CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI S.C ALFA S.A.

BUCURETI

1. DENUmREA.S.C. ALFA S.A. 2. SEDIUL SOCIAL: STR. CALEA MARASESTI, BUCURETI, BUCURETI 3. SCURT ISTORIC: Societatea comerciala ALFA S. A. BUCURETI a fost infiintata in baza legii nr. 15/1990 prin H.G. nr. 1353/27.12.1990 . Ea s-a format prin preluarea unei parti din patrimoniul fostei intreprinderi de Morarit si Panificaie Bucureti. Societatea este inregistrata la Registrul Comerului sub nr. J40/... din .... Forma juridica a societii este de societate pe aciuni. 4. OBIECTUL DE ACTIVITATE: Domeniul iniial de activitate prevzut in statut se refera la: > mcinarea cerealelor, fabricarea si comercializarea produselor de morarit; > panificaii zaharoase, produse finoase si arome alimentare > prestri servicii > import-export din activitate proprie > coacere de produse de panificaie si patiserie > confecii metalice si articole de tamplarie > analize de laborator pentru produse de morarit si panificaie > reparaii utilaje de morarit panificatie,reparatii auto, lucrri de dactilografiere si multiplicare xerox > consultaii tehnice si asistenta tehnica de specialitate > transporturi interne si internaionale de mrfuri si persoane comercializare de produse alimentare si nealimentare; buturi rcoritoare, lapte si produse lactate, came si produse din came, bunuri alimentare si nealimentare din stocuri disponibile.

CAPITOLUL II DIAGNOSTICUL JURIDIC DREPTUL COMERCIAL Prin H.G. nr. 1353/1990, S.C. ALFA S.A. a preluat o parte din patrimoniul intreprinderii de Morarit si Panificaie Bucureti, avnd un capital social de 117.108 mii lei. Ca urmare a reevalurii mijloacelor fixe potrivit H.G. nr. 26/1992, capitalul social s-a modificat la valoarea de 764.492 mii lei, modificare nregistrata la Camera de Comer si Industrie, la Oficiul Registrului Comerului cu nr. 4028/20.11.1992. Conform Cererii de nscriere de Meniuni inregistrate la Oficiul Registrul Comerului cu nr. 1618/03.06.1993, S.C.ALFA S.A. a transmis, in temeiul legii nr. 15/1990 si a legii nr.58/1991, ctre: -F.P.S. 70% din valoarea capitalului social, reprezentnd un numr de 107.028 aciuni la o valoare nominala de 5000 lei, adic 535.140 mii lei. -F.P.P.II Moldova 30% din valoarea capitalului social, reprezentnd 45.870 aciuni la o valoare nominala de 5000 lei, adic 229.350 mii lei. Datorita reevalurii mijloacelor fixe, conform H.G. nr. 500/1994 prin Cererea de nscriere de Meniuni cu nr. 2784/26.09.1994, capitalul social s-a majorat de la 764.492 mii lei la 4.905.30lmii lei.Capitalul social este vrsat integral.Este format din 196.212 aciuni cu o valoare nominala de 25000 lei pe aciune. Aciunile sunt deinute in proporie de 95% de acionari (persoane fizice), inclusiv salariai ai firmei, iar restul de 5% sunt deinute de S.I.F. Moldova. Consiliul de Administraie este format din 10 membri alei de AGA prin vot secret care administreaz si societatea. Consiliul de Administraie are urmtoarele atribuii: angajeaz si concediaz personal, stabilind drepturile si obligaiile acestora aproba operaiile de vnzare si cumprri de bunuri in funcie de competentele acordate aproba ncheierea unor contracte de inchiriere aproba ncheierea contractelor privind mprumuturile pe termen scurt, mediu si lung Comisia de cenzori cuprinde 3 membri alei de AGA prin vot secret. Acetia, mpreuna cu acionarii, controleaz gestiunea societii. Principalele atribuii ale Comisiei de Cenzori sunt:

 verifica gestionarea ronauriior fixe si a mijloacelor circulante m cursul exerciiului economic controleaz realizarea inventarului,a documentelor si informaiilor prezentate de Consiliul de Administraie, a bilanului si contului de profit si pierdere,prezentand la sfritul exerciiului economic un raport scris Adunrii Generale a Acionarilor. 2. DREPTUL CIVIL DREPTUL DE PROPRIETATE S.C. ALFA SA. are drept de propritate privata asupra cldirilor din incinta situata in strada Cale4a Marasesti: o cldire de tipul S+P+6 si o cldire de tipul S+P+l. De asemenea, societatea mai are inchiriate 3 spatii , toate utilizate pentru activitatea de desfