Sunteți pe pagina 1din 3

Caisele si piersicile sunt foarte mult solicitate de consumatori, atat ca fructe proaspete cat si prelucrate in diferite produse.

Pentru multe popoare din zonele cu climat rece, ele sunt considerate delicatese, fructe exotice. Cererea mare pentru aceste fructe este determinata de insusirile lor calitative si tehnologice finetea pulpei, aroma specifica, continutul bogat in zahar, acidi tate si alte substante utile organismului. Principalele componente ale caiselor sunt substanta uscata 10,6-21,71%, zahar 615,68%, aciditate totala 0,34-2,61%, proteine brute, pectine, substante minerale , K, P, Ca, vitaminele A, C, P, E, etc. Valoarea energetica este de 21-77 calorii100 g. Caisele au efect benefic asupra digestiei, contribuie la formarea hemoglobinei etc. Valoarea alimentara a piersicilor rezulta din compozitia lor completa si echilib rata apa 82,6-91,4, substanta uscata 10,0-21,5 g, zahar total 6,38-14,7 g, acidi tate 0,22-0,95g, substante proteice, substante pectice, substante minerale (P, K , Mg, Fe), celuloza, vitamina C si alte vitamine cum ar fi P, PP, E, B1, B2, B9 (V. Cociu, 1993). Valoarea energetica a fructelor este de 34-76%, mai redusa dec at a caiselor. In stare proaspata piersicile stimuleaza secretia gastrica, usureaza digestia, s unt indicate in bolile infectioase acute, hipertensive si arterioscleroza, reduc continutul de colesterol din sange, sunt folosite in profilaxia bolilor cardiov asculare renale si a anemiilor. Atat caisele cat si piersicile sunt apreciate de catre consumatori, atat pentru consum in stare proaspata, dar si industrializate sub forma de dulceata, compotu ri, gemuri, nectar, fructe congelate, lichioruri, distilate, etc. 6.1. Consideratii generale Originea caisului este destul de controversata, dar cel mai plauzibil se conside ra ca ar proveni din Asia Centrala, zona irano-caucaziana sau China. Cultura caisului se intalneste in Europa inca din secolul I i.e.n., mai intai la greci, apoi in Italia si de aici in toata Europa. In prezent caisul este raspan dit atat in emisfera nordica (Europa, Asia, America de Nord) cat si in cea sudic a (Africa de Sud, America de Sud, Australia si Oceania). Specia piersicului nu este originara din Persia, asa cum s-a crezut mult timp, i ar cercetatorii au demonstrat ca este originara din China, unde se cultiva cu 20 00 de ani inainte de a fi cunoscuta si preluata de vechii greci si romani. In Eu ropa, piersicul a fost introdus la inceputurile erei crestine, dar cultura s-a d ezvoltat mai mult in secolele XVIII- XIX. Tara noastra reprezinta aproape limita nordica de cultura eficienta, avand totus i zone favorabile pentru aceasta cultura (G. Gradinariu 2002). 6.1.1. Cultura caisului si piersicului in lume Pe plan mondial productia in anul 2000 a fost de circa 2800 mii tone, pe primul loc situandu-se Asia, urmata apoi de Europa (vezi tabel 6.1.). Productia mondiala de piersici este cu mult mai mare in raport cu caisul de circ a 11 milioane tone, ponderea cea mai mare fiind realizata, in ordine, de Asia, E uropa, America de Nord, America de Sud, Africa, America Centrala si Oceania (vez i tabel 6.2.). Caisul detine circa 0,6% din productia mondiala de fructe cu usoare tendinte de crestere. Suprafata plantatiilor este estimata la 350 mii ha. Dintre tarile mari producatoare de caise amintim S.U.A., Spania, Iran, Italia, Tunisia, Maroc si G recia (vezi tabel 6.3.). Piersicul, in Europa se cultiva in majoritatea tarilor dar marea productie europ eana de circa 4 milioane tone se obtine in cateva tari si anume Italia, Spania,

