CAIETUL XIX CONSTRUCTII DIN OTEL

1. Obiect si domeniu de aplicare 1.1. Prezentul capitol contine conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca constructiile din otel sudate folosite in domeniul constructiilor civile, industriale si agricole si modul de verificare al acestor conditii. Conditiile impuse in prezentul capitol sunt stabilite pentru toti parametrii care pot influenta calitatea pe parcursul realizarii constructiilor, cu exceptia parametrilor de conceptie si calcul din STAS 10108/0-78 1.2. Prevederile prezentului capitol nu se aplica constructiilor exploatate la temperature sub -40C, contructiilor care intra in alcatuirea utilajelor, instalatiilor industriale, podurilor, constructiilor din domeniul nuclear hidrotehnic.
OBSERVATIE: Prevederile prezentului capitol pot fi aplicate unor elemente de constructii care intra in alcatuirea utilajelor, instalatiilor industriale, podurilor si celor din domeniul hidrotehnic daca sunt alcatuite si dimensionate potrivit prevederilor STAS 10108/0-78.

1.3. Sunt exceptate din domeniul de aplicare al prezentului capitol constructiile sudate care intra in supravegherea unor organe speciale (ISCIR, RNR) sau care folosesc la depazitarea materialelor cu grad mare de periculozitate.
Observatie: Gradul de periculozitate al fluidelor este definit in instructiunile tehnice I 27-82

1.4. Constructiile din otel sudate trebuie sa indeplineasca in afara conditiilor (specifice) de calitate din prezentul capitol si conditiile tehnice generale de calitate prevazute in STAS 767/0-77. 1.5. Precizarile necesare interpretarii prevederilor prezentului capitol, valorile limita admise pentru diferite criterii de calitate, prevederile legate de aplicarea tehnicilor de control si alte detalii fac obiectul unor prescriptii, care completeaza prezentul normative, dupa cum urmeaza: -- caiete de sarcini pentru constructii din categoria de executie A; -- normative sau instructiuni tehnice pentru constructii din categoria de executie B. OBSERVATIE: 1. Caietele de sarcini se intocmesc de proiectant si pot contine conditii de calitate superioare prevederilor standardizate. 2. Pentru asigurarea calitatii imbinarilor sudate se vor respecta prevederile normativului C 150-84. 3. Pentru executia constructiilor sudate din profile cu pereti subtiri formate la rece, se vor respecta prevederile instructiunilor tehnice P. 54-80. 1.6. Prevederile prezentului capitol pot fi aplicate si in cazul interventiilor asupra unor constructii existente, pentru care trebuie respectate si alte conditii suplimentare.

OBSERVATIE: Prin constructii existente se inteleg acele constructii aflate in exploatare sau in conservare, la care in perioada de timp trecuta de la montarea lor au existat posibilitati de modificare a starilor de solicitare sau a eforturilor interioare, de degradare a materialelor folosite sau de scadere a caracteristicilor mecanice prin oboseala.

1.7. Conditiile de calitate impuse produselor finite sunt aceleasi indifferent de tehnologiile de executie folosite sau de specificul unitatii in care sunt executate. Modul de control si regulile pentru receptia constructiilor sudate sunt diferentiate dupa specificul unitatilor de executie, fiind mai exigente pentru unitatile mai putin industrializate, din categoria atelierelor unitatilor de constructii-montaj sau santierelor. 2. Metode de verificare a calitatii imbinarii pieselor si elementelor 2.1. Imbinari sudate Controlul pe faze 2.1.1. Controlul executiei constructiilor sudate din otel face parte integranta din procesul de productie si se organizeaza pe faze. Indiferent de gradul unitatii de executie sau daca procesul este de uzinare sau montaj, desfasurarea controlului trebuie sa contina cel putin urmatoarele faze: a. verificarea calitatii materialelor la scoaterea din depozite si sinainte de receptia pe faza finala, prin confruntarea datelor inscrise de producator in certificatele de calitate cu conditiile de calitate impuse de documentatie;
OBSERVATIE: Unitatile care executa constructiile sudate pot efectua controale de calitate asupra materialelor folosite prin laboratoarele proprii si pot emite buletine de analize si incercari, ceea ce nu absolva de raspundere unitatile furnizoare.

