FACULTATEA DE MOASE SI ASISTENTA MEDICALA

Radioactivitatea
Referat la Biofizica
Bercu Andrei Marin Eugen

Radioactivitatea
Concepte i mrimi
Materia se compune din elemente, iar elementele se compun din atomi. Atomii conin un nucleu i un numr oarecare de electroni care au sarcin electric negativ. Nucleul conine protoni, cu sarcina electric pozitiv, i neutroni, fr sarcin electric. Numrul protonilor este egal cu numrul electronilor i este numit numr atomic (de exemplu oxigenul are numrul atomic 8). Masa atomului este practic concentrat n nucleu, numrul de protoni plus neutroni din acesta se numete numr de mas. n aceste condiii, speciile de atomi sunt difereniate dup numrul atomic i numrul de mas, sau mai simplu, dup numele elementului i numrul de mas. Astfel caracterizai, atomii se numesc nuclizi. De exemplu, Carbonul-12 este un nuclid cu 6 protoni i 6 neutroni, Plurnbul-208 este un nuclid cu 82 protoni i 126 neutroni. Nuclizii unui element care au numere diferite de neutroni se numesc izotopi (deci izotopul nu este un sinonim al nuclidului). Hidrogenul, de exemplu, are 3 izotopi: hidrogen-1, hidrogen-2 numit i deuteriu i hidrogen-3, numit i tritiu. Nuclizii pot fi stabili sau instabili. Din cei circa 1700 nuclizi cunoscui, aproximativ 280 sunt stabili, restul se transform n mod spontan in nuclizii altui element iar n timpul transformrii emit radiaie. Aceasta proprietate se numete radioactivitate, transformarea se numete dezintegrare, iar nuclidul spunem ca este un radionuclid. De exemplu, Carbonul-14 este un radionuclid care se dezintegreaz n Azot14, care este stabil, iar Bariul-140 se dezintegreaz in radionuclidul Lantan-140 iar acesta, la rndul sau, n nuclidul stabil Ceriu-140. Radiaiile emise de radionuclizi sunt: particule , particule i fotoni . Un alt tip de radiaie este i radiaia X, care se produce in urma bombardri cu electroni a unei inte metalice aflate n vid. Radiatule X au proprieti similare cu radiaiile Y. Tot n categoria radiaiilor mai pot fi nscrise radiaiile cu neutroni. Neutronii sunt eliberai de nuclizi, de obicei, n urma bombardrii cu particule sau . Energia cu care sunt emise radiaiile se msoar in electronivo1i (eV) i reprezint energia ctigat de un electron cnd strbate o diferen de potenial de un volt. Un multiplu al acestei uniti de msur este milion2

electron-voltul (MeV); 1 MeV=106 eV. Activitatea unei cantiti de radionuclid (rata de producere a dezintegrrilor naturale) se msoar in becquerel (Bq). Un becquerel este egal cu o dezintegrare ntr-o secund. n mod normal se utilizeaz MBq (megabecquerelul), care este egal cu un milion de becquereli. Timpul necesar ca activitatea unui radionuclid s scad Ia jumtate prin dezintegrare se numete timp de njumtire i are simbolul T 1/2. Radiaiile sunt detectate i msurate de: filmele fotografice, substanele termoluminiscente, contorii Geiger i detectoarele cu scintilaii. Msurtorile fcute se pot interpreta in termenii dozei de radiaie absorbita de organism sau de o anumit parte a corpului. Doza absorbit se msoar in gray (Gy) i reprezint energia cedata de radiaie uniti de mas a substanei prin care trece (de exemplu esutul). Un gray corespunde unui joule pe kilogram. Frecvent, se folosesc submultipli ai grayului, cum este Gy, care reprezint a milioana parte dintr-un Gy. Dozele absorbite egale au efecte biologice egale. Astfel, un gray de radiaie intr-un esut este mai periculos dect un gray de radiaie , care are o sarcin electric mai mic i se deplaseaz mai rapid. Din acest motiv s-a introdus o alta unitate de msura, sievert(Sv), care este egal cu doza absorbit nmulit cu un factor care ine seama de modul n care o anumit radiaie i distribuie energia n esut. Aceast mrime se numete echivalentul dozei. Pentru particulele , fotonii i radiaiile X, factorul este egal cu unitatea. Pentru particulele factorul este 20, deci 1 Gy de radiaie corespunde unui echivalent al dozei de 20 Sv; 1 Sv de radiaie a produce aceleai efecte asupra organismului uman sau animal ca 1 Sv radiaie , sau X. Pe de alt parte, n organism, ace1ai tip de radiaie are implicaii diferite in funcie de organul atacat. Astfel, o iradiere cu particule plmnului este mult mai grav dect iradierea cu aceleai particule a oaselor. Pentru a tine seama de acest atac diferit se utilizeaz pentru organism aa-numitu1 echivalent al dozei efectiv. Echivalentul dozei efectiv se calculeaz ca sum a produselor dintre echivalentul dozei fiecrui organ din corp i un factor de pondere asociat acelui organ. Factorii de pondere pentru om sunt prezentai n tabelul de mai jos. Nr . Cr t 1 2 esutul sau organul Factor

