Angioplastia coronariana percutanata transluminala = PTCA

In cardiologie metoda de referinta in diagnosticul bolii cardiace ischemice este coronarografia. Daca in timpul explorarii coronarografice se constata stenoze (ingustari) la nivelul arterelor coronare responsabile de simptomele pacientului este necesara efectuarea unei proceduri de revascularizare. Exista 2 metode de revascularizare coronariana: angioplastia coronariana si bypass-ul aorto coronarian. Angioplastia coronariana este o procedura care se efectueaza imediat sau la distanta de coronarografie dupa constatarea unor stenoze (ingustari) coronariene care nu mai permit trecerea unei cantitati suficiente de sange in aval. Angioplastia consta in dilatarea cu balon a arterei coronare la nivelul stenozei cu sau fara implantare de stent coronarian (mica proteza vasculara care va mentine artera coronara dilatata). Odata efectuata angiplastia coronara fluxul de sange la nivelul arterei este restabilit la normal si astfel muschiul inimii este bine vascularizat. Procedura are succes imediat cu reusita dilatarii arterei in 90-95% din cazuri. Mortalitate: in angina pectorala stabila 0,5%, in angina pectorala instabila 1%

Indicatii: Stenoze coronariene semnificative de peste >70% la nivelul a 1 sau 3 vase In cazul ocluziei acute sau cronice a arterei coronariene

Complicatii: disectie de coronara; tromboza subacuta de stent recidiva de restenoza embolizare intravasculara embolii cerebrale

By-passul aorto corornarian

By passul aorto coronarian consta in tratamentul chirurgical al leziunilor (ingustarilor) arterelor coronare responsabile de aparitia anginei pectorale si a infarctului miocardic acut. Arterele corornare in numar de 2 : dreapta si stanga sunt arterele care furnizeaza sange pentru munchiul inimii. Arterele coronare iau nastere din partea initiala a aortei si apoi se ramifica pe sufrafata inimii dand ramuri care

patrund in muchiul cardiac si il vascularizeaza. Ateroscleroza atunci cand apare determina aparitia unor depozite de grasime si fibre care treptat reduc calibrul vasului de sange si feduc fluxul de sange catre muschiul cardiac. Atunci cand fluxul de sange cartre muschiul inimii este redus apar durerile de inima angina pectorala si chiar infactul de miocard. By passul aorto corornarian este o interventie chirurgicala care consta in :

Implantarea unei vene intre aorta si partea de vas aflata in aval de leziunea stenozanta (de ingustare). Vena se preleveaza de obicei de la nivelul membrelor inferioare. Implantarea unei artere accesorii numita artera mamara interna la nivelul partii de vas aflata in aval de leziunea stenozanta (de ingustare)

Scopul by passului aortocoronarian este de a restabili fluxul sangvin catre muschiul inimii shuntand partea de artera ingustata. Astfel muschiul inimii fiind normal vascularizat acesta aduce dupa sine disparitia durerilor de inima, ameliorarea performantelor fizice ale pacientului. By passul aorto coronarian poate in egala masura sa prelungeasca viata. Indicatia de a efectua acesta interventie chirurgicala este stabilita dupa efectuarea coronarografiei. In functie de rezultatul coronarografiei ( numarul de stenoze ale arterelor coronare, localizarea si severitarea lor) si de factorii de risc cardiovasculari ai pacientului ( in principal diabetul zaharat ) se opteaza pentru angioplastie coronariana sau bypass aortocornarian. O astfel de interventie chirurgicala dureaza in general intre 3 si 6 ore. Durata interventiei poate varia in functie de complexitate si difera de la un pacient la altul. Odata operatia terminata pacientii vor fi ingijiti 2-3 zile in unitatea de terapie intensiva. Inciziile efectuate sunt la nivelul partii mediane a toracelui anterior de-a lungul sternului. Pot sa existe si incizii la nivelul membrelor inferioare pentru a preleva venele necesare pentru bypass. In perioada postoperatorie activitea fizica se reia treptat in functie de starea fiecarui pacient. Se incepe prin

asezatul de scaun si ulterior mersul prin salon si mai tarziu pe culoar.

In perioada postoperatorie pot sa para dureri la nivelul inciziei, bratelor si spatelui. Durerile sunt calmate insa cu ajutorul medicamentelor. In mod obisnuit durata spitalizarii este de 2-3 saptamani. In timpul acestei perioade si dupa pacientii pot avea zile bune si zile mai putin bune insa cu ameliorarea progresiva a starii generale.

Tromboliza
Metoda terapeutica ce consta in injectarea unei substante trombolitice (denumita si fibrinolitica), adica o substanta capabila sa dizolve un cheag sangvin.

Desfasurare - Bolnavul este spitalizat de urgenta. Dupa un examen al sangelui (grupurile sangvine AB0 si rhesus, numararea formulei sangvine si examene specifice dupa caz), substanta distructiva a cheagului (rt-PA proteina obtinuta prin inginerie genetica, streptokinaza proteina de origine bacteriana sau urokinaza enzima izolata plecand de la urina umana) este injectata pe cale intravenoasa in brat. Durata trombolizei variaza in functie de indicatie. In cursul unui infarct, de exemplu, perfuzia dureaza aproximativ o ora. Pentru o embolie pulmonara, ea poate dura intre 24 si 48 ore.

Efecte secundare - Alergii la tromboliticele utilizate, un colaps (stare de soc), complicatii hemoragice, tulburari ale ritmului legate de dezobstructia vasului vatamat sunt efecte care pot aparea.

Contraindicatii - Aceasta metoda este contraindicata in caz de operatie chirurgicala datand mai putin de 7 zile, de accident vascular cerebral recent, de leziune susceptibila sa sangereze (ca un ulcer digestiv), de punctie arteriala recenta sau de pacient prea in varsta.

Rezultate - Acestea sunt cu atat mai bune cu cat tromboliza va putea fi intreprinsa mai devreme, in primele ore care urmeaza constituirii cheagului. Global, tromboliza a micsorat mortalitatea prin infarct miocardic cu mai mult de 25%.