Grecia, Franta, Moldova si Romania (vezi tabel 6.4.). Pe continentul Asiatic suprematia o detine China. Ca obiective principale mondiale se vor cauta sa se obtina soiuri cu rezistenta la ger, la boli, soiuri mai timpurii si soiuri mai tarzii cu fructe mari, peste 70gbuc, si o culoare atragatoare. Pe plan mondial, numarul de soiuri de cais si piersic depasesc circa 6000 de soi uri. 6.1.2. Cultura caisului si piersicului in Romania In Romania, cultura caisului nu este extinsa la nivelul posibilitatilor, fiind i n ultimii ani intr-o scadere evidenta. Daca in 1991 caisul ocupa 1,7% din supraf ata plantatiilor existente si 2,9% din productia de fructe, respectiv 43 mii ton e, in anul 1999, productia de fructe a scazut la 28 mii tone, reprezentand doar 1,8% din productia de fructe. Principalele judete producatoare de cais in Romania sunt Galati, Constanta, Cala rasi, Ialomita, Olt, Teleorman, Dolj, Dambovita, judete care mai produc anual pe ste 1300 tone (vezi tabel 6.5.). Pentru Romania, un avantaj al caisului este acela ca intra repede pe rod in anul 2-4 de la plantare, produce mult si relativ constant. Ca dezavantaj este acela ca se adapteaza mai greu la conditiile ecologice, avand o rezistenta scazuta, in special la frig. Consumul de caise in Romania de cap de locuitor este foarte scazut, ajungand in 2001 la 0,3 Kg. In celelalte tari, consumul de caise pe cap de locuitor ajunge l a 5 kg, in Grecia, 3 kg in Italia, 1,4 kg in Franta, 1,3 kg in Belgia si 0,5 kg in Anglia. In tara noastra, cultura piersicului este foarte veche, fiind introdusa de greci sau romani, la inceput ca pomi izolati, apoi in culturi organizate. Intre anii 1970-1990 aceasta cultura s-a extins foarte mult ajungand la 11 mii h ectare, cu o productie de circa 80 mii tone. Dupa anii 1990, si cultura piersicu lui a cunoscut un declin accentuat, productiile situandu-se in jur de 18000tone. Cea mai mare productie in Romania este obtinuta in cele doua judete, Constanta s i Bihor (peste 50%), dar sunt conditii ca aceasta specie sa fie cultivata in maj oritatea zonelor pomicole ale tarii unde factorul temperatura nu este limitativ (G. Gradinaru 2002). Judetele cele mai mari producatoare sunt prezentate in tabelul 6.6. Piersicul creste bine in zone cu temperaturi medii anuale intre 10-11,5C. 6.2. Soiuri de cais si piersic inmultite la pepiniera Sarca Goldrich - Soi originar din S.U.A. - Pomul viguros, productiv, cu fructificare preponderenta pe ramuri mijlocii, pa rtial autofertil, mediu rezistent la Monilinia. - Fructul este mare spre foarte mare (80-90 g), oblong-eliptic, portocaliu cu ro z pe partea insorita, pulpa portocalie, de calitate mediocra. - Perioada de maturare prima jumatate a lunii iulie. Umberto - Soi originar din Italia. - Pomul este de vigoare mijlocie, coroana globuloasa, inflorire tarzie, producti v, cu plasticitate ecologica buna, sensibil la Clasterosporium. - Fructul este mare (70-75 g), ovoidal, galben-auriu cu rosu pe partea insorita, pulpa galbena, mediu consistenta, fada. - Perioada de maturare sfarsitul lunii iulie - inceputul lunii august. Tudor - Soi originar din Romania. - Pomul viguros, coroana invers-piramidala, inflorire timpurie, mediu productiv, rezistent la ger, sensibil la boli, cu fructificare preponderenta pe buchete de mai. - Fructul este mic spre mijlociu (40-42 g), sferic, usor aplatizat, porotocaliu cu rosu-carmin pe partea insorita, pulpa este portocalie, cu gust dulce-acrisor,

