Ce este network economy cum se face trecerea, care sunt avantajele, perspectivele Economia bazata pe cunostinte Intreprinderea virtuala

a cum se face trecerea, care sunt avantajele si perspectivele Leasingul fortei de munca

Network Economy (Economia de retea) este o noua ordine economica ce emerge din societatea informationala. Numele provine de la un atribut cheie produse si servicii create ce isi au valoarea adaugata prin intermediul retelelor sociale operand la scari globale, mondiale. Este intr-un mare contrast cu economia erei industriale in care proprietatea fizica si proprietatea intelectuala aveau de a face cu o singura entitate.

Fisier knowledge economy Proiectul economia bazata pe cunostinte (aplicat in ROM ) http://www.ecomunitate.ro/Proiectul_Economia_Bazata_pe_Cunoastere(51).html Economia cunoasterii peter drucker (conceptual) http://www.cunoastere.org/?page_id=22 Informatizare in Rom http://www.cunoastere.org/?page_id=22 ( aplicat )

Conceptul de economie bazata pe cunostinte/cunoastere a fost introdus de catre Peter Drucker in lucrarea sa The Age of Discontinuity in 1969 dar concepte de baza au fost abordate 3 ani mai devreme in lucrarea sa The Effective Executive in care sunt descrise diferente dintre munca fizica ( prin care se munceste fizic si se produc bunuri si servicii ) si munca denumita knowledge-work ( in care munca nu mai este fizica, rolul mainilor este luat de minte, care produce idei, informatii, cunoastere).

Viteza cu care societatea evolueaz este n continu cretere. Progresul la care n secolul trecut se ajungea n cteva decenii, acum poate fi atins n doar civa ani sau chiar luni.

De multe ori, economia contemporana este considerata o economie de tranzitie catre o adevarata economie bazata pe cunostinte, functionand din ce in ce mai mult ca o societate bazata pe informatii. Insa pentru trecerea deplina catre economia bazata pe cunostinte, este nevoie de o schimbare generala a regulilor dupa care economia contemporana actioneaza. Schimbarea acestor reguli pare sa fie impinsa, fortata, de mai multi factori: -globalizarea pietelor si produselor: prin aceasta globalizare se deschid noi oportunitati la nivel global, posibilitatea de a asimila noi tehnologii. FMI defineste aceasta globalizare ca fiind Libertatea si capacitatea indivizilor si a firmelor de a initia tranzactii economice voluntare cu rezidenti ai altor tari. Clubul de la Roma vede aceasta globalizare ca fiind o interdependenta intre tari la scara mondiala, fara frontiere nationale. -dezvoltarea tehnologiilor informationale ce influenteaza direct intensitatea utilizarii informatiilor si a cunoasterii; noile mijloace in mass-media; gradul de conectivitate.

In economia bazata pe cunostinte exista o serie de diferente fata de economia clasica. O prima diferenta este reprezentata de abundenta. In aceasta economie informatiile si cunoasterea cresc pe masura ce sunt folosite (hint bulgare de zapada) pe cand in economia clasica resursele se consuma prin folosire Valoarea perceputa si pretul platit pot diferi extreme de mult in cazul produselor ce incorporeaza cunoastere ele fiind evaluate extreme de diferit de persoane diferite la momente diferite. La nivel strict national legislatia, taxele, barierele sunt greu de aplicat Importanta localizarii geografice este scazuta

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

1. Romnia are capital uman foarte bine pregtit profesional, recunoscut la nivel internaional. 2. Comunitatea TIC a nceput s se implice din ce n ce mai mult n procesul de trecere la economia bazat pe cunoatere. 3. Situaia politic existent este favorabil dezvoltrii domeniului informaional. 4. Capacitatea de adaptare rapid la tehnologii moderne. 5. Posibilitatea de dezvoltare rapid a soluiilor informaionale, datorit personalului calificat. 6. Recuperarea rapid a investiiilor n TIC. 7. Ritmul rapid de cretere a numrului utilizatorilor de Internet pentru piaa romneasc; se estimeaz peste 8 milioane de utilizatori Internet pn la sfritul anului 2012..

1. S-au mai elaborat strategii, care nu au avut succes, din urmtoarele cauze: control inadecvat, mod de gndire convenional, frica de schimbare, proasta gestionare a resurselor, incapacitatea de a motiva pe cei implicai, ascunderea rezultatelor nefavorabile, corupie. 2. Infrastructura de comunicaii este nc precar, ceea ce va necesita investiii mari. 3. Sistemul de educaie se deterioreaz din cauza inaccesibilitii la noua tehnologie. 4. Romania are o economie in curs de dezvoltare. 5. Nivelul mediu al salariilor specialitilor din domeniul TIC este mic, relativ cu rile dezvoltate. 6. Foarte puine licee si universiti din Romnia sunt reprezentate pe Internet (fiind in acest fel grea promovarea sistemului i valorilor invmntului romnesc, n ciuda faptului c acesta este bine cotat pe plan internaional). 7. Cadrul legal existent este foarte incert, fiind marcat de numeroase schimbri, acest lucru mpiedicnd investitorii externi. 8. Nivelul mare al pirateriei n utilizarea software (70%).

