ddddddddeeeA fost odata ca-n povesti, A fost ca niciodata, Din rude mari imparatestkkkkkkkkki, O prea frumoasa fata.

mmmmmmmmmmmmmmmmmmmm Si era ooooo una la printi Si mindra-n toate cele, Cum e Fecioara intre sfinti Si luna intre stele. Din umbra falnicelor bolti Ea pasul si-l indreapta Linga fereastra, unde-n colt Luceafarul asteapta. Privea n zare cum pe mari Rasare si straluce, Pe miscatoarele carari Corabii negre duce. ala bala porto cala

ll Il vede azi, il vede mini, Astfel dorinta-i gata; El iar, privind de saptamini, Ii cade draga fata. Cum ea pe coate-si razima Visind ale ei timple De dorul lui si inima Si sufletu-i se imple. Si ct de viu s-aprinde el In orisicare sara, Spre umbra negrului castel Cnd ea o s-i apara.

0.ramai!aaaaaaaaaaaaaaa llllllllllllllll raai c mineee .Date despre autor si opera. 1.Mihai Eminescu a lasat posteritatii o creatie artistica fara egal atat ca dive rsitate tematica si profunzie a gandirii, cat si ca putere de expresie.

2.Poezia O,ramai... ne da si ea masura geniului eminescian. 3.Titlul sugereaza chemarea arzatoare a padurii adresata poetului. II.Continutul. 1.Poezia este conceputa ca un dialog intre scriitor si codru. 2.Elegia este structura in doua parti. 3.Partea intai este constituita din cinci strofe:

a) padurea copilariei I se adreseaza direct si patetic poetul aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

ui, remarcandu-se intensitatea iubirii si frenezia chemarii; b) codrul ii ofera intelegerea, fiindu-I confident, dar si ocrotire, identifican du-se cu universul pur, mirific al copilariei;

c) totul este straniu stand sub zodia clar-obscurului, a tainei; d) universul cunoasterii copilului se imbogateste deoarece incepe sa inteleaga g lasul naturii naturii I sa vibreze in ritmul ei; e) are loc o iluminare prin cunoaterea si copilul poate trai clipe de imensa fericire in decorul padurii si sub vraja lunii. 4. Partea a doua este constituita din ultimile doua strofe: a) pune in evidenta atitudinea poetului fata de chemarea padurii ,o data cu trec erea copilariei; b) atitudinea poetului este in concordanta cu varsta ,cu etapa propiei deveniri: -de nepasare ,de indiferenta ,in tinerete; -de regret ,la maturitate. III. Particularitatile operei Poetul foloseste simboluri pentru fiecare din segmentele temporale ale devenirii : padurea = copilaria, campul = tineretea, astazi = maturitatea. sentimentele poetului sunt exprimate gradat in functie de etapele varstei. IV. Concluzii 1.Aceasta poezie se alatura altor elegii eminesciane de aceiasi valoare. 2.Elegia si-a gasit stralucirea in creatia lui Mihai Eminescu. Mihai Eminescu ,poetul nostru national, a lasat posteritatii o creatie artistica fara egal, atat ca diversitatea tematica si profunzime a gandirii, cat si ca pu