Plmnii Snii

0,12 0,15
3

3 4 5 6 7 8

Testiculele i ovarele Mduva osoas Suprafaa oaselor Ficatul Tiroida Restul organismului

0,25 0,23 0,03 0,06 0,03 0,24

De exemplu, dac iradierea s-a produs asupra plmnului (echivalentul dozei 9OmSv) ficatul (echivalent doza 80 mSv) suprafeei osoase (200 mSv) i a mduvei osoase (echivalent doza 150 mSv), echivalentul dozei efectiv primit de organism se calculeaz astfel:

99x12 + 80x0,06 + 200x0,03 + 150x0,12 = 39,6 mSv.

Deoarece n multe lucrri de specialitate se pot ntlni uniti de msur diferite de cele prezentate pn aici, n tabelul urmtor se prezint relaiile de interdependen

Surse de poluare radioactiv

Sursele de radioactivitate se pot grupa n dou categorii: a. surse artificiale; b. surse naturale.

a) Principalele surse artificiale de poluare radioactiv sunt urmtoarele: a.10. accidentele i deeurile de la reactoarele nucleare; a.20 experienele i accidentele cu arme nucleare;
4

a.30. tratamentele medicale ce utilizeaz radiaii sau radionuclizi a.40. diferite activiti profesionale.

a.10. Reactorii nucleari au fost folosii pentru producerea energiei nc din anii '50. Exist, practic, dou tipuri de reactori : reactori termici i reactori rapizi. n reactorii termici frecvent utilizai - se fo1osete uraniu, care este alctuit din nucleele a doi izotopi: uraniu-235 (0,7%) Si uniniu-238 (99,3%). Cnd Un neutron termic ptrunde intr-un nucleu de uraniu-235 se produce fisiunea acestuia din urma cu o mare eliberare de energie, de ali neutroni 5i de radiaii 7. Neutronii rezultai din fisiune sunt rapizi Si nu sunt tot att de capabili de a produce noi fisiuni. Din acest motiv, neutronii emii n urma fisiunii uraniului-235 sunt ncetinii, fcndu-i s semnat Ia Moscova tratatul de interzicere a experienelor cu arma nuclear, cu excepia celor subterane, marile puteri an efectuat circa 510 teste nucleare n atmosfer: circa 300 S.U.A., 180 fosta URSS, 25 Marea Britanie i 4 Frana. Pn n anii 1985, Frana i China, singurele nesemnatare ale tratatului, au mai explodat in atmosfera 40 si respectiv 25 bombe nucleare. Energia eliberat n testele efectuate pana in 1963 a fost de cteva ori mai mare dect a tuturor explozivilor folosii n al doilea rzboi mondial, sau a 20-a parte din puterea exploziv nuclear acumulat n arsenalele americane i sovietice in 1981 (exprimat n combustibil exploziv convenional aceasta putere a fost de 600 megatone). In acelai timp, aproximativ 10 t plutoniu ,,neexplodat" s-a vaporizat si dispersat in atmosfera. Exploziile nucleare sovietice, dei mai puine, au avut o putere dubla fata de cele americane (450 megatone fata de 150), cea mai teribil bomba sovietic fund de aproximativ 4 000 de ori mai puternic dect ,,Little boy", folosit mpotriva Japoniei. Dup 1963, testele cu arme nucleare an continuat in subteran. Din 1963 pn n 1980, Statele Unite au mai efectuat cam 400 teste subterane cu bombe atomice, iar fosta Uniune Sovietic 300, dar cu o putere exploziv mult mai mare. La nivelul anului 1963 se apreciaz c radionuclizii, provenii de la testele cu arme nucleare, au produs o iradiere suplimentar anual de 430 mSv pe individ, n aproape ntreaga emisfer nordica (majoritatea exploziilor au fost efectuate n aceast emisfer). Dup acest an, valoarea iradierii suplimentare a sczut substanial, pn la momentul Cernobl.
5

