Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistemul valutar financiar (SVF) - este format din macanismele functionale si angajamentele institutionale care asigura miscarea internatioanala a capitalurilor banesti, cele care asigura creerea si distribuirea lichiditatilor internationale precum si normele referitoare la cursurile de schimb. SVF cuprinde ansamblul de reguli si principii care reglementeaza relatiile monetare si financiare internatioanale Sistemul valutar financiar are de indeplinit 3 obiective: 1. Asigurarea stabilitatii relative a cursurilor valutare in scopul diminuarii riscurilor valutare se greveaza tranzactiile comerciale internationale 2. Creearea unei rezerve internationale de lichiditati 3. Instruirea unor mecanisme de achilibru a dificientelor sau excedentelor care tind sa devina cronice SVF este format de doua subsistemecare se deosebesc inter ele prin mecanismele economice in baza carora se reelizeaza cat si prin cadrul institutional care reglementeaza functionarea Cele 2 sisteme sunt: - Sistemul valutar - Sistemul financiar international SVI numit si Sistemul Monetar International (SMI) cuprinde totalitatea principiilor, normelor , mecanismelor si institutiilor care per mit agentilor economicisi persoanelor fizice sa isi indeplineasca obligatiile banesti (exprimate prin mijloace de plata internationale) fata de partenerii din alte tari Piata valuatra este mecanismul principal care asigura efectuarea operatiunilor de vanzare si cumparare de mijloacele de plata internationale SFI cuprinde mecanismele si regalementarile privind miscare internationala a capitalurilor precum si a organismele internationale specializate si efectuarea acestor operatiuni. Piata financiara si piata creditului sunt mecanismele principale prin activitatea carora se asigura functionarea acestui sistem Circuitul economic mondial in primul rand miscrea marfurilor si serviciilor pe plan international se deruleaza ion concordanta directa cu functionarea sistemului valutar financiar per ansamblu cat si a celor doua subsisteme in parte. SMI este cadrul in care se efectueaza platile internationale adica acea baza care permite rezidentilor unei tari sa faca palti rezidentilor altor tari. SMI reprezinta un ansamblu de reguli, instrumente, organisme si piete referitoare la creearea, valorificarea si circulatia monedelor internationale. Un sistem monetar international este format din trei elemente: 1. Regimul de schimb care determina rata de schimb la care o moneda este vanduta pentru alta monada Distingem 4 regimuri diferite: a) Neconvertibilitatea externa totala in care se interzice persoanelor fizice si juridice sa detina moneda internationala fara aprobare sau autorizatie, toate operatiunile balutare desfasurandu-se in sistem centralizat b) Regimul cursurilor fixe in care autoritatile monetare mentin cursul de schimb la o paritate determinata in raport cu un alt etalon. Acest etalon poate fi: - aur, mineda straina, cos valutar 1
c) Flotarea pura este o situatie teoretica in care autoritatile monetare renunta sa declare orice paritate si ameninta neinterventia pe piata valutara pentru sustinerea cursului de schimb d) Flotarea impura sau dirijata - in care cursurile sunt determinate de piata dar autoritatile pot interveni pentru a aduce aceste cursuri la nivelul dorit de puterea centrala 2.Cuprinde rezervele necesare care pot fi transferate pentru a putea finanta deficitele balantelor de plati si pemntru solutionarea dezechilibrelor care pot apare in urma tranzactiilor. Aceste rezerve sunt alcatuite din: - Aur - Devize comvertibile - Fondul monetar International (FMI) Pozitii de rezerva la FMI s drepturi speciale de tragere DST (moneda scripturala) 3.Este mecenismul de ajustare al deficientelor sau surplusurilor balantei de plati. Deficitul balantei curente explica pe de o parte o stare de dezechilibru cu care se confrunta economia unui stat iar pe de alta parte un excedent al tarilor partenere.
