Orbanizarea si bonitarea terenurilor Tema: Studiu de caz privind indicatorii necesari

intocmirii planului de amenajare a judetuilui Brasov pe 2008 Profesor:Adrian Turek Student:Alexe Ramona Alexandra Management Agroturism An II

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Cuprins

I.Datele generale ale judetului Brasov 1. Asezarea judetului 2. Suprafata 3. Vecini 4. Legaturi externe II.Caracterizarea generala a cadrului natural a judetului Brasov 1. Relief 2. Reteaua hidrografica 3. Resurse naturale 4. Clima 5. Fauna 6. Pasuni si fanete III.Principalele functii econmice ale teritoriului brasovean 1. Industria 2. Agricultura 3. Turism 4. Economie IV.Principalele date demografice 1. Demografie 2. Populatia(2008) 3. Transportul si reteaua cailor rutiere V.Infrastructura judetului Brasov 1. Cai de comunicare 2. Lucrarile hidrotehnice 3. Retelele de alimentare cu apa si reabilitatea lor 4. Resurse de energie electrica primara 2008

I.Datele generale ale jidetului Brasov

1.Asezarea Braov este un jude din Romnia aflat n sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice ara Brsei, ara Fgraului i Altland-ul ssesc. 2.Suprafaa Judeul Braov are o suprafa de 5.363 km, reprezentnd 2,3% din suprafaa rii. 3.Vecini Situat n partea central a rii, pe cursul mijlociu al Oltului, n interiorul Arcului Carpatic i deinnd 2,3% din suprafaa rii (5351 Km2), judeul Braov se nvecineaz cu opt judee Arge - la sud-est, pe o distan de 72 km, Dmbovia - la sud, pe o distan de 15 km, Prahova - la sud-est, pe o distan de 73 km, Buzu - n extremitatea sud-estic, pe o distan de 2 km, Covasna - la est, pe o distan de 144 km, Harghita - la nord, pe o distan de 35 km, Mure - la nord-vest, pe o distan de 28 km, Sibiu - la vest, pe o distan de 88km. Municipiul Braov (reedina judeului) este situat la 25o30' longitudine estic i 45o45' latitudine nordic cu o altitudine medie de aproximativ 600 m. 4.Legturi externe Cazare Braov Colegii uninominale pentru alegerea Camerei deputailor n judeul Braov Colegii uninominale pentru alegerea Senatului n judeul Braov Harta judeului. Date demografice conform recensmntului din anul 2002
3

Hri detaliate ale Romniei (serviciu de cutare) Lista firmelor din Judeul Braov Aezrile rurale din Dacia roman intracarpatic Institutul de Memorie Cultural a Romniei - CIMEC (Rapoarte arheologice) Hoteluri Braov Lista firmelor din Romnia Institutul de Memorie Cultural a Romniei - CIMEC (Lcae de cult din Romnia - serviciu de cutare) Preoi greco-catolici din Transilvania Baze de date si de imagini din geografia Romniei Bisericile din Romnia (serviciu de cutare) Dicionar de localiti din Transilvania (serviciu de cutare) Harta autostrzii Transilvania (Braov-Cluj-Oradea-Bor) Codurile potale ale localitilor din Judeul Braov

II.Caracterizarea generala a cadrului natural a judetului Beasov

1.Relieful Relieful judeului este accidentat i crete n altitudine de la nord spre sud. La nord se afl Depresiunea Fgraului i Depresiunea Braov, desprite de ctre culmile scunde ale Munilor Perani, iar la nord-vest se ntinde o parte din Podiul Trnavelor. Spre sud se nal versantul nordic al Fgraului, care depete n unele locuri 2000m altitudine, Munii Bucegi, Piatra Craiului, Postvaru, Piatra Mare, Munii Ciuca i o parte din Munii ntorsura Buzului. 2.Reteaua Hidrografica n alcatuirea resurselor de apa ale judetului Brasov intra pe de o parte apele subterane freatice si de adncime pe de alta parte, apele de suprafata, reprezentate de reteaua de ruri care strabate teritoriul judetului si de lacurile naturale si artificiale. ntreg teritoriul judetului se ncadreaza n bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care strabate judetul pe o distanta de apromaximativ 210km de la confluenta cu Rul Negru pna la confluenta cu rul Ucea. Cei mai importanti afluenti ai Oltului din judet sunt: Timis, Ghimbasel, Brsa, Homorodu Mare si Sercaia. Tabloul apelor de suprafata este completat cu lacurile glaciare din Muntii Fagarasului (Urlea si Podragu) si cu lacurile artificiale. Caile de comunicatie de pe teritoriul judetului faciliteaza legatura ntre toate regiunile tarii. Brasovul este un important nod feroviar, detinnd cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km/1000 km). Judetul este strabatut de soselele internationale E60 si E68 si 848 km drumuri judetene. nvatamntul este un domeniu cu traditie n judetul Brasov . n Scheii Brasovului, cu aproape cinci secole n urma (1495) a luat fiinta prima scoala romneasca si tot aici si tipareste n secolul al XVI-lea, diaconul Coresi primele carti n limba romna. n 1850 ia