b. verificare inaintea fiecarei faze de executie a laminatelor, pieselor, elementelor si constructiei in scopul constatarii si remedierii unor eventuale degradari dobandite in timpul depozitarii, manipularii si transportului, cum sunt: degradarile prin coroziune, deformarile, deteriorarile prin lovire; c. verificarea marginilor libere si a resurselor ce se sudeaza, dupa debitarea si prelucrarea pieselor, in ceea ce priveste realizarea claselor de calitate cerute prin documentatie. d. verificarea imbinarilor sudate pe fiecare faza de realizare a lor, in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor impuse de clasele de calitate cerute prin documentatie;
OBSERVATIE: Conditiile limita pentru clasele de calitate a imbinarilor sudate sunt prescrise in normativul C 150-84 si in caietele de sarcini pentru constructii din categoria A de executie sau constructii ce nu se incadreaza in domeniul normativului C 150-84.

e. Verificarea formei si dimensiunilor elementelor geometrice ale elementelor sudate; f. Verificarea prin preasamblare a constructiilor sudate imbinate cu suruburi de inalta rezistenta sau de precizie; g. Verificarea comportarii sub incarcari a unor elemente sudate. 2.1.2. La primirea pe santier a elementelor uzinate de catre unitatea de montaj se vor face verificari pentru constatarea eventualelor degradari dobandite in timpul manipularii si transportului.

In cazul in care, la receptia din uzina a elementelor sudate, nu a participat delegatul intreprinderii de montaj, se vor executa verificari prin sondaj pe imbinarile sudate, prin masuratori ale dimensiunilor si abaterilor geometrice si ale defectelor de suprafata, pe suprafete curatate de vopsea. Procentajele controlate prin sondaj sunt: -10% pentru clasele C1 si C2, -5% pentru clasele C3 si C4. 2.1.3. Elementele, subasamblele sau piesele care se asambleaza prin sudare la montaj vor fi verificate inainte de ridicarea la pozitia finala, prin masurarea distantelor intre imbinari si compararea abaterilor constatate cu valorile admise in STAS 767/0-77, tabelul1. 2.1.4. Elementele care se imbina prin cusaturi de montaj din clasele de calitate C1 C3 vor fi verificate, inainte de ridicarea la pozitia finala prin premontare la sol, cu care ocazie se vor efectua toate operatiile de ajustare necesare pentru ca abaterile de forma si dimensiuni ale capetelor ce se imbina sa se incadreze in valorile admise in STAS 767/0-77, tabelul1. Se excepteaza constructiile sudate de dimensiuni mari care se asambleaza prin sudare direct in pozitie finala si costructiile din elemente spatiale. 2.1.5. Verificarea pozitiei finale a constructiilor sudate dupa montaj este obligatorie si trebuie sa contina cel putin urmatoarele abateri masurate cu mijloace topometrice: - abaterile suprafetelor fundatiilor de la cotele de nivel; - abaterile fata de distant teoretica dintre reazemele constructiei sudate; - dezaxarile stalpilor la baza si devierile capetelor superioare fata de verticala; - abaterile pe vertical ale coamelor sau ale elementelor principale masurate la mijloc; - sagetile elementelor principale de rezistenta pentru deschideri mai mari de 24m la hale si 12m la constructii etajate; - abaterile de la nivelment, axiliate si ecartament ale cailor de rulare. 2.1.6. Valorile admise pentru verificarile abaterilor prevazute la punctual 2.1.5. sunt prescrise in STAS 767/0-77 tabelele 1,2 si 3, STAS 691180 si STAS 8018. 2.1.7. Modul de verificare pe diferite faze de control si executie si procentaje minime se gasesc in tabelul 1. 2.1.8. Fiecare faza de control prescrisa este obligatorie pentru executants si eliminatoare pentru laminate, piese, elemente sau constructive sudata. Nu se va trece la faza urmatoare de executie decat dupa remedierea defectelor neadmise, recontrolarea constructiei remediate si extinderea controlului prin sondaj, pentru modurile de verificare la care este prevazuta extinderea. 2.1.9. Rezultatele controlului pe diferite faze se inscriu in documente tipizate la nivel republican si se tin in evidenta conform reglementarilor in viguare. Verificarea aspectului