Efectuarea de studii privitoare la probleme de importanta deosebita 3. Directorul general care conduce in mod efectiv activitate fondului si prin traditie este european FMI are moneda proprie si care se numeste DST (drepturi speciale de tragere) aceasta moneda a fost creeata pentru a furniza statelor membre un instrument de rezerva suplimentar. Valoarea DST este determinata pe baza unui cos de monede relevante pe piata monetara si este revizuita odata la 5 ani . Ultima revizuire a fost in Octombrie 2000 cand s-a considerat necesara introducerea in cosul valutar a monedei euro Noile monede ale cosului sunt: - Euro - Yen japonez - Dolarul SUA - Lira sterlina Cursul DST se calculeaza zilnic pe baza cursurilor de schimb ale monedelor cosului pe principalele piete monetare Dobanda DST se calculeaza saptamanal pe baza unor instrumente financiare cu scadenta la termen scurt cum ar fi: - Bonurile de tezaur - Dobanda interbancara Rezervele fondului sunt constituite din mai multe surse; in primul rand apare contributia tarilor membre sub forma unui sistem de cote de participare. In cadrul acestui sistem contributia initiala a fiecarei tari se realizeaza in proportie de 25% in rezerve natioanale specificate de catre fond si diferenta de 75% este asigurata in moneda nationala. Marimea cotelor de participare depinde de mai multe elemente si anume: Populatia totala a statului Suprafata teritoriala Locul in comertul mondial Volumul comertului exterior Marimea venitului national Numarul de voturi se stabileste automatde la 250 de voturi pe care le primeste fiecare tara, fiecare vor suplimentar constand statele 100 mii de DST. Deciziile se adopta cu o majoritate de 85%. Tot pe lista rezervelor apar comisioanele si dobanzile incasate pentru creditele acordate. Nivelul acestora este aproape egal cu nivelul creditelor acordate pe piata internationala. Asociatia internationala pentru dezvoltare care este o oraganizatie fondata inn 1960 , obiectivele ei sunt asemanatoare cu cele ale BIRD aflate in curs de dezvoltare prin inprumuturi deosebit de avantajoase cu perioade de rambursare de pana la 15 ani si cele de gratie de 10 ani avand dobanzi. Corporatia Finaciare Internationala (CFI) este afiliata Bancii Nationale, infiintata in 1957 cu scopul de a furniza capitalul firmelor private in tarile unde acumularea de capital particular in termen scurt nu este posibila, scopul ei este de a speijini formarea si consolidarea sectorului privat in tarile aflate in curs de dezvoltare. (CONTINUARE XEROX)
VALUTA
Moneda nationala a unei tari utilizat ca instrument de rezerva sau pentru plati internationale. Calitatea de valuta o poate avea orice moneda nationala indiferent daca e convertibila sau nu. Pentru monedele convertibile pentru rezidenti moneda nationala e valuta numai daca se utilizeaza in plati pentru parteneri nerezidenti; pentru rezidenti este valuta moneda oricarui alt stat utilizat in plati internationale. Pentru monedele neconvertibile moneda nationala a unui stat e valuta doar pentru nerezidenti care o utilizeaza pentru plati pe teritoriul statului respectiv. Valuta se poate reprezenta sub forma de numerar sau valuta in cont Exista mai multe posibilitati de definire a cursului valutelor. Se cunosc: 4
1. Valute care evolueaza liber pe piata in functie de raportul dintre cerere si oferta avand regim de cursuri flotante 2. Valute care evolueaza concertat in cadrul unui sistem monetar regional (Sistemul Monetar European) 3. Valute ale caror cursuri sunt definite in functie de alta moneda (dolar SUA) 4. Valute care se definesc printr-un cos de valute 5. Valute ale caror cursuri se stabilesc in functie de DST (Drepturi speciale de tragere) In functie de posibilitatea de preschimbare a unei valute in alta valuta se disting a) Valute convertibile b) Valute neconvertibile c) Valute transferabile d) Valute liber utilizabile Valuta convertibila se intelege insusirea legala pe care o are o moneda de a putea fi preschimbata cu o alta moneda prin