PORTOFOLIU FIZICA

Eleva: Raicea Maria Catalina Profesor: Mitrica Eugenia

Isaac Newton

ISAAC NEWTON s-a nscut ntr-o cas rneasc de piatr, n 1642, fr tat i nedorit de ctre mama sa. Atunci cnd a murit la Londra n 1727, era att de renumit nct i s-au fcut funeralii de stat onoare fr precedent pentru un supus ale crui realizri s-au situat n domeniul intelectului. Ct timp a fost o prezen irascibil la Trinity College, Cambridge, Newton a inventat proprieti ale naturii i le-a dat nume mas, gravitaie, vitez lucruri pe care tiina noastr le consider acum ca de la sine nelese. Inspirat de Aristotel, stimulat de descoperirile lui Galileo i de filozofia lui Descartes, Newton a neles intangibilul i a avut ndrzneala s l msoare, un salt spiritual fr pereche n generaia sa. James Gleick, autorul crilor Chaos i Genius i unul dintre cei mai apreciai scriitori de literatur tiinific din generaia sa, l poart pe cititor n viaa retras a lui Newton i ofer explicaii surprinztor de limpezi ale conceptelor care au modificat pentru totdeauna modul n care percepem corpurile, repausul i micarea idei att de fundamentale n secolul XXI, nct se poate spune c, ntr-adevr, noi toi

suntem newtonieni. Biografia potrivit pentru profanul interesat. . . [Gleick] face remarcabil de accesibil viaa acestui om extrem de complex. THE NEW YORK TIMES BOOK REVIEW Gleick a transformat cercetarea academic de tip clasic ntr-o poveste incitant. Mai mult dect att, a fcut o treab minunat recrend viaa intelectual din Britania de la sfritul secolului al XVIIlea. El exceleaz n traducerea discuiilor ezoterice n explicaii clare, simple, pe nelesul oamenilor moderni. SCIENCE James Gleick. . . scoate maximum din extraordinarul su subiect, oferindu-ne o abil construit viziune asupra marelui matematician, n calitate de creator i victim a epocii sale. . . [Isaac Newton] este un antidot perfect mpotriva multor biografii voluminoase i umflate, care inund n mod obinuit piaa i, de asemenea, este un superb punct de pornire pentru oricine este interesat de viaa unuia dintre puinele genii indisputabile ale lumii. THE OBSERVER O lucrare elegant scris i ptrunztoare, care l renvie pe Newton i i face dreptate. . . Gleick se dovedete a fi nu numai un solid explicator al tiinei newtoniene, ci i un dotat stilist literar, a crui discret empatie cu subiectul su ne face s vedem lumea cu ochii lui Newton. LOS ANGELES TIMES Cea mai bun biografie a celei mai uimitoare figuri a tiinei. NEW SCIENTIST

Reflexia si refractia luminii

Refractia luminii
Refractia este schimbarea directiei luminii la trecerea acesteia dintr-un mediu transparent in altul. Fiindca lumina calatoreste cu viteze diferite in medii diferite, ea trebuie sa-si schimbe viteza la trecerea dintr-un mediu in altul. Daca un fascicol de lumina atinge aceasta suprafata intr-un unghi, atunci lumina de pe partea facicolului care atinge prima suprafata de separare este fortata sa incetineasca sau sa-si mareasca viteza inainte ca lumina de pe cealata parte sa atinga noul mediu. Acest lucru determina indoirea, sau refractarea, fascicolului la suprafata de separare. De exemplu lumina reflectata de un obiect aflat sub apa trece intai prin apa si apoi prin aer pentru ajunge la ochiul unui observator. Din unele unghiuri un obiect partial scufundat pare indoit in locul unde intra in apa fiindca lumina care vine de sub apa este refractata.

Indicele de refractie al unui mediu este raportul dintre viteza luminii in vid si viteza luminii in acel mediu. Datorita faptului ca lumina de frecvente diferite calatoreste la viteze diferite intr-un mediu, indicele de refractie este diferit pentru lumina de frecvente diferite. Asta inseamna ca lumina de culori diferite este refractata la unghiuri diferite cand trece dintr-un mediu in altul . Efectul obtinut este dispersia luminii la trecerea acesteia prin prisma.

