Japonia

Aezare geografic
Japonia este o ar insular din Asia de Est, situat pe un lan de insule aflate ntre Oceanul Pacific i Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreean. Denumirea oficial este textual ara de la originea soarelui. Este cunoscut n romnete i sub numele de ara Soarelui Rsare. Potrivit legendei, Japonia a fost creat de ctre zei care au nfipt o sabie n ocean, la scoaterea ei formndu-se patru picturi ce au devenit insulele principale, precum i o multitudine de insule mici (peste 5000). Japonia este localizat n Asia de Est, n nordul Oceanului Pacific, fiind format din 4 insule importante, ce reprezint un procent de aproximativ 95% din teritoriul Japoniei: Honshu(227414 km2), Hokkaido(78411 km2), Kyushu(42600 km2) i Shikoku(17800 km2), plus numeroase insule mici.
.

Capital (i cel mai mare ora)

Tokyo

Limbi oficiale
Populaie Estimare 2012 Densitate Suprafa Total Ap (%) PIB (PPC) Total Pe cap de locuitor PIB (nominal) Total Pe cap de locuitor Moned

japonez
127.799.000 337,7 loc/km

377.944 km 0,8% estimri 2010 4308 miliarde USD 33 828 USD estimri 2010 5390 miliarde USD 42 325 USD Yenul japonez () (JPY)

Principalele forme de relief

Japonia este alcatuita dintr-o serie de insule, din care mai importante sunt: Honshu (Hondo), Hokkaido (Yezo), Shikoku, Kyushu, Ryukyu.Insulele au in cea mai mare parte un relief muntos si colinar (peste 85%), destul de tanar. Se deosebesc regiuni de cutari tertiare, formand geanticlinale, si masive ceva mai vechi, ingropate. Miscarile tertiare cuaternare au conturat relieful major al acestei parti insulare. In acelasi timp ele au scufundat sau ridicat o serie de compartimente ale reliefului. Unele din ariile coborate au functionat ca zone de sedimentare, in care s-au depus nisipuri, gresii, marne, argile etc.; pe ele s-a grefat ulterior un relief de campii si dealuri. Dislocatiile longitudinale si transversale au usurat declasarea vulcanismului in cea mai mare parte in lungul unor linii, existand un vulcanism mai vechi, dar si vulcanism actual. Seismicitatea pronuntata este inca un caracter al evolutiei geosinclinalului actual, la care se ataseaza intr-un fel arhipelagul japonez. Intr-un profil morfologic de ansamblu, se evidentiaza urmatoarele trepte ale reliefului: regiuni muntoase, cu altitudini ce depasesc 3000 m, regiuni deluroase si montane, cu altitudini cuprinse intre 500-3000 m, campii litorale si interioare, piemontane, fluviatile, cu suprafete mlastinoase. Foarte frecvent apare relieful vulcanic, inclusiv cel recent, datorita intensei activitati tectonice.

Caracteristic i important pentru pmntul japonez este Marea Interioar, formaiune aproape nchis ntre insulele Japoniei. Relieful Japoniei se caracterizeaz prin dou elemente, muntele i apa, elemente de nedesprit, combinate n art n cele mai variate i spectaculoase moduri. Cel mai nalt munte, Fuji (3.776 m), astzi un vulcan stins, reprezint o emblem, o prezen sacr, mndria japonezilor - cel mai des pictat, mai admirat i mai ndrgit dintre toi munii lumii. Specific Japoniei este taifunul, denumire aplicat de niponi cicloanelor din zona lor.

Clima
Clima Japoniei se caracterizeaz printr-o larg diversitate de climate, schimbri dramatice de vreme, i anotimpuri bine definite, toate acestea datorndu-se faptului c Japonia se ntinde peste mai multe zone climatice de la nord la sud i este influenat atmosferic de continentul Euroasiatic la vest i de Oceanul Pacific la est. Cu toate c suprafaa rii nu este prea mare (377.000 km), arhipelagul se ntinde de la 20N n partea cea mai sudic a rii, Insula Okinotorishima) pn la 4530N n partea cea mai nordic a insulei Hokkaid. Hokkaid se afl n zona subarctic, Japonia central (Honsh, Shikoku, Kysh) n zona temperat, iar insulele din sud n zona subtropical. O a doua mare influen asupra climatului Japoniei o are faptul c arhipelagul nipon este situat zona temperat musonic a Asiei de sud-est. Musonii bat nspre est dinspre continent n timpul iernii, i nspre nord dinspre Oceanul Pacific n timpul verii. Anotimpurile Japoniei sunt n mare msur determinate de aceste vnturi. Japonia are de asemenea un lan de muni care se afl n centrul insulei principale Honsh. Regiunile care se afl sub vnt, dincolo de muni, sunt protejate de impactul vnturilor musonice, rezultnd n mult zpad, adus de vnturile de iarn, care cad pe partea dinspre Marea Japoniei, care d spre nord-vest, dar nu pe partea dinspre Oceanul Pacific.

