Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău

Profil:Tehnic
Domeniul pregătirii de bază: Electric
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

DENUMIRE CDL: APLICAŢII PRACTICE ÎN DOMENIUL ELECTRIC

TIPUL: ALTĂ DISCIPLINĂ
CLASA: a X-a, învăţământ profesional de 3 ani
NR. ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 30 ore
DURATA: 9 săptămâni
PROFESOR: BUJOR GABRIELA

1. ARGUMENT
Modulul este specific domeniului de pregătire Electric, domeniu care asigură pregătirea
de specialitate pentru cei interesaţi să îşidesfăşoare activitatea profesională într-oinstituţie
publică parteneră, răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM.
Un curriculum în dezvoltare locală presupune participarea şi eforturile reunite ale mai
multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali
(agenţie conomici, instituţii/organizaţii locale sau regionale, etc.). Opţiunea pentru o astfel de
componentă a curriculumului se integrează strategiei de descentralizare, conform căreia
autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important înînvăţământul profesional şi tehnic
datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.
„Tranziţia de la şcoală la locul de muncă” ,“Pregătirea pentru integrarea la locul de
muncă”sunt unităţi de competenţecheie dobândite ca urmare a parcurgerii modulului IV
denumit „Aplicaţii practice în domeniul electric”.Acestaare o structură elastică, deci poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
 Lărgirea domeniului ocupaţional dar şi adâncirea competenţelor cheie, alături de
competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea
critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul antreprenorial;
 Dobândirea cunoştinţelorşi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii
pornind de la formarea profesională într-o calificare;
 Promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor
absolvenţi să devină cetăţeni ai unei societăţi deschise.
În viziunea noii proiectări curriculare cadrul didactic(profesorul, maistrul instructor) are
libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice, de a propune noi activităţi de învăţare în
măsură să asigure atingerea competenţelor din Standardele de pregătire profesională(SPP), acesta
individualizând şi particularizând procesul didactic la specificul clasei. De asemenea se va
urmări permanent respectarea normelor de sănătatea şi securitatea muncii.
Orele se vor desfăşura în atelier/laborator, la agentul economic şi vor avea un caracter
aplicativ, dar vor ţine cont de specificul calificării.
 Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău
2.TABEL DE CORELARE A UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ CU COMPETENŢELE
Nr. Unitate de Competenţe Criterii de performanţă
crt. competenţă
 Identificarea surselor de informare.
Pregătirea 1. Obţineinformaţii despre cerinţele  Selectarea informaţiilor în funcţie de cerinţele
pentru locului de muncă locului de muncă.
integrarea la  Compararea abilităţilor dobândite cu cerinţele
locul de muncă locului de muncă.

2. Se încadrează în cerinţele locului de  Respectarea timpului alocat programului de

muncă lucru
 Îndeplinirea sarcinii de lucru
 Respectarea regulamentului de ordine
interioară.
3. Descrie structura unei organizaţii
 Identificarea funcţiilor unor servicii şi
din domeniul profesional
departamente din cadrul organizaţiei.
 Recunoaşterea nivelului ierarhic.
 Precizarea propriei poziţii în cadrul ierarhiei.
4. Manifestădisponibilitatefaţă de
sarcinile de lucru
 Dezvoltă o atitudine pozitivă de tipul “pot face
la locul de muncă”.
 Răspunde solicitărilor pentru activităţi
suplimentare.
 Semnaleazăapariţiaunorsituaţiineprevăzute
1. Îşi evaluează nivelul de pregătire în
raport cu cerinţele unui loc de  Identificarea cerinţelor locului de muncă
Tranziţia de la muncă  Compararea abilităţilor dobândite cu cerinţele
şcoală la locul locului de muncă
de muncă  Solicitarea instruirii suplimentare în anumite
situaţii.
2. Îşi asumă responsabilitatea faţă de
sarcina primită  Respectarea cerinţelor din sarcina primită
 Acceptarea responsabilităţilor în cadrul
echipei
3. Se instruieşte continuu în vederea  Încadrarea în cerinţe de timp şi calitate
îmbunătăţirii propriei performanţe
 Obţinerea de informaţii despre noutăţile de la
locul de muncă
 Selectarea informaţiilor privind necesitatea
auto-instruirii
4. Manifestămobilitateocupaţionalăfaţă  Luarea unor decizii pentru îmbunătăţirea
de schimbările de pepiaţamuncii propriei performanţe