Reflexia luminii
Reflexia are loc de asemenea cand lumina atinge suprafata de separare dintre doua medii... O parte din lumina care atinge suprafata de separare va fi reflectata in primul mediu. Daca lumina atinge suprafata de separare intr-un unghi atunci lumina este reflectata in acelasi unghi, asemanator cu felul in care o minge sare cand atinge pamantul. Lumina care este reflectata de pe o suprafata plana, cum ar fi suprafata dintre aer si un lac, va forma o imagine in oglinda. Lumina reflectata de pe o suprafata curba poate fi focusata intr-un punct, o linie, sau intr-o zona, acest lucru depinzand de curbura suprafetei.

Legile reflexiei si refractiei

Cantitatea de lumina reflectata depinde de raportul indicilor de refractie pentru cele doua medii. Planul de incidenta contine raza de incidenta si normala la suprafata in punctul de incidenta. Unghiul de incidenta (de reflexie sau de refractie) este unghiul dintre raza incidenta (reflectata sau refractata) si normala. Legile reflexiei spun ca unghiul de incidenta este egal cu unghiul de reflexie si ca raza incidenta , raza reflectata si normala la suprafata in punctual de incidenta sunt coplanare.Daca suprafata celui de al doilea mediu este neteda aceasta poate actiona ca o oglinda si poate produce o imagine reflectata. Daca oglinda este plana atunci imaginea pare sa se afle in spatele oglinzii la o distanta egala cu distanta dintre obiect si ogilinda. Sursa de lumina in figura doi este obiectul A, si un punct din A trimite lumina in toate directiile. Cele doua raze care ating oglinda in punctele B si C sunt reflectate ca razele BD si CE. Pentru un observator din spatele oglinzii aceste raze par sa vina dintr-un punct F aflat in spatele oglinzii. In conformitate cu legile reflexiei BF si CF formeaza acelasi unghi ca si AC si AB . Daca suprafata celui de al doilea mediu nu este neteda atunci normalele la suprafata in diferite puncte ale suprafetei au directii diferite. In acest caz razele care pot f i in acelasi plan cand pleaca dintr-un punct se afla in diferite plane de incidenta si nu pot forma o imagine.

Miraje optice si Iluzii optice

Mirajul este un fenomen optic produs prin refracia treptat a luminii n straturi de aer cu densiti diferite, datorit cruia n unele regiuni apar la orizont imagini rsturnate i suplimentare ale unor pri din natur, ale unor lucruri ndeprtate, etc., ca i cum s-ar reflecta ntr-o ap; p. Ext. Fata morgana Fig. Imagine neltoare; nchipuire, iluzie deart. Fig. Farmec, atracie irezistibil.

n sintagma Mirajul oulor = operaie de examinare a oulor supuse incubaiei naturale sau artificiale, pentru a urmri starea i dezvoltarea embrionului. Din fr. mirage. Iluzia este percepia falsa a unui obiect, care, spre deosebire de halucinaie, are loc in prezenta obiectului. Totui, percepiile eronate sunt considerate iluzii numai daca sunt valabile pentru un numr foarte mare de indivizi. Iluziile comune tuturor indivizilor cu o stare psihofiziologica normala sunt determinate de insasi legile formarii percepiilor. In cele ce urmeaz, ne vom apleca asupra iluziilor optice. Ce numr vezi? Cei care vad bine culorile, pot observa 3 culori de baza: rou, verde si albastru . In acest fel pot vedea numrul 74 . Cei care sufer de daltonism (confunda rosul cu verde), vad in acest caz numrul 21 .

Poi sa-ti gseti pata oarba, daca ridici in fata ta, cu braele ntinse, aceasta pagina . nchide, sau acoper ochiul stng, iar cu ochiul drept uita-te la cercul verde din tanga . Apropie foaia ncet spre tine, pana cnd cercul rou dispare . In acel moment ai ajuns in acel loc al retinei, de unde pornete nervul optic pata oarba .

Pentru a obine lumina alba, e suficient sa amestecam 3 culori: rou, verde si albastru . Acestea sunt culorile de baza . Culoarea alba este o combinaie de culori . Culorile galben, mov si purpuriu se obin din combinaia a cate 2 culori de baza- acestea sunt culori secundare .