vanzare-cumparare pe piata valutara Valutele neconvertibile sunt acelea care nu pot fi utilizate ca mijloc de plata decat in interiorul granitelor statului emitent Valutele transferabile exista doar ca bani in cont indeplinind functia de etalon al preturilor, mijloc de plata si mijloc de rezerva; nu sunt convertibile transferabilitatea fiind asigurata prin increderea acordata de catre un grup de state Pot fi utilizate pentru plati doar prin ntermeduil unei banci specializate care deschide conturi pentru toate statele participante la sistemul respectiv de decontari. Periodic au loc regularizari sau soldari ale conturilor care constau in livrari de catre debitori a unor cantitati de marfuri de valoare echivalenta debitelor sau prin plati in valute convertibile Valute liber utilizate o categorie monetara introdusa instatutul FMI din 1979 si aici sunt cuprinse acele monede nationale care sunt cel mai larg folosite pentru tranzactiile interbancare si sunt cel mai intens negociate pe pietele valutare internationale D.p.d.v al FMI aici intra $, , , . IN CONTINUARE XEROX
sunt instrumente de plata si credit exprimate in valuta si care inlocuiesc valuta in stingerea creeantelor pe piata internatioanla. Din acesta categorie fac parte: - Cambia - Biletul la ordin - Cec-ul Devizele in sens larg cuprind toate titlurile de credit pe termen scurt: - Cambii - Cec-uri - Obligatiuni - Transferurile telegrafice - Valuta in cont - Numerar
Cursul valutar stabileste pretul unie valute exprimata intr-o alta valuta ca raport intre cele doua unitati monetare diferite.
Piata valutara
Concentreaza cererea si oferta de valuta si de devize, stabileste cursul valutar si asigura efectuarea operatiunilor de schimb valutar. Pietele valutare sunt de regula organizatii ale tarilor pe teritoriul carora functioneaza Piata valutara cuprinde: totalitatea tranzactiilor valutare care se deruleaza atat la nivel local cat si international (prin intermediul legaturilor telefonice si telex dintre principalele puncte cheie ale operatiunilor pe pietele valutare) Piata valutara se constituie dintr-un sistem de relatii interbancare prin intermediul carora participantii efectueaza operatiuni de vanzare cumparare a mijloacelor de plata Pietele valutare cele mai cunoscute atat ca urmare a gradului ridicat de concentrare al bancilor si operatiunilor bancare in aceste centre cat si a existentei unui numar mare de operatori sunt: Paris, Londra, Zurich, New York si Tokio Participantii la operatiunile pe biletele valutare sunt marile banci comerciale si clientii lor, brokerii(operatorii) specializati in astfel de operatiuni si guvernele reprezentate prin autoritatile monetare adica prin bancile centrale. Operatiunile pe pietele valutare pot fi la vedere sau la termen si sunt tranzactii care urmaresc obtinerea unei sume de bani intr-o alta valuta sau protectia impotriva risculu valutar. O pondere insemnata detin in prezent pe piata valutara operatiunile de arbitraj si cele speculative Arbitrajul valutar reprezinta o operatiune bancara de vanzare-cumparare, de valute pe pietele valutare in scopul exclusiv al realizarii unui castig pe seama: 1. A diferentelor cursurilor aceleeasi valute pe doua piete diferite 2. Diferentele dintre cursurile aceleeasi valute pe aceeeasi piata la date diferite 3. Diferentelor dintre cursurile a doua valute pe diferite piete 4. Diferentelor dintre ratele dobanzilor la diferite valute sau pe diferite piete Principalele modalitati de arbitrare. a) Arbitrajul direct care consta in vanzarea la vedere a unei valute pe piata unde coteaza cel mai bine in paralel cu operatia (tot la vedere) de cumparare a aceleeasi valute pe piata unde coteaza cel mai slab b) Arbitrajul la termen se poate efectua pe unul sau mai multe piete dupa cum urmeaza: 1. Arbitrajul la termen pe o singura piata este efectuat de banca in scopul realizarii unui castig pe seama diferentelor de curs ale unei singure valute pe aceeasi piata la termene diferite 2. Arbitrajuul la termen pe doua