Sunteți pe pagina 1din 3

Relatiile Internationale ale Romaniei pana la I RM Razboiul de Independenta

Aspiratia la independenta a liderilor politici, precum si a sefului statului s-a manifestat in faza de inceput a domniei lui Carol I. Imprejurarile fac, ca aceasta dorinta sa se manifeste in noul context international aparut odata cu declansarea luptei anti-otomane a popoarelor de la sud de Dunare. 1875- izbucneste rascoala antiotomana din Bosnia si Hertegovina ,urmata de declansarea razboiului de catre Serbia si Muntenegru impotriva Imp Otoman. + rascoala bulgarilor. Pretextul era politica fiscala a turcilor, sporirea impozitelor. Pozitia guvernului roman, a urmarit o politica de neutralitate, aflandu-se sub garantia colectiva a marilor puteri, impusa din 1856, prin tratatul de la Paris. Astfel, guvernul roman a tinut sa respinga in mod categoric amenintarile Portii, hotarand a-si apara la nevoie neutralitatea si integritatea teritoriala a Romaniei pe calea rezistentei armate. iunie 1876, presedintele Consiliului de Ministri, L Catargiu, intr-un memoriu adresat Portii si puterilor garante, cere recunoasterea individualitatii statului roman si a numelui de Romania-> document intampinat cu raspuns ostil sau rezervat. iulie 1876, are loc intalnirea secreta din Boemia, intre tarul Rusiei si imparatul AU-> acord cu privire la declansarea razboiului , urmata de o anexiune teritoriala: Bosnia&Hertegovina reveneau AU, iar sudul Basarabiei reintra in componenta Rusiei In acest sens, Bratianu, constantand atitudinea rezervata a marilor puteri occidentale in privinta garantiei neutralitatii Romaniei in caz de razboi, se deplaseaza la Livadia (Crimeea) in privinta realizarii unei conventii politice-> aceasta orientarea a guvernului spre o alianta cu Rusia reprezenta singura varinta intr-o asemenea situatie, dat fiind: -atitudinea puterilor occindentale -atitudinea tot mai belicoasa a Turciei, ostila vizand recunoasterea independentei 16 aprilie 1877- conventia secreta semnata cu Rusia: -asigurarea trecerii libere a armatei ruse pe teritoriul romanesc -Rusia se angaja a recunoaste drepturile politice ale statului+apararea integritatii teritoriale a Rom Odata ce conventia se face publica, incep ostilitatile Portii impotriva Rom, fara declaratie de razboi, bombardand malul Dunarii-> in situatia creata 30 aprilie 1877- datorita ostilitatilor declansate, printr-o noua motiune, Parlamentul roman cere guvernului intreruperea legaturilor cu Poarta si declararea independentei ->9 Mai drept raspuns, survine Declaratia de independenta Desfasurarea Razboiului de Independenta -potrivit conventiei romano-ruse, din 16 aprilie 1877, Rom nu participa efectiv la razboi

Totusi, interventia trupelor romane s-a impus la Plevna, cand trupele ruse nu mai faceau fata turcilor. Se incheie astfel un acord de cooperare militara intre cele doua parti. In cele din urma, la 10 decembrie, generalul turc Osman-pasa capituleaza. Conferintele de pace de la San-Stefano si Berlin -in ciuda contributiei remarcabile a armatei romane la victoria finala, in timpul Conferintei de la Berlin 13 iunie 1878: Romania pierde partea de sud a Basarabiei,in schimbul revenirii Dobrogei ii este recunoscuta independenta insa prin acordarea drepturilor politice strainilor(modificarea art 7 din Constitutie), si retrocedarea S Basarabiei > primele state care recunosc independenta sunt Rusia si AU >Germania amana recunoasterea independentei pana in 1880, urmata de Anglia, Franta, Olanda, grecia

