Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
s
--.Studiu de ctzProd' Avia
Tttxrl.,iff,.1c (e".
I-
13 Lr:r ltt]
in ianuarie l999,DanProca, manager general la Dfuec$a Prod'Avia' a reflectat Promovare a Producfiei p'f'e';, in cadrul p.rfUif*Jfii"f"ctua.ii unei schirnbdri in strategia de fabricalie' de
de
/*'d
".ril" O.'.*a"a,
tebui revizuite' strategiile de marketing gi fabricalie- ar in anii '60 in compania pr"?.q"i" qi-a inceput activitatea activitate, aceasta a proiectat domeniul aero-spa1ial. tn primii ani de care au fost lansaf, in spa'fu. Mai ii"""""i", sateiili'meteorologici, produclia' cate se poate grupa in recent, Prod.Avia qia aiv"tslncat trei direcfii:
Carezultatalacesteig6ndiri,aapirutevidentfaptulc6
,
:'l;.11.1,',,
;,.'_.
-Direcsade Produse Electrice (D.P.E); - Direcsade Materiale (D.M.); ,'- Drectia de Promovare a Producliei P.D'P.). D_p-E. a produs o varietate de circuite de bord qi alte produse
v6nd[l*direc$ilor D.P.E. gi D.P.P., precum 9i unor clienli externi. DJP. a executat produse speciale, la comanda clieqtilor'
Informafii financiare
Tabelul 1.1.
:@ri
tli;
1994
1995
t99,6
1997
1998
il
1.,
Compania
Prod.Avia
vffi
Plofitnet
34.884 1.256
41.029
46.824
-roJ
4r.9t4
r.035
37.857
t.324 Direc(ia de
Promovare a Produc{iei (D.P.P.)
379
VinzEd
5.977 703
6.508
59',7 -
4.080
223
7.600
1.139
5.179
150
Proft net
au
iffegistrat mari variafii. Principalul piodus la D.P.P. este aerostatul. Aceste aerostate smt vandute companiilor de comunicafi. tn prezent, D.P.P. produce
*''l -
ctrca 12 aerostate po ffi, ceea ce reprezintd, sub aspect valoric, aproximativ 50% dn vilru:irriIe D.p.p. D.p.p. poate produce, de asemenea, o varietate de produse speciale, ftcute la comanda clienhrlui, cum ar fi elementele liniare folosit* ca inserfii in paletele elicopterelor, mecanisme d.e asigurare a aerafiei in mine, etc. o trdsdtura comund a acestor produse este execu,tia lor din profile laminate din plastic, fumizate de D.M. (din
-: '
diferiti. Aceasti strategie se poate rezunn astfel: D.P.p. va fabrica ceea ce, din punct de vedere istoric, a fabricat cel mai bine, rrspunzAnd clienf;loi itrdirriduati, cu proiectarea gi execqtia produselor cerute de acegtia. Aceasti fabricalie se caructenzeazr pritt produse de mic6 serie, cu sprijin financiar, din partea beneficiaruiui, in etapa de proiectare gi cu mari, de la o "*iu1ii perioadd laalta,in volumul de productie. !r9-gesiv, D.p.p. se va orienta mai accentuat pe politica de pia4, pe-cerinlele clienfilor. obieotivul nostru va fi sr reducem, dar , , ,l nu.pe eliminarn, dependenfa fa{e de produsele sau proiectele de micE. '': r serie, la cererea clientului gi s6 aducem in fltxul productiv produse noi, cu o fabricalie repetitivi, pe c6t posibil de mare volum; n.p.p. s" -- .;'va oir.mta spre anumite segmente de pia$ oportune p""t o'raqifuu..u unei pozifli dominante, competitive. Aceasti orientare va necesita extinderea studiilor de pia,td qi a sistemelor de distribuire a produselor. aceeagi direclie trebuie se fomreze capacitdli tehnologice, sistemul engineering, de materii prime gi sr accentueze controlul producfiei.
in formularea strategiei, d.omnul proca are in vedere trecerea la fabricarea produseror pe principii cantitative, de voium,
'-:"
in
si
se vor accentua, prin sistemur de pranificar e, termene)o rtngl, focalizand strategia formuratd, astfel ca aceasta sd fie indeplinitd. Act'*nile aceste directii necesitd invertitii pentru de-zvoltarea producf;ei gi folosirea i"t"*iua u r"+.i'i-"#.*"d inart calificati. Aceste ac,tituri presupun gi un amrme grad de risc.
in
Dupd
o perioadr
pranificatd de
."r"-ri-
ultimaperioadl.
'
"i"ri
Proces'l de fabricalie astfer conturat presupune trecerea de ra redus al producfiei, in unele cazrniacestea av6nd Sq*q caracter de nnica*' la vorumul urgit, care necesitS, in pran organizatoric,
trodu{ie
standardizate.
tinii
de
kin
"e lxecum gi cel ar invintarul;. i" prezent, rcest control se desfiqoare prin activitrtea a doud p.rro*. care au fost transferate de lamagaztide produse qi sisteme a. pr"J"rg". Sistemul de evidenti gi programare a producfei este manuar. Degi acesta pare si funclioneze oeJtu de bine, permanenti a inventarurui pentru asigurarea "*;ig*;'lrruru*"* aiansamenturui
fabricaliei.
$$!c&qa organizatori cd, careeste prezentatd tn fig. i. 1 . proca s-a g'ndit oo* strategie va afecta sistemul
ta
sa/
]J
Insi
DG"e.
$"f
--l
Mecanic
Nivelul intervalului este urrndrit prin intemlediul unui produs infonrratic din oficiut de calcul. Facturile 9i pHlile sunt trimise acestui ofisiu spre a fi centralizate gi urm5rite.
Din cauzai u&*qiilo,giaproblemelorlegate.deexactitateairuegistrarilor, Fsmalul *" ,.i",rpa de controlul producliei 9i al inventarului ."ra."tr manuald a inregistrdrilor pentru cele mai il@;-" ' foryfuan; comPonente ale Produselot' Prod.Avia a semnat de curand un contract cu
.ntarzierilordeterminatedetimpuldeprelucrarea
ta a investigat pachetele de i,.,d i" de l"'H"or1"tt-Packard. dacd ':T-*;;; ;ir acestei situa$i, Domnul Proca s-a intrebat sau nu; el ia i""*e p.rrt* urm6torii cinci ani este eficientS :, mstlnoui orientare, darnu era sigur ci este cea mai bun6. iipr*eS ajr$a Pe domnul Proca? "'
intrebnri: l. Ce obiective ar trebui adoptate, in domeniul fabrioaliei, cu livrare? Frivire la cost, calitate, flexibilitate,
2.Cumartreuuirca|iz'aleobiectiveleoperalionaleprivind producliei, ftbricalia, in domeniul procesului tehnologic, organizarii control al de dotfuii'cu echipament.ifo4"i de muncd qi sistemului
pmduc$ei gi inventarului?