Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Un pic de istorie
1970: apare in Hawaii reteaua ALOHANET. Ea unea insulele arhipelagului folosind ca mediu de transmisie undele radio. Mediul de transmisie era partajat intre utilizatori 1976: in Xerox PARC (Palo Alto Research Center) Bob Metcalfe (care studiase ALOHANET) si David Bogs proiecteaza si implementeaza primul LAN, denumit Ethernet (numele vine de la eter, substanta prin care, in secolul 19, se credea ca se propaga undele electromgnetice )
Functiona pe cablu coaxial gros partajat intre utilizatori Distanta maxima 2,5 km (5 segmente de 500m unite prin 4 repetoare) Suporta maxim 256 calculatoare Latime de banda: 2,94Mbps
Reele Locale de Calculatoare 2
Un pic de istorie (cont.) DEC, Intel si Xerox colaboreaza pentru a crea un standard de 10Mbps, denumit standardul DIX 1983: IEEE transforma standardul DIX in standardul 802.3 Xerox nu dezvolta Ethernet-ul, si Bob Metcalfe pleaca de la Xerox formand 3COM. Pana in 1999 a vandut mai mult de 100 milioane de placi de retea Ethernet
Technologii de LAN Ethernet 802.3 1 Mbps 802.3 10 Mbps 802.5 16 Mbps 1995 1996 1998 2003 802.3u 100 Mbps ATM 622 Mbps 802.3z 1000 Mbps 802.3ae 10 Gbps ATM 155 Mbps Concurena 802.5 4 Mbps
1984
IEEE si 802
802.1 802.2 802.3
802.4 802.5 802.6 802.7 802.8 802.9
Arhitectura i principiile generale ale switchurilor Controlul legturii logice (Sunivelul LLC) Ethernet
Token Bus Token Ring DQDB Standardul de MAN Tehnologii brodband Tehnologii de comunicaie peste fibra optic Isocronus LAN
IEEE are un grup de standardizare n domenniul ingineriei electrice Grupul pentru reelele locale de calculatoare este 802
802.10 802.11
802.12 802.13 802.14
802.15 802.16
Coaxial subtire
Fibra optica
Specificaii de LAN IEEE 802.2 Ethernet IEEE 802.3 IEEE 802.5 10 Base T
Nivelul fizic
FDDI
subnivel MAC
Subnivelul LLC
Compus din partea independenta de tehnologia de transmisie din nivelul legtur de date Asigura interfata intre diferite protocoale de nivel 3 cu diferite tehnologii de LAN A fost definit in IEEE 802.2
IPX IPv4 IPv6 AppleTalk
LLC
802.5
802.3
802.11
FDDI
Subnivelul MAC Media Access Control se ocupa de protocoalele pe care le foloseste un host pentru a accesa mediul de transmisie Construieste cadrul (unitatea de date pentru nivelul 2)
Contruieste sirul de 1 si 0 pentru nivelul fizic
10
Adresarea in Ethernet Ethernet foloseste un sistem de adresare pentru a identifica in mod unic fiecare computer sau interfata. Acest sistem de adresare este unul local (valabil doar in interiorul LAN-ului) Adresele utilizate se numesc adrese MAC. O adresa MAC indentifica in mod unic o interfata de retea ce foloseste Ethernet Adresa MAC este scrisa intr-o memorie ROM si incarcata in RAM la initializare interfetei de retea. Ea nu poate fi schimbata. In schimb, sistemul de operare poate fi configurat sa foloseasca alta adresa MAC
Reele Locale de Calculatoare 11
Formatul adresei MAC Adresa MAC are 48 de biti si este scrisa sub forma a 12 cifre hexazecimale.
Primele 6 cifre (24 de biti) sunt administrate de IEEE si identifica producatorul. Aceasta parte se mai numeste OUI (Organizational Unique Identifier) Ultimele 6 cifre sunt administrate de catre producator si pot reprezenta de ex. un numar serial asociat interfetei de retea
Reele Locale de Calculatoare
12
13
Adresa MAC
Adresa MAC are o structura liniara (plat). Singurul mod de cutare ntr-o baz de date dup adresa MAC este cutarea secvenial. Prin urmare cu cat numarul de adrese MAC devine mai mare, cu atat gestionarea lor devine mai dificila Adresa MAC poate fi folosita pentru adresare doar in interiorul retelelor locale Pentru comunicarea in exteriorul retelei locale este nevoie de un alt sistem de adresare, la nivelul 3 (de ex. IP, IPX)
14
Protocoalele non-deterministe
Folosesc in general o abordare de tipul primul venit, primul sosit. Exemplu: CSMA/CA, CSMA/CD (Carrier Sense Multiple Access with Collision Detection) - pentru a transmite, o placa de retea asculta mediul de transmisie si, daca nu transmite altcineva in acelasi timp, atunci poate incepe transmisia. Daca doua statii transmit simultan, se produce o coliziune
15
Incapsularea datelor
1110110101000100100011.
17
Cadrul Ethernet
Structura cadrului este aproape identica pentru toate implementarile Ethernet (de la 10Mbps la 10Gbps) Cadrul pentru versiunea Ethernet IEEE 802.3 are urmatoarele campuri:
7 Preambul 1 Start cadru 6 Adres destinie 6 Adres surs 2 Tip / Lungime 64 - 1518 46 - 1500 Date 4 CRC
Primi 8 octei sunt folosii pentru sincronizare i nu vor fi socotii n calculul dimensiuni cadrului Campul preambul este format din 7 octei 0xAA, iar octetul de start cadru are valoarea 0xAB Campul tip / lungime are urmtoarea semnificaie:
sub 0x0600 cmpul este interpretat ca lungime peste 0x0800 cmpul este interpretat ca tipul protocolului de nivel 3
Reele Locale de Calculatoare 18
B A C
7 0xAA
1 0xAB
6 MAC B
6 MAC A
2 0x0800
46 - 1500 Date
4 CRC
19
B A C
Sunt eu MAC B?
7 0xAA
1 0xAB
6 MAC B
6 MAC A
2 0x0800
46 - 1500 Date
4 CRC
20
B A C
Semnalul de bruiaj (jam signal) este bii de 0 i 1 alternativ: 01010101. Funcionarea CSMA/CD este definit de 2 parametrii:
n numrul maxim de ncercri de retransmisie
valoare sa implicit este 16
Tratarea coliziunilor
ncepe transmisia
A aprut o coliziune?
ncercri= ncercri+1
Da
22
Mediu partajat
Ethernet a fost proiectat ca un protocol shared media (mediu multiacces mai multe staii conectate la acelai mediu fizic) Coliziunile i broadcasturile sunt prevzute n funcionarea Ethernet Domeniu de coliziune grup de segmente de reea conectate fizic prin dispozitive de nivel 1 (repetor, hub, tranceiver) n care se pot produce coliziuni Domeniu de broadcast toate host-urile care aud un broadcast trimis de unul dintre ele n reelele Ethernet full-duplex
fiecare port al switchului mpreun cu nodul de reea conectat reprezint un domeniu de coliziune infrastructura de reea devine o infrastructur dedicat (fa de una partajat n cazul folosirii de repetoare, sau de Ethernet peste mediu coaxial)
