FACULATEA DE STIINTE JURIDICE SI ADMINISTRATIVE

DREPTURILE ELCTORALE ALE CETATENILOR ROMANI SI SISTEMUL ELECTORAL PENTRU ALEGEREA DEPUTATILOR SI SENATORILOR

Student:Moroaca Anamaria-Ruxandra Drept III,Grupa III

CUPRINS: I. II. III. REPREZENTAREA PUBLICA A STATULUI PUTEREA POLITICA SI PUTEREA DE STAT: DREPTURILE ELECTORALE ALE CETATENILOR ROMANI,DREPTURI

FUNDAMENTALE 1.Dreptul de vot: Este votul un drept sau o datorie? 2.Dreptul de a fi ales: 3.Dreptul de alege si de a fi ales in Parlamentul European I. II. III. SCRUTINUL SISTEME ELECTORALE SISTEMUL ELECTORAL AL ROMANIEI PENTRU ALEGEREA DEPUTATIOR SI SENATORILOR- Este necesar un drept de revocare al parlamentarilor? IV. V. INTRODUCEREA SCRUTINULUI UNINOMINL IN ROMANIA VOTUL IN EUROPA

DREPTURILE ELCTORALE ALE CETATENILOR ROMANI SI SISTEMUL ELECTORAL PENTRU ALEGEREA DEPUTATILOR SI SENATORILOR. In this paper it is about exercising electoral rights of Romanians citizens, if the right to vote is a right or obligation, introduction of two new rights as a result of accession to the European Union, the right to vote and to be elected to the European Parliament and not least the current electoral system of Romania is one of proportional representation for the election of deputies and senators, how they are elected,if is necessary a right of revocation of the MPs, advantages and disadvantages of this system as well as proposals introduction of the pure single vote in Romania, advantages and disadvantages of this kind of election, and not least how it choose Europe Parliamentarians. I..REPREZENTAREA PUBLICA A STATULUI: Inainte de aparitia statului,autoritatile puterii se sprijineau,in principal pe credinte si cutume(obiceiuri),puterea apartinea fie colectivitatii,fie unui grup restans sau unei persoane(sef) recunoscut pentru meritele sale,ori unsde divinitate. Separatia puterilor a aparut ca principiu de organizare si functionare a statului,mai ales dupa instaurarea statului modern.Cel care a formulat si argumentat pentru prima oara principiul separatiei puterilor in stat a fost filozoful Ch.Montesquieu. In timp acest principiu a cunoscut diversecorecti,adapatari si explicati,in esenta insa acestea au ramas neschimbate pana in zilele noastre.Astazi,puterea statului ca putere organizata pe teritoriul statului ii apartine si este exercitata de catre stat sub trei forme: 1. Legislativa-de elaborare a legilor,exercitata de Parlament; 2. Executiva-de executare a legilor ,exercitata de Guvern; 3. Judecatoreasca-de rezolvare a litigilor care apar in executarea legilor,exercitata de instantele de judecata: II.PUTEREA POLITICA SI PUTEREA DE STAT:
Puterea ,intr-o societate, poate fi definite,in general ca un sistem al relatiilor de autoritate pe

care o persoana sau un grup de persoane le are asupra unei colectivitati in vederea realizarii

