Sunteți pe pagina 1din 3

Primul Razboi Mondial Primul Razboi Mondial a fost un conflict militar ce a durat intre anii 1914-1918 , a inceput ca un razboi

local intre Austro-Ungaria si Serbia pe 28 Iulie 1914; el s-a fost transformat intr-un conflict european prin declaratia de razboi impo triva Rusiei de pe 1 August 1914;in cele din urma el a devenit un razboi global ce a implicat 32 de state, 28 dintre aceste state, cunoscuti ca Aliatii sau ca P uterile Asociate, includ tari ca: Anglia, Franta, Rusia, Italia si Statele Unite impotriva coalitiei numita puterea Centrala, constituita din Germania, Austro-U ngaria, Imperiul Otoman si Bulgaria. Prima cauza a razboiului dintre Austro-Unga ria si Serbia a fost asasinarea pe 28 Iunie 1914 in Bosnia a arhieducelui Franci s Ferdinand, mostenitorul tronului Austro-Ungariei, de Gavrilo Princip, un natio nalist sarb. Insa cauza fundamentala a conflictului isi are radacina in istoria Europei secolului anterior, in special in politica si economia continentului dup a anul 1871, an ce a marcat dezvoltarea Germaniei ca o importanta putere mondial a. I Europa inainte si dupa Primul Razboi Mondial Dupa Primul Razboi Mondial, harta Europei s-a schimbat foarte mult. Sub preveder ile Tratatului de la Versailles, Germania a cedat teritoriu Belgiei, Cheoslovaci ei, Danemarcai, Frantei si Poloniei. Aceste tari, impreuna cu Romania si Yugosla via, au primit teritoriu de la Austro-Ungaria, tara care numai exista. Majoritat ea teritoriilor arabe, ce faceau parte din Imperiul Otoman, au fost puse sub sta panirea Frantei si Angliei. II CAUZELE RAZBOIULUI Cauzele principale ale inceperi Primului Razboi Mondial le reprezinta spiritul n ationalist ce a insotit existenta Europei de-a lungul secolului al XIX-lea si in ceputul secolului XX, rivalitatea politica si economica dintre state, crearea si mentinerea dupa 1871 a unei inarmari excesive si a doua aliante militare ostile . A Nationalismul Revolutia franceza si era lui Napoleon au raspandit in majoritatea Europei ideea unei democratii politice, avand la baza principiul ca oameni cu aceiasi origine etnica, limba si ideale politice au dreptul la state independente. Cu toate ace stea principiul statelor autodeterminante a fost total ignorat de dinastiile si fortele ce au dominat Congresul de la Viena din 1815. Spre exemplu, poporul germ an pe care Congresul de la Viena la divizat in numeroase ducate, principate si r egate;Italia, de asemenea a fost divizata i mute parti, unele dintre ele fiind s ub contro strain. Revolutiile si miscarile nationale din secolul al XIX-lea au d us la anularea principiului de antinationalizare creat in timpul congresului. Be lgia si-a cucerit independenta de la Olanda in 1830, unificarea Italiei a fost r ealizata in 1861, si cea a Germaniei in 1971. Totusi, la sfarsitul secolului pro blema nationalismului era nerezolvata in multe parti ale Europei, ducand la rela tii tensionate intre regiunile implicate si diverse state Europene. B Imperialismul Spiritul nationalist a fost, de asemenea, manifestat in conflictele economice. R evolutia Industriala, care a avut loc la sfarsitul secolului XVIII in Anglia, si urmata in Franta la inceputul secolului XIX, si mai apoi in Germania dupa 1870, a cauzat o imensa crestere a productiei in fiecare tara, aceasta ducAnd la o ne voie de o piata de desfacere straina. Principalul camp al dezvoltari economice e ra Africa, si in acest teritoriu interesele coloniale s-au ciocnit de multe ori. De mai multe ori intre 1898 si 1914 rivalitatea economica din Africa intre Germ ania, pe deoparte, si Anglia si Franta, pe cealalta parte, a fost gata sa precip ite intr-un razboi. C Expansiunea militara Ca rezultat a acestor tensiuni, intre 1871 si 1914 statele din Europa au adoptat