23
SlotTime este timpul necesar semnalului pentru a parcurge cel mai lung segment de reea
pentru 10Mbps si 100Mbps el este de 512*Bit Time (=64 de octeti), pentru 1000MBps este de 4096*Bit Time (=512 octeti) Pentru toate versiunile de Ethernet cu viteze de transmisie mai mici sau egale cu 1000Mbps, o transmisie nu trebuie sa dureze mai putin decat slot time-ul
Tipuri de coliziuni
Coliziunile locale (local collisions)
Se produc in reteaua locala Pe cablu coaxial sunt detectate prin cresterea tensiunii electrice peste limita maxima admisa Pe un cablu twisted sunt marcate de detectarea unui semnal pe perechea de fire RX simultan cu transmiterea unui semnal pe perechea de fire TX
Erori in Ethernet
Principalele surse de erori in Ethernet sunt:
Collision sau runt. Transmisie simultana produsa inainte de expirarea slot-time-ului Late collision. Transmirie simultana produsa dupa expirarea slot-time-ului Jabber, long frame sau range errors. Transmisie excesiv de lunga Short frame, collision fragment sau runt. Transmisie ilegal de scurta FCS error. Transmisie corupta Alignment error. Numar insuficient sau prea mare de biti transmisi Range error. Numarul de octeti din frame nu corespunde cu cel declarat (in campul Type/Length) Ghost sau jabber. Preambul prea lung sau semnal de jam
26
Auto-negocierea in Ethernet Auto-negocierea permite comunicarea intre doua noduri de retea cu viteze de transfer diferite (de ex. 10Mbps si 100Mbps) Acest mecanism permite realizarea compatibilitatii inapoi intre noile versiuni de Ethernet ce apar si vechile versiuni Prezinta avantajul de a implica doar nivelul fizic La fiecare 16ms se trimit doua tipuri de semnale:
NLP (Normal Link Pulse): semnale transmise pentru a indica prezenta nodului de retea (indica o viteza de 10Mbps) FLP (Fast Link Pulse): un grup de NLP-uri trimise pentru auto-negiciere
Reele Locale de Calculatoare 27
Auto-negocierea in Ethernet (cont.) In cadrul auto-negocierii fiecare statie transmite un FLP in care isi comunica capabilitatile. Dupa ce fiecare statie receptioneaza semnalele celeilalte, de comun acord aleg viteza de transmisie cea mai mare. O varianta de stabilire a vitezei de operare este de a forta interfata sa functioneze sa functioneze la o anumita viteaza
28
Negocierea unei conexiuni Full-Duplex Pentru stabilirea unei conexiuni Full-Duplex exista doua variante:
un proces complet de auto-negiciere fortarea ambelor interfete pe Full-Duplex
Daca o interfata este fortata pe Full-Duplex si cealalta incearca un proces de auto-negociere, vor aparea coliziuni si stabilirea legaturii va esua Standardul de 10Gbps permite doar conexiuni Full-Duplex
29
Gigabit Ethernet Exist implementri att pe cupru (802.3ab) ct i pe fibr optic (802.3z). Diferenele ntre standardele Ethernet de viteze diferite (10 Mb,100 Mb,1 Gb, 10 Gb) apar la nivelul fizic. Formatul cadrului este acelai ca la Ethernet sau la FastEthernet Gigabit Ethernet pune foarte repede un bit pe mediu, avnd un bit time de 1 ns.
