Ideea de drepturi ale animalelor vizeaza interesele de baz ale animalelor carora ar trebui s li se acorde considerare similar intereselor

fiinelor umane. Susintorii abordeaz cauza din diferite puncte de vedere filosofice, dar cad de acord c animalele trebuiesc vzute ca persoane legale i membre ale comunitii morale, nu ca proprieti; de asemenea, nu trebuiesc folosite ca mncare, mbrcminte, subiecte de cercetare sau ca divertisment. Legea animalelor este predat n 112 din cele 180 de coli de Drept n Statele Unite ale Americii, n 8 astfel de coli din Canada i este discutat, n mod obinuit, n universitile unde sunt cursuri de filosofie sau etic aplicat. n iunie 2008, Spania a devenit prima ar care a introdus drepturile animalelor,atunci cnd un comitet parlamentar din mai multe partide politice a recomandat ca drepturile s fie aplicate i marilor primate, n concordan cu Proiectul Marilor Primate a lui Peter Singer. Criticii aduc contraargumente conform crora animalele sunt incapabile de a intra ntrun contract social sau de a face alegeri morale i nu pot fi, aadar, privite ca posesoare de drepturi. Un argument ar fi acela c nu este nimic greit n mod inerent cu folosirea animalelor ca resurse dac aceasta nu provoac suferin nenecesar, un punct de vedere cunoscut ca bunstarea animalelor. Exist, de asemenea, i critic, inclusiv din micarea pentru drepturile animalelor nsi, asupra anumitor forme de activism, n particular distrugerea fermelor de blan i a laboratoarelor care testeaz pe animale de ctre Frontul de Eliberare a Animalelor. A apara animalele pare o idee moderna si, deci, recenta. Cu toate acestea, propaganda in favoarea drepturilor lor este documentata ca datand inca din Antichitate. Lumea antica greaca isi avea deja "activistii" ei pentru drepturile animalelor, unii dintre ei personalitati ale vremii. Pitagora propovaduia respectul pentru animale dintr-un motiv foarte puternic: credea in transmigratia sufletelor. Ucigand un animal, omul si-ar fi putut omori unul dintre stramosi. Totusi, cea care a predominat in societatea vechilor greci si in culturile europene ce iau urmat a fost nu conceptia lui Pitagora, ci a lui Aristotel. Autorul monumentalei Istorii a animalelor le situa pe acestea mult inapoia omului in ierarhia fiintelor vii si in opinia sa, animalele erau irationale, deci nu trebuiau privite si tratate in acelasi mod ca omul, fiinta rationala. Chiar daca unele dintre intrebari ne fac azi sa zambim, multitudinea lor, precum si grija pentru detalii in argumentarea raspunsurilor dovedesc faptul ca oamenilor nu le-a fost

niciodata indiferenta problema locului pe care il ocupa, in raport cu specia umana, animalele. Si mai arata ca, in Evul Mediu, granita dintre om si animal nu era una foarte stricta. Dar, in rastimp de cateva secole, animalele au ajuns sa fie socotite, mai mult sau mai putin, niste sisteme mecanice; departe de conceptia aristotelica asupra sufletului, Descartes, in secolul al XVII-lea, le considera niste automate complexe - un fel de masini. Inca un secol, inca o schimbare generala de ton: Jean-Jaqcues Rousseau , in prefata la Discurs asupra inegalitatii , desi le neaga animalelor intelectul, le considera totusi fiinte inzestrate cu sensibilitate, ceea ce, in opinia sa, le confera anumite drepturi si, totodata, obliga omul la anumite indatoriri fata de ele. Jeremy Bentham, filosof britanic, fondator al utilitarismului, aduce o noua viziune asupra criteriilor care ar trebui sa stea la baza modului cum ne purtam fata de animale. Nu capacitatea de a rationa, spune el, nu cea de a vorbi trebuie sa fie criteriile, ci capacitatea de a suferi. Daca ne bazam pe darul ratiunii si al vorbirii, ar insemna sa tratam ca pe niste lucruri si anumite categorii de fiinte umane, ca nou-nascutii ori cei cu intarzieri mintale grave. Dei de-a lungul timpului disputele au fost aprinse i nc se menin astfel, dei unii filosofi pornesc de la premise diferite, nu se poate neglija o concluzie la care au ajuns muli dintre ei: animalele au drepturi. Dei nu au acceai capacitate intelectual cu oamenii, le datorm mai mult dect satisfacerea nevoilor vitale, iar datoriile noastre se transforma n drepturi. Dei nu sunt la fel de numeroase ca ale oamenilor, drepturile lor exist i trebuie respectate pentru simplu motiv c ne dorim o societate bazat pe moralitate i dreptate. Animalele au drepturi pe care trebuie sa le respectam, noi ca fiinte superioare, cu capacitati si intelect superior dezvoltat. Drepturi elementare pe care ar trebui sa le respectam din prisma unui contract social inexistent in mod evident, insa bazat pe bunul simt si constiinta comuna. A nu se intelege prin drepturi tratarea egala cu a oamenilor, exagerarile legate de mediul de viata asemanator cu al oamenilor si nicidecum eliminarea lor din dieta zilnica umana. Eliminarea carnii sau a produselor animaliere din meniul zilnic ar aduce schimbari dramatice in procesul economic si nu numai, iar ideologic vorbind, n-am mai respecta lantul trofic. Si astfel ajungem la o noua intrebare: sunt oamenii obligati etic sa impiedice animalele sa ucida alte animale? Nu, cum nu sunt obligati sa nu mai consume carne, ci sa protejeze

mediul in care animalele traiesc si sa le ofere dreptul unei vieti si a unei morti care sa nu le provoace suferinta.