tere de expresie. Alaturi de Luceafarul, Calin (file din poveste), Lacul, Ce te legeni..., Revedere, cele cinci Scrisori etc., o creatie deosebit de originala, care ne da masura geniului eminescian, este si poezia O,ramai... Elegia O,ramai... a fost publicata in revista Convorbiri literale la 1 februarie 1879 si pune in lumina motivul comuniunii dintre om si natura, al interesului n aturii pentru iubirea poetului. Titlu, constituit dintr-o interjectie si un imperativ, reluat si in primul vers cu vb. Repetat, sugereaza tocmai chemarea arzatoare a padurii adresata celui car e ii cutreierase de atatea ori adancurille si-I descoperise farmecul. De aceea poezia este conceputa ca un dialog intre scriitor si codru, chemarea pa durii ramanand insa fara raspuns caci poetul se manifesta prin gest si mimica si prin interiorizarea propriilor sentimente. Elegia este structura in doua parti: prima parte, constituitadin cinci strofe, i ncare padurea il cheama pe poet in lumea de basm a copilariei ,si cea de cea de a doua parte -ultimele doua strofe-, unde, cu sfasietate durere, este reliefata imposibilitatea intoarcerii poetului in aceasta lume mirifica. Mai intai padurea copilariei, personifica, asemenea unei fiinte omenesti apropia te, il intelege si-l indrageste pe poet si de aceeai se adreseaza direct, pateti c: "O, ramai, ramaila mine,/te iubesc atat de mult!/Ale tale doruri toate/nu mai eu stiu sa le ascult".Intensitatea iubirii,frenezia chemarii sunt puse in evide nta prin prezenta interjectiei "o" prin repetarea imperativului "ramai" ,prin co nstructia de superlativ afectiv "atat de mult", la care se adauga inversiunea "a le tare doruri toate" si adverbul "numai", cu valoarea restrictiva si de intarir e. Padurea ii ofera intelegerea, fiindu-I confidenta dar si ocrotire, caci ea se in dentifica, in strofa a doua, cu universul pur, mirific al copilariei ("in al umb rei intuneric/te asaman unui print") si ii ofera posibilitatea cunoateri, ("ce s e uit-adanc in ape /cu ochii negri si cuminti") a patrunderii in ritmurile intim e ale naturii, in rosturile lumii . Totul este acum straniu, ca in povestile copilariei, sta sub zodia clar -obscuru lui, a tainei, a nedeslusitului, ideea fiind sugerate prin intunericul umbrei, p rin vuetul valurilor si prin miscarea "naltei ierbi", dar si prin comparatia "te aseaman unui print" si epitetul dublu "ochii negri si cuminti". Universul cunoasterii copilului se imbogateste, deoarece incepe sa inteleaga gla sul naturii chiar sa vibreze in ritmul ei : "eu te vad rapit de farmec/cum ingan i cu glas domol, /in a apei stralucire / intinzand piciorul gol". Are loc, de data aceasta,o iluminare prin cunoastere, si in decorul de basm al p adurii si sub vraja lunii,copilul poate trai clipe de imensa fericire, pierzand pentru moment notiunea timpului si ancorand in atemporalitate: "si privind la lu na plina/ la vapaia de pe lacuri,/ anii tai se par ca clipe,/ clipe dulce se par ca veacuri". Ideea de iluminare, d... Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!

Si pas cu pas pe urma ei Aluneca-n odaie, Tesind cu recile-i scntei O mreaja de vapaie. Si cnd n pat se-ntinde drept Copila s se culce, I-atinge miinile pe piept, I-nchide geana dulce; Si Pe Pe Pe din oglinda luminis trupu-i se revarsa, ochii mari, batind inchisi fata ei intoarsa.

Ea il privea cu un suris, El tremura-n oglinda, Cci o urma adnc n vis De suflet s se prinda. Iar ea vorbind cu el n somn, Oftind din greu suspina: - "O, dulce-al noptii mele domn, De ce nu vii tu? Vina! Cobori n jos, luceafar blind, Alunecind pe-o raza, Patrunde-n casa si n gnd Si viata-mi lumineaza!" El Se Si Se Si In Si Un asculta tremurator, aprindea mai tare s-arunca fulgerator, cufunda n mare; apa unde-au fost cazut cercuri se roteste, din adnc necunoscut mndru tinar creste.

Usor el trece ca pe prag Pe marginea ferestrei Si tine-n mna un toiag Incununat cu trestii. Parea un tinar voievod Cu par de aur moale, Un vinat giulgi se-ncheie nod Pe umerele goale. Iar umbra fetei stravezii E alba ca de ceara Un mort frumos cu ochii vii Ce scnteie-n afara. - "Din sfera mea venii cu greu Ca s-ti urmez chemarea, Iar cerul este tatal meu Si muma-mea e marea.

Ca S Am Si

n camara ta s vin, te privesc de-aproape, coborit cu-al meu senin m-am nscut din ape.

O, vin'! odorul meu nespus, Si lumea ta o lasa; Eu sunt luceafarul de sus, Iar tu s-mi fii mireasa. Colo-n palate de margean Te-oi duce veacuri multe, Si toata lumea-n ocean De tine o s-asculte." - "O, esti frumos, cum numa-n vis Un inger se arata, Dara pe calea ce-ai deschis N-oi merge niciodata; Strain la vorba si la port, Lucesti fr de viata, Cci eu sunt vie, tu esti mort, Si ochiul tau m-ngheata." * Trecu o zi, trecura trei Si iarasi, noaptea, vine Luceafarul deasupra ei Cu razele-i senine. luuuuceaaaaafaruuul luceaaafaruuul

I love yoyyyyyyy I love bookS I love Damon i love you! Yes!YOU!

I love kaname