unui scop,stabilit de regula de colectivitate ori impus acesteia de catre detinatorii puterii,asadar puterea este deci,o putere sociala. Puterea politica -puterea capata caracter politic atunci cand constiinta colectivitatii devine constiinta sociala,adica atunci cand se desprinde de constiinte individuale sau de simpla suma a acestora conturandu-se ca un liant al indivizilor unei colectivitati,al actiunilor si intereselor lor comune. 1 III.DREPTURILE FUNDAMENTALE. Drepturile electorarale ale cetatenilor romani formeaza o categorie distincta intre drepturile si libertatile cetatenilor ,fiind astfel inscrise in Constitutie si legi avand ca obiect ,in exclusivitate participarea cetatenilor la guvernare2. Aceasta presupune ca poporul sa aiba prerogative de a participa la guvernare prin intermediul reprezentantilor sai.Reglementarea drepturilor electorale in Constitutia Romaniei este rezultatul existentei statului de drept democratic si social Legea fundamental reglementeaza in art 36-38, trei drepturi electorale si anume: 1. Dreptul de vot; 2. Dreptul de a fi ales; 3. Dreptul de a alege si de a fi ales in Parlamentul European; 1.Dreptul de vot:Dreptul de vot este un drept fundamental exclusive politic deoarece este folosit pentru a permite participarea la guvernare a poporului prin intermediul reprezentatilor alesi si,acest drept apartine potrivit Constitutiei doar cetatenilor romani care indeplinesc cerintele legale.Potrivit art 36 din Constitutie au drept de vot cetatenii care au implinit varsta de 18 ani impliniti pana la data alegerilor indiferent de locul unde acestia se afla cu exceptia debililor si alienatilor mintali, pusi sub interdictie si persoanele condamnate prin hotarare definitive de condamnare la pierderea drepturilor elctorale.Acest drept are urmatoarele caracteristici: ELECTORALE ALE CETATENILOR ROMANI,DREPTURI

1 2

M.Preda,autoritatile administratei publice.Ed .Lumina Lex,Buc,p.p 16-19. Ghe.Iancu,Drept Constitutional si Institutii politive,Ed.Lumina Lex,Buc,2007,p.281.

Universalitatea votului: el este universal atunci cand apartine tuturor cetatenilor, cu respectarea conditiilor minimale,obiective si justificate ,ce tine de varsta,cetatenie,de nationalitate si de exercitiul drepturilor civile si cetatenesti.Constitutia exclude de la exercitarea acestui drept : apatrizii,minorii,persoanele incapabile si persoanele care nu au aptitudinea morala de a vota fiind decazuti din exercitiul drepturilor electorale ca urmare a pronuntarii unei hotarari judecatoresti,aceste inacapacitati trebuie sa fie expres prevazute de lege.

Egalitatea votului: presupune principiul deplinei egalitati a cetatenilor fara deosebire de rasa ,de origine etnica ,de limba de religie,apartenenta politica. Egalitatea votului presupune doua laturi importante: 1. Un cetatean nu poate dispune de mai mult de un vot pentru alegera aceleiasi autoritati statale. 2. Circumscriptile de vot sunt impartite propotional cu numarul de locuitori Caracterul direct al votului:deoarece votul reflecta opinia si gandirea unei persoane,el dobandind astfel un caracter personal,votul nu poate fi exercitat prin intermediul unui mandatar. Caracterul secret al votului: reprezinta posibilitatea cetatenilor de a-si manifesta liber vointa, fara ca acesta manifestare de vointa sa fie cunoscuta de altii,de aceea legea electorala prevede o serie de garantii precum:lipsa semneleor

distinctive,dotarea sectilor de votare cu cabine care sa permita confidentialitatea votului exprimat si unde nu poate intra decat o singura persoana decat in anumite exceptii. Votul liber expimat:presupune posibilitatea cetateanului de a participa sau nu la alegeri,iar in cazul in care participa consimtamantul lui sa nu fie viciat astfel incat sa voteze altfel decat ar fi facut-o.3 Este votul un drept sau o datorie?Daca dupa revolutia din 1989 ,participarea la vot la primele alegeri a fost masiva, la alegerile din urmatorii ani s-a inregistrat din ce in ce un mai maren. In numar de absenti,in aceste conditii, problemele introducerii votului obligatoriu devine de actualitate .Prin participarea la urne, alegatorul este chemat sa exprime vointa natiunii ,ceea ce
3

M.Preda,alegera,organizarea si functionarea Parlamentului,Ed.Universul Juridic,2008,p.p.69-71.

