EFECTELE PLOILOR ACIDE ASUPRA ECOSISTEMELOR

Cuprins
Argument ........................................................................................................ pag.3 Capitolul 1- Formarea ploilor acide 1.1. Compoziia normal a aerului ................................................................. .pag.3 1.2. Efectele polurii aerului..............................................................................pag.4 1.3. Mecanismul formrii ploilor acide..............................................................pag.6 1.4. Poluanii care contribuie la formarea ploilor acide.....................................pag.7 1.4.1. Dioxidul de sulf ...............................................................................pag.8 1.4.2. Oxizii de azot....................................................................................pag.9 1.5. Depunerile acide..........................................................................................pag.10 Capitolul 2- Cauzele ploii acide 2.1. Emisiile de dioxid de sulf ...........................................................................pag.11 2.2. Emisiile de oxizi de azot..............................................................................pag.12 Capitolul 3- Efecte ale ploii acide 3.1. Efecte ale ploii acide asupra atmosferei .....................................................pag.13 3.2. Efectele ploii acide asupra oamenilor..........................................................pag.14 3.3. Efecte ale ploii acide asupra copacilor i solurilor......................................pag.15 3.5. Efecte asupra materialelor ...........................................................................pag.16 3.6. Efecte asupra lacurilor i ecosistemelor acvatice ......................................pag.17 Capitolul 4 - Emisii de gaze cu efect de ser acidifiant n anul 2008 la nivelul judeului Arge ...............................................................pag18 Capitolul 5- Msuri de protecie mpotriva ploilor acide.........pag18 5.1. Msuri de ameliorare a mediului.................................................................pag19 5.2. Reglementri internaionale referitoare la ploile acide ..............................pag19 Concluzii ...........................................................................................................pag19 Bibliografie .......................................................................................................pag19 Anexe ...............................................................................................................pag19 .

Argument
Ploaia acid este o form de poluare att a aerului ct i a apei n care acizii din aer, produi de uzine de producere a energiei electrice i alte surse, cad pe Pmnt n diferite regiuni. Aciunea corosiv a ploii acide provoac pagube incomensurabile mediului inconjurtor. Problema ncepe cu producerea dioxidului de sulf i a oxizilor de azot produi prin arderea combustibilului fosil (crbune, gaz natural i petrol). Dioxidul de sulf i oxizii de azot reacioneaz cu apa, i alte substane chimice din aer, pentru a forma acidul sulfuric, acidul azotat i ali poluani. Aceti acizi poluani ajung pn n atmosfer, unde cltoresc sute de kilometri, i, n cele din urm, se ntorc pe pmnt sub form de ploaie, zpad sau cea. Cnd se ard combustibili fosili, cum sunt crbunele, benzina sau petrolul, se emit oxizi de sulf, carbon i azot n atmosfer. Aceti oxizi se combin cu vaporii din aer i formeaz acid sulfuric, acid carbonic i acid azotic. Cnd plou sau ninge, aceti acizi ajung pe pmnt sub forma a ceea ce numim ploaie acid. Efectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de via, inclusiv pentru oameni. Aceste efecte sunt ns mai vizibile n lacuri, ruri i pruri i la nivelul vegetaiei. Aciditatea apei omoar practic orice form de via. La nceputul anilor '90, zeci de mii de lacuri erau deja distruse de ploaia acid. n secolul XX, aciditatea aerului i ploaia acid au ajuns s fie recunoscute ca o ameninare capital la adresa calitiii mediului.Cea mai mare parte a acestei aciditi este produs n rile industrializate din emisfera nordic: SUA, Canada, Japonia i majoritatea rilor din Europa de Est i de Vest. Ameninarea reprezentat de ploaia acid nu e limitata de granitele geografice, cci vnturile transport subsantele poluante pe tot globul. De exemplu, cercetrile confirmau faptul c poluarea provenit de la centarlele electrice care funcioneaz cu crbuni n centrul i vestul SUA erau cauza principal a marilor probleme legate de ploaia acid n estul Canadei i nord-estul SUA. Structuri de piatr , metal sau ciment au fost i ele afectate sau chiar distruse.

