Sunteți pe pagina 1din 2

30.10.

2006

Genul Absidia Miceliul este alb puternic ramificat pe sau in mediu. Hifele aeriene apar ca niste mladite cu varfurile acoperite de faldurile substratului. Uneori acestea se termina cu un sporange terminal. Sporangioforul ia nastere dintr-o mladita internodala; pe culturi vechi atat sporangioforul cat si mladitele sunt colorate.Sporangii sunt de forma unei pere de culoare mai ales gri-albastrui sau brun. Prezinta columele conice sau semirotunde uneori cu rasfrangeri catre exterior. Pot prezenta si portiuni de forma papilara de culoare inchisa. Sporii sunt mici fara particularitati speciale. Absidia Corymbifera Repertitie geografica si ecologie: Raspandita pe arii geografice destul de intinse. Este putin pretentioasa si colonizeaza f multe substraturi vegetale. Se izoleaza din nutreturi, de pe semintele insilozate, de pe balegarul in descompunere si din sol. Izolare si cultivare: Se izoleaza frecvent de pe substraturile vegetale ce intra din alimente, om si animale. Se dezvolta bine pe geloza glucozata cu extract de cartof la temperatura de 25-37'C. Se poate multiplica chiar si la temp de 48-50'C. Morfologia coloniei si dinamica cresterii: Are o crestere rapida invadand in cateva zile suprafata placii petrii. Coloniile sunt cenusii, iar textura de aspect lanos le confera un aspect neted. Aversul coloniei este nepigmentat. Aspecte microscopice: Filamentele sporocistofore sunt ramificate, iar hifele nu sunt septate. Sporocistii au un diametru variabil de 10 pana la 150 microni. Si contin numerosi spori care sunt eliberati prin ruperea peretelui. Columela este hemisferica si prezinta apical o apofiza. Patogenitatea: Are calitati patogene > la subiectii slabiti imunosupresati poate determina leziuni granulomatoase in limfonodurile (ganglioni limfatici) aparatului digestiv si respirator. Nu este exclusa si localizarea cerebrala sau renala. In patologia veterinara pe langa localizarea pulmonara si digestiva poate determina si avorturi la vaci. Toxigeneza:

Elaboreaza acidul oxalic. Genul Alternaria Alternaria Alternata Repartitie geografica si ecologie: Se izoleaza frecvent de pe plantele verzi aflate in faza de vegetatie, dar si din sol sau de pe anumite substraturi vegetale. Izolare si cultivare: Se dezvolta foarte bine pe mediu sabouraud, dar prefera mediul cu extract de cartof si morcov. Se dezvolta f bine la 25-27'C si Nu se dezvolta la 35'C. Morfologia coloniei: Coloniile sunt mari, cenusii la inceput ca mai tarziu sa devina cenusii negricioase cu aspect catifelat. Aversul fiind pigmentat brun-negru. Se dezvolta rapid coloniile, diametrul depasind 3-5 cm in 7 zile. Aspecte microscopice: Hifele sunt septate, pigmentate in brun, iar conidioforii sunt simpli sau ramificati si pigmentati. Sporii pot fi solitari sau dispusi in lanturisi au forma unor grenade. Prezinta septuri transversale sau longitudinale, iar suprafata este neteda. Patogenitate: Ocazional poate imbolnavii omul si animalele. Determina micoze dermoepidermice, cheratite si sinuzite. Toxigeneza: Produce acidul alternaric.