 Obţinereainformaţiilor despre ocupaţiile

posibile în domeniul de pregătire
 Selectarea ofertelor de locuri de muncă
conform pregătirii dobândite
 Formularea unor opţiuni profesionale cu
asistenţă de specialitate

 Identificarea surselor de informare cu privire

la drepturile clienţilor
 Selectarea şi listarea drepturilor clienţilor
 Diferenţierea dintre cerinţeleşi drepturile
legale ale clienţilor
 Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău

3. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Nr. Unitate de Competenţe Conţinuturi(Detalieri) Activităţi de învăţare
crt. competenţă
1. Pregătirea pentru Compararea 1.Tipuri de surse de informare
integrarea la locul de abilităţilor dobândite referitoare la locul de muncă: Observarea sistematică,
muncă cu cerinţele locului  pliante; broşuri; mass-media; investigaţia, demonstraţia
de muncă publicaţii de specialitate; privind informaţiile
Internet. asupra cerinţelor locului
Adaptarea  profileocupaţionale; structura de muncă
profesională la calificărilor; cerinţe de formare;
cerinţele locului de agenţii specializate
muncă  ofertele de muncă conform
pregătirii dobândite: din oferta
agenţilor economici; din
aviziere; agenţii specializate;
consiliere; prin relaţii
interpersonale.
2.Informaţii specifice locului de
muncă:
 program de lucru; regulament
de ordine interioară;
activităţidesfăşurate la locul de
muncă; instrucţiuni de
utilizarea surselor din dotare;
disponibilitate pentru activităţi
suplimentare/neprevăzute.
2. Tranziţia de la şcoală Evaluarea nivelului 3.Abilităţi specifice locului de Discuţii de grup privind
la locul de muncă de pregătire faţă de muncă: aplicarea regulilor de
cerinţele locului de  executarea de operaţii simple; igienă şiprotecţie a
muncă operaţii rutiniere sub muncii
supraveghere şi îndrumare; Demonstraţii privind
Asumarea comunicare; lucrul în echipă; aplicarea principiilor
responsabilităţilorfaţă igiena şi securitatea muncii; ergonomice
de cerinţele locului responsabilităţi asumate în
de muncă cadrul echipei Activităţi practice de
4. Mărimi fizice utilizate în tehnică examinare a
Instruirea continuă 5.Diferenţiază componentele componentelor, de
pentru îmbunătăţirea electrice interpretare a valorii
propriei performanţe  categorii de componente: parametrilor electrici ai
rezistoare, condensatoare, componentelor
bobine electronice pe baza
 metode specifice de control: datelor din catalog
vizuale, cu aparate de măsurat Activităţi practice de
6. Identifică subansamblurile identificare a
constructive ale aparatelor electrice subansamblurilor
de joasă tensiune constructive ale
 clasificarea AEJT după: aparatelor electrice de
funcţia în circuit, modul de joasă tensiune
acţionare, felul curentului, nr.
de poli Manevre de conectare şi
 subansambluri constructive: deconectare a aparatelor
calea de curent, mecanismul electrice de joasă tensiune
de acţionare, sistemul de din IEJT
izolaţie, sistemul de
fixaţieşiprotecţie
7. Realizează instalaţii electrice de Aplicaţii practice de
joasă tensiune realizare a circuitelor
 Categorii(de IEJT): instalaţii electronice şi electrice
electrice de iluminat, de prize, după o schema dată
 Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău
de forţă, de curenţi
slabi(sonerie) Activităţi practice de
 Componente: aparate realizare a schemelor de
electrice de conectare, montaj în
măsură, control, condiţiiprecizate, de
protecţiemaşini electrice, punere în funcţiune a
receptoare electrice, tipurilor de IEJT
conductoare electrice,
materiale conductoare,
electroizolante, de protecţie Activităţi practice de
8. Efectuează măsurarea mărimilor montare a conductoarelor
electrice la aparatul de măsurat, de
 pregătire: conectarea interpretare a rezultatelor
conductoarelor la aparatul de măsurării
măsurat
 interpretare: relaţia dintre
valoarea măsurată şiindicaţia
citită
 montare: conectare în circuit
Activităţi practice de
 aparate de măsurat: depistare a defectelor
multimetre, ampermetre,
instalaţiilor electrice
voltmetre, wattmetre, contor
9. Depistează defectele instalaţiilor
electrice