fiinta, cu sprijinul mitropolitului Andrei Saguna, primul liceu n limba romna. Astazi, nvatamntul brasovean dispune de doua universitati de stat si numeroase universitati particulare, acoperind o gama extinsa de domenii si specializari. 3.Resursele naturale Judetul Brasov detine 32 de arii protejate dintre care doua sunt parcuri nationale/naturale (Piatra Craiului si Bucegi). Suprafata ariilor protejate din judet este 27313,7 ha, reprezentnd cca 7% din suprafata judetului Brasov . n cursul anului 2005, la nivelul judetului Brasov au fost inventariate 27 tipuri de habitate, 213 specii de pasari, dintre care 196 protejate conform legislatiei n vigoare, si 62 specii de fauna, dintre care 39 protejate. n subsolul judetului Brasov se gasesc diverse resurse: roci magmatice (n special bazalt), roci sedimentare, mineralizatii metalifere, ape minerale, (Zizin - cu ape carbogazoasebicarbonatate), ape clorosodice la Persani, Grid, Venetia de Jos, Rupea, Homorod si ape sarate de zacamnt din depozitele de nisipuri sarmatiene (Baile Rotbav). La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei si de la Hoghiz (izvor carstic). 4.Clima Clima judeului este temperat-continental, mai precis caracterizat de nota de tranziie ntre clima temperat de tip oceanic i cea temperat de tip continental; mai umed i rcoroas n zonele montane, cu precipitaii relativ reduse i temperaturi uor sczute n zonele mai joase. Pe vrful Omul se nregistreaz cea mai joas temperatur medie anual (-2,6 oC) i cea mai ridicat medie de precipitaii anuale din ar (1.346 mm). Temperatura medie anual n jude este de 8 oC. Temperatura minim absolut pe ar a fost nregistrat la 25 ianuarie 1942 n localitatea Bod (38,5 oC). Vnturile nu prea strbat depresiunile, dar pe culmile munilor ajung chiar i la 25-30 m/s. Vnturile de vest aduc ploi,
6

iar cele dinspre nord i nord-est concur la pstrarea timpului frumos. 5.Fauna Fauna este foarte variat, graie multitudinii biotipurilor ntlnite din v. Oltului pna pe crestele muntoase. Dac n mlatinile eutrofe ale Tarii Brsei se ntlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tmpa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte i de es sunt populate de specii diferite de peti (pstravi, lipan, mreana, etc.) iar n sistemele cu exces de umezeala, ca si n paduri, abund specii de amfibieni, reptile, psri (orecarul comun, orecarul ncaltat, barza alb, barza neagr, vnturei, herei, potrnichi, acvile, cocoul de munte, prundriul de piatr) i mamifere (capra neagr, ursul, cpriorul, mistreul, rsul, etc). 6.Puni i fne Dispune de o suprafa nsemnat de fnee i puni. Fneele sunt folosite de cresctorii de animale, dar o parte din acestea s-au mpdurit, nemai fiind ntreinute de propietari. n general, cei care nu mai dein animale le nchiriaz celor interesai de obinerea de furaje. Punile sunt nchiriate de ctre Primrie proprietarilor de stni, care se stabilesc printr-o edin comunal, n funcie de ofertele pe care acetia le fac cresctorilor de animale. Fiecare sat deine un islaz comunal pe care puneaz animalele care nu sunt date la stn. n ultimii ani aceste puni comunale nu au mai fost ntreinute corespunztor, motiv pentru care i calitatea i cantitatea de iarb sunt necorespunztoare.

III.Principalele functii economice ale teritoriului

1.Industria

Industria judeului se concentra n oraul Braov. n 1925 acesta avea centre de producie n industria chimic, metalurgic, de construcii, alimentar, textil, de maini, farmaceutic i uoar. Zonele nconjurtoare excelau n industria metalurgic, extractiv, de construcii, alimentar, textil i uoar.
Forta motrice H.P. 6.885 1.571 1.419 4.644 4.748 390 7.421 2.552 5 13 24.648 Valoarea Personalul productiei ocupat n mii de lei 2.069 2.598 926 3.281 1.565 176 1.038 421 3 67 12.144 746.036 529.182 261.657 514. 381 302.442 93.346 84.415 105.757 400 3.874 2.641.490

Industria

Numarul fabricilor Active 30 13 12 25 10 7 48 16 1 4 166 nchise 5 1 1 11 18

Alimentara Textila Chimica Metalurgica Hrtie si arte grafice Pielarie Lemnului materiale de constructie Materiale de constructie Sticlarie Ceramica TOTAL

2.Agricultura Judetul are o suprafata totala de 260.500 ha. Suprafata arabila este de 47.940 ha, adica 18,40% din suprafata judetului si 0,16% din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 484 ha, adica 1,01% iar mica proprietate 47.456 ha, adica 98,99%.