inseamna ca atunci cand voteaza,el nu actioneaza in nume propriu si dupa bunul lui plac,ci exercita o functie social pe care, ca atare,este dator sa o indeplineasca,asadar votul este nu numai un drept dar si o datorie civila.4 Desi astazi in Romania consacrarea,votul obligatoriu nu este considerat oportun deoarece se considera ca orice constrangere a unui cetatean de a participa fortat la exercitarea votului constituie o viciere a consimtamantului,el ar trebui sa fie reglementat pentru ca oameni sa inteleaga necesitatea indeplinirii datoriei pe care trebuie sa o indeplineasca si nu in ultimul rand faptul ca acest drept nu se exercita in fiecare zi ci o data la patru ani in cazul alegerii Parlamentului si o data la cinci ani in cazul alegeii Presedintelui astfel ca ar trebui sa facem un efort si sa ni-l exercitam deoarece urmarile neexercitarii acestui drept fundamental ne va urmarii si va produce efecte pe parcursul anilor. 2.Dreptul de a fi ales:Dreptul de a fi ales este regelementat de art 37 din Constitutie si face parte de asemeanea ,alaturi de dreptul de vot din categoria drepturilor exlusiv politice.Dreptul de a fi ales este un drept prin care cetatenii pot participa la guvernare,daca sunt indeplinite anumite conditii: 1. Existenta si exercitarea efectiva a dreptului de vot,astfel ca nici-o persoana fara drept de vot nu poate candida la o functie sau demnitate publica. 2. Cetatenia romana.Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a determinat eliminarea exclusivitatii cetateniei romane la ocuparea unei functii sau demnitatii politice,iar prin urmare si cetatenii care au dubla cetatenie pot fi alesi. 3. Domiciliul in tara.Acesta conditie reprezinta o garantie a atasamentului persoanei alese fata de tara la guvernarea careia participa. 4. Posibilitatea exercitarii dreptului de asociere in partidele politice.Nu pot face parte din partidel politice:judecatorii Curti Constitutionale,Avocatul Poporului,magistratii,memebri activi ai armatei,politisti si alte categorii de functionari publici stabiliti prin lege. 5. Varsta minima .Constitutia stabileste decat o varsta minima nu si o minima maxima astfel pentru a fi ales in Camera Deputatilor varsta minima este de 23 de ani iar pentru a fi ales

I.Garleanu,Drept Electoral,Ed Universitatii din Pitesti,2010,p.29.

in Senat varsta minima este 33 de ani iar in ceea ce priveste candidarea la functia de presedinte varsta minima este de 35 de ani.5 3.Dreptul de alege si de a fi ales in Parlamentul European: In conditiile aderarii Romaniei la U.E, drepturile electorale ale cetatenilor romani s-au imbogatit cu inca doua,care implica participarea cetatenilor romani in cadrul singurei institutii europene reprezentative,aleasa printr-un proces electoral asemanator celui utilizat pentru desemnarea parlamentelor nationale.Sunt aceste drepturi ,drepturi fundamentale? Opinia majoritara l-a care aderam prevede faptul ca cele doua drepturi sunt drepturi fundamentale deoarece: 1. Sunt drepturi subiective ,adica prerogative recunoscute subiectelor de drept de a actiona intr-un anumit fel; 2. Sunt drepturi esentiale pentru cetateni; 3. Sunt reglementate in acte normative importante,cu o forta juridica mare; Aceste drepturi sunt drepturi exclusive politice,deoarece permit participarea la un proces electoral menit sa desemneze un organ reprezentativ la nivel european-Parlamentul European. Dreptul de a alege membrii Parlamentului European:

Membrii din Romania in Parlamentul Europen sunt alesi prin vot universal,egal,direct,secret si liber exprimat.Acestia se aleg pe baza de scrutin de lista,potrivit principiului reprezentarii proportionale si pe baza de candidaturi independente.Cetatenii romani care au varsta de 18 ani impliniti pana in ziua alegerilor inclusive,au drept de a alege membrii din Romania in Parlamentul European;Nu au drept de vot debilii si alenatii mintali pusi sub interdictie si persoanele care,in ziua de referinta sunt condamnate prin hotarare judecatoreasca definitive la pierderea drepturilor electorale. Dreptul de a fi ales in Parlamentului European : Au dreptul de a fi alesi in Parlamentul European cetatenii romani care au drept de vot si au implinit pana in ziua alegerilor varsta de 23 de ani;Au dreptul de a candida si cetatenii romani care au domiciliul sau resedinta in strainatate si au drept de vot.

I.Rusu,Institutii Politice,Ed.Universitatii din Pitesti,2010,p.p.16-17.

Nu

pot

candida

cetatenii

romani

care

au

urmatoarele

functii:judecatorii

Curtii

Constitutionale,Avocatii Poporului,magistratii ,memebrii active ai armatei ,politistii si alte categorii de functionari publici stabilite de lege. Listele de candidaturi propuse de partidele politice,organizatiile cetatenilor apartinad minoritatilor nationale,aliante politice trebuie insotite de o lista cuprinzand cel putin 200.000 de alegatori care sustin candidatura partidului politic, organizatiei cetatenilor apartiand minoritatilor nationale sau aliantele electorale.Candidatul independent poate participa la alegeri,individual daca este sustinut de cel putin 100.000 de alegatori.Un parlamentar European nu poate detine in acelasi timp si calitatea de parlamentar national,membru in Guvernul Romaniei sau orice alta functie de autoritate6. IV.SCRUTINUL: Problema scrutinului si a tipurilor de scrutinn a creat si inca creaza multe discutii in viata politica prin functia sa,scrutinul fiind partea finala a alegerilor,parte care este de o mare importanta intrucat in urma sa se desemneaza ,de fapt invingatorii. V.SISTEME ELECTORALE: In regimurile constitutionale contemporane,se practica trei tipuri se sisteme electorale,diferite dupa modul de atribuire a mandatelor,acestea sunt: 1. Sistemul majoritar; 2. Sistemul reprezentarii proportionale; 3. Sistemul mixt;7 VI SISTEMUL ELECTORAL AL ROMANIEI PENTRU ALEGEREA PARLAMENTARILOR In Romania,sistemul electoral pentru alegerea parlamentului este prevazut in legea 35/2008 cu modificarile si completarile ulterioare care prevede faptul ca deputatii si senatorii se aleg in colegii uninominale,prin scrutin uninominal potrivit principiului reprezentarii proportionale acestea constituindu-se in cadrul fiecareia dintre cele 43 de circumscriptii electorale pe baza normei de reprezentare dupa cum urmeaza:

6 7

Ghe.Iancu,Drept Constitutional si Institutii Politice,Ed. Lumina Lex,Bucuresti,2007,p.p295-297. M.Macavei,avantajele si dezavantajele scrutinului uninominal

1. Numarul colegiilor uninominale pentru Camera Deputatilor si Senatului se determina prin raportare la numarul de locuitori al fiecarei circumscriptii electorale in functie de norma de reprezentare care este pentru alegerea Camerei Deputatilor de un deputat la 70.000 de locuitori,iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori, la care se adauga un colegiu de deputat ,respective de senator pentru ceea ce depaseste

jumatatea normei de reprezentare,fara ca numarul colegiilor de deputat dintr-o circumscriptie electoral sa fie mai mic de 4, iar de senator, mai mic de 2; 2. Numarul locuitorilor care se i-a in calcul este cel rezultat in urma ultimului recensamant al populatiei,publicat de Institutul National de Statistica. 3. In fiecare colegiu uninominal ,fiecare competitor electoral poate avea doar o singura propunere de candidatura; 4. Un candidat poate reprezenta un singur competitor electoral intr-un singur colegiu uninominal prin exceptie organizatile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pot depune aceiasi candidatura pentru Camera Deputatilor in mai multe colegii