OPORTUNITI

AMENINRI

1. Tendinele economiei mondiale de a trece ctre Economia Informaional. 2. Cererea foarte mare de specialiti n domeniu n rile dezvoltate. 3. Fonduri internaionale existente dedicate implementrii economiei informaionale n rile n curs de dezvoltare. 4. Progresul tehnologic face posibil convergena canalelor de comunicaii. Mai multe servicii multimedia pot fi transmise pe acelai canal de comunicaie.

1. Scade numrul specialitilor n TIC care lucreaz n Romnia deoarece exist o cerere imens de specialiti n domeniu n rile dezvoltate, unde salariile sunt net superioare celor locale. 2. Utilizarea infrastructurilor alternative impune investiii suplimentare pentru operatori. 3. Concurena existent i in cadrul pieelor externe, nu numai al celor interne. 4. Unii operatori sunt reticeni n faa anumitor schimbri aprute n contextul economic.

Economia Bazata pe Cunoastere: Dupa ce au informatizat 255 de localitati, autoritatile vor o noua infrastructura IT pentru un sistem de emitere a actelor de stare civila
255 de localitati din tara au beneficiat de computere si echipamente IT, acces gratuit la internet si instruire de personal, din 2007 si pana in prezent, prin proiectul Economia Bazata pe Cunoastere. Bugetul de 69,4 miloane de dolari al proiectului reprezinta un imprumut de la Banca Mondiala de 60 de milioane de dolari (ce ar trebui returnat in urmatorii 12 ani) si fonduri publice de 9,4 milioane de dolari. Tot in acest proiect, autoritatile au dat drumul recent unei licitatii pentru achizitionarea unui sistem integrat de emitere a actelor de stare civila. Castigatorul va trebui sa asigure nu doar un portal de informatii ci si infrastructura aferenta pentru cele 255 de localitati. Care este explicatia autoritatilor? Era nevoie de o infrastructura controlabila, tinand cont de datele confidentiale si comunicarea strict privata intre ofiterii starii civile si oficialii MAI.

Ce nseamn economia bazat pe cunoatere?

Informaie mai bun, canale potrivite pentru a o disemina i a ajunge la ea, participare in toate nivelurile sociale, utilizatori educai, resurse eco-eficiente, investiie n capitalul social, conectivitate i infrastructur competitiv, costuri mai mici, eficien mai mare,servicii publice inteligente, incluziunea social, un acces direct si colaborare la piaa global de coninut (inteligena colectiv), sprijin pentru ntreprinderile mici i mijlocii, dezvoltarea domeniului cercetrii pentru inovarea continu a capitalului de cunoatere. Cu alte cuvinte folosirea tehnologiilor cunoaterii pentru a produce beneficii economice. Obiectivul final al unei economii bazate pe cunoatere este creterea produsului intern brut, prin investiia n capitatlul uman care, cu ajutorul tehnologiei informaiei i al instruirii, nva s genereze i s exploateze cunoaterea. Organizaiile continentale i pan-continentale pentru care dezvoltarea social i economic a rilor si regiunilor defavorizate este un obiectiv important, aa cum suntBanca Mondial si Uniunea European, adreseaz importante programe de cercetare unei nelegeri mai bune a nevoilor lumii post -moderne. Rezultatele acestor programe au identificat soluii si recomandri pe care sunt construite politicile europene si internaionale. Tratatul de la Lisabona (2007), ratificat de toate rile membre ale Uniunii Europene, printre care i Romnia, iniiativa i2010 i Declaraia de la Riga (2006) sunt documentele care asigur cadrul trecerii de la societatea informaional la societatea cunoaterii. Un manifest si, totodat, important studiu si plan strategic, este agenda politic a urmtorilor cinci ani pentru viitoarea societate european a cunoaterii, ntocmit, in septembrie 2009, de Ministerul Comunicaiilor din Suedia, ar care deine i preedinia Consiliului Uniunii Europene. Economia bazat pe Cunoatere este un concept pe care nsi Europa ncearc, aadar, s -l fac aplicabil culturilor ei, ncercnd s pstreze intact individualitatea uman, dar redefinind societatea n ansamblul ei.

