Comentariu literar la opera Amarele Nelinisti de Charles Baudelaire

Charles Baudelaire (Aprilie 9, 1821 August 31, 1867) a fost un renumit poetinovator Francez, considerat s fi revolutionat ntreaga liric francez si european prin originalitatea volumului su controversat Les Fleurs du Mal (Florile rului)..Desi lucrrile sale nu se limiteaz la un singur curent, poate fi considerat adept al parnasianismului.De asemenea, estecunoscut pentru crearea a unor descrieri detaliate a efectelor Hasisului, ce au devenit, pentru multi ani, un etalon pentru toti cei ce scriua despre substantele psihotrope si actiunea lor. Opera sa, Amarele Nelinisti, abordeaz temaexistentei si sensului ei, atitudinea fat de acest subiectfiind exprimat oarecum indirect, prin descrierea strilor ce-apar n timpul reflectiilor asupra lui, pornindchiar de la titlu. Textul ncepe prin descrierea asa-numitor nelinisti,prezentate ca consecinte a gndurilor negre despre zri ireale. Aici si pe parcurs, mai ales din versurile(linistea n care s nu mai stim c suntem aievea)si (cnd vntul negru al nefiintei ne bntuie amar)deducem c prin ireal si zrile de dincolo de constiint se subntelege, ct de logic n-ar fi, supranaturalul, si anume existenta dincolo de limitele fizice si a timpului, ca opus a celei biologice, aievea si efemere.Deci, tema este viata si speranta la existenta vesnic. ntregul text creeaz o impresie foarte negativ asupra caracterului trectoral vietii omenesti. Eu liric se zbate n reflectii, ncercnd s gseasc ceva de ce s-ar putea atrna n viziunile sale, un gnd ce i-ar da sperant, ce l-ar scpa de amarele nelinisti, ntreab repetat (Cine ne va putea da linistea?), dar fr vre-un rezultat. Se creeaz o atmosfer de disperare si zdrnicie, rednduse o stare exclusiv neplcut si lipsit de splendoare, evidentiat prin utilizarea motivelor negrului si a pustiului(gndului negru; cnd suntem pustii ca nesfrsitele, vastele deserturi). Acesti gnditori, cei ce au nenorocul de a vedea realitatea si a avea nelinistele descrise, sunt comparati cu bolnavii sanatoriilor cu paturi albe, constientizarea adevrului deci fiind reprezentat ca o boal, efectul creia este redat prin imaginea (viermii sfrtecnd un creier),menit s transmit caracterul distrugtor si respingtor al ei,iar adevrul esterepulsiv, amar, devalorificator (vntul negru al nefiinteinenchipui de amar si fr sens). Poezia este ncheiat cu imaginea neantul,vzut ca o amenintare permanent si apropiat, ce nrutteste viata celor vii prin al su vnt negru ce bntuie constiinta omului. Un vnt greu, plin de disperare, si lipsit de vre-un sens. n fine, esential, textul exprim un singur gnd inexistenta este o malitiozitate. Deducerea unui mesajulrmne la discretia cititorului, dar cea mai popular concluzie ar suna probabil cam ca Reflectiile asupra mortii aduc nefericirea, si deci trebuie s ne concentrm la partea pozitiv..