Din totalul suprafetei arabile, cerealele ocupa 24.072 ha, astfel repartizate: Orzul ocupa 9.482 ha, cu o productie de 180.158 chint. (prod. medie la ha 19,0 chint.) Ovazul ocupa 5.735 ha, cu o productie de 96.415 chint. (prod. medie la ha 16,8 chint.). Grul ocupa 4.836 ha, cu o productie de 86.415 chint. (prod. medie la ha 17,9 chint.). Porumbul ocupa 3.546 ha, cu o productied e 58.969 chint. (prod. Medie la ha 16,6 chint.). Secara ocupa 443 ha, meiul ocupa 32 ha si hrisca ocupa 7 ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 7.852 ha. Din aceasta suprafata trifoiul ocupa 3598 ha, cu o productie de 146.759 chint. fn (media la ha 40,8 chint.), si 300 chint. samnta (media la ha 0,1 chint.) ; lucerna ocupa 1381 ha, cu o productie de 78.770 chint. fn (media la ha 57,0 chint.) si 50 chint. samnta (media la ha 0,4 chint.). R adacinile de nutret ocupa 1.681 ha, cu o productie de 427.456 chint. (media la ha 254,2 chint.). Plantele alimentare ocupa 8.119 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 7.078 ha, cu o productie de 1.262.002 chint. (media la ha 178,2 chint.). Varza ocupa 389 ha, cu o productie de 42.671 chint. (media la ha 109,6 chint.). Plantele industriale ocupa 3.303 ha. Din aceasta suprafata sfecla de zahar ocupa 2.199 ha, cu o productie de 471.465 chint. (media la ha 214,3 chint.).Cicoarea ocupa 521 ha, cu o productie de 90.549 chint (media la ha 173,7 chint). Vegetatia.n muntii din sud sunt ntinse pasuni alpine. Urmeaza apoi paduri de brazi, molizi, larice n partile nalte, iar sub 1000 m uneori si mai sus cresc fageturile asociate cu stejarii. Sesul e lipsit de paduri (nsa nu a fost ntotdeauna asa). Regiunile mai joase, adesea mlastinoase, cuprind asociatii de plante aquatice si esente albe.
9

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (260.500 ha), ogoanele sterpe ocupa 4.594 ha. Fnetele naturale ocupa 44.731 ha, cu o productie de 1.118.275 chint. (prod. medie la ha 25,0 chint.). Pasunile ocupa 40.897 ha. Padurile ocupa 61.472 ha. Pomii fructiferi 467 ha. Cresterea animalelor. n judetul B. se gaseau n anul 1935: Animale Cai Bivoli Oi Capre Porci Boi Stupi sistematici Stupi primitive Cap de animale 14.313 3.911 52.020 502 28.916 359.347 2.335 666

Bogatii minerale. n afara carierelor de piatra (calcar, bazalt, gresie de constructie), apele minerale carbonate (cele mai numeroase n regiunea Zizin) si sulfuroase, si mai ales bogatele
10

zacaminte de lignit din periferia estica si nordica a judetului (Codlea, Ilieni) constituie cele mai nsemnate bogatii minerale ale tinutului. Tipuri de soluri Solurile existente n trupul comunei Trlungeni se pot grupa n patru uniti de sol i anume: sol brun de pdure - cu textura luto-nisipoas, cu adncimea orizontului A de circa 25 cm, Ph 6.30, humus ntre 6.204.90%, adncimea apei freatice peste 5 m sol brun de pdure - slab pozdolit, pseudogleizat, textura luto-nisipoas, adncimea orizontului A de circa 25 cm, humus ntre 4.07-1.40%, apa freatic la peste 5 m adncime, ocup partea nordic a teritoriului sol brun-glbui - cu textura luto-nisipoas, orizontul A de 20 cm, humus ntre 5.37-1.77%, reacia slab-acid, Ph-ul fiind 6, cu apa freatic la peste 5 m adncime, ocup partea superioar a dealului Trlungeni sol cu schelet de gresii marmoase cu textura lutoas, orizontul A de 15 cm, ocupnd pante mai mari ale teritoriului.

3.Turismul Este un factor de baza n economia judetului. n ansamblul miscarii turistice din Romnia, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta), ca numar de structuri de cazare si numar de locuri de cazare oferite, constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrnd totodata o mare diversitate de obiective turistice. Pozitionarea geografica a judetului Brasov , n centrul tarii, favorizeaza dezvoltarea turismului sub forme diverse.

11

Infrastructura feroviara si rutiera buna care asigura legatura cu capitala tarii, dar si cu Europa occidentala, face ca aici sa ajunga anual un numar de peste 550.000 de turisti. Statiunile montane din judet cunoscute att n tara ct si n strainatate sunt Predeal si Poiana Brasov. Brasovul, atestat documentar n 1235, este o destinatie preferata de turisti de pretutindeni, deoarece pastreaza si astazi un patrimoniu cultural de exceptie: Biserica Neagra , renumita n toata Europa ca fiind cea mai mare constructie n stil gotic din sud-estul Europei, Biserica Bartolomeu, una dintre cele mai vechi cladiri n stil romanic, Biserica Sf. Nicolae si Prima Scoala Romneasca din Schei. Ansamblurile satesti cu biserici fortificate din Prejmer si Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO. Atracii turistice Templul de la inca Veche - peste 7.000 ani vechime Municipiul Braov i mprejurimile sale Rezervaia Natural Tmpa (singura din lume aflat in centrul unui ora) Munii Fgra Tigile din Munii Ciuca Complexul Piscicol Dumbrvia Parcul Naional Piatra Craiului Poiana Narciselor de la Dumbrava Vadului, (rezervaie natural), (momentan nchis pentru conservare) Pdurea Bogii Bazaltele de la Raco Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplit de la Comna de Sus Petera Comna
12

