Retorica

-contra alcoolului-

Argumentare

Universtitatea Ioan Cuza Iasi Facultatea de drept Sectiunea IFR

Mitoseru Ioan Laurentiu Seria B

Denumirea de "alcool" provine din limba araba si inseamna "cel mai nobil". Efectele sale nu sunt insa tocmai nobile: 2,5 milioane de dependenti in Germania, 40.000 de morti anual, din care aproape 1.500 decedati in traficul rutier. Bauturile alcoolice sunt considerate "mijloace ce ofera placere". Fiecare cetatean german bea anual cel putin 13 litri de alcool pur. Fiecare! Pentru ca statistica include si copiii si persoanele adulte care nu consuma alcool. Daunele materiale provocate anual se ridica la 30 de miliarde de marci germane. Asta, fara a atribui valoare in bani vietilor omenesti pierdute. Noi oamenii incercam sa ne influentam mediul in care traim, conditia fizica, gandirea si comportamentul, astfel incat sa ne simtim bine si sa putem duce o viata cat mai placuta,chiar daca conceptiile asupra unor detalii in acest sens difera.De cele mai multe ori consumarea de bauturi alcoolice nu cauzeaza probleme dar consumarea lor peste limita poate fi daunatoare. Cel mai important este sa stim sa delimitam pana unde merg beneficiile si unde intervin riscurile. Conform unor studii barbatii nu ar trebui sa consume zilnic mai mult de 3-4 unitati de alcool iar femeile 2-3 ( o unitate de alcool reprezentand 10 ml de alcool pur). Dupa un episod de consum excesiv de alcool, se recomanda abtinerea de la consum cel putin 48 de ore pentru a permite organismului sa isi revina. Acestea este doar o masura temporara iar cei care consuma frecvent bauturi alcoolice in cantitati mari ar trebui sa apeleze la un ajutor profesionist. Consumul de alcool este o dependenta legala care, din pacate, are repercusiuni grave asupra sanatatii omului. Atunci cand este consumat periodic, cu scopul de a elimina starile cauzate de sevraj sau de a ameliora depresiile, vorbim de dependenta. Tremuraturile, nelinistea, irascibilitatea, transpiratiile, durerile de cap, insomniile insotesc de regula dependenta de alcool, insa dispar ca prin minune imediat dupa administrarea cantitatii necesare de bautura. Dependenta de alcool se trateaza prin terapie psihologica, cure de dezalcoolizare, participarea la grupuri de sprijin, scopul fiind ajungerea la abstinenta totala. 1.Argumente contra consumului de alcool.

Unul din efectele negative al consumului frecvent al substantelor alcoolice este aparitia alcoolismului. Alcoolismul este o boala, nu un viciu. Este o boala progresiva, fizica, mentala si spirituala, incurabila, marcata de obsesia de a bea, in ciuda raului fizic produs de consumul de alcool. Este o boala a negarii. Ca orice boala nu face discriminari, nu tine cont de varsta, sex, cultura, educatie religioasa, provenienta sociala sau mediu de viata. De aceasta boala se leaga majoritatea efectelor negative ale alcoolului. Acoolul produce boli grave si creeaza importante probleme psihologice si sociale (dificultati in casnicie, pierderea serviciului, accidente). Consumatorii inraiti de alcool isi pierd pofta de mancare ajungand sa obtina caloriile necesare organismului din alcool, avand astfel un deficit serios de vitamine, minerale si alti nutrienti. Cantitatile mari de alcool afecteaza grav ficatul. Unele persoane vor suferi de hepatita, ciroza sau vor avea pielea si ochii ingalbeniti. Alcoolul afecteaza de asemenea muschiul cardiac, provocand aritimii si hipertensiuni, cauze frecvente ale infarcturilor. In unele cazuri se poate ajunge la delirium tremens: confuzie, somnolenta, depresie, halucinatii si tremuraturi necontrolate. Alcoolul are un efect narcotic care se instaleaza, ca in cazul altor substante narcotice, precum eterul, cloroformul sau gazul ilariant, dupa un stadiu initial de iritatie/excitatie. Aceasta stare de excitatie se defineste insa mai degraba negativ - prin disparitia inhibitiilor - decat pozitiv. Forta musculara grosiera creste dupa ingestia de alcool in cantitati mici, fiind redusa senzatia de oboseala in timpul starii de excitatie. In acelasi timp, performanta in ceea ce priveste rezolvarea de sarcini complicate, cum ar fi conducerea unui autovehicol, este vizibil afectata, chiar la ingestia de cantitati reduse. Se reduce nu doar performanta generala, ci si capacitatea de a aprecia propria performanta. Reducerea aptitudinilor autocritice este doar una dintre consecintele tipice ale consumului de alcool. Cantitati mici pot deja slabi controlul, scad inhibitia, iar "supra-eul", asa cum a denumit Sigmund Freud regulile sociale pe care fiecare individ si le insuseste in cursul vietii, pierde din semnificatia sa. Dezinhibarea insa este rareori completa. Din fericire, concentratiile de alcool care produc dezinhibarea totala si care ar permite trairea necontrolata a unor impulsuri agresive, produc un efect narcotic atat de puternic, incat persoana in cauza nu mai este in stare sa comita gesturile pentru care nimic nu le-ar mai inhiba. De asemenea, se spune ca efectul stimulator al alcoolului