piete urmareste sa realizeze un castig pe seama diferentelor de curs valutar la termen pe doua piete. Operatiunea este similara cu arbitrajul direct cu deosebirea ca de data acesta tranzactia se incheie la termen (in baza cursurilor la termen intre doua valute stabilite pe doua piete diferite) 3. Arbitrajul combinat este o operatiune mai complexa si se bazeaza pe folosirea termenelor si pietelor celor mai favorabile.Ex se poate obtine un castig prin vanzarea la vedere combinata cu achizitionarea la termen a aceleeasi valute pe aceeasi piata sau cumpararea la vedere se poate realiza pe o pita si vanzarea la termen pe o alta piata 4. Arbitrajul dobanzilor se poate realiza prin operatii in care beneficiile bancilor se obtin pe seama diferentelor dintre dobanzi la diferite plasamente de capital pe o piata sau alta 5.Se mai practica variante combinate de arbitraj valutar si al dobanzilor urmarind combinarea cat mai favorabila a operatiunilor de vanzare sau cumparare de valuta (la vederesau la termen) cu plasarea acestora (acordarea de credite)pe pietele cele mai favorabile 6
In principiu operatiunile de arbitraj valutar si al dobanzilor determina uniformizarea cursurilor valutare si al ratelor dobanzilor deoarece arbitrajul sporeste cererea acolo unde cursul este mai slab (sau dobanda mai mica) si majoreaza oferta acolo unde cursul este mai ridicat (sau dobanda mai mare) ceea ce duce la reducerea sensibila a diferentelor intre nivelurile cursurilor sau al dobanzilor pe diferite piete.
Speculatia valutara
Se practica in mod curent pe piata valutara realizandu-se atat prin operatii la vedere cat si la termen Se considera speculatie valutara aceea operatie pe piata valutara care are un singur scop si anume realizarea unui castig pe seama diferentelor de curs ale valutelor. Orice speculatie valutara este legata de riscul valutar. Speculantul incheie tranzactii bazandu-se pe anumite prognoze de ordin personal, daca acestea se adeveresc castiga, daca nu pierde. Speculatiile pot fi active, pasive, la vedere, sau la termen Speculatiile pasive reprezinta prevenirea unor pierderi de capital ca urmare a riscului valutar
celor doi parteneri: Banca exportatorului la care acesta depune documentele de expeditie si Banca importatorului care tine contul acestuia. Documentele vehiculate banci pot fi de doua feluri 1. Comerciale (factura, documente de transport, de proprietate etc.) 2. Financiare (cambii, bilete la ordin, cec-uri, chitante etc.) In functie de documentele vehiculate se disting doua tipuri de incasso-uri: 1. Incasso simplu este un ijncasso de documente fiananciare, neinsotide de cele comerciale. 2. Incasso documentar este un incasso de documente comerciale insotite sau nu de documente financiare
6-7
Banca Exportatorului
Banca Importatorului
Partile implicate
1. Ordonatorul sau Exportatorul este cel care initiaza operatiune stabilind conditiile de derulare a acesteia, intreaga operatiune desfasurandu-se din ordinul sau pe riscurile si raspunderea sa 2. Cumparatorul sau Trasul in cazul uni incasso documentar este destinatarul documentelor vehiculate caruia conform instructiunilor exportatorului banca ii solicita sa indeplineasca o anumita conditie (plata sau acceptare) in schimbul eliberarii documentelor pe baza carora va putea intra in posesia marfurilor 3. Banca remitenta sau banca exportatorului 4. Banca insarcinata cu incasarea care primeste documentele cu dispozitia de incasare de la banca remitenta avand sarcina de a asigura prezentarea documentelor trasului si de obtine incasarea
b) Riscul neplatii c) Riscul diminuarii incasarii putand imbraca urmatoarele forme Scaderea valorii marfii (deci si a pretului ca urmare a deprecierii acesteia in perioada de intarziere) Efectuarea unor cheltuielisuplimentare in sarcina exportatorului pentru manipulare, depozitare si protectia marfii Plata de catre exportator a unor dobanzi neluate in calcul de eficienta a a exportatorului atunci cand finantarea se face de catre un tert (o banca) daca momentul incasarii este intarziat Riscul pierderii marfii