Urmri ale ploii acide pot fi observate mai ales n estul Americii de Nord, n Europa, n Japonia, China i Sud-Estul Asiei. Ploaia acid ndeprteaz substanele nutritive din pmnt, ncetinete dezvoltarea copacilor i transform lacurile ntr-un mediu care nu poate ntreine viaa. n orae, acizii poluanii corodeaz aproape tot ce intr n contact cu ei, accelernd acest proces asupra structurilor cum ar fi blocuri i statui. Acizii n combinaie cu alte substane chimice formeaz praful de fum urban care atac plmnii, cauznd boli i decedri premature. Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate dect s duneze Pmntului. Din cauza nclzirii globale va crete nivelul mrilor, regiunile situate mai jos fiind nghiite de ap. Este de ateptat ca apa s acopere orae ca Londra New York. Poluarea resurselor de apa poate atrage dup sine izbucnire unor epidemii, apariia unor boli grave i moartea. n zilele noastre atenia este orientat din ce n ce mai mult spre problemele de mediu; multe dintre guverne iau n considerare subiectele verzi. n ntreaga lume pstrarea resurselor energetice este o problem acut. Dac consumm mai puin curent i cltorim mai puin cu maina, putem reduce cantitatea materialelor organice utilizate pentru producerea curentului electric i a combustibilului. n numeroase ri vntul i energia solar sunt utilizate ca surs de energie alternativ. Va trece ns mult timp, pn cnd ce acestea vor nlocui n totalitate materiile prime organice. Arborii la fel ca i celelalte plante, transform dioxidul de carbon n oxigen, jucnd un rol important n meninerea proporiei gazelor de ser. Distrugerea milioanelor de km2 de pduri ecuatoriale are drept consecin reducerea cantitii de oxigen care ajunge n atmosfer, n schimb se acumuleaz dioxid de carbon, care reine cldura. n ntreaga lume sunt pornite campanii care ncearc s conving guvernele s renune distrugerea pdurilor ecuatoriale. Populaia contribuie la aceste campanii, prin faptul c nu mai cumpr produse din lemn tropical, reducnd oarecum cererea pentru acestea. Un singur lucru este cert: n zilele noastre nu mai putem spera s respiram aer curat. Este nevoie de un control riguros i de masuri radicale pentru ca viitorul atmosferei s fie sigur.

n lucrarea de fa Efectele ploilor acide asupra ecosistemelor , am evideniat pe lng mecanismul i cauzele formrii ploilor acide i o serie de efecte ale acestora asupra oamenilor, asupra materialelor i a obiectelor construite de om, efectele asupra copacilor i solurilor, precum i efectele asupra lacurilor i ecosistemelor acvatice. Unele dintre cele mai serioase efecte ale ploii acide asupra oamenilor sunt problemele respiratorii. Emisiile de dioxid de sulf i dioxid de azot dau natere unor probleme medicale precum tusea, astmul, dureri de cap, iritaii ale ochilor, nasului i gtului. Un efect indirect al ploii acide este c metalele toxice dizolvate n ap sunt absorbite de fructe, legume i n esuturile animalelor. Dei aceste metale toxice nu afecteaz direct animalele, ele au efecte serioase asupra oamenilor, atunci cnd sunt consumate. Pentru a preveni efectele nedorite ale ploilor acide este important s lum o serie de msuri pentru a reduce emisiile cu efect acidifiant din mediul nconjurtor. Fiecare dintre noi este afectat ntr-o msur mai mare sau mai mic de mediul n care ne consumm existena . n acelai timp, noi toi afectm prin aciunile noastre mediul.Protejarea mediului este fundamental n zilele noastre. Trebuie s ne gndim att la noi, ct i la nevoile generaiilor viitoare.