a.30.

n clinici i spitale radiaiile sunt folosite:

- la radiografii; - in scop terapeutic; - n scopuri de investigaie.

La radiografii se folosesc, n special, radiaiile X (Rontgen). o radiografie a toracelui va transfera plmnului un echivalent al dozei de 20 Sv In scop terapeutic se utilizeaz iradierea pentru distrugerea esuturilor tumorale maligne. Frecvent folosite sunt radiatule X de mare energie sau radiatule gama date de sursele Cobalt-60. In scop terapeutic sunt necesare valori ale dozei absorbite foarte mari, ajungnd pn la civa zeci de gray. Se mai folosesc fascicule de neutroni i radiaiile ionizante. n scopuri de investigaie se utilizeaz administrarea de radionuclizi cu timpi scuri de njumtire. Dup administrare, se realizeaz tomografierea (radiografii ale structurilor dintr-un singur plan de profunzime), in special a plmnilor, oaselor si creierului. Se estimeaz c media echivalentului efectiv al dozei primita de organismul uman din proceduri medicale are valori de circa 200 Sv pe an.

a.40. Radiaia artificiala este folosita in multe ramuri ale activitii omeneti. De exemplu, n industrie este folosita pentru controlul proceselor i a calitii produselor, iar in scop de studiu, este folosita in institute de cercetare i nvmnt superior. Tot aici trebuie inclusa i activitatea medicilor sau a personalului sanitar care lucreaz cu radiaii. La acestea trebuie adugate dozele pe care le primete omul Si de la ceasurile luminate cu substane radioactive sau de la televizoare (televizoarele moderne sunt bine ecranate). Se apreciaz ca din activiti profesionale doza colectiva (produsul dintre echivalentul dozei efectiv 5i nr. persoanelor care au activiti profesionale legate de radiata) in Marea Britanie, de exemplu, este de circa 450 Sv/om i an.