Mlatina Hrmanului Petera Brlogul Ursului Petera Valea Cetii Petera Liliecilor de la Petera, comuna Moieciu Cheile Zrnetilor Vulcanii noroioi de la Bile Homorod Muntele Postvaru Cheile Dopca Situl fosilifer Ormeni Microcanionul n bazalt de la Hoghiz Bisericile fortificate din ara Brsei Mnstirea Brncoveanu, Smbta de Sus Mnstirea Franciscanilor, Braov Cetatea Fgra Castelul Bran Cetatea Rupea Cetatea Feldioara Cetile rneti de la Rnov, Prejmer, Hrman, Snpetru Staiunile Poiana Braov, Zizin i Predeal Turbria de la Mndra, (Rezervaie natural)

4.Economie Economia judetului Brasov este complex, cu un pronunat caracter industrial. La nceputul anului 2001 numrul agenilor economici cu capital integral sau majoritar de stat se ridica la 79, din care 6 regii autonome si 73 societati comerciale. Numarul agenilor economici cu capital privat se ridic la 14.717. Structura

13

pe activiti a economiei celor 14.796 ageni economici din jude este urmtoarea: - industrie - 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de maini si cea a prelucrrii metalelor, urmat de industria chimic); - agricultura i silvicultura - 229; - construcii - 530; - comer 8.257; - transporturi - 563; - cercetare i proiectare - 185; - turism 773; - informatic - 171; - prestri servicii - 1.599; - finane, bnci, asigurri - 58. Comparativ cu anul 1989, producia industrial din anul 2001 a fost mai mic cu 78,1%. Ritmul de scdere a fost de-a lungul acestor ani mai mare n judeul Braov dect la nivel naional. Scderile au fost substaniale iar creterile, atunci cnd sau produs, au fost nesemnificative. Totusi tendina n ultimii doi ani consecutivi este de usoar cretere (cu 2,7% n anul 2002 fa de 1999 i cu 0,5% n anul 2001 fa de 2000). n industria judeului Braov, scderea produciei industriale n perioada de dup 1990, se datoreaz n primul rnd existenei celor dou societi mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. i S.C. Roman S.A., unde numrul mare de salariai i ctigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent n creteri de producie i productivitate. Din punctul de vedere al produciei fizice, tendina general de-a lungul perioadei 1996-2001 a fost de scdere la majoritatea produselor. Se remarc astfel o reorientare structural a produciei braovene funcie de cerere dar i de posibilitile de asigurare a materiei prime. Scade continuu producia de autocamioane, tractoare, carne, lapte de consum, ngraminte chimice, dar crete producia de brnzeturi, bere, nclminte, rulmeni, motoare electrice de 0,25 kw i pete. Numrul salariailor din industrie a sczut constant n perioada 1996-2001, astfel n anul 2001 mai lucrau n industrie doar 66,5% din salariatii anului 1996, acest lucru datorndu-se scderii produciei industriale. O parte dintre salariaii disponibilizai din industrie au putut s se reorienteze spre alte domenii economice (mai ales comert, domeniu n care salariile
14

sunt net inferioare), dar nici acestea nu au putut absorbi numarul mare al acestora, rezultnd o cretere dramatic a omajului de la 3,8% n 1996 la 9,4% n 2001. Dup o cdere brusc n 1990 a volumului exportului, ncepnd cu anul 1991 exportul judeului Braov are o tendin puternic de cretere. Exportul braovean a fost n mare parte susinut de marii agenti economici de stat care i-au pierdut treptat piaa de desfacere, iar firmele nou aparute pe piaa economic, dei unele dintre ele au avut o activitate prolific, nu au reuit s compenseze pierderea pieelor externe ale marilor ageni economici. O parte important a agenilor economici cu activitate de export lucreaza n loan. n anul 2001 fa de anul 1996 volumul exportului judeului Braov a crescut cu 50,0%. Pn n anul 1997 soldul balanei de comer exterior al judeului Braov a fost n general pozitiv, dup care a fost constant negativ ajungnd n anul 2001 la o valoare de -108.216 mii $. Acest situaie a avut loc pe fondul creterii ntr-un ritm mai accelerat a importurilor fa de exporturi. La 31.12.2001 fondul funciar se ntindea pe o suprafa agricol de 297.367 ha reprezentnd 55,5 % din totalul terenurilor din judeul Braov, restul fiind ocupat de pduri, ape i alte categorii de folosin. Terenul arabil ocup 118.151 ha, paunile 119.890 ha, iar fneele, viile i livezile 20% din suprafaa agricol (59.326 ha). n agricultur judeului Braov creterea animalelor este puternic reprezentat, att n sectorul de stat, ct i n cel privat. n sectorul privat al agriculturii, existau la sfritul anului 2001 urmtoarele efective de animale: bovine 61.761 capete, din care 91,6% aparinnd fermelor familiale; porcine total 56.749 capete, din care 87,8% n ferme familiale, ovine i caprine total 209.880 capete, din care 98,4% n ferme familiale; psri total 1.776 mii capete, din care 23,4% n ferme familiale. Sectorul privat al agriculturii din judeul Braov deine ponderi mari n producia total vegetal, astfel: la gru 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaic 95,0%, la ovz
15