30
250 Mb
500 Mb
31
1000 Base SX si 1000 Base LX Soluie pentru MAN 1000 Base SX folosete LED-uri care transmit cu o lungime de und de 850 nm Echipamentele sunt mai ieftine, ns distana maxim pe care se poate transmite este destul de mic 1000 Base LX transmite la 1310nm folosind laser Distana maxim ajunge pana la 5000 m, echipamentele fiind sensibil mai scumpe
32
Latenta retelei
Latena reprezint timpul necesar unui cadru pentru a ajunge de la surs la destinaie. Surse ale latenei:
Latena transmisiei la nivelul interfeei de reea
~1 microsecunda pentru 10 BASE-T
Latena de propagare
~0,556 microsecunde pentru 100 m cablu CAT 5 UTP
Dispozitive de interconectare
Reea ruter
switch, bridge
35
24 sw 2 2
Un switch Opereaz la nivelul 2 al modelului OSI Se bazeaz pe meninerea unei tabele cu asocieri ntre adrese MAC i porturi In cazul n care nu cunoate portul destinaie trimite pachetul pe toate porturile exceptnd portul surs
36
Comutarea cadrelor
Pentru a comuta cadre, se citete adresa MAC destinaie, iar apoi aceasta este cutat secvenial n tabela de comutare:
Daca adresa nu este gsita n CAM switchul trimite cadrul pe toate porturile mai puin portul surs flooding Dac adresa se gasete n CAM dar este asociat cu portul surs a cadrului, cadrul este ignorat Dac adresa se afla n CAM i portul asociat nu coincide cu portul surs cadrul este trimis pe portul precizat
37
Invatarea adreselor
reeaua local:
Switch-urile si bridge-urile nva dinamic adresele MAC ale staiilor din ntre portul pe care a fost primit cadrul i adresa MAC surs Dac n tabela de comutare nu exist asocierea, aceasta este adugat Dac n tabela de comutare exist o asociere ntre adresa MAC i un alt port, vechea asociere este tears, iar noua asociere este adugat Dac n tabela de comutare exist deja aceai asociere este resetat contorul de vrst
Este citit adresa de MAC surs pentru fiecare cadru, i este creat o asociere
Adresele nvate mpreuna cu portul asociat sunt memorate ntr-o tabel de adresare, numita tabel de comutare sau tabel MAC.
Tabela este stocat n Content Addressable Memory (CAM)
38
A1 C1
MAC A1 e2 MAC A1 e0
B1
sw 2
e1
C1
D1
B2
D2
D1 A1
e0
A3 sw 1
e2 e1
A1
A2
39
Memoria de buffer
Buffer per port:
Pachetele sunt tinute in cozi asociate anumitor porturi sursa Este posibil ca un singur pachet sa blocheze coada in situatia in care destinatia sa este ocupata (chiar daca celelalte pachete ar putea sa fie trimise)
Buffer partajat:
Toate pachetele folosesc la comun un buffer Pachetele sunt mapate dinamic la porturile destinatie Astfel este posibil ca un pachet care vine pe un port sa poata fi transmis pe alt port fara a trebui sa schimbe coada Numarul de pachete din coada este restrictionat de dimensiunea toatal a memorie si nu de cea alocata cozii fiecarui port Aces tip de buffer este util la switchingul asimetric unde cadrele sunt transmise intre segmente cu lungime de banda diferit.
40
Metode de comutare
Cut-through: Cadrul incepe sa fie transmis inainte de a fi primit in totalitate Fast-forward: Incepe transmiterea cadrului imediat dupa ce citeste adresa MAC destinatie cel mai sczut nivel de latenta metoda implicita de comutare pentru majoritate switchurilor Fragment-free: Astepta primirea a 64 de octeti. va elimina erorile datorate coliziunilor Store-and-forward: Cadrul este primit in totalitate inainte de a fi transmis va elimina i erorile de CRC 64 6 Adres destinie 6 Adres surs