uninominale,numai in conditiile in care propune un singur candidat la nivel national si doar pentru alegera Camerei Deputatilor.In cazul in care organizatile cetatenilor apartind minoritatile nationale nu au obtinut in alegeri cel putin un mandat de deputat sau senator au dreptul potrivit art62 alin2 din Constitutie la un mandat de deputat,daca au obtinut pe intreaga tara un numar de voturi egale cu cel putin 10%din numarul mediu de voturi valabil exprimate pe tara pentru alegerea unui deputat. 5. Alegerile se desfasoara intr- singura zi care poate fi numai duminica; 6. Campania electorala incepe cu 30 de zile inainte de ziua votarii si se incheie cu 24 de ora inainte de momentul inceperii votarii. 7. Alegerile se tin o data la patru ani. Constatarea alegerilor: Pragul electoral reprezinta numarul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentara sau de colegii uninominale in care candidatii partidelor politice, aliantelor politice,aliantelor electorale sau ai organizatiilor cetatenilor apartind minoritatilor nationale au obtinut cel mai mare numar de voturi valabil exprimate,calculate dupa cum urmeaza:

a) Pentru Camera Deputatilor si Senat ,5% din totalul voturilor valabil exprimate in toate circumscriptile electorale,pentru toate partidele politice,aliantele politice,aliante

electorale si organizatiile cetatenilor apartind minoritatilor nationale. b) In cazul aliantelor politice si aliantelor electorale la pragul de 5% se adauga ,pentru al doilea membru al aliantei 3%din voturile valabil exprimate in circumscriptiile electorale si ,pentru fiecare membru al aliantei incepand cu al treilea, cate un procent din voturile valabil exprimate in toate circumscriptiile electorale ,fara a putea depasii 10%din aceste voturi; Este necesar un drept de revocare al parlamentarilor?Avand in vedere ca mandatul parlamentarilor romanii este unul reprezentativ adica parlamentul primeste un mandat colectiv, dat de intreaga natiune adunarii reprezentative
8

. Mandatul este

constituit in absenta oricarei proceduri de revocare indiferent de provenienta acesteia(din partea alegatorilor,partidelor politice,sau a altor formatiuni politice sau nepolitice) lucru prevazut si in art 69 din Constitutie care prevede faptul ca in exercitarea mandatului,deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului,iar orice mandat imperative este nul.Mandatul parlamentar a fost definit ca demnitate publica deoarece reprezinta alegerea electoratului in vederea exercitarii prin reprezentare a suveranitatii nationale(puterea poporului) ,chiar daca alegatorii nu stabilesc dinainte sarcinile parlamentarilor acestia au anumite drepturi si obligatii ce decurg din mandatul parlamentar stabilite in Constitutie,regulamente de functionare a Camerelor Parlamentare sau prin legi electorale. Dezavantajele mandatului reprezentativ sunt acelea ca: fiind considerat alesul si reprezentantul natiunii ,parlamentarii nu pastraza nici-o legatura cu alegatorii din circumscriptia electoral(unitate administrative-teritoriala-judet sau mun.Bucuresti) ; mandatul ar inceta sa mai fie reprezentativ, numai daca corpul electoral respective intreaga natiune sa-l revoce, lucru aproape imposibil;

I.Garleanu,Drept Electoral,Ed.Universitatii din Pitesti,2010,p.15.