10
4 Notificarea beneficiarului
Banca Platitoare
Banca Ordonatoare
3 Instructiuni privind efectuarea platii prin O.P. Definitie: Constitui cea mai simpla modalitate de realizare a unei plati respectiv incasari. Efectuarea O.P. se caracterizeaza prin urmatoarele : a)Relatia de plata este declansata ca urmare a existentei unei datorii sau asumarii unei obligatii ce urmeaza sa se stinga odata cu onorarea O.P. b)Operatiunea este pornita la initiativa ordonatorului. El stabileste regulile conform carora operatiunea urmeaza sa se deruleze 11
c)Revocabilitatea este o trasatura fundamentala a O.P. adica ordonatorul isi poate retrage sau modifica instructiunile de plata date bancii. Revocare O.P nu atrage dupa sine nici un fel de consecinte, drepturi sau obligatii pentru partile implicate d)In cazul O.P este absolut necesar provizionul bancar. Aceasta presupune obligatia ordonatorului ca odata cu emiterea O.P sa creeze bancii si sursa de fonduri necesare platii fie prin depunerea ei fie prin credit acordat de banca in acelasi scop
12
3. O banca garanteaza executarea de catre furnizor a unui contract in bune conaditii 4. Se garanteaza cumparatorului strain restituirea avansului acordat furnizorului daca acesta nu livreaza marfurile din culpa lui 5. In privinta participarii la licitatiile internationale se reglementeaza ca firma la care si-a adjudecat contractul il va finaliza
Compensatiile
Schimburiel de marfuri si servicii prin compensatii presupune realizarea de tranzactii echivalente valoric fara folosirea mijloacelor de plata internatioanle. Livrarile in compensatie au o serie de elemente comune cum sunt: 1. Partiziile de marfuri de export si import nu se platesc in valuta ci se compenseaza reciproc, compensarea fiind de regule integrala 2. Baza juridica a operatiunii o constitue un singur contract care se refera atat la operatiunile de import cat si la cele de export Clasificarea operatiunilor de compensatie se face in functie de sfera lor de cuprindere: A. Compensatii particulare sau individuale practicate sub forma de tranzactii incheiate intre firme sau intreprinderi individuale in diferite tari si care privesc schimburile de marfuri si/sau servicii B. Compensatii globale se practica in cadrul acordurilor de Clearing si Barter. Privesc atat schimbul de marfuri cat si prestari de servicii la niuvelul unui grup de firme, a unei ramuri sau a intregii economii nationale.
Barterul
Se prezinta ca o tranzactie comerciala care consta in schimbul de bunuri si servicii de valoare egala fara utilizarea banilor si fara antrenarea in relatie a sistemului bancar si de creditre . Are urmatoarele particularitati: 1. Schimbul de marfuri se realizeaza pe baza unui singur contract 2. Marfurile nu se factureaza in devize convertibile 3. Schimbul de marfuri are loc simultan sau intr-un timp foarte scurt Barterul poate fi bilateral sau multilateral Barterul bilateral un exemplu in acest sens il constitue schimburile de marfuri la frontiera intre tarile din E Europei unde au aparut si s-au dezvoltat schimburile directe de marfuri. Schimburile da marfuri traditionale si omogene vizeaza atat completarea fondului pietei interne cat si diversificarea sortimentelor de bunuri de larg consum. Au aparut si s-au dezvoltat la grupele de marfuri caracterizate printr-o arie sortimentala larga: incaltaminte, tricotaje, confectii, bauturi, produse cosmetice. Aceste schimburi duc la majorarea exporturilor unor produse disponibile sau la care stocurile sunt peste normativ, incorporand materii prime importante in cotrapartida cu produse avand incorporate aceeleasi materii prime in aceeasi proportie Schimburile de marfuri in zonele de frontiera Reprezinta o forma mai noua a colaborarii economice. Considerentele care au dus la aparitia acestei forme a schimburilor de marfuri sunt atat de mautra economica cat si geografica: 13