4. CONŢINUT TEMATIC

Modulul: APLICAŢII PRACTICE ĂN DOMENIUL ELECTRIC

Cunoştinţe
Rezultatul învăţării 1:Identifică tipuri de surse de informare referitoare la locul de muncă:
Tipuri de surse de informare
referitoare la locul de muncă:
 pliante; broşuri; mass-media;
publicaţii de specialitate;
Internet.
 profileocupaţionale; structura
calificărilor; cerinţe de formare;
agenţii specializate
 ofertele de muncă conform
pregătirii dobândite: din oferta
agenţilor economici; din aviziere;
agenţii specializate; consiliere;
prin relaţii interpersonale.
Informaţii specifice locului de muncă:
program de lucru; regulament de
ordine interioară; activităţidesfăşurate
la locul de muncă; instrucţiuni de
utilizarea surselor din dotare;
disponibilitate pentru activităţi
suplimentare/neprevăzute.
Rezultatul învăţării 2: Execută operaţiisimple în conformitate cu indicaţiile din fişa tehnologică ( planul de operaţii ).
Abilităţi specifice locului de muncă:
 executarea de operaţii simple;
operaţii rutiniere sub
supraveghere şi îndrumare;
comunicare; lucrul în echipă;
igiena şi securitatea muncii;
responsabilităţi asumate în cadrul
Deprinderi Criterii de evaluare
 Selectarea surselor de informare
referitoare la locul de muncă.
 Utilizarea surselor de informare
referitoare la locul de muncă pentru
lucrări pregătitoare specifice
domeniului electric.
 Participarea la discuţii pe un subiect
simplu.
 Organizarea locului de muncă în
corelaţie cu lucrările de realizat.
 Transportarea materialelor şi
subansamblurilor la şi de la locul de
muncă.
 Depozitarea materialelor şi
subansamblurilor la locul de muncă.
 Stabilirea poziţiei într-o echipă de
lucru pe baza activităţilordesfăşurate.
 Efectuarea lucrărilor pregătitoare
specifice domeniului electric.
 Citirea şi utilizarea documentelor
simple.
 Identificarea surselor de
informare referitoare la locul de
muncă.
 Utilizarea surselor de informare
referitoare la locul de muncă
pentru lucrări pregătitoare
specifice domeniului electric.
 Amenajarea locului de muncă
în raport cu lucrările de
efectuat.
 Definirea lucrărilor pregătitoare
specifice domeniului electric.
 Explicarea rolului lucrărilor
pregătitoare specifice
domeniului electric.
 Executarea lucrărilor în
conformitate cu indicaţiile din
 Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău
echipei fişa tehnologică ( planul de
Mărimi fizice utilizate în tehnică operaţii ).
Diferenţiază componentele electrice  Precizarea succesiunii etapelor
 categorii de componente: pentru lucrările pregătitoare
rezistoare, condensatoare, specifice domeniului electric.
bobine
 metode specifice de control:
vizuale, cu aparate de măsurat