10

Mandatul parlamentar este independent si irevocabil,parlamentarul manifestandu-se in exercitiul mandatului sau fara a fi legat juridic de angajamentele sale fata de corpul electoral sau de manifestarile de vointa ale acestuia ,pe durata mandatului9 ;

Pentru a ameliora dezavantajele mandatului reprezentativ al parlamentarilor exista teoria mandatului imperativ care prevede faptul ca :1.Parlamentarii actioneaza potrivit instructiunilor obligatorii date de alegatorii sai ,si nu va putea actiona nici in afara,nici impotriva acestora depunand toate eforturile necesare indeplinirii lor;2.Alegatorii din circumscriptia electorale pot retrage parlamentului imputernicirea fara nici-o motivatie; Avand in vedere ca in Romania deputatii si senatorii se aleg in colegii uninominale (subunitate a unei circumscriptii electorale ,in care se atribuie un singur mandate),constituite prin scrutin uninominal,potrivit principiului reprezentarii proportionale aceste mandate imperative nu se pot aplica deoarece presupun un scrutin uninominal pur ,si numai intr-un asemenea sistem pare a fi discutabila si eventual posibila10. Reprezentarea proportionala

Sistemul electoral al Romaniei este cel al reprezentarii proportionale fiind considerat ca fiind victoria finala impotriva unanimitatii,ea asigurand reprezentarea corespunzatoare si a minoritatii in fiecare circumscriptie electoral ,intr-o proportie exacta cu voturile obtinute.11 Avantajele reprezentarii proportionale:

a) Echitatea .Numarul mandatelor obtinute de partidele politice potrivit reprezentarii proportionale corespunde fortei lor electorale astfel se realizeaza o majoritate parlamentara care reflecta fidel vointa majoritatii electorilor; b) Caracter programatic.Reprezentarea proportional este un scrutin al ideilor, al programelor partidelor politice si nu al indivizilor cum este cazul scrutinului majoritar uninominal; c) Caracterul cinstit al scrutinului.Absenta celui de-al doilea tur de scrutin elimina desistarile si retragerile de vot ,determinate de cauze ilicite;

I.Deleanu,Institutii si proceduri constitutionale,Ed.C.H.Beck,Bucuresti,p.p.594-595. I.Garleanu,Drept Electoral,Ed.Universitatii din Pitesti,2010,p.16. 11 Legea 35/2008 privind alegerea deputatilor si senatorilor cu modificarile si completarile ulterioare.
10

11

d) Existenta unor praguri electoralecare constituie procente minime de voturi ce trebuie realizate de liste la nivel national; Nerealizarea unor asemenea procente in alegeri are drept consecinta neprimirea nici unui mandat ,desi in lista s-ar putea sa existe personalitati de prestigiu,astfel,un asemenea avantaj se poate transforma intr-un dezavantaj. Dezavantajele reprezentarii proportionale:

a) Intocmirea listelor electorale de candidati de catre partide,aceste liste sunt de fapt rezultatul conducerii partidelor care detin astfel cheia alegerilor,astfel ca vechimea in partid,disciplina,ardoarea militant a candidatilor sunt apreciate de conducerea partidelor,astfel se poate spune ca partidele politice sunt cele care fac alegerile ; b) Ruperea legaturii dintre alesi si alegatori,acest fenomen este evident prin faptul ca alegerile se organizeaza pe liste electorale si pe baza de programe politice; c) Favorizarea conflictelor politice in societate sub semnul democratiei,existand pericolul fragmentarii opinei publice astfel ca este foarte greu de realizat o majoritate guvernamentala si deci o stabilitate politica; d) Necesitatea unor calcule care pot crea premisele unor contestatii si intampinari din parte celor care se simt neindreptatiti;12 VII.INTRODUCEREA SCRUTINULUI UNINOMINL IN ROMANIA: In sistemele majoritare mandatele sunt atribuite listelor sau candidatilor care obtin majoritatea absoluta sau simpla ,in functie de faptul daca se practica un tur sau doua de scrutin. In functie de modalitatea de propunere a candidatilor, pe liste sau individual exista : 1. Scrutinul majoritar uninominal 2. Scrutinul majoritar de lista Scrutinul uninominal inseamna ca intr-o circumscriptie electoral se alege un singur deputat sau senator, respective candidatul care intruneste cel mai mare numar de voturi ,de unde si expresia sub care este cunoscut acest sistem,Castigatorul ia totul,acest tip de scrutin se poate realiza intr-un singur tur (vot uninominal relativ)situatie in care candidatul care obtine

12

Ghe.Iancu,Drept Constitutional si Institutii Politice,Ed.Lumina Lex,Bucuresti,2007,p.p305-306.