Hidrografia
Raurile se alimenteaza predominant din ploi si zapada, cele mai mari fiind Shinano,Tone, Ishikari. Datorita predominantei formelor muntoase, paraiele si raurile taie vai abrupte si abunda in valtori, praguri si cascade mai mari sau mai mici. Unele rauri formeaza delte, ca in cazul Kwanto, Osaka si Nobi. Shinano este cel mai lung rau, iar Tano are debitul cel mai bogat. La ses, raurile iriga campiile si luncile asternute intre lantul de munti si mare. Cea mai intinsa zona de ses este Campia Kanto. Tarmurile sunt dantelate de golfuri si promontorii stincoase, in special in zona de la sud de Tokyo. Pe unele plaje poate fi intalnit nisip vulcanic. Lacurile sunt vucanice(Tasawa, Towada, Akan etc.), tectonice (Biwa), de baraj vulcanic (Chuzenji); pe litoral sunt lagune si limane (Saroma, Shinji, Hamaha).

Raul Shinano

Raul Ishikari

Lacul Towada

Lacul Akan

Lacul Biwa

Lacul Chuzenji

Vegetaia, fauna, solurile

Solul Japoniei este impadurit in proportie de 67%, In zona centrala si de nord se pot intalniartarii, ulmii, mestecenii, stejarii, cedrii, brazii, pinii, molizii, atat speciile europene cat siunele specifice Japoniei, cum ar fi cedrul japonez, pinul negru japonez sau artarul rosu japonez. Numeroase specii de bambus sunt nelipsite atit in campie cat si in zonele mai inalte. Ciresul ocupa un loc aparte in cultura japoneza.In sud se intalnesc plante specific zonelor mai calde palmieri, mangrove, camfor.Plante de tot felul formeaza flora din campii si de pe dealuri, in cadrul careia o pozitiedeosebita o ocupa crizantema si camelia.Agricultura are disponibila doar 11% din suprafata tarii. Marul, kakiul (Diospyros kaki)mandarinul si caisul japonez (Prunus mume) sunt o prezenta comuna in livezi. In campie si pecoastele terasate ale dealurilor se cultiva orez, trestie de zahar, soia, porumb, ridichi, ceapa si plante aromatice. Fauna e reprezentata de mamifere mari (ursul, cerbul, mistretul) pradatori mici (vulpea,nevastuica, cainele enot) si rozatoare (iepuri, veverite, arici). Cele citeva varietati de maimuteconstituie o componenta particulara a faunei.Arhipeleagul nipon se afla pe ruta de migratie a peste 600 de specii de pasari. Dintrezburatoarele locale se pot aminti cocorii, berzele, lebedele, ratele si gastele salbatice,cormorani, randunicile de mare, pescarusii si albatrosii, precum si citeva specii de rapitoaredin familia soimilor si eretilor.In apele de munte si lacuri traiesc boaste si serpi, salamandre, crapi, stiuci si pastravi.Confluenta unor curenti calzi si reci aduce langa tarmuri o bogatie de vietuitoare specificeapelor sarate: balene, delfini, broaste testoase,sau pesti precum tonul, dorada, macroul,heringul, sardelele, dar si moluste, crabi, creveti si languste.

Resurse naturale Japonia este a doua putere economica a lumii dupa S.U.A. Japonia nu areresurse,fiind dependenta de importuri de petrol si minereuri,insa are productii insemnate de productii petrochimice,otel,autoturism . Principalele orase ale Japoniei sunt: Tokio, Yokohama, Nagoya, Osaka, Kobe, Kioto, Kwasaki, Sapporo, Hiroshima, Fukuoka, Sendai. Fiecare dintre ele nsumeaz peste 1 milion de locuitori. Toate aceste orase nglobeaz aproximativ 45% din locuitorii trii.

