Scolastica

Cea mai important motenire a activitii intelectuale i n special universitare din secolul al XIII-lea a fost colastica. Printele colasticii este Anselm de Canterbury,pentru care dialectica este metoda de baz a refleciei ideologice. colastica poate fi considerat drept stabilirea si justificarea unei legturi dintre Dumnezeu i om.Anselm de Canterbury i-a asigurat scolasticii un fundament teoretic,cum ar fi dovezile existenei lui Dumnezeu.nvmntul universitar recurge inevitabil la publicaii, ceea ce explic importana considerabil a universitilor pentru rspndirea si promovarea carii. n secolul al XIII-lea , produciile scolastice s-au exprimat sub dou forme: -sub forma comentariilor au reprezentat elementul esenial al dezvoltrii cunotinelor. -sub forma summae-lor ( numele de summa exprim dorina intelectualilor din secolul al XIII-lea de a oferi o sintez documentat i argumentat a unei filosofii care nu se desprinsese nc de teologie. Prima summa universitar important a fost cea a franciscanului englez Alexander din Hales,n anii 1230. Dominicanul Albert cel Mare , primul german care a obinut titlul de profesor de teologie la Universitatea din Paris, a tratat n operele sale domenii ale tiinei si artelor care nu erau predate n universitate. Scopul urmrit n filosofia scolastic era mpcarea religiei cu filosofia i un mare rol n aceast direcie l-a avut clugrul dominican Toma d`Aquino. Problema central a filosofiei sale este raportul dintre religie i filosofie dintre credin i raiune. Aceast nvtur se ntemeiaz pe urmtoarea idee: -Ceea ce nu poate fi dovedit cu ajutorul ratiunii nu are nevoie sa fie crezut. -Credinta intervine numai acolo unde ratiunea nu ajunge. n filosofia lui d`Aquino obiectul principal al cunoaterii este Dumnezeu, a cunoate adevrul nseamn a cunoate pe Dumnezeu.El a ncercat s argumenteze existena lui Dumnezeu cu ajutorul raiunii.