12

cele mai multe voturi, indiferent de numarul acestora este declarat castigator,sau poate avea loc in doua tururi(vot uninominal majoritar absolut) caz in care este necesara obtinerea majoritatii absolute a voturilor exprimate,daca o asemenea majoritate nu este intrunita, se organizeaza un al doilea tur in care majoritatea simpla este suficenta. 13 In Romania,s-a incercat introducerea scrutinului uninominal pur insemanand ca : Alegerile parlamentare sa se desfasoare pe sistemul castigatorul i-a totul,adica mandatul de senator si deputat sa fie atribuit candidatului care obtine cel mai mare numar de voturi in colegiu in care candideaza. Proiectul mai prevedea ca vor fi alesi deputatii si senatorii care au castigat colegiul in care au candidat iar suplimentar ,in judetele in care minoritatile au peste 7%reprezentare ,acestea sa primeasca un mandate de parlamentar in plus;de asemenea mai prevedea eliminarea pragului electoral,insa delimitarea colegiilor sa ramana la fel ca in 2008; Insa acest proiect nu a trecut de Curtea Constitutionala fiind declarat neconstitutional pentru urmatoarele motive: 1. Se incalca suveranitatea nationala respective se incalca vointa cetatenilor romani exprimata prin referendum la 22.noiembrie.2009,la care majoritatea participantiilor la vot au fost in favoarea trecerii la un Parlament unicameral si a reducerii numarului de parlamentari la 300; 2. Se incalaca principiul securitatii juridice potrivit caruia modificarea legii electorale cu putine luni inainte de alegeri ar duce la inducerea unei confunzii pentru alegatori in ceea ce priveste modaliatea de stabilire a manadatelor; 3. Se incalca principiul egalitatii in drepturi ,al reprezentativitatii si echilibrului politic,proiectul in anasamblul sau afectand idea reprezentativitatii prevazute de Legea Fundamentala,rezultand o inegalitate intre cetatenii apartind diferitelor judete ale tarii,astfel la un numar relative egal de cetateni,numarul mandatelor pentru Camera Deputatilor va fi diferit ,respective numarul va fi stabilit nu in functie de principiul reprezentativitatii ,ci in raport cu ponderea minoritatilor nationale sau a comunitatii romnanesti,care nu poate depasii pragul minim de 7%stabilit in mod aleatoriu de

13

C.Parvulescu,Politici si Institutii Politice,Ed.Trei,Bucuresti.

13

legiuitor ,astfel ca in colegiile in care ar exista acesta situatie de fapt se poate ajunge ca numarul mandatelor sa fie majorat semnificativ,sau in cazul in care in doua judete in care exista aproximativ acelasi numar de locuitori ,cetatenii sa fie reprezentati diferit in Parlament;14 Avantajele scrutinului uninominal pur :

a) Simplitatea ,acesta simplitate are efecte asupra functionarii regimului politic, intrucat exprima exact optiunea electoratului,marind gradul de intelegere a procesului electoral printre alegatori; b) Diminuarea candidatilor partidelor politice in desemnarea candidatilor. Se creaza astfel un cerc de personalitati care vor forma numarul de candidati,uneori un astfel de avantaj poate deveni un dezavantaj;15 c) Creaza macar aparent, posibilitatea unei legaturi stranse intre alegatori si ales; d) Ofera posibilitatea de-al sanctiona pe reprezentantul care l-a dezamagit.Partidul acestuia poate ramane la putere daca politicile propuse de acesta se bucura de incredera alegatorilor,dar fara parlamentarul care i-a dezamagit pe alegatorii sai. e) Acorda sanse si partidelor regionale,care reprezinta interesele locale ale

