Sunteți pe pagina 1din 1

Ion

(caracterizare) Specific romanului realist este personajul monumental, simbolic i reprezentativ pentru o ntreag categorie social, aici fiind vorba despre ranul care-i iubea pamntul mai mult dect pe propria mam.
Drama lui Ion este determinat de patima pentru pmnt. Stpnit de ideea de a avea pmnt, Ion are o mentalitate specific. Ea poate fi comparat cu a oricrui ran de vrsta i de condiia sa social. i ali rani, de exemplu, Vasile Baciu, obinuser averea prin cstoria cu fete bogate. Ceea ce l individualizeaz pe Ion este modul n care el acioneaz, nclcnd n mod voit morala colectiv. Principala trstur a personajului este voina sa imens de a avea pmnt. Nimic nu pare a-l clinti din hotrrea lui. Pmntul nseamn pentru el demnitate, consideraie din partea celorlali. Autorul precizeaz: Iubirea pmntului l-a stpnit de mic copil. O secven semnificativ, care ilustreaz dragostea eroului pentru pmnt, se afl n capitolul IX, Srutarea, i motiveaz titlul primei pri a romanului, Glasul pmntului. Ajuns stpn peste delniele lui Vasile Baciu, Ion i arat dragostea obsesiv pentru pmnt. Gestul su, ritualic, amintete de o scen asemntoare din romanul lui E. Zola, La Terre. (Pmntul). n imaginaia lui Ion, pmntul se transform n braele unei iubite ptimae. Srutnd pmntul, el simte un fior rece, ameitor. Personajul transform pmntul ntr-un obiect de adoraie profund i nelimitat, ntr-un feti. Vrea s mbrieze huma i s-o srute. Simte nevoia unei relaii directe, organice cu pmntul: minile i rmaser unse cu lutul cleios.

Patima ridic gesturile sale din sfera cotidianului, fiindc ntre el i pmnt se creeaz o legtur intrinsec. Glasul pmntului, o dat ptruns n sufletul flcului, l cople ete, iar Ion acioneaz sub impulsul acestei chemri mai presus de puterile sale. Sentimentul contopirii cu pmntul mam se evideniaz n scena nmormntrii lui Ion, peste care se aude, ironic, dar i ngduitoare, vocea naratorial: pe urm Ion fu cobort n pmntul care i-a fost prea drag, i oamenii au venit pe rnd s-i arunce cte o mn de lut umed care rbufnea greu i trist pe scndurile odihnei de veci. Perceput diferit nc de la apariia romanului, personajul nc nu i-a gsit o receptare unitar. Sancionat prin lcomia de zestre i viclenia instinctual, caracteristic oricrei fiine reduse, Ion nu este dect o brut, creia iretenia i ine loc de deteptciune, n viziunea lui George Clinescu. Mergnd tot pe ideea vicleniei ca principal trstur de caracter, Eugen Lovinescu vede n Ion expresia instinctului de stpnire a pmntului, iar Tudor Vianu l consider simbolul lcomiei de pmnt, al ireteniei, lipsei de scrupule i cruzimii. Considernd c toate aceste caracterizri sunt eronate, fiindc implic un criteriu moral, Nicolae Manolescu deplaseaz discuia spre caracterul simbolic al personajului: Ion trie te n preistoria moralei, ntr-un paradis foarte crud, el e, aa-zicnd, bruta ingenu.

S-ar putea să vă placă și