fast-forward fragment free
Reele Locale de Calculatoare
2 Tip / Lungime
46 - 1500 Date
4 CRC
store-andforward
41
VLAN-uri
O reea local virtual sau un VLAN segmenteaz o reea comutat ind seama de organizarea n echipe de lucru sau de aplicaii i nu de criterii geografice poate fi privit ca un domeniu logic de broadcast limitat att de rutere ct i de de switchuri conceptual de VLAN a aprut din dorina de a oferi segmentarea reelelor la viteza de comutare i preul switchurilor ofer scalarea spaiului de adrese, securitate precum i o mai uoar gestionare a reelei
Prin implementarea de VLAN-uri un switch de nivel 2 va separa complet porturile din VLAN-uri diferite
pentru a asigura conectivitate inter-VLAN este necesar un echipament de nivel 3
42
De ce am crea VLAN-uri? Ofer un control mult mai bun al broadcasturilor Uureaz gestionarea migraiilor i a schimbrilor din reea Reduce costurile de administrare Imbuntete securitatea reelelor
Muta serverele n locai sigure
43
VLAN-uri statice
VLAN-urile statice sunt porturi pe un switch asociate static unui VLAN
porturile i menin configuraiile VLAN atribuite pn cnd sunt schimbate manual
1 2
24 23 sw 2 1 2
vlan 10 vlan 20
Dac switchul ofer suport pentru VLAN tabela de comutare va fi organizat pe seciuni separate pentru fiecare VLAN
fiecare asociere din tabela de comutare va avea specificat i VLAN-ul cruia i aparine
45
Legturi de trunchi
X sw 1 sw 2
Z sw 3 sw 4
un port ce aparine unui VLAN este numit port acces pentru a reduce numrul de legturi ntre switchuri au fost definite porturi de trunchi, porturi ce pot transporta mai multe VLAN-uri un port de trunchi nu aparine unui VLAN, din acest motiv a trebuit gsit un mecanism pentru transportarea informaiilor referitoare la VLAN-ul de origine peste o legtur de trunchi IEEE 802.1q reprezint o metod de identificare a VLAN-uilor prin introducerea unui identificator de VLAN n antetul cadrului
Reele Locale de Calculatoare 46
Cadrul 802.1q
O etichet dot1q va conine:
16b tipul pachetului (0x8100). Dac un switch nu este capabil s interpreteze cadre etichetate dot1q la citirea acestui cod va decide s ignore cei 4 octei ce reprezint etichet 3b prioritate (util n reelele Token Ring) 1b bit de encapsulare Token Ring 12b identificatorul de VLAN
6 MAC destinie 6 MAC surs 2 0x0800 46 - 1500 Date 4 CRC
6 MAC destinie
6 MAC surs
2 0x8100
46 - 1500 Date
4 CRC
47
Bucle
A
Soluia: STP STP este un protocol pentru prevenirea apariiei buclelor STP permite bridge-urilor sa comunice intre ele in scopul descoperirii buclelor, i specifica un algoritm pe care acestea l pot utiliza pentru a crea o topologie fr bucle STP este descris de standardul 802.1D Radia Perlman
49
BID
Fiecare switch are un identificator pe 8 octei numit BID (Bridge ID) BID este compus din 2 cmpuri:
prioritate
Valoare pe 16 biti 216 valori posibile, de la 0 la 65535; valoare implicita este 32768 Este exprimata ca valoare zecimala
BID 8 octei
50
Generaliti STP Bridge-urile folosesc conceptul de cost pentru a calcula distana pana la celelalte bridge-uri Iniial, costul se calcula dupa formula:
Cost=108/bandwidth
Apariia unor tehnologii cu lrgimi de band pentru care costul calculat astfel nu mai era ntreg a dus la o schimbare
51
Costul STP
Bandwidth 4 Mbps 10 Mbps 16 Mbps 45 Mbps 100 Mbps 155 Mbps 622 Mbps 1 Gbps 10 Gbps Cost 250 100 62 39 19 14 6 4 2