Yokohama

Osaka

Nagoya

Activiti economice
Agricultura asigur din necesitile populaiei n produsealimentare. Agricultura japonez dispune de puine terenuri arabile, care ns sunt lucrate cumult grij. Ramura principal este cultura plantelor. Principala cultur este orezul, care secultiv n micile cimpii litorale, irigate, precum i pe pantele munilor. Datorit seleciei,chimizrii i muncii insistente a ranului japonez, se obin recolte bogate de orez la hectar.Dintre celelalte culturi, mai importante sunt: bumbacul, citricele, trestia de zahr, tutunul,ceaiul, grul, cartoful, sfecla de zahr, soia i diverse legume. Este foarte rspndit dudul, alecrui frunze sunt folosite la creterea viermilor de mtase. Japonia de rnd cu China, este principalul productor de mtase natural.n ultimii ani se nregistreaz o cretere substanial a suprafeelor plantate cu pomi fructiferi,caracteristici pentru zona temperat, i citrui.n sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine i porcine. O ndeletnicire a japonezilor este pescuitul organizat n baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote de pescuit din lume, cuun numr impresionant de porturi specializate (peste 600). Japonia ocup locul 3 n produciamondial de pete dup China i Peru. Industria dezvoltata cu ramuri de industrializare ridicata. Mare producatoare de energieelectrica (381 mld. kW/h, 1974), otel (117,1 mil. t, 1974), aluminiu (1,1 mil. t, 1974), cupru,nave (supertancuri petroliere, vase moderne de pescuit, ocupand primul loc in lume 17,6mil. G.R.T., 1974 sau 48,2% din productia mondiala), aparataj electrotehnic, aparate de radio,elemente tranzistorizate, instrumente de precizie si aparate optice, material rulant, automobile,masini, unelte, instalatii industriale complete, masini textile, masini agricole, produse petroliere, cloranti, mase plastice, cauciuc sintetic, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, produse din liemn, celuloza si hartie, ciment, produse din sticla si portelan, tesaturi de matase, bumbac, lana, incaltaminte, uleiuri vegetale, morarit, conserve de peste, vinuri, bere, zahar etc. Industria construcii de maini: autoturisme, nave maritime- Locul 1 pe glob* Industria siderurgic: Locul 1 pe glob* Industrie chimic: ciment, textil* Agricultura: cultura plantelor: orez, trestie, ceai, legume, pomi fructiferi* Sericicultura: creterea viermilor de mtase* Pescuitul: Locul 3 pe glob Transporturile foarte dezvoltate, rutiere, legatura dintre cele 4 insule se realizeaz printunele submarine (cel mai mare tunel are 54 km lungime), cele mai dezvoltate companiiaeriene din Asia.

Turismul n Japonia se caracterizeaz att printr-un sector vibrant intern, ct i prin vizita a peste 8 milioane de turiti strini anual[1], 3/4 din acetia veniind din Asia. Dac ne uitm la proporia dintre numrul de turiti strini care viziteaz Japonia i cel al turitilor japonezicare viziteaz ri strine, Japonia se afl pe ultimul loc n cadrul rilor din grupul G8.Japonia este cea mai popular destinaie pentru cltorii externe pentru coreenii de sud itaiwanezi.[1] n ultimii ani, Japonia a devenit destinaie turistic de iarn pentru mulivizitatori din rile nvecinate i australieni, care merg de exemplu la schiat la Niseko nHokkaid. Comerul Tokio este cel mai important centru comercial al trii , avnd peste 400 de institutiide nvtmnt superior, peste 100 de universitti, 50 de mari biblioteci, academia japoneza(1879), 600 de cinematografe, 2000 de temple.Yokohama este portul cel mai nsemnat al Japoniei, n capitala a districtului Kanagawa, nsudul insulei Honshu si pe coasta vestic a golfului Tokio. Situat la 20 km n sudulmetropolei, orasul-port cu o populatie de 3,3 milioane locuitori reprezint poarta maritim alui Tokio, sau a complexului Reihin el este dotat cu cele mai mari si moderne santiere navalesi are un trafic sporit. Este un centru important al industriilor chimice, echipament electronic,industria constructiilor de masini si al rafinriilor de petrol. Kobe este oras si mare portcomercial al Japoniei, capitala regiunii Hyogo, n sud-vestul insulei Honshu, n golful Osaka,lng orasul Osaka. ncepnd cu anul 1890, cteva orase incluznd Hyogo au fost incluse n(absorbite de) Kobe.