Rezultatul învăţării 3: Identifică subansamblurile constructive ale aparatelor electrice de joasă tensiune
Subansambluri constructive: calea de
curent, mecanismul de acţionare,
sistemul de izolaţie, sistemul de
fixaţieşiprotecţie
Rezultatul învăţării 4:Realizează instalaţii electrice de joasă tensiune
Categorii(de IEJT): instalaţii electrice
de iluminat, de prize, de forţă, de
curenţi slabi(sonerie)
Componente: aparate electrice de
conectare, măsură, control,
protecţiemaşini electrice, receptoare
electrice, conductoare electrice,
materiale conductoare,
electroizolante, de protecţie
Rezultatul învăţării 5: Efectuează măsurarea mărimilor electrice
Pregătire: conectarea conductoarelor
la aparatul de măsurat
Interpretare: relaţia dintre valoarea
măsurată şiindicaţia citită
Montare: conectare în circuit
Aparate de măsurat: multimetre,
ampermetre, voltmetre, wattmetre,
contor
 Identificarea subansamblurilor  Recunoaşterea produselor
electrice dintr-un set dat. electrice.
 Ordonarea componentelor şi reperelor
în succesiunea logică impusă în  Precizarea tipurilor de
schema de asamblare. subansambluri ale produselor
 Elaborarea unei prezentări scurte pe electrice.
un subiect dat.
 Selectarea cu ajutorul simbolurilor a  Alegerea sculelor şi
componentelor schemei electrice dispozitivelor necesare.
 Ordonarea componentelor şi reperelor  Montarea / demontarea
în succesiunea logică impusă în subansamblurilor electrotehnice
schema de asamblare. date
 Elaborarea unei prezentări scurte pe
un subiect dat.
 Realizarea operaţiilorşi lucrărilor de
montare specificate în fişa
tehnologică.
 Executarea conexiunilor şi legăturilor
între componente
 Asumarea rolurilor care îi revin în
echipă
 Colaborarea cu membrii echipei
pentru îndeplinirea sarcinilor
 Efectuarea măsurătorilor şi  Corelarea instrumentelor de
verificărilor intermediare şi finale măsură cu mărimile de măsurat.
 Depistarea defectelor instalaţiilor  Justificarea rezultatelor obţinute
electrice în urma realizării măsurătorilor
 Remedierea defectelor instalaţiilor analizậnd erorile care intervin
electrice de joasă tensiune