n Romnia, n cadrul unui studiu al emergenei economiei bazat pe cunoatere, ntocmit de Banca Mondial n perioada de pre-aderare (2003), au fost propuse o serie de politici economice capabile sa reduc decalajele identificate in raport cu standardele europene i internaionale. In acest context, o echip de experi din cadrul Ministerului Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei au elaborat documentaia proiectului Economia bazat pe Cunoatere, proiect strategic de pionierat pentru societatea cunoaterii din Romnia (n limba englez Knowledge Economy Project sau KEP, n varianta prescurtat a jargonului de lucru) i au obinut un mprumut n valoare de 60 mil USD de la Banca Mondial, cu o participare din partea Guvernului Romniei, de 9,4 mil.USD. Abilitatea de a mnui computerul s-a dovedit, n majoriatea locurilor prin care am fost, un lucru normal. Poate nu toi erau att de avansai ca la Saschiz sau Laslea, unde micii ntreprinztori deja i gestioneaz afacerile pe Internet. Sau la fel de novatori ca n Viioara, unde, pentru industria de flori n plin expansiune, localnicii se inspir, n privina noilor soiuri, de pe Internet. Ori att de entuziati ca la Zlatna, unde reabilitarea oraului, dup nchiderea fostului combinat, unete intelectualitatea local n faa monitoarelor. (Iaromira Popovici, n Dilema Veche din 7 august 2009) In esen, proiectul, programat s se desfoare ntre anii 2006 si 2010, se adreseaz spaiului ru ral si mic urban (orae cu o populaie mai mic de 30000 locuitori), acolo unde nu exista acces la informaie digital si, prin urmare, nici competene de a o folosi i exploata. Mediile n care s -a investit i nc se investete n crearea de competene sunt cele care pot concura la dezvoltarea local, producnd schimbri de natur s transforme societile comunitare n centre economic sustenabile i social competitive - cultur, educaie, administraie local i mediul de afaceri. Prin urmare, o viziune multisectorial, a crei miz este, de fapt, tiina cu care grupurile de audien vor ti s obin informaia, s-o foloseasc inteligent i s produc, mai departe, cunoatere pe care s -o transforme n profit. n termeni practici, acest profit se traduce printr-o varietate de rezultate care mbuntesc calitatea vieii: competene, timp, competitivitate, bani, experien, dezinhibiii, deschidere, drepturi egale etc. Partea frumoas a unei poveti complicate, cum este proiectul nostru, este c, odat ce beneficiarii lui deprind tiina de a folosi instrumentele necesare, nu mai este nevoie de intervenii externe pentru a menine treaz nevoia creat. Ei nii vor constitui relee de dezvoltare. Este un proces ireversibil de schimbare cultural, care creeaz o reet aplicabil la nivelul ntregii societi rurale si mic -urbane. Exist un mariaj fericit ntre fora acestei viziuni i rezultatele obinute deja, car e a pus Romnia pe lista de bune practici ale Europei: proiectul a intrat n finala competiiei e-Inclusion organizat de Comisia European la sfritul anului 2008, obinnd o medalie la seciunea Incluziune Geografic. KEP a fost distins cu una din cele 35 de medalii la care au candidat peste 400 de proiecte din 37 de tari participante.

Un an mai devreme, Economia bazat pe Cunoatere a fost desemnat ca proiectul cu cel mai bun coninut informaional, de ctre reprezentanii pieei IT&C, n cadrul Premiilor IT&C ale Romniei pentru anul 2006.

In spaiul romnesc, poate cea mai frumoas recunoatere a venit dinspre presa de calitate. Spmnalul Dilema Veche a dedicat, n vara anului 2009, un amplu dosar de coninut care face o radiografie, a schimbrilor petrecute n satele romneti dup aproape trei ani de prioiect. [...] si nu e vorba doar de o tehnologie pe care programele guvernamentale via organizaiile europene o introduc oficial n viaa oamenilor, ci de puterea pe care acetia o capt nvnd s foloseasc aceast tehnologie. (Fragment din articolul care vorbete despre a doua alfabetizare a Romaniei.) Un mozaic care se construiete, prin oameni care au ncetat s -i tot atepte pasiv viitorul, ci au nceput s-l construiasc.

Care sunt obiectivele Proiectului?

Componentele majore ale Proiectului vizeaz toate domeniile care au un rol n societatea cunoaterii, iar viziunea sa strategic a fost dimensionat astfel:

Asigurarea accesului la informaie pentru reducerea decalajului digital (se asigur diseminarea cunoaterii) Alfabetizare digital i creare de competene pentru o societate incluziv (factorul uman ca productor i consumator de cunoatere) Promovarea i furnizarea serviciilor locale de guvernare electronic pentru stabilirea unei relaii corecte ntre contribuabil si Stat Stimularea iniiativelor de antreprenoriat pentru o dezvoltare local durabil