2.1.10 Verificarea vizuala a aspectului este o operatie de control obligatorie pe toate fazele procusului de fabricatie, de la scoaterea laminatelor din deposit pana la remedierile premergatoare receptiei finale si se executa, de regula in urmatoarele conditii: - in procent de 100% pe toate fetele vizibile si pe toata lungimea - inainte de fazele de executie care pot masca defectele de suprafata, cum ar fi vopsirea - dupa curatirea laminatelor si a pieselor de eventuale impuritati, cum ar fi noroiul - dupa curatirea cusaturilor de zgura 2.1.11. Zonele, piesele sau elementele care contin defecte sau care au aspect indoielnic se verifica prin masuratori in functie de natura defectelor si a prescriptiilor din tabelul 1. Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata 2.1.12. Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata se executa pe zonele, piesele sau elementele care au defecte depistate vizual sau prin sondaj in procente mionime diferentiate pe clase de calitate, in conditiilr din tabelul 1. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele controlate sunt identice cu cele de la punctul 2.1.10. pentru constructii existente se vor curata zonele examinate inainte de masurare. 2.1.13. Nerealizarea claselor de calitate ale marginilor si rosturilor, dupa debitare si prelucrari si a cusaturilor dupa sudare in ceea ce priveste defectele de suprafata admise necesita: - remedieri si recontrolari ale pieselor sau elementelor deplasate; - extinderea controlului dupa regulile prevaute in onrmative sau documentatie 2.1.14. Instrumentele si aparatele folosite pentru masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata trebuie sa aibe o precizie care sa se inscrie in tolerantele de masurare a marimilor masurate. Controlul ultrasonic 2.1.15. Controlul ultrasonic nu este obligatoriu, dar poate fi folosit de unitatile dotate corespunzator, ca mijloc de triere a imbinarilor sudate cap la cap cu defecte; Interpretarea finala a rezulatatelor se face numai dupa controlul cu radiatii penetrante a imbinarilor sudate selectate la controlul ultrasonic. Imbinarile de colt nu se controleaza ultrasonic. 2.1.16. Controlul ultrasonic se excuta inainte de vopsirea constructiei sudate sau dupa indepartarea straturilor de vopsea de pe suprafetele de palpare ale constructiilor existente conform prevederilor STAS 9552-81. 2.1.17. Procentajele si fazele de control pentru care se foloseste controlul ultrasonic sunt conform tabelului 1. 2.1.18. Metodologia de control, modul de interpretare a rezulatatelor si consditiilor de autorizare a personalului care executa controlul ultrasonic se precizeasa prin normaltive, instructiuni sau prin documentatie, pentru constructiile exceptate din domeniul prescriptiilor existente.

2.1.19. Imbinarile sudate care nu indeplinesc conditiile de calitate ale claselor presrise se remediaza si se recontroleaza radiografic. Tot odata se face o extindere a controlului ultrasonic combinat dupa regulile prevazute in normative sau documentatie. Controlul cu radiatii penetrante 2.1.20. Controlul cu radiatii penetrante este obligatoriu si se practica, de regula in faza finala, pe imbinari sudate inainte de vopsire, numai pe constructiile sudate acceptata la controalele anterioare. 2.1.21. Se controleaza cu radiatii penetrante numai imbinarile sudate cap la cap, in conditiile prevazute in STAS 6666-75. Imbinarile de colt nu se controleaza cu radiatii penetrante. 2.1.22. Se admit la controlul cu radiatii penetrante numai imbinarile sudate la care se cunosc: - forma si dimensiunile imbinarii, modul de prelucrare a radacinii; - poansonul sudorului 2.1.23. Radiografiile care nu indeplinesc urmatoarele conditii sunt considerate neinterpretabile si trebuiesc refacute: - suprafata imbinarii sudate trebuie sa fie curata, fara imagini echivoce provenite din vopsea, zgura, stropi sau defecte provenite din prelucrarea filmelor in laborator; - simbolurile si reperele, litere si cifre din plumb, necesare imbinariisudate trebuie sa prezinte imagini vizisbile si clare; - calitatea imaginii determinata pe baza indicatorilor de calitate a imaginii ICI, executati comform STAS10137/78 trebuie sa corespunda valorilor prescrise. 2.1.24. Defectele de suprafata care apar pe imaginile radiografice se trec in buletinele de control cu radiatii renetrante si se compara cu defectele de calitate admise pentru calsele de calitate prescrie. In cazul in care clasele prescrise nu sunt realizate datorita unor defecte de suprafata, intregul lot va fi supus unor noi controale constant in verificarea aspectului si masurarea defectelor de suprafata. 2.1.25. Interpretarea filmelor radiografice si incadrarea in clase de calitate sunt permise numai presonalului autorizat. 2.1.26. Prevederile privind metodologia de control, modul de interpretare a rezultatelor si conditiile de autorizare a personalului care lucreaza cu radiatii penetrante se precizeaza prin onrmative, instructiuni sau prin documentatie. 2.1.27. Imbinarile sudate care nu indeplinesc conditiile de calitate ale claselor prescrise se remediaza si se recontroleaza radiografic. Tot odata se face o extindere a controlului cu radiatii penetrante dupa regulile prevazute in normative sau documentatii. Controlul cu lichide penetrante Controlul cu pulberi magnetice 2.1.28. Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice sunt operatii de control complementare altor metode si auscopul punerii in evidenta a defectelor de suprafata sau din stricata vecinatate, in adancime.