98,5%, la cartofi 94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se n culturi reprezentative pentru judeul Braov. Existena nc a unor institute de cercetare, dar i intensificarea acestei activitai pe lng universiti ar putea crea premizele unei dezvoltri tehnologice att de necesare n procesul de retehnologizare. Exist n judeul Braov 13 centre de cercetri specializate n domeniul agricol (sfecla de zahr, cartof, pajisti), n domeniul automobilistic sau al produselor refractare i metalelor. S-au nfiintat chiar i centre de cercetare private n domeniile arheologiei si medicinii. Structura investitiilor pentru anul 2007 ne arata ca 75% din cele 1,38 miliarde lei investite n economia judetului Brasov apartin sectorului privat. Se remarca si faptul ca 47% din investitii au fost directionate spre sectorul constructii si un procent foarte important, de 38%, spre tehnologizare. Concret, n cifre, economia brasoveana nseamna o cifra de afaceri la nivelul judetului nregistrata n anul 2006 de peste 22 miliarde lei, concretizata ntr-o contributie la constituirea Produsului Intern Brut al Romniei de 4,9 miliarde Euro, reprezentnd circa 5%. La nivel administrativ , judetul Brasov cuprinde 4 municipii, 6 orase, 48 de comune si 150 de sate. Autoritatile administratiei publice locale a judetului sunt Institutia Prefectului Brasov, subordonata direct Guvernului Romniei, Consiliul Judetean Brasov, primariile municipale, primariile orasenesti si primariile comunale. ntre acestea exista rapoarte de colaborare si cooperare.

IV.Principalele date demografice

16

1.Demografie De-a lungul timpului, o dat cu dezvoltarea economic a oraului i extinderea acestuia, a crescut i populaia sa. Numai pentru ultimele secole, putem aprecia sporul aproape exponenial: 1890: || 30 781 locuitori 1930: ||||| 59 232 locuitori 1941: ||||||| 84 557 locuitori 1948: ||||||| 82 984 locuitori 1972: |||||||||||||||| 192 205 locuitori 1992: |||||||||||||||||||||||||||||| 355 593 locuitori 2000: ||||||||||||||||||||||||||| 317 772 locuitori [1] 2002: |||||||||||||||||||||||| 284 596 locuitori 2006: |||||||||||||||||||||||| 281 375 locuitori (la 01.07.2006) [5] 2008: |||||||||||||||||||||||| 279 700 locuitori (la 01.01.2008) [4] 2009: |||||||||||||||||||||||| 278 048 locuitori (la 01.01.2009)

Evoluia demografic

2.Populaia (2008)
17

Populaia este aezat n 4 municipii: Braov, Fgra, Scele i Codlea, 5 orae (Predeal, Rnov, Rupea, Victoria, Zrneti) i 43 comune cu 150 sate. Numrul total al populaiei la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care brbaii reprezint 307.151 i femeile 321.492. n mediul urban triesc 75,6% din locuitori, iar n cel rural 24,4. Repartizai pe grupe de vrst locuitorii judeului Braov se mpart n urmtoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59 ani 67,3%; 60 ani i peste 15,6%. Densitatea populaiei este de 117,2 locuitori /Km2. Date generale: Total locuitori .............. 596.642 Populaie urban ......... 440.701 Populaie rural ........... 155.941 Sex masculin .............. 290.196 Sex feminin ................. 306.446 Populaia stabil pe orae: Municipiul Braov .............. 278.712 Municipiul Fgra ............ 38.125 Municipiul Scele .............. 32.185 Municipiul Codlea .............. 24.570 Oraul Predeal ................ 5.270 Oraul Zrneti ................. 25.796 Oraul Rnov .................. 16.193 Oraul Victoria .................. 8.788 Oraul Rupea .................... 5.664 Oraul Ghimbav ................. 5.398 Structura etnic: Romni .......................... 87,3%
18

Maghiari (i secui)........... 8,7% Germani (i vabi, sai).... 0,8% Alte naionaliti .............. 3,3% Structura dup religie: Ortodoci .............. 85,4% Romano-catolici ..... 3,9% Evanghelici ............ 2,6% Reformai ............... 2,5% Unitarieni ............... 1,1% Greco-catolici ......... 0,8% Alte religii ............... 3,7%

3.Transportul si reteaua cailor rutiere Transporturi interne Braovul are peste 550 de strzi nominalizate, nsumnd mai mult de 260 km n lungime. Construcia unor noi cartiere de case i blocuri modific aceste cifre de la an la an. Reeaua stradal este puternic dezvoltat, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea interseciilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea i salubrizarea lor. n municipiul Braov exist o reea vast de transport, cltorii putnd opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi. n Braov sunt 41 de linii de autobuz i troleibuz[7]. De asemenea, exista, pn de curnd, o linie de tramvai, dat n folosin la 23 august 1987 (pe linia 101).Acesta a fost nlocuit cu troleibuze (linia 8) la 15 octombrie 2006. Biletul pentru autobuz/troleibuz cost 1,50 lei / cltorie, cu excepia liniei 20 (3 lei / cltorie). Se ofer posibilitatea procurrii de abonamente pe una / dou / toate liniile, pe un interval de 1 / 7 / 30 zile.

