Localizarea" Raiului .............................................................. 333
22. ntre Cdere si Potop ............................................................... 334
23. Potopul ................................................................................... 334
24. Tlcuire patristic si critic textual modern ........................... 335
25. Vrsta Patriarhilor ................................................................... 336
26. DiIerite interpretri ................................................................. 337
PARTEA A V-A 'u
.i
*
Fragmente din scrisori ...................................................................... 341
1. Una dintre cheile programului anticrestin ................................... 341
2. Evolutia teist ........................................................................... 341
3. Un model de gndire potrivnic Ortodoxiei ................................. 344
4. O Iort primordial adnc nrdcinat ....................................... 347
5. Argumentul mpotriva evolutiei nu e stiintiIic, ci teologic........... 348
6. Adevratele probleme intelectuale ale prezentului ...................... 348
7. De o asemenea ,teologie" nu avem nevoie ................................. 349
8. Un produs al ,spiritului vremii" ................................................ 350
9. Asteptm rspunsul Ir prejudecti ........................................... 351

10. Jocuri de cuvinte ..................................................................... 351
11. SIintii Printi ca rspuns dat scolasticii medievale .................... 351
12. Credinta stiintiIic ................................................................... 352
13. ncepe, n sIrsit, adevrata btlie .......................................... 356
14. Iubirea Iat de SIintii Printi .................................................... 357
15. Puterea lumii acesteia si a ideilor sale la mod ......................... 358
16. Nutrind Ir s stie ,idei moderne" .......................................... 359
17. Stiinta autentic ...................................................................... 359
18. Limpezirea conIuziei ............................................................... 360
19. Genealogiile lui Hristos ........................................................... 360
20. Ideea mai cuprinztoare a naturalismului .................................. 361
21. Savanti ce pun la ndoial evolutia ........................................... 362
22. Evitarea partialittii ................................................................. 364
23. Trei axiome ............................................................................. 364
24. Note la un dialog despre evolutie ............................................. 369
25. Clerul din Grecia mpotriva ,evolutionismului ortodox" ........... 371
26. Oamenii sunt gata s aud aceste lucruri .................................. 372
Epilogul editorului: EVOLUTIONISMUL -*-** :.~u u-.?-u- -.w" .:.
SI RELIGIA VIITORULUI .................................. 375
1. Depsirea materialismului stiintiIic ............................................ 375
2. Evolutionismul ca IilosoIie a lui Antihrist .................................. 378
3. Teilhard de Chardin, proroc al Noii Religii................................ 379
4. Elemente de teilhardism ............................................................ 380
5. O nou sintez evolutionist ...................................................... 385
6. Cerintele minime ca un crestin s Iie acceptat n Noua Sintez... 390
476
CUPRINS
7. ,Dumnezeul" Noii Sinteze ........................................................ 392
8. FilosoIia lui Antihrist.................................................................397
9. Duhul din spatele IilosoIiei ....................................................... 400
10. EIectul IilosoIiei evolutioniste asupra crestinilor .......................404
11. ,Pana" si dincolo de ea ........................................................... 406
12. Starea Ortodoxiei de azi .......................................................... 410
Anexa 1: NOTE DESPRE STIINT, EVOLUTIE
SI FILOSOFIA CRESTIN ................................................. 413
1. Nestricciunea lumii nti-zidite ................................................ 413
2. Stiinta si problema nestricciumi ............................................... 415
3. Evolutie si ,Religie Cosmic" ................................................... 415
4. ,Mistica" lui Teilhard de Chardin ............................................. 417
5. Evolutia este exact opusul crestinismului ................................... 417
6. De ce nu trebuie s rmn crestinii ortodocsi
indiIerenti Iat de evolutie ......................................................... 418
7. Paleontologia si ,Ortodoxia turnului de Iildes" .......................... 419
8. Omul este calitativ diIerit de animale ......................................... 420
9. Ideea romano-catolic despre starea lui Adam (dup Printele
Mihail Pomazanski) ...................................................................... 420

10. Citirea arhivei IosiliIere .......................................................... 421
11. Un ,complex de inIerioritate" printre crestini ........................... 421
12. Cum putem Ii att de neghiobi si naivi ? .................................. 421
13. Cronologia Vechiului Testament ............................................. 422
14. Dovada care lipseste ............................................................... 422
Anexa 2: DOU PLANURI DE STUDIU ............................................ 424
1. Evolutie ............. ....................................................................... 424
2. Sectiunea patristic ................................................................... 430
Anexa 3: ULTIMA CUVNTARE A PRINTELUI SERAFIM
DESPRE CREATIE SI EVOLUTIE ...................................... 433
Anexa 4: CREDINTA N DATAREA RADIOMETRIC..................... 441
1. Datarea radioactiv ................................................................... 441
2. Erori experimentale ................................................................... 442
3. Discrepante dovedite ................................................................. 442
4. Craniul 1470 ............................................................................. 443
5. Datarea Marelui Canion ............................................................ 444
6. Cauzele erorilor ........................................................................ 445
7. Materialul izotopic originar ....................................................... 446
8. Concluzie ................................................................................. 448
Anexa 5: PROPUNERI DE LECTUR FCUTE
DE EDITORUL CRTII ...................................................... 450
Indice general ...................................................................................... 461

Serafim Rose Cartea Facerii Crearea Lumii Si Omul Inceputurilor Ierom Serafim Rose

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Serafim Rose Cartea Facerii Crearea Lumii Si Omul Inceputurilor Ierom Serafim Rose

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Redactor: Alina Opric

GraIic: Mihaela Voicu

. i "" l l i . ' > /. u u i

' CUM S CITIM CARTEA FACERII" i. Hr

-id. u -. -i . -i - . . - . u. * . . . - . * . . - . . . ..... :.-.-.

,Sezut-a Adam n preajma Raiului si de goliciunea sa, plngnd, se tn-

-i d. ,p. 2. uuuu `:u

Haideti acum s ne ocupm de un ,evolutionist crestin-ortodox" ale crui

-id. , p. 2-2. ,w . , ,,.-. , . - V\ - .-u . . , . uu

- i d . , p . 2 0 . -- u ^ . . . - - ' u" -^ - l - u>u>. uu, ; uu- . -1-uu' u > , u' uu' ; - . ~

. r ANEXA 3 '.."l ?,: .u): uu - ' 1 l < - . '

S-ar putea să vă placă și