asupra starii de spirit si a emotiilor se explica prin aceeasi dezinhibare, asociata cu sugestia sociala. Ca multe alte droguri, alcoolul creste si el sugestibilitatea individului. Pentru ca reduce autocritica, consumatorul se vede satisfacut in asteptarile sale: daca doreste sa se inveseleasca, se va inveseli, daca asteapta ca alcoolul sa-l linisteasca, el se va calma. La persoana aflata in stare de ebrietate, se evidentiaza mai ales labilitatea dispozitiei si sugestibilitatea crescuta: poate face galagie vesela intr-un moment, iar apoi sa izbucneasca in lacrimi si sa-si planga viata nereusita. In acest sens, alcoolul nu-l inveseleste si nici nu-l intristeaza, ci doar inlatura mecanismele reglatoare care in mod normal echilibreaza oscilatiile vietii psihice. Intai dispar inhibitiile; apoi lipseste capacitatea de a efectua munca de precizie, intelectuala sau fizica; in final, este influentata si activitatea musculara grosiera, si constienta individului este tot mai tulburata. In doze foarte mari, alcoolul determina o stare de narcoza - ce se deosebeste clar de somnul normal - din care cel ebriat abia poate fi trezit. In doze si mai mari, alcoolul devine o toxina cu efect letal. Decesul intervine prin tulburari ale sistemului nervos central: Centrul respirator al creierului este paralizat, inima si circulatia sanguina se prabusesc. Un efect evident al alcoolului se observa la nivelul vaselor sanguine care se dilata. Concomitent, se produce o contractie a vaselor din interiorul organismului, pentru a pastra constanta tensiunea arteriala. Pentru ca sangele se raceste mai repede la suprafata corpului, alcoolul accelereaza pierderea de caldura. In acelasi timp, el paralizeaza centrul termogenezei in creier care regleaza temperatura corpului. Multi alcoolici au inghetat in aer liber, devenind victime ale acestui mecanism complex. Concluzii: Alcoolul reprezint ns cea mai important ameninare, fiind responsabil pentru moartea a peste 750.000 de persoane anual i pentru mbolnvirea a circa 3,5% din populaia total a Globului. De fapt, alcoolul poate afecta sntatea i bunstarea uman att n mod direct, studiile efectuate n acest sens artnd c persoanele care beau mai mult de 4 pahare de alcool pe zi (coniac i/sau bere mai degrab dect vin) sunt foarte vulnerabile la tuberculoz sau cancer oral, orofaringian, laringian i gastric sau hepatic; ct i n mod indirect, prin faptul c acesta altereaz grav condiia psihiatric a consumatorului, impunndui chiar evoluia spre comportamente agresive (omucideri, sinucideri, accidente, etc.). n plus, alcoolul exercit i numeroase efecte la distan care amenin nu numai sntatea consumatorului su, ci i pe cea a membrilor familiei sale, prin violen domestic i ruin financiar sau moral.