alegatorilor,interese ce nu sunt asumate de partidele cu acoperire nationala.Partidele minoritatilor pot astfel sa isi concentreze eforturilor in zonele unde se afla alegatorii lor; Dezavantajele scrutinului uninominal pur:

a) Faptul ca un singur deputat respectiv senator din circumscriptie este ales,duce la situatii in care majoritatea alegatorilor din circumscriptie raman nereprezentanti,in conditiile obtinerii unui scor de sub 50%de catre castigator; b) Scrutinul uninominal nu este optim pentru exprimarea pluralismului politic,el poate genera o stare conflictuala exterm de periculoasa prin faptul ca asigura partidului ce are o majoritate relativa a optiunilor sa detina o majoritate absoluta a mandatelor; c) pe cat de avantajos este scrutinul majoritar uninominal pentru partidele mari,pe atat de dezavantajos este pentru partidele mici;

14

Curtea Constitutionala,decizia nr 682 din 27 iunie 2012 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a Legii privind modificarea si completarea Legii nr35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului. 15 I.Garleanu,Drept Electoral,Ed.Universitatii din Pitesti,2010,p.40.

14

VIII.Dar in Europa cum se voteaza?In U.E se voteaza dupa mai multe variante de sisteme de regula mixte,in incercarea de a asigura o reprezentare cat mai fidela a optiunilor electoratului.Astfel singura tara din U.E care merge pe sistemul de vot uninominal cu un singur tur este Marea Britanie,pentru alegera Camerei Comunelor pe care si Romania a vrut sa-l adopte insa Curtea Constitutionala a declarat-o ca fiind neconstitutionala incalcand mai multe articole din Constitutie.Insa Francezii isi aleg Adunarea Nationala prin vot uninominal in 2 tururi,iar senatorii dupa un sistem indirect si ii reinoiesc odata la 3 ani.Sunt si cazuri in care nu numai ca o camera este aleasa diferit de cealalta,dar chiar in interiorul uneia se aplica sisteme diferite asa cum este si cazul Germaniei,jumatate dintre membrii Bundenstagului sunt alesi prin vot uninominal intr-un singur tur,iar cealalta jumatate pe lista de partid.16 Asadar legile electorale care stabilesc modalitatea de scrutin au suferit numeroase intentia celor care le

modificari,acestea nefiind aproape niciodata neutre,ele continand

voteaza,de-as conserva pozitia,adica de a fi siguri ca le va fi mai usor dupa patru ani de mandat sa fie realesi, de aceea Parlamentul modifica sau incearca sa modifice legea electoral aproape in fiecare legislatura cu speranta desarta de a fi realesi .Chiar daca mandatele ar trebui sa fie rezultatul operatiunilor si nu al compromisurilor ilicite, acest lucru se intampla in majoritatea cazurilor cand se recurge la traditionalapomana electorala.

16

www.tvr.info.ro.

15

Bibliografie: 1. Deleanu,I.,Institutuii si proceduri constitutionale,Ed.C.H.Beck,Bucuresti. 2. Garleanu,I.,Drept Electoral,Ed.Universitatii din Pitesti,2010. 3. Macavei,M.,Avantajele si dezavantajele scrutinului uninominal. 4. Iancu,Ghe.,Drept constitutional si institutii politice,Ed.LuminaLex,Bucuresti,2007. 5. Parvulescu,C.,Politici si Institutii Politice,Ed.Trei,Bucuresti. 6. Preda,M.,Autoritatile amdinistratiei publice,Ed.Lumina Lex,Bucuresti. 7. Rusu,I.,Institutii politice,Ed.Universitatii din Pitesti,2010. 8. Legea nr 35/2008 privind alegerea Deputatilor si Senatorilor. 9. Decizia Curtii Constitutionale nr 682/27 iunie 2012 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a Legii privind modificarea si completarea Legii nr 35/2008pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatorilor. 10. www.tvr.info.ro

16