1. Posibilitatea reducerii unor cheltuieli mari de transport pe parcurs intern 2. Utilizarea mai eficienta a resurselor umane si materiale locale 3. Departarea acestor zone de marile centre industriale Schimburle de marfuri din zonele de frontiera s-au efectuat pe baza unor acorduri anuale incheiate intre ministerele de comert si se caracterizeaza printr-o limitare geografica a desfacerii in localitatile respective. Barterul multilateral reprezinta un angajament intre trei sau mai multi perteneri indiferent de gradul de evolutie si de forma sa , angajamentele tip barter se pot intalni la nivelul intreprinderii cat si la nivel guvernamental In practica relatiilor economice internationale astfel de acorduri se incheie mai ales intre tarile in curs de dezvoltare iar obiectul lkor il constitue masinile, minereurile, produse agroalimentare, petrolul etc. Un alt exemplu il reprezinta schimburile de marfuri intermagazine acestea se realizeaza intre marile magazine universale, partiziile de marfuri livrate in compensatie fiind limitate la disponibilul si necesarul magazinului in cauza. In afara diversificarii gamei sortimentale a bunurilor de larg consum si cresterea vitezei de desfacere a marfurilor aflate in reteaua cu amanuntul aceasta forma a schimburilor de marfuri indeplineste si urmatoarele functii specifice in comertul interior al fiecarui partener: 1. Testarea directa a cererii de consum a populatiei pentru produsele noi sau pentru modalitatile de ambalare si formele de prezentare 2. Stimularea gusturilor clientelei pentru produsele noi, pentru articolele la moda 3. Cresterea calitatii marfurilor prin achizitioanrea si desfacerea pe piata interna a unor produse calitativ superioare ceea ce influenteaza direct eforturile de productie si desfacere a unor produse indigene de calitate tot mai buna Depasirea dificultatilor generate de penuria de lichiditati, Durabilitatea in timp a relatiei si reglarea sortimentala a structurii cererii de marfuri prin exportul unor sortimente in plus si importul unor sortimente deficitare.
Dezavantajele:
Conjugarea cu dificultate a cerintelor partenerilor mai ales in cazul barterului multilateral Responsabilitatea privind calitatea marfurilor, promptitudinea livrarilor, sincronizarea operatiunilor, acestea constatandu-se a fi mai redus in comparatie cu contractele de vanzare-cumparare traditionale; prin barter se schimba mai ales Marfuri fungibile (de aceeasi calitate) a caror preturi se stabilesc pe baza unor cotatii la bursa.
Clearingul
Este un acord inte doua sau mai multe tari care are in vedere o compensare globale a fluxurilor de bunuri si servicii reciproce pe o perioada determinata de timp de obicei un an cu excluderea totala sau partiala a transferului valutar Se creeaza raporturi de tipul Importator-Banca de compensatie-exportator. Plata exportatorilor nationali se face in limitele disponibilitatilor bancii constituite din varsamintele importatorilor nationali. 14
Calculele de compensatie se efectueaza in mod global la sfarsitul anului iar eventualul sold urmeaza sa fie compensat de partea debitoare intr-un mod convenit in prealabil de catre cele doua parti prin livrarile de marfuri, prestari de servicii. La baza compensatiei se afla un acord guvernamental in care se mentioneaza: 1. Data intrarii in vigoare a acordului de clearing 2. Durata sa de valabilitate 3. Institutia din fiecare tara care se implica in indeplinirea obligatiilor 4. Platile ce vor fi efectuate prin clearing 5. Bancile centrale sau alte organisme special desemnate ale acordului sa organizeze si execute decontarile reciproce conform mentiunilor din contracte 6. Deschiderea conturilor de clearing 7. Moneda in care se va efectua decontarea in clearing 8. Conditiile de functionare a creditului tehnic 9. Modalitatile de lichidare a soldului final Acordurile de clearing contin anexe in care sunt cuprinse marfurile si serviciile care pot face obiectul tranyactiilor sub forma unui nomenclator de clearing Intr-o forma mai complexa clearingul cuprinde pe langa schimburile de marfuri si prestarile