19

Pentru detalii, vezi: Lista mijloacelor de transport n comun din Braov. n Braov exist 7 mari companii de taxi. Tariful, n ora, este n general de 1,3 leu/km. Pentru cursele n afara oraului, tariful este dublu. Din Braov se pot nchiria maini prin intermediul firmelor specializate. n Braov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Exist un teleferic ce leag poalele de culmea Tmpei i dou telecabine n Poiana Braov: Kanzel i Capra Neagr, care merg pn pe masivul Postvaru. Tot n Poiana Braov mai funcioneaz o telegondol i 6 teleskiuri. n vederea municipalitii se afl realizarea unei telegondole care va parcurge traseul Gara Central - Centrul Vechi - Pietrele lui Solomon - Poiana Braov. Transporturi externe Municipiul Braov are unul dintre cele mai importante noduri de cale ferat. Exist 4 gri: Gara Central Braov situat n apropierea Centrul Civic; Gara Bartolomeu situat n zona de vest a oraului; Gara Drste situat n zona de Sud-Est a oraului; Triaj cu depoul de locomotive situat n zona de Est a oraului. Cile feroviare care trec prin municipiu: Tronsonul: Braov - Predeal - Bucureti Tronsonul: Braov - Sfntu Gheorghe - Gheorgheni Tronsonul: Braov - Rupea - Sighioara - Oradea Tronsonul: Braov - Fgra - Sibiu - Teiu Tronsonul: Braov - Hrman - ntorsura Buzului -linie concesionat Tronsonul: Braov - Zrneti - linie concesionat
20

Tronsonul: E54 - Arad - Deva - Teiu - Vntori - Braov Bucureti (in Romania) aparine de Coridorul IV European ferioviar. Braovul este strbtut de Coridorul 4 European, drumul european E60 i de drumul naional DN1; are trei autogri cu microbuze i autobuze care fac legtura cu aproape toat ara. Prin municipiu trec urmtoarele ci rutiere: osele internaionale Clasa A: E60 (Brest - Nantes - Orlans - Auxerre - Zurich Viena - Budapesta - Oradea - Cluj Napoca - Trgu Mure - Braov - Bucureti - Constana) E68 (Szeged (Seghedin) - Ndlac - Arad - Deva - Sebe - Sibiu - Fgra - Braov) osele internaionale Clasa B: E574 (Bacau - Oneti - Trgu Secuiesc - Braov Piteti - Craiova) n 2004 au nceput lucrrile la Autostrada Transilvania, pe ruta Bucureti - Braov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfurat n estul Uniunii Europene. n preajma municipiului, autostrada va urmri traseul Predeal - Rnov - Cristian - Ghimbav - Codlea - [[va face jonciune cu autostrada. n 2010 va fi finalizat, la Ghimbav, un aeroport internaional care va deservi Braovul. n situaii de urgen se folosete o pist pentru avionete existent deja acolo. n perioada celui de-al doilea rzboi mondial a existat la Braov un aeroport militar, lng fabrica IAR, desfiinat ns de ctre autoritile de ocupaie ruse. Toate utilajele i avioanele au fost trimise n Uniunea Sovietic, n cadrul despgubirilor de rzboi. Pe locul pistelor de aterizare se afl astzi Gara Central, din vechiul aeroport nemaiexistnd dect turnul de control

21

Reeaua cilor rutiere Din judeul Braov reeaua cilor rutiere totalizeaz 1.449 km. Dintre acetia, 398 km sunt drumuri naionale. osele internaionale E60 - Brest - Nantes - Orlans - Basel (Ble) - Viena Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca - Braov - Bucureti - Constana, cu prelungirea Poti - grania cu China E68 - Szeged (Seghedin) - Ndlac - Arad - Deva Sebe - Sibiu - Fgra - Braov Drumuri naionale DN1 - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia Sebe - Sibiu - Fgra - Braov - Bucureti DN1A - Braov - Scele - pasul Bratocea - Vlenii de Munte - Ploieti - Buftea - Bucureti DN1J - ercaia - Comna de Jos - Hoghiz DN10 - Braov - Hrman - pasul Buzu - Buzu DN11 - Braov - Hrman - pasul Oituz - Oneti Bacu DN73 - Braov - Bran - Cmpulung - Piteti DN73A - Predeal - Prul Rece - Rnov - inca ercaia Diviziuni administrative Judeul este compus din 4 municipii, 6 orae i 48 de comune.

Comune

Apaa Augustin

Cristian Crizbav

Holbav Homorod

Prejmer Raco

Teliu Ticuu

22

Beclean Bod Bran Budila Buneti Caa Cincu Comna

Drgu Dumbrvia Feldioara Fundata Hlchiu Hrman Hrseni Hoghiz

Jibert Lisa Mndra Mieru Moieciu Ormeni Pru Poiana Mrului

Recea ercaia inca inca Nou Smbta de Sus Snpetru oar Trlungeni

Ucea Ungra Vama Buzul ui Vitea Voila Vulcan

V.Infrastructura judetului
1.Cai de comunicare Posta, telegraf, telefon. n judetul B. sunt 4 oficii P.T.T. de stat din care 2 la Brasov si cte unul la Bran si Bran- Castel ; 28 oficii autorizate si 2 agentii autorizate la Rotbav si Tntari. In total sunt 25 oficii telefonice. Pres Presa braovean i are nceputurile n ziarele secolelor XVIII-XIX. n 1838 a aprut, cu prea nalt voe, primul ziar romnesc din Braov, Gazeta Transilvaniei, la doi ani dup Foaia pentru minte inim i literatur. Dintre publicaiile scrise sunt de remarcat Kronstadter Zeitung, Brassi Lapok, Bun ziua Braov, revista Chip, Dacia Jurnal Braov, Gazeta de Transilvania, Monitorul Expres, Transilvania Expres, revista Zile i Nopi. Televiziunile i posturile de radio locale au aprut dup 1990. n mare parte sunt studiouri teritoriale ale posturilor naionale.
Televiziuni Posturi Radio Ziare

