Robas Lavinia Ioana Kinetoterapie , Grupa 308

Victor Babes
(bibliografie)

Victor Babes s-a nascut pe 4 iulie 1854 la Viena si a decedat pe 19 octombrie 1926 la Bucuresti. Victor Babes a fost fiul lui Vicentiu Babes, un om cu origini din Banat, iar mama sa a fost austriaca. Victor Babes a studiat medicina la Budapesta si Viena. A fost asistent, docent si profesor de histopatologie, la Facultatea de Medicina, din Budapesta (1881 1887), si profesor de anatomie patologica si bacteriologie, la Facultatea de Medicina, din Bucuresti (1887 1926). A efectuat stagii de specializare la Mnchen, Heidelberg, Strasbourg, Paris si Berlin.A fondat, in anul 1887, Institutul de Patologie si Bacteriologie din Bucuresti, care-i poarta numele. Tot el a pus bazele publicatiilor: Analele Institutului de patologie si bacteriologie (1889), Romania medicala (1893) si Archives des sciences mdicales (1895). Victor Babes a publicat circa1300 de lucrari si articole stiintifice. A fost fondator, in 1900, al Societatii Anatomice din Bucuresti. A infiintat, in Bucuresti, in anul 1888, al doilea Centru de vaccinare antirabica, din lume, dupa cel infiintat de Louis Pasteur (1822-1895), la Paris.Victor Babes a fost membru al Academiei Romane, al Academiei de Medicina, din Paris, al Comitetului International pentru combaterea leprei. A fost distins, de trei ori, cu premii academice, de catre Academia de Stiinte din Paris, cu premiul Montyon, in 1886 si 1924, si premiul Breant in 1913. A fost cavaler al Legiunii de Onoare. Savantul roman a fost unul dintre creatorii microbiologiei moderne si a avut contributii esentiale in studiul turbarii, leprei, difteriei, tuberculozei, pelagrei, malariei etc.A publicat, in 1885, la Paris, impreuna cu savantul francez Andr-Victor Cornil (1837-1908), primul tratat din lume, complet si sistematic, de bacteriologie: Les bactries et leur rle dans lanatomie et lhistologie pathologiques des maladies infectieuses , distins cu premiul Montyon.Victor Babes a descoperit corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate (corpusculii Babes Negri) si peste 50 de germeni patogeni, pe care i-a studiat si i-a descris. In memoria sa, au fost denumiti babesii , agentii patogeni care provoaca unele boli la animale, iar respectivele boli babesiose ( babesia bovis si babesia ovis ).A descoperit valoarea serului imun, capabil sa inactiveze microbii, a enuntat principiul imunizarii pasive si a inventat o metoda originala, de imunizare antirabica (tratament asociat: vaccin si ser antirabic), cunoscuta in lume ca Metoda romana de tratament antirabic (1888).A fost promotorul conceptiei morfopatologice, despre procesul infectios, orientare biomedicala bazata pe sinteza dintre bacteriologie si anatomia patologica. Savantul roman a inventat un nou tip de termostat, precum si o serie de metode de

colorare a bacteriilor si ciupercilor din culturi si din preparatele histologice.A studiat, al doilea dupa Louis Pasteur, concurenta vitala dintre speciile bacteriene si a introdus, pentru prima oara in lume, tehnica antibiogramei, preluata imediat de elvetianul Karl Gars care a folosit-o in cercetari similare de antagonism bacterian si, in 1887, de catre biologul german Iulius Richard Petri (1852-1921), care a realizat placa de diagnostic Babes-Petri, folosita si astazi in toate laboratoarele de microbiologie. Victor Babes a enuntat si principiul teoretic al antibiozei, care explica antagonismul dintre microorganisme, pe baza secretarii de catre acestea a unor substante cu actiune reciproc inhibitorie. Constatand ca aceste substante pot opri chiar dezvoltarea speciei care le-a indus, el a fost primul care a emis ideea ce sta la baza principiului autoantibiozei.In Bucuresti se afla Muzeul memorial prof. dr. Victor Babes, infiintat in memoria sa.