2.1.29. Utilizarea acestor metode de control, pe fazele prevazute la tebelul 1, necesita acordul executantilor si stabilirea conditiilor de executie si interpretare in documentatie. 2.1.30. Controlul cu lichide penetrante se practica conform STAS 10214-75. 2.1.31. Controlul cu pulberi magnetice se practica conform STAS 8539-78. Marcare, depozitare, manipulare, transpor, protectie contra coroziunii 2.1.32. Pentru marcarea contructiilor sudate, depozitarea, manipularea si transportul lor trebuie respectate prescriptiile din STAS 767/0-77, capitolul 6. 2.1.33. Factorii implicati in aceste faze de executie au obligatia pastrarii starii constructiei in conditiile de calitate in care au receptionato pe fiecare faza. Nu este admisa dobandirea unei degradari prin coroziune sau cauze mecanice datorite unor conditii necorespunzatoare de depozitare, manipulare sau tranport. 2.1.34. Acoperiirile protectoare contra coroziunii ale constructiei sudate se prescriu prin documentatie, in conditiile din STAS 10762/1-83. 2.2. Imbinari cu suruburi a) Controlul vizual Prin examinarea vizuala se verifica daca suruburile au saibele, piulitele si contrapiulitele sau eventual alte piese care au scopul de a impiedica desurubarea piulitelor, perevazute in proiect, daca capetele suruburilor sau piulitelor se sprijina cu toata suprafata pe piesele stranse sau pe saibe si daca partea filetata a surubului depasesete piulitele in afara cu 5...10mm. Controlul trebuie efectuat la toate suruburile imbunarilor. Suruburile care prezinta defecte vor fi inlocuite. b) Controlul dimensional prin care se verifica: -corespondenta cu proiectul de executie a pozitionarii suruburilor fata de axele elementului; -grosimea totala a saibelor sa nu depaseasca 70% din diametrul surubului respectiv, iar capul surubului sa depaseasca piuliota cu doua pasuri de filet; -daca exista suruburi oblice, nu se admit suruburi a caror oblicitate depaseste 4% din grosime pachetului de piese stranse; numarul de suruburi cu oblicitate sub limita admisa nu trebuie sa depaseasca 15% din numarul total de suruburi al imbinarii respective. Controlul se face la toate suruburile imbunarilor. Masurarea se face cu sublerul sau cu rigla gradata in mm. Abaterile limita la pozitionarea suruburilor si a distantei dintre ele sunt -la max 30% din totalul suruburilor unei imbinari 0.5mm; -la max 15% din totalul suruburilor unei imbunari 0.5...1.0mm -in total, abateri la cel mult 35% din numarul totakl al suruburilor din element c) Controlul prin desfacerea suruburilor La imbinarile cu suruburi pretensionate se va efectua la imbinarile cu suruburi pretensionate se va efectua controlul prin desfacerea a 5% din nr suruburilor fiecarei imbinari, dar cel putin a unui surub la fiecare imbinare. Dupa desfacere se verifica diametrul surubului si al gaurii. Daca unul sua mai multe din suruburile desfacute ale unei imbinari, diametrele nu corespund prevederii proiectului, daca marginea gaurii dinspre capul de asezare nu este zencuita pe o latime de 1-2mm, iar marginea gaurii

dintre piulita nu este debavurata. La toate suruburile imbinarii se vor remedia deficientele constatate. La suruburile care lucreaza la forfecare, se verifica prin desfacerea saibei, daca capatul interior al portiunii filetate a tijei surubului este situat cel putin la mijlocul grosimii saibei. Numarul incercarilor, tehnica controlului, precum si masurile ce trebuie luate in cazul cand nu sunt respectate conditiile de calitate vor fi identice ca la punctul b de mai sus. d) Controlul prin strangere cu chei obisnuite Controlul prin strangere cu chei obisnuite se va efectua la 5% din nr suruburilor fiecarei imbinari si cel putin la unu singur din fiecare imbinare. Controlul se va efectua pentru verificarea strangerii corecte a piulitelor prin rotirea lor in sensul de strangere. Daca la cel putin unul din suruburile controlate se constata strangere nesuficienta, se vor controla toate suruburile imbinarii si se vor efectua strangerile corecte. Nu se admit cu piulita sudata la tije. 2.3. Imbinari cu suruburi pretensionate