b) Problema radiaiilor nu este numai o consecina a progresului tehnictiinific al omului modern. Radiaia a existat ntotdeauna in natura. Dup opinia unor oameni de tiin, radiaia cosmica a avut o mare importan in evoluia vieii pe Pmnt. Astfel, apariia reptilelor gigantice precum 5i evoluia ulterioar a speciilor animale Si vegetale este pusa, de muli cercettori, sub semnul influentei exercitate de radiaia cosmica primita de pmnt, din univers. Practic, exista doua componente ale iradierii naturale: o componenta cosmica 5i una telurica. Originea radiaiei cosmice este nc neclara. Unii specialiti sunt de prere ca ar veni din galaxia noastr, a1i ca ar veni din afara ci. Soarele contribuie mai ales in perioadele de erupii solare. Radiaia cosmica ptrunde in cantitate mai mare pe Ia poli dect pe la ecuator. De asemene, oamenii i animalele care triesc in muni, la mari altitudini, sunt mai expui la acest tip de radiaie dect cei aflai Ia nivelul mani. Radiaia telurica provine din faptul ca toate materialele din scoara pmntului sunt radioactive. Se crede ca micrile scoarei sunt cauzate 5i de radioactivitatea naturala. Cele mai rspndite elemente radioactive din sol i roci sunt: uraniul, toriul i potasiul-40. Sintetic, iat, in medie, care sunt, calitativ i cantitativ, principalele surse ale dozei de radiaie umana: - din cosmos: circa 100 000 neutroni i 400 000 particule de radiaie cosmica secundara trec prin flecare individ, in fiecare or; - din aerul respirat: circa 30 000 atomi (de radon, plutoniu, bismut i plumb) se dezintegreaz in fiecare or in plmni, dnd natere la particule '3, ce i unor fotoni 7; - din sol i materiale de construcie: peste 200 milioane fotoni y trec prin noi in fiecare ora; - din alimente si apa: omul introduce zilnic in organism peste 1 microgram de uraniu; 70% din aceast cantitate provine din cereale came, lapte cartofi. Intr-un om de greutate medie (70 kg) se afla, permanent, urmtoarele cantiti de substane radioactive: - C 14 - 1,9x100 g, care dau 3,1x10-8 dezintegrari/s; -T - 8,4x10-15 g, care dau 3 dezintegrari/s;
7

- K 40 - 8,3x10-12 g, care dau 1,9x104 dezintegrri/s. Din faptul ca viata pe pmnt exist i se dezvolta continuu, deducem ca nivelul radiaiei naturale nu atinge, nici pe departe, limitele de suportabilitate ale organismelor vii.

Aciunea fiziologica a radiaiilor

In general, efectele vtmtoare ale radiaiilor se mpart in:

10. efecte somatice, care pot la rndul lor fi: imediate, cronice Si ntrziate; 20. efecte genetice.

10. Efectele somatice dau aa-numita boal de iradiere care se manifesta prin urmtoarele sindroame imediate: - sindromul sistemului nervos central, care se instaleaz dup cteva minute sau ore de la o iradiere de 50-60 Sv. Se manifesta prin convulsii 5i lipsa de coordonare; - sindromul gastro-intestinal, manifestat prin greaa, vomitri, diaree. Intre efectele somatice cronice se nscriu: depresiuni hematopoetice, sterilitate, tulburarea vederii (cataracte), alopecia (cderea parului). Ca efecte ntrziate se relev: scurtarea vieii i apariia neoplasmelor in diferite forme (frecvent cancer epiteliar i pulmonar). Gravitatea bolii de iradiere depinde de echivalentul dozei. Astfe1: - pentru echivalentul dozei sub 2 Sv nu se evideniaz influente; - pentru echivalente ale dozei intre 2-5 Sv examenul hematologic pune in eviden reducerea globulelor albe i trombocitelor; - intre 5 i 9 Sv mortalitatea este ridicata; - peste 9 Sv mortalitatea este de 100%, daca nu se face transplant de mduva osoasa.
8

20. Efecte genetice. Numeroase cercetri efectuate au evideniat ca, prin iradiere, se pot produce i mutai genetice, de la cele mai severe, ca de exemplu, ntrzierea mintala, pana la cele mai banale, cum sunt pete ale piei. La plante, prin iradiere, s-au obinut mutaii genetice benefice, materializate prin creterea calitii Si productivitii. Se pare insa, ca acest lucru se petrece numai pan la anumite doze relativ mici. Depirea acestora poate produce leziuni biochimice ireversibile. in ceea ce privete norma referitoare Ia nivelul admisibil al radioactivitii, alta dect cea naturala, a fost stabilita in Romnia, pentru un individ din populaie, in medie, la un echivalent al dozei efectiv de 1 mSv/an, adic jumtate din valoarea datorata iradierii naturale. Raportat la activitatea surselor pentru praful atmosferic i depuneri, exista urmtoarele limite: - de atenionare, cnd activitatea are valori de 185 Bq/m2 zi; - de avertizare, cnd activitatea atinge valori de 370 Bq/m2 zi; - de alarmare, cnd activitatea atinge valoarea de 1 851 Bq/m2 zi.