Relatiile internationale
Razboiul de independenta (1887-1878) si Conferinta de la Berlin(iulie 1878) l-au facut pe Carol sa-si dea seama de pericolul aliantei cu Marile Puteri. Astfel, se avea in vedere un sistem de aliante pentru promovarea intereselor externe si protectie. -crearea Ligii celor 3 imparati (18 iunie 1881) a redus independenta Romaniei pe plan extern. Rusi ai AU hotarasc sa mentina status-quo in Europa de SE. Romanie nu se implica, dandu-si seama de oprtunitate, aceasta le analizeaza: -> Bulgaria era slaba si ocupata de rusi, Serbia se afla in tratat cu AU din 1881 -> Franta era preferata opiniei publice ; dupa congresul de la Berlin insa, se micsoreaza interesul Frantei pentru Romania- desi recunoscuse independenta Romaniei, nu erau relatii financiare decat modeste ->relatia cu Rusia ajunge la o stare de incordare in chestiunea delimitarii graniteti de sud a Dobrogei ->la fel se intampla si cu relatiile AU 1880-1883, cu privire la regimul international al navigatiei pe Dunare, in acest context realizandu-se proclamarea grabita a Regatului, martie 1881, in ciuda opozitiei AU prin congresul de la Berlin, se pune capat autoritatii otomane de folosire a Dunarii regimul navigatiei pe Dunare, intra in compenenta Comisiei Europene a Dunarii( CED), constituita din reprezentantii marilor puteri-> din initiativa acestui organism, este infiintata Comisia Mixta a Dunarii de Jos, avand competente in sectorul Dunarii de Jos pana la Galati : Rom, Bulgaria, Serbia- tari riveranie si AU, careia i se confera presedentia AU profita de acest statut, impunandu-si controlul suveranitatea Rom era astfel afectata, ceea ce a facut ca lucrurile sa se agraveze si mai mult odata cu adoptarea unui document, Regulamentul de navigatie si politie fluviala, elaborat de CED,si ratificat de Marile Puteri de la

Londra; Romania nu participase, fiind pusa in situatia de a respinge deciziile ei fiind izolata mai mult ca oricand in planul relatiilo internationale, o solutie radicala a fost incheierea unei aliante cu Germania; o astfel de alianta ar fi balansat perspectiva unei intelegeri intre AU si Rusia pe seama Rom cum AU era principala aliata a Germaniei, s-a ajuns la aderarea Rom la Tripla Alianta (Germania si Italia) parafrat in 1883, actul stipula obligatia partilor de a se apara in cazul in care una a fost atacata si de a nu incheia pace separata . Termenul era de 5 ani 1892 si 1896 tratatul este reinoit, in el stipulandu-se o valabilitate de 7 ani, pana in 1903. ultima reinnoire avand loc in 1913, in conditiile deteriorarii relatiilor cu AU 1912-1913: declansarea crizei balcanice -oficial, la baza orientarii pasnice cu vecinii, guvernantii romani au pus principiul respectarii status-quo-ului teritorial, ce decurgea din tratatul de pace de la Berlin -odata cu declansarea crizei, acestia vor aprecia ca acest statut este incalcat, asumandu-si responsabilitatea schimbarii acestei orientari atentia s-a indreptat in primul rand spre Bulgaria, consolidata in 1908 prin proclamarea independentei si incorporarea definitiva a Rumeliei. Aceasta luptase in primul razboi balcanic (oct 1912-mai 1913) alaturi de Grecia si Serbia impotriva Turciei, extinzandu-se teritorial si consolidandu-si independenta. ->mai mult de atat, Bulgaria se dovedeste a deveni o forta importanta la sud de Dunare, odata cu intoarcerea armelor impotriva fostilor aliati, si izbucnirea celui de-al doilea razboi balcanic ->acest lucru va fi considerat periculos pentru Romania, mai ales ca Bulgaria era sustinuta de AU, interesata in zdrobirea Serbiei ->in ideea stoparii fortei Bulgariei, se pune problema retrocedarii partii de sud a Dobrogei-Cadrilaterul, solicitand medierea marilor puteri. Acest lucru nu se intampla,fiindu-i acordatata Rom dupa intrunirea ambasadorilor la Sank-Petersbourg ,Silistra -dupa izbucnirea celui de-al doilea razboi balcanic, Rom trece la actiune ->Carol ordona mobilizarea dupa ce bulgarii ataca pozitiile greco-sarbe+manifestatiile impotriva AU ->pe 22 iulie- dezintegrarea trupelor bulgare si acceptarea unui armistitiu datorita mentinerii echilibrului de forte in Balcani ->pacea de la Bucuresti (10 august 1913), Bulgaria acceptand incorporarea granitelor statului roman a sudului Dobrogei, Cadrilaterul -in 1912-1913, criza balcanica, instraineaza Rom de AU si Tripla Alianta -1 ianuarie 1914- venirea lui Bratianu la putere si orientarea spre Antanta ->pe 14 iunie, vizita tarului la Constanta redeschide relatiile romano-ruse , ce aveau in vedere mentinrea tratului de la Bucuresti si interese la Marea Neagra.