masuri domestice si externe care au marit pericolul de razboi. Convinsi ca inte resele le sunt amenintate, state au mentinut armate imense, pe care le-au reinoi t si crescut constant. In acelasi timp, au crescut numarul navelor din flota. Ex pansiunea navala se afla intr-o intensa competitie intre statele cele mai putern ice. Anglia, influentata de expansiunea flotei Germane si de razboiul Ruso-Japon ez, a inceput in 1900 dezvoltarea flotei sub conducerea amiralului Sir John Fish er. Razboiul dintre Rusia si Japonia a crat arme navale eficiente de mare distan ta. Dezvoltarea si in alte ari ale tehnologiei militare a dus la crearea unui st at major cu planuri precise de mobilizare si de atac, folosite in situatii fara cale de intoarcere. Lideri statelor au inteles ca inarmarea excesiva va duce in timp fie la un faliment national fie la razboi, fapte notate in conferintele de la Haga din 1899 si 1907. Cu toate acestea, rivalitatea internationala era mult prea avansata pentru a permite elaborarea unor tratate de dezarmare. Statele Eur opene nu numai ca s-au armat pentru scopul de "autoaparare", dar au vrut sa nu s e gaseasca in situatie de a fi singuri in cazul izbucniri unui razboi, asa ca au semnat tratete cu alte mari puteri. Rezultatul a fost un fenomen care al insusi a creat sporirea probabilitatii inceperii unui razboi general: gruparea celor m ai mari puteri Europene in doua aliante militare ostile, Tripla Alianta formata din Germania, Austro-Ungaria si Italia si Antanta formata din Anglia, Franta si Rusia. III Conferinta de pace de la Paris Dupa ce au invins Germania in Primul Razboi Mondial, statele victorioase le-a fo st greu sa cada la o intelegere in ceea ce priveste daunele de razboi ce trebuie platite de Germania. Lideri ai Statelor Unite, Angliei, Frantei si Italiei s-au intalnit la Conferinta de Pace de la Paris din 1919 si au elaborat Tratatul de la Versailles. Tratatul impunea o serie de restrictii si masuri compensatorii pe ntru Germania, inclusiv demilitarizarea masiva si reparatii financiare. Reprezen tantii de la conferinta au inclus oameni politici de aripa dreapta si stanga pre cum primul ministru englez Llovd George, ministrul de externe italian Giorgio Sonnino, premierul francez Georges Clemenceau si presedintele S.U.A. Woodrow Wilsom.

IV Rezumatul Razboiului Primul Razboi Mondial a inceput pe 28 Iulie 1914 cu o declaratie de razboi a Aus tro-Ungariei adresata Serbiei, ostilitatile dintre Aliati si Puterea Centrala co ntinuand pana la semnarea armistitiului pe 11 Noembrie 1918, o perioada de 4 ani , 3 luni si 14 zile. Costul total al razboiului s-a ridicat la aproape 186 milia rde dolari. Numarul victimele in randul fortelor de pe uscat a fost mai mare de 37 de milioane. In ciuda sperantelor generale ca pacea de dupa razboi va reda pa cea mondiala permanent, in realitate, Primul Razboi Mondial a pus bazele unui co nflict mult mai devastator. Puterea Centrala invinsa a declarat acceptarea celor 14 Prevederi ale presedintelui Wilson ca bazele armistitiului si s-au asteptat de la Aliati sa foloseasca aceste prevederi ca fundamente principale asupra trat atelor de pace. Pe de alta parte, totusi, Aliati au venit la Conferinta de la Ve rsailles si la conferintele de pace de mai tarziu cu determinarea exacta a costu rilor de razboi datorate de Puterile Centrale, si cu hotararea de a distribui in tre ei teritorii si posesiuni ale statelor invinse dupa formula creata in secret intre ani 1915 si 1917. Presedintele Wilson, la negocierile de pace, a insistat la inceput ca Conferinta de Pace de la Paris sa se accepte intregul program pre vazut in cele 14 puncte, dar, in final, pentru a se asigura de sprijinul Aliatil or, a abandonat unele prevederi. Tratatele de pace ce s-au nascut de pe urma conferintelor de la Versailles, Sain t-Germain, Trianon, Neuilly si Sevres erau clar favorabile puterilor invingatoar

e, aceasta ducand la crearea unui militerialism si unui nationalism agresiv in G ermania si unui dezordini sociale in majoritatea Europei. V Finalul Poporul german era infometat si realizand inevitabilitatea infrangerii armata sa demoralizat. In 8 august 1918 armatele unite au intreprins un atac, langa Amie ns, care a dus in fine la o importanta bresa. Nemtii au fost respinsi pe teritor iul Belgiei, dar au luptat cu indarjire, si la terminarea razboiului stapaneau i nca teritorii straine. In octombrie s-a destramat Imperiul Austro-Ungar. Fortele britanice si arabe, sub conducerea lui T.E. Lawrence au ocupat Damascul, iar Po rtugalia si Turcia a capitulat. Flota germana s-a rasculat, Kaiserul a fost alun gat de pe tron. La 31 octombrie 1918 Germania a cerut un armistitiu, care a intr at in vigoarea in data de 11 noiembrie 1918. La tratativele de pace din iunie 19 19, puterile invingatoare au impus conditii invinsilor. Razboiului menit sa "pun a capat oricarui razboi"-luase sfarsit.