financiare de servicii, in acest caz are loc compensarea drepturilor si obligatiilor in cauza, rezultate atat din comertul vizibil cat si comertul invizibil (srviciile de transport, depozitare, turism, plata personalului angajat in strainatate) Dupa nr de tari angajate in clearing poate fi: a) Bilateral realizat inter doua tari b) Multilateral la care participa 3 sau mai multe tari; stingerea obligatiilor facandu-se intr-un mod mai elastic prin antrenarea mai multor parteneri D.p.d.v al tehnicii utilizate se disting: a) Clearing cu doua conturi situatie in care fiecare tara deschide cate un cont unde se inscriu operatiuni de plati si incasari b) Clearing cu un singur cont care se deschide numai in una din tarile semnatare ale acordului in moneda acesteia, operatiuni inregistrate numai in acest cont iar cealalta tara are pozitia de client bancar obisnuit
3. Pentru folosirea fondurilor primite debitorul plateste creditorului un anumit pret numit dobanda CTRITERIUL TIPUL DE CREDITE CARACTERISTICI 1. Destinatiei - Pentru finantarea contului - Legate de o peratiune comerciala - Financiare - Nelegata de o anumita operatiune 2. Termenului - Pe termen scurt - Mijlociu - Lung - Furnizor - Cumparator 4. Partile implicate - Comerciale - Bancare - Interbancare - Guvernamentale Credite acordate de banci regioanle, internationale - Din fonduri proprii - De pe piata monetara de capital national - De pe piata ionternationala - Moneda unui a dintre parteneri - O terta moneda - O moneda de cont - Dobanda comerciala (la credite comerciale) - Dobanda preferentiala (mai mica) - Dobanda pe piata valutar-financiara internationala - Garantate - Negarantate -de regula pana la 1 an 1-5 ani > 5 ani - Exportatorul acorda credite importatorului - Banca exportatorului acorda credite bancii acestuia - Exportator-Importator - Banca-Client - Banca-Banca - Stat-Stat - FMI, BIRD, BERD, etc membrii lor -????? , forfetare, emisiune de obligatiuni
3. Finantarea exporturilor
5. Surse de mobilizare
6. Monedei
7. Dobanzi
- De regula a creditorului - De regula convertibila - Denominat in DST , rubla transferabila, etc. Pot fi fixe sau variabile
8. Garantarii
- Prin asigurari, ipoteci, scrisori de garantie bancara - Mai rar, pentru credite pe termene foarte scurt
Elementele care intervin in tehnica acordarii, primirii, restituirii creditului sunt: - Determinarea plafonului creditului - Termenul de acordare - Costul creditului - Rambursarea creditului a) La determinarea plafonului creditului se au in vedere urmatoarele criterii: 1. Aprecierea capacitatii de credit a bancii partenere la stabilirea marimii creditului, creditorul trebuie sa se asigure ca banca partenerului are posibilitatea de a face fata platilor 16
2. Natura tranzactiei in contractele cu pret provizoriu urmeaza sa se stabileasca ulterior pretul ferm si deci plafonul creditului , alte tranzactii privind plata unor avansuri sau beneficii acordate de vanzator. 3. Rentabilitatea operaqtiunii de credit element principal in stabilirea creditului reprezentand interesul bancii creditoare de a obtine un beneficiu cat mai mare. b) La determinarea termenului de rambursare a creditului se tine seama de urmatoarele criterii: 1. Obiectul creditului deoarece unele tranzactii au ca obiect echipamente si instalatii care au o perioada de amortizare mai lunga 2. Raportul dintre cerere si oferta care influenteaza atat pe piata creditului cat si a marfurilor si determina scadenta de rambursare datorita variatiilor sau stabilitatii inregistrate pe aceste piete 3. Capacitatea economica a firmei care cere creditul ceea ce depinde si de conjunctura economica , de starea balantei de plati externe si stabilitate apolitica a tarii debitoare La stabilirea termenului de rambursare se acorda unele facilitati solicitantilor de credite, astfel acestia pot obtine plata esalonate in rate precum si un termen de gratie . Pe de alta parte termenul de plata poate fi redus daca importatorul achita un avans din valoarea marfii.
17