23

Antena 1 Braov Mix TV Mix 2 TV Nova TV Pro TV Braov RTT Braov TVS Braov Panoramic TV Super TV

Radio 21 Braov Radio Antena Braovului Radio Braov Radio Kiss FM Braov Radio Magic FM Nova FM (98.2 Mhz) Radio Pro FM Braov Radio Super FM

Brasso Buna ziua Braov Gazeta de Transilvania Transilvania Expres Kronsport Monitorul Expres

Date de contact ale publicaiilor media din Braov

2.Lucrari hidrotehnice In Judetul Brasov sunt: lucrari de asfaltare drumuri nationale - DN 1, DN 1A in zona Fagaras ranforsare sistem rutier pe DN 73 la Fundata ; ranforsari sistem rutier la Prejmer ; modernizari de strazi in orasul Predeal. platforma magazin tip METRO Brasov 3.Retelele de alimentari cu apa si reabilitatea lor n alctuirea resurselor de ap ale judeului Braov intr pe de o parte apele subterane freatice i de adncime pe de alt parte, apele de suprafa, reprezentate de reeaua de ruri care strbate teritoriul judeului i de lacurile naturale i artificiale. ntreg teritoriul judeului se ncadreaz n bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care strbate judeul pe o distan de apromaximativ 210km de la confluena cu Rul Negru pn la

24

confluena cu rul Ucea. Cei mai importani aflueni ai Oltului din jude sunt: Timi, Ghimbel, Brsa, Homorodu Mare i ercaia. Tabloul apelor de suprafa este completat cu lacurile glaciare din Munii Fgraului (Urlea i Podragu) i cu lacurile artificiale. Sursele de apa sunt bogatii nationale aflate in administrarea Regiei Apele Romane. Compania Apa Brasov S.A. achizitioneaza si prelucreaza apa bruta provenita din patrimoniul Regiei Apelor Romane Sursele.captate In prezent, Compania APA Brasov S.A. exploateaza trei surse.de.apa: a) Racadau: 20 l/s care alimenteaza rezervorul Racadau; b) Solomon: (Valea cu apa, Putreda) 50 l/s care alimenteaza rezervorul Solomon; c) Ciucas: 60-120 l/s care alimenteaza rezervorul Pleasa Aceste surse constituie alimentarea initiala a Cetatii Brasovului, aportu lor la sistemul actual de alimentare fiind unul marginal. AcumulareaTarlung Barajul de la Tarlung, aflat la o distanta de 25 km la S-E de Brasov a fost construit in anul 1975 pe raul Tarlung de catre Regia Nationala Apele Romane care il intretine si il exploateaza. Bazinul hidrologic al lacului de acumulare are o suprafata de 180 km patrati, capacitatea utila actuala este de 18 mil. mc. debitul maxim permanent de exploatare este de 1700 l/s 147.000 mc/zi 53,6 mil. mc/an. Apele subterane Apele subterane care alimenteaza Brasovul provin, in principal din doua fronturi de captare: A- frontul de captare Harman Prejmer, aflat la N-E de Brasov, el apartine Regiei Autonome de Imbunatatiri Funciare (ANIF) aflat sub tutela Ministerului Agriculturii. Acest front de captare a fost initial destinat desecarilor. In 1985 cand a secat lacul Tarlung, acestor foraje li s-a schimbat destinatia initiala fiind astfel utilizata pentru alimentarea cu apa a Brasovului. Acest nou statut
25

este mentinut si in prezent, iar gestiunea campului de captare este asigurata de ANIF care vinde apa captata si pompata la Compania Apa Brasov S.A. si la loc. Prejmer. Frontul de captare cuprinde 48 de foraje care exploateaza la 40 m adancime; ele sunt echipate cu pompe submersibile avand o capacitate de 50 l/s fiecare , cu un potential global maxim de 2000 l/s pentru frontul de captare in ansamblu. B- frontul de captare Stupini-Sanpetru-Harman apartine Companiei Apa Brasov S.A. . El cuprinde 30 de foraje care exploateaza la 150 m adancime, comandate din statia de pompe de la Rulmentul, avand o capacitate totala de 940 l/s. C- In apropierea statiei de pompare de la Magurele care pompeaza apa in statiunea turitica Poiana Brasov, Compania APA Brasov S.A. exploateaza 3 foraje cu un de bit de 60 l/s.