Capitolul 1 Formarea ploilor acide 1.1. Compoziia normal a aerului

Ploaia acida este o forma de poluare atat a aerului cat i a apei in care acizii din aer, produi de uzine de producere a energiei electrice i alte surse, cad pe Pamant n diferite regiuni. Ploile acide se formeaza n rezultatul reactiilor din atmosfera cu substante, sulf si azot, sau altfel spus, eliminndu-se n urma activitaii umane SO2 si NO2 se transforma n atmosfera n particule acide. Aceste particule intra n reactie cu vaporii de apa, transformndu-le n amestecuri acide, ce scad pH-ul apei de ploaie. Pentru prima data termenul a fost introdus de Angus Smith.

pH-ul slab acid al apei de ploaie se datoreaza

faptului ca substantele naturale din

atmosfera, asa cum e CO2, participa n reactie cu apa de ploaie: CO2+H2O H2CO3. pHul ideal al apei de ploaie e 5,6-5,7, iar pH-ul real e variabil de la o regiune la alta. Aceasta depinde HNO2 si H2SO3./ Aerul este un amestec gazos, indispensabil vietii, alcatuit din oxigen (20,95%), azot (78,09%), bioxid de carbon, hidrogen si alte gaze. Capitolul 2 2Mecanismul formrii ploilor acide de compozitia gazului. Intrand in reactie cu vaporii de apa, SO2 si NOx se transforma n acizii H2SO4, HNO3,

Ploile acide pot fi cauzate att natural (prin vulcani i alte cataclisme) ct i prin activitatea uman ponderea cea mai mare deinnd-o cea din urm. Una dintre principalele cauze ale ploii acide este dioxidul de sulf. Sursele naturale care emit acest gaz sunt vulcanii, picturile fine din apa mrilor i a oceanelor, descompunerea resturilor vegetale. n orice caz, arderea combustibililor fosili, precum crbunele i petrolul este cauza a aproximativ jumtate dintre emisiile acestui gaz (SO2) n lume. Cnd dioxidul de sulf ajunge n atmosfer, oxideaz la prima form a ionului sulfura. Apoi devine acid sulfuric, n timp ce reacioneaz cu atomii de hidrogen din aer i cade napoi pe pmnt. Oxidarea se produce n mare parte n nori i n special n aerul foarte poluat, unde ali componeni, precum amoniacul (NH3) i ozonul (O3) ajut la catalizarea reaciei, transformnd mai mult dioxid de sulf n acid sulfuric. Oricum, nu tot dioxidul de sulf este transformat n acid sulfuric.

2.31 Alta cauz ale ploii acide este dioxidul de sulf. Sursele naturale care emit acest gaz sunt vulcanii, picaturile fine din apa marilor si a oceanelor, descompunerea resturilor vegetale. In orice caz, arderea combustibililor fosili, precum carbunele si petrolul este cauza a monoxidului de azot si dioxidul de azot sunt deasemenea componenti ai ploii acide. Sursele lor sunt centralele electrice si fumul scos de tevile de esapament. La fel ca dioxidul de sulf, acesti oxizi ai azotului se ridica in atmosfera si sunt oxidati in nori, pentru a forma acidul azotic. Aceste reactii sunt deasemenea catalizate in norii foarte poluati, unde fierul, manganul, amoniacul si peroxidul de oxigen sunt prezentiaproximativ jumatate dintre emisii. Cand dioxidul de sulf ajunge in atmosfer, oxideaza la prima forma a ionului sulfura. Apoi devine acid sulfuric, in timp ce reactioneaza cu atomii de hidrogen din aer si cade inapoi pe pamant. Oxidarea se produce in mare parte in nori si in special in aerul foarte poluat , unde alti componenti, precum amoniacul si ozonul ajuta la catalizarea reactiei, transformnd mai mult dioxid de sulf in acid sulfuric. Acestea sunt ecuatiile stoechiometrice pentru formarea acidului sulfuric:

S(in carbuni)+ O2 = SO2 2SO2 +O2 =2SO3 SO3 + H2O =H2SO4ot dioxidul de sulf este transformat in acid sulfuric si emisiile acestui gaz n lume. 2.4 Depunerile acide. Aciditatea este msurat folosind scara pH-ului, cu numrul 7 fiind neutru. n consecin, o substan cu valoarea pH-ului mai mic dect 7 este acid, n timp ce una cu o valoare mai mare dect 7 este o baz. Trebuie menionat c scara pH-ului este logaritmic, adic o substan cu pH-ul 6 este de zece ori mai acid dect alta cu pH-ul 7. n general, pH-ul de 5,6 a fost folosit ca punct de plecare n identificarea ploii acide, dei au fost Particulele acide sunt deasemenea depuse pe cladiri si statui, cauzand coroziunea multe dezbateri asupra acestei valori. Cauzele si factorii care duc la producerea acestui fenomen -naturale: vulcanii, incendiile. Un exemplu important de mentionat ar fi eruptia vulcanului Krakatoa in 1883 in Sumatra care a creat un nor imens de acid iar ploile acide si noroioase au cazut la peste 100km de locul erupiei. -artificiale: efect al revolutiei industriale. Dezvoltarea industriala a solicitat consumuri din ce in ce mai mari de energiei si a impus mrirea numarului si a puterii termocentralelor , consumatoare de combustibili fosili (petrol,carbune,gaz).

Capitolul3 . 3.1Emisiile de dioxid de carbon Dioxidul de sulf este un gaz incolor stabil, cu miros caracteristic si sufocant. Ambii oxizi ai sulfului se formeaza prin combustia oricrui material ce contine sulf. Productia umana de sulf ce rezult din sfrmarea combustibililor fosili si a minereurilor, a dat nastere

unui impact observabil la nivel regional (sute de kilometrii), prin ploi acide. Dioxidul de sulf este un gaz incolor stabil, cu miros caracteristic si sufocant. Ambii oxizi ai sulfului se formeaza prin combustia oricarui material ce contine sulf. 3.2 Emisiile de oxizi de azot Alte gaze ce contribuie la formarea ploii acide sunt : oxizi de azot (NOx), dioxidul de carbon (CO2) si clorul (Cl2). Sursele de oxizi sunt mai ales centralele energetice si gazele de esapament. Ca si dioxidul de sulf, acesti oxizi de azot se imprastie in atmosfera si se transforma in acid azotic. Reactiile care au loc sunt catalizate in norii foarte poluati in prezenta fierului, magneziului, amoniacului si a perhidrolului. Capitolul4 Efecte ale ploilor acide: Efectul ploilor acide asupra atmosferei Unii dintre constituentii polurii acide sunt sulfatii, nitratii, hidrocarbonii si ozonul. Acestia exista ca particule in aer si contribuie la formarea cetii, afectand vizibilitatea. Aceasta face deplasarea dificila, in special pentru piloti. Ceata acida mpiedica deasemenea cursul luminii solare de la soare la pamant si inapoi. In zona arctica, aceasta afecteaz cresterea licheniilor, care la randul ei, afecteaz renii si alte animale care se hrnesc cu licheni. Efectul ploilor acide asupra materialelor Ploaia acida defecteaz materialele precum testurile. De exemplu, steagurile arborate sunt mncate de chimicalele acide din precipitatii. Crtile si obiectele de art, vechi de sute de ani, sunt deasemenea afectate. Sistemele de ventilatie ale librariilor si muzeelor, in care sunt tinute acestea, nu previn intrarea particulelor acide in cladiri si astfel ele intra, circula si deterioreaz materialele. Efectul ploilor acide asupra oamenilor Unele dintre cele mai serioase efecte ale ploii acide asupra oamenilor sunt problemele respiratorii. Emisiile de dioxid de sulf si dioxid de azot dau nastere unor probleme medicale precum tusea, astmul, dureri de cap, iritatii ale ochilor, nasului si gatului. Un efect indirect al ploii acide este ca metalele toxice dizolvate in apa sunt absorbite de fructe, legume si in tesuturile animalelor.