ferma, suculenta, neaderenta. - Perioada de maturare sfarsitul lunii iunie-inceputul lunii iulie. Favorit - Soi originar din Romania. - Pomul semiviguros, cu coroana globuloasa, produc-tiv, rezistent la ger, mediu rezistent la Monilinia si Clasterosporium. - Fructul mijlociu (55-60 g), ovoid, de culoare oranj cu rosu, pulpa consistenta cu gust placut. - Perioada de maturare sfarsitul lunii iulie - inceputul lunii august. NJA 42 - Soi originar din S.U.A. - Pomul semivigu-ros, cu coroana conica, autosteril, cu inflorire timpurie, medi u productiv, rezistent la gerurile de revenire din primavara. - Fructul este mijlociu (65 g), ovoidal, portocaliu, cu rosu pe partea insorita, pulpa consistenta, placuta. - Perioada de maturare prima decada a lunii iunie - cel mai timpuriu soi. Cardinal - Soi originar din S.U.A. - Pomul semiviguros, pro-ductiv, cu flori campanulate, sensibil la ger si Taphri na. - Fructul este mijlociu (140 g), sferic, asimetric, galben-portocaliu acoperit c u rosu-carmin; pulpa este galbena, cu slabe infiltratii rosii sub epiderma, semi consistenta, fin aromata, aderenta la sambure. Formeaza multe fructe gemene. - Perioada de maturare prima decada a lunii iulie. Redhaven - Soi originar din S.U.A. - Pomul semiviguros, foarte productiv, sensibil la ger si Taphrina, rezistent la bacterioza. - Fructul este mijlociu spre mare (160 g), sferic uneori usor mamelonat, galben portocaliu, acoperit 34 cu rosu; pulpa galbena, cu infiltratii rosii in jurul sa mburelui, placuta la gust, semiaderenta. - Perioada de maturare a doua decada a lunii iulie. Southland - Soi originar din S.U.A. - Pomul viguros, productiv, cu plasticitate ecologica ridicata, flori de tip roz aceu ce infloresc timpuriu. - Fructul mijlociu (160 g), sferic, galben, acoperit 34 cu rosu-viu; pulpa galbe na cu infiltratii rosii in jurul samburelui, ferma, suculenta, neaderenta. - Perioada de maturare a treia decada a lunii iulie. Springold - Soi originar din S.U.A. - Pomul viguros, productiv, florile de tip rosaceu, sensibil la Taphrina si Fusi cladium. - Fructul este mijlociu (120 g), sferic, simetric, galben-oranj, acoperit 70-80% cu rosu, cu pulpa galbena, suculenta, ferma semiaderenta la sambure, dulce, aro mata. Samburele crapa usor. - Perioada de maturare decada a doua a lunii iunie - prima decada a lunii iulie. Superba de toamna - Soi originar din Romania. - Pomul semiviguros, coroana invers-piramidala, flori campanulate, foarte produc tiv, rezistent la ger, seceta si boli. - Fructul este mare (200 g), sferic, alb-galbui cu rosu, pulpa alb-galbuie, cu s labe infiltratii in jurul samburelui; pulpa este ferma, neaderenta placuta la gu st. - Perioada de maturare prima decada a lunii septembrie. Cora - Soi de nectarine originar din Romania. - Pomul de vigoare supra-mijlocie, productiv, mediu rezistent la ger si boli. - Fructul este mic (60-65 g), sferic, cu epiderma subtire, lucioasa, galbena-ver zuie, acoperita 23 cu rosu-rubiniu; pulpa galbena suculenta, aromata, neaderenta . - Perioada de maturare a treia decada a lunii iunie-prima decada a lunii iulie.