Reteaua de distributie 1) Structura sistemului de distributie Reteaua de distributie a Brasovului si a localitatilor racordate este construita pe 4 nivele de presiune astfel: - zona joasa - zona medie - zona inalta - zona superioara Conxiunile intre nivelurile de presiune permit legaturi intre zonele deservite de Tarlung si cele deservite de forajele de la fronturile de captare Harman-Sanpetru. Reteaua de distributie cuprinde 450 km de conducte din care 390 km sunt conducte de 300 de mm. 2) Statiile de pompare Sistemul de distributie a apei Brasov include 8 statii de pompare exploatate in totalitate de Compania Apa Brasov S.A. astfel: - S.P. Harman

26

- S.P. Zizin - S.P. Rulmentul - S.P. Dealul lui Lupan - S.P. Tampa - S.P. Dealul Melcilor - S.P. Magurele - S.P. Ruia Statia Rulmentul este echipata cu 4 pompe in paralel, care pompeaza la rezervorul Lupan prin conducte de 1000 mm. Statia de pompe Magurele pompeaza apa la statia Ruia (Poiana Brasov) prin 4 pompe montate doua cate doua in serie, cu inaltimea de referinta de 450 m in total. Statia de re-pompare Dealul Melcilor cuprinde 3 pompe pentru zona de inalta presiune si doua pompe pentru zona superioara. Statia de pompe Harman cuprinde 9 pompe: 4 pentru zona joasa, 5 pentru zona medie de presiune. Staia de re-pompare Zizin cuprinde 7 pompe: 3 pentru zona medie, 4 pentru zona inalta de presiune. Reteaua de distributie a Brasovului cuprinde un numar de 32 de rezervoare cu o capacitate totala de 100 mii mc. Ele sunt prezentate astfel: - Pajistei - Racadau - Warthe - Dealul Melcilor (superior) - Dealul Melcilor (inferior) - Pleasa - Solomon - Dealul melcilor (mediu) - Darste - Tampa - Palatul Scolarilor - Dealul lui Lupan - SP Rulmentul - SP Harman - SP Zizin
27

- SP Magurele (catre SP Ruia) - SP Ruia (catre Poiana Brasov) - Sportul (Poiana Brasov) Alimentarea si reabilitarea apei,ex: 1. Alimentare cu apa a localitatii Brasov, beneficiar Consiliul Judetean Brasov 2. Suplimentarea capacitatii de captare aferenta alimentarii cu apa a orasului Sacele, beneficiar R.A.G.C.P.S.Sacele 3. Alimentare cu apa a localitatii Ucea de Jos conducta polietilena, beneficiar Primaria Ucea 4. Alimentarea cu apa com.Bran, beneficiar Primaria Bran 5. Extindere si completare retea alimentare cu apa SOHODOL - BRAN - PREDELUT, beneficiar Primaria Bran 6. Alimentare cu apa Fundata, beneficiar Primaria Fundata jud.Brasov 7. Inlocuire conducta aductiune Ciucas - Trlung conducta din polietilena si prag deversor, beneficiar COMPANIA APA Brasov 8. Lucrari hidrotehnice exterioare (conectare la utilitati a instalatiei exterioare de apa), beneficiar G.S.K. EUROPHARM Brasov 9. Alimentare cu apa a localitatilor Feldioara Corbi, beneficiar Primaria Ucea jud.BrasovAlimentare cu apa a localitatii Bunesti, beneficiar Primaria Bunesti jud.Brasov 10. Alimentare cu apa a localitatii Comana de Sus beneficiar Primaria com.Comana 11. Marirea capacitatii de captare si extindere retea Alimentare cu apa comuna Fundata, 12. Alimentare cu apa a localitatii Fiser oras Rupea lucrare finantata prin fondurile RICOP - PHARE
28

13. Alimentare cu apa comuna Dumbravita judetul Brasov etapa I - lucrare finantata prin fondurile RICOP - PHARE 14. Reabilitare retele de distributie apa oras Rasnov lucrare finantata prin fondurile RICOP - PHARE 15. Retele exterioare apa potabila si apa pentru incendiu S.C. CHEMARK 16. Retea exterioara apa si canalizare pluviala si menajera, Instalatie stingere incendiu S.C. RANDALDES 17. Reabilitare retele apa oras Victoriala care se lucreaza in continuare 18. Reabilitare retele apa G.S.K. Europharm S.A. Brasov

4.Resurse de energie electrica primara: In semestrul I 2008, resursele de energie primara si cele de energie electrica au crescut fata de semestrul I 2007 cu 1,5%, respectiv 8,7%, informeaza Institutul National de Statistica Principalele resurse de energie primara in semestrul I 2008 au totalizat 20532,1 mii tone echivalent petrol (tep), in crestere cu 302,2mii.tep. Productia interna in semestrul I 2008 a insumat 12222,3 mii tep, in crestere cu 1,8% fata de semestrul I 2007 iar importul a fost de 8309,8 mii tep, in crestere cu 1,1%.In semestrul I 2008, resursele de energie electrica au fost de 33273,5 milioane KWh, in crestere cu 2650,1 milioane KWh (+8,7%) fata de semestrul I 2007. Cresterea resursei de energie electrica s-a datorat in principal cresterii productiei, cu 2819,4 milioane kWh (+9,4%).Productia din termocentrale a scazut cu 1389,5 milioane KWh (-7,2%). Productia din hidrocentrale si cea din centralele nuclearo-electrice a crescut cu 2166,4 milioane kWh (+28%) respectiv,2042,5 milioane kWh(+66,4%).Consumul final de energie electrica in semestrul I 2008 a fost de 26626,8 milioane KWh, cu 4,5 % mai
29

mare fata de semestrul I 2007; iluminatul public a inregistrat o crestere cu 7,6% iar consumul populatiei a crescut cu 9,2%.Exportul de energie electrica a crescut cu 1108,3 milioane KWh, respectiv cu 65,6%.

30