52
53
Funcionarea STP se bazeaz pe comunicaia dintre bridge-uri Bridge-urile schimb informaii necesare STP sub forma unor cadre speciale numite BPDU-uri (Bridge Protocol Data Units) Pe baza unui proces de decizie, fiecare bridge alege cele mai bune BPDU-uri vzute pe fiecare port Cu setarile implicite, BPDU-urile se transmit la fiecare 2 secunde
54
Structura BPDU
8 ID rdcin
8 ID bridge
2 ID port
2 vrst mesaj
2 maxim vrst
2 hello time
2 forward delay
1. ID rdcin = bridge-ul cu cel mai mic Bridge ID dac mai multe bridge-uri au aceeai prioritate, alegerea se face in funcie de MAC 2. Costul ctre rdcin 3. BID-ul sursei 4. ID port
55
Funcionarea STP
56
Secvena de decizie
Calea ctre rdcin care are cel mai mic cost Sursa cu cel mai mic Bridge ID Cel mai mic Port ID
57
1. Alegerea rdcinii
32,768.AAAA:AAAA:AAA
A
32,768.BBBB:BBBB:BBBB
32,768.CCCC:CCCC:CCCC
Initial, fiecare bridge se anunta pe sine ca Root Bridge in BPDU-rile trimise Pe masura ce primete alte BPDU-uri cu BID mai mic, ine cont de acestea
58
cost=0 19
1/1 1/2 B
cost=0 19 cost=19
1/2 1/1 C
port rdcin = port pentru care costul pn la rdcin este minim Fiecare non-root bridge alege un port rdcin
59
cost=19
1/1 1/2 B 1/2 1/1 C
cost=19
32,768.BBBB:BBBB:BBBB cost=38
32,768.CCCC:CCCC:CCCC cost=38
Secvena de decizie:
1. Calea ctre Root Bridge care are cel mai mic cost 2. Sursa cu cel mai mic Bridge ID 3. Cel mai mic Port ID
Pentru orice legtur va exista un port desemnat. Toate porturile de pe rdcin devin porturi desemnate.
60
Rezultatul: topologia fr bucle Dupa ce porturile bridge-urilor au fost clasificate ca fiind root, designated sau non-designated, topologia fr bucle se realizeaz uor: porturile root i designated forardeaz traficul, pe cnd cele non-designated, nu. Dei, n cele din urm un port forwardeaz sau blocheaz traficul (ntr-o reea stabil), exist mai multe stri asociate cu STP.
61
Topologia final
rdcin
A 1/1 1/2
62
Stri STP
Descriere Se primesc si se comuta date Se construieste tabela de comutare Se primesc, dar nu se forwardeaza cadre Se construieste topologia Se primesc si se trimit cadre BPDU Se primesc doar cadre BPDU, nu se trimit Dezactivat
63
Stri STP
1. Port activat sau iniializat. 2. Port dezactivat. 3. Port selectat ca Root sau Designated 4. Portul nceteaz s mai fie Root/Designated 5. Timerul pt. Forwarding expir 6. PortFast * 7. UplinkFast *
* Specifice Cisco
64
65
Exemplu:
32768.00F0:1123:A012
A
49152.00F0:1121:2121
C
32768.00F0:1123:B012
D
49152.00F0:1122:2222
E
49152.00F0:1123:2323
66
Exemplu
Alegerea Root Bridge
Este evident faptul c A are cel mai mic Bridge ID, deci A va fi Root Bridge
32768.00F0:1123:A012
A
49152.00F0:1121:2121
C
Costuri ctre Root Bridge: B-Root: 19 B-C-D-Root: 42 B-C-D-E-B-Root: 176 C-B-Root: 38 C-D-Root: 23 C-D-E-B-Root: 157 D-Root: 4 D-C-B-Root: 57 D-E-B-Root: 138 E-B-Root: 119 E-D-Root: 23 E-D-C-B-Root: 76
19
B
23
D
32768.00F0:1123:B012 23 49152.00F0:1122:2222
E
49152.00F0:1123:2323
67
Solutia finala
32768.00F0:1123:A012
A
DP RP 19 32768.00F0:1123:B012
B
DP DP
49152.00F0:1121:2121
C
RP 4 RP
D
DP 23 RP
E
23 DP
DP 49152.00F0:1122:2222
49152.00F0:1123:2323
68
Exerciiu
32768.00F0:1123:A012
A
49152.00F0:1121:2121
4
C
60000.00F0:1123:B012
20 10
F
55000.00F0:1123:B012
8
fa1 fa2
fa712
B
fa5
11
13
9
D
15
fa1
16 17
18 19
fa7
G
fa5
33000.00F0:1123:B012
6 14
E
fa2
49152.00F0:1122:2222
9152.00F0:1123:2323
69