Efectele ploilor acide asupra copacilor si a soluriilor Cele mai serioase impacte ale precipitatiilor acide este cel asupra padurilor si solurilor. Pagube majore se produc atunci cnd acidul sulfuric cade pe pamant sub form de ploaie. Astfel, copacii sunt sortiti mortii, fiind privati de nutritivii vitali, precum calciul si magneziul. Acestia sunt inlocuiti de atomi de hidrogen inutili, care incetinesc fotosinteza. In plus, ingheturile severe pot agrava aceasta situatie. Cu dioxidul de sulf, amoniacul si ozonul prezenti in aer, rezistenta copacilor la inghet este redus 4.6. Efecte asupra lacurilor i ecosistemelor acvatice Ploaia acida, care cade pe pamant, spala substantele nutritive din sol si poarta metalele toxice eliberate din sol spre lacuri. O alt cale prin care acizii ajung in lacuri se petrece primvara, prin topirea zapezilor, cnd acizii si chimicalele ptrund in sol, fiind purtate spre rauri si lacuri. Aceasta cauzeaz o schimbare drastic a pH-ului lacurilor. Ecosistemul acvatic nu are timp sa ajusteze brusca schimbare. In plus, primvara este un anotimp vulnerabil pentru multe specii, fiind perioada de reproducere pentru amfibieni, pesti si insecte. Multe dintre aceste specii si depun ouale in apa, iar schimbarea brusca a pH-ului este periculoasa, deoarece acesti acizi pot provoca puilor malformatii sau pot chiar anihila intreaga specie, din moment ce acestia petrec o mare parte din viata circulnd prin apa.

Capitolul5 Agentia de Mediu din Arges a sesizat urmtorul lucru: ploile care au cazut in ultima perioada au cptat usor caracter acid, fiind incrcate cu pulberi rezultate din emisiile poluante. Ploaia acida afecteaz toate formele de viat, calitatea solului si a materialelor. Modific calitatea apei in lacuri si ruri. Situatia n judetul Arges nu este foarte grav, dar

10

specialisti spun c dac poluarea nu se va diminua, astfel de fenomene vor fi din ce n ce mai dese Emisile de fum produse de o fabric au cauzat pagube semnificative mediului mai mult decat se astepta. Capitolul 6 Solutii Pentru a rezolva problema ploi acide, oamenii trebuie s n eleag modul n care ploile acide daune mediului nconjurtor. Ei au, de asemenea, trebuie s n eleag ce modificri ar putea fi fcute la sursele de poluare a aerului care provoaca problema.. Una dintre soluiile cele mai fundamentale este de a utiliza combustibili care ard mai curat, sau pentru a arde crbunele mai eficient. Pentru prevenirea ploilor acide au aparut si solutii tehnice. In Statele Unite, multe centrale electrice de ardere a carbunelui utilizeaza sisteme desulfuralizate de evacuare pentru a elimina gazele cu continut ridicat de sulf. In continuare apar tot mai multe metode menite sa reduca numarul ploilor acide ale caror efecte vor putea fi vizibile si peste cateva generat. Reducerea cantitii de oxizi de sulf emise de ctre o central electric poate fi redus prin arderea crbunelui, cu un procent foarte sczut de sulf prezent ucerea combustibililor ale vehiculelor. mbuntirea n domeniul tehnologiilor i trecerea la tehnologii de ardere curata sunt foarte esenial. Crbune cu un coninut de sulf mai mic este de dorit s se utilizeze n centrale termice. nlocuirea crbunelui cu gaz natural ar reduce, de asemenea, problema n mod substanial. Instalarea scrubere pentru a reduce emisiile de fum co ul de fum, desi costisitoare, ar fi economic n compara ie cu pierderile cauzate de daunele cauzate lacuri, pduri, monumente, producia alimentar i aa mai departe. Miliarde de dolari sunt cheltuite n repararea prejudiciului cldirilor din Europa anual.

11

Bibliografie

Dinu Dan, Sandu V,Axente, Tomita I, Poluarea aerului-Ghid ecologic scolar vol1 Brasov,Editura Ipimea Brasov; Lixandru B 1999Ecologie si protectia mediului Timisoara Editura Presa universitara;

Anexe

12