5. SUGESTII METODOLOGICE
Pentru atingerea competenţelor stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţarecaracteristic,
toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă
metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învaţă mai bine
dacă aud informaţiile, văd demonstraţiileşiilustraţiile, discută informaţiileşi ideile,
experimentează şi practică tehnicile.
 Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău
Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor,
îşiîmpărtăşescexperienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri, participă activ
la propriul proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator,
colaborator şi organizator. El are răbdare, lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi respectă ideile
şiexperienţeleparticipanţilor.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de
parcurgerea modulului de APLICAŢII PRACTICE ÎN DOMENIUL ELECTRIC.
a. se vor aplica activităţi de învăţare cu caracter practic aplicativ:
 munca în echipă pentru exersarea abilităţilor;
 demonstraţie cu participare;
 modelare în urma unor instrucţiuni.
b. se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode:
demonstraţia, proiectul, simularea. În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din
unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie şi tehnice: comunicare şinumeraţie, lucrul în echipă,
pregătirea proceselor tehnologice, asamblarea produselor electronice, evaluarea acestora
făcându-se la respectivele module.
c. se recomandă ca lucrări practice, realizabile în atelierele şcoală:
 exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare pe tipuri şi categorii a
diverselor componente electrice
 efectuarea diverselor lucrări de măsurare a mărimilor electrice sau/şi de verificare ,
prin măsurare, a unor componente electrice;
 stabilirea necesarului de materiale pentru o lucrare dată;
 citirea şi interpretarea schemelor electrice puse la dispoziţie pentru realizarea unor
experimente sau/şi lucrări practice;
 depistarea defectelor;
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la
probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale
angajaţilorşi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a
conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Orele se vor desfăşura,cu clasa sau pe grupe, în atelier/laborator, la agentul economic şi vor avea
un caracter aplicativ, dar vor ţine cont de specificul calificării.
Procesul de evaluare continuă şi sumativă(finală) va avea în vedere gradul de însuşire a
competenţelor. Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării
finale în cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin
parcurgerea conţinuturilor altor module.
Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul
de corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă
practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
Standardele de Pregătire Profesională menţionate prevăd evaluarea competenţelor vizate prin
parcurgerea modulului prin următoarele probe(preluate chiar din SPP):
 Observarea sistematică;
 Probe practice prin care elevul demonstrează că este capabil să respecte o sarcină de
lucru încadrându-se în programul de lucru stabilit de şeful de echipă
 Probe scrise şi orale(interviu) prin care elevul demonstrează că identifică
compartimentele din cadrul organizaţieişifuncţiile lor, că recunoaşte nivelurile ierarhice
şirelaţiile între persoanele pe diferitele niveluri
 Probe orale şi practice prin care elevul demonstrează o atitudine pozitivă faţă de muncă,
că are disponibilitatea de a desfăşuraactivităţi suplimentare, că sesizează şi semnalează
situaţii neprevăzute.
 Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău
 Probe practice în care elevul trebuie să demonstreze că este capabil să solicite instruire
pentru a-şiîmbunătăţiperformanţa la locul de muncă
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
o Fişe de observare, fişe tehnice;
o Fişe de lucru, fişe tehnologice;
o Proiectul;
o Caiet de practică, jurnal de practică;
o Lucrare practică individuală sau în echipă;
o Portofoliul cu structură dată
Elevii se vor prezenta la orele de instruire practică cu aceste documentații, vor executa practic
sarcinile/ lucrările cerute în fișe și vor răspunde la cerințele precizate în acestea.
Cel mai adesea se lucrează pe grupe de 3 – 6 elevi. Dacă numărul de platforme experimentale
de același tip nu permite lucrul întregii clase, atunci grupele pot executa lucrări diferite.
În permanență, persoanele responsabile(cadrele didactice, responsabilul de practică) vor dirija
procesul de învățare şi vor face şi evaluarea prin observaţie sistematică, ținând cont de grila de
evaluare.
Inginerul, maistrul instructor are posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat
fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor,
de compatibilitatea materialului didactic şi de ritmul de învăţareşi de formare a deprinderilor,
specific grupului instruit.
Probele practice vor demonstra că elevul este capabil să respecte o sarcină de lucru
încadrându-se în programul de lucru stabilit de şeful de echipă, că este capabil să solicite
instruire pentru a-şiîmbunătăţiperformanţa la locul de muncă.

6.MIJLOACE/DOTĂRI NECESARE pentru parcurgerea CDL-ului propus; alte

observaţii /sugestiimetodologice pentru o cât mai completă dobândire a competenţelor
specifice identificate.
 Cataloage, reviste, albume;
 Dotări specifice laboratoarelor şi atelierelor de instruire practică;
 Componente ale instalaţiilor electrice: conductoare, cabluri, întreruptoare, prize, fişe,
tuburi de protecţie de diferite tipuri, accesorii, corpuri de iluminat etc.;
 Alte dotări, care sunt identificate de cadrele didactice ca fiind necesare
desfăşurăriiactivităţilor planificate(truse, componente);
 Documentaţie tehnică adecvată
 Machete ce conţinaparate, echipamente electrice, electronice, de automatizări

7.BIBLIOGRAFIE
 www.sigurantamuncii.ro
 Norme generale de protecţie a muncii – Ministerul Muncii şiSolidarităţii Sociale,
Ministerul Sănătăţiişi Familiei, Bucureşti, 2002
 Penescu C, Echipamente electrice şi electronice pentru automatizări, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1989
 Sabina Hilohi, Elemente de comandă şi control pentru acţionărişi sisteme de reglare
automată, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004
 Cioc I., Instalaţiişi echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru clasa a XI –a şi a
XII-a, licee industriale şi scoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1992
 Hilohi S., ş.a., Instalaţiişi echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru clasa a IX –
a şi a X-a, licee industriale şi scoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1995, 1996
 Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău
 Ion M., Goagă F., Pregătire de bază – Domeniul electric, Manual pentru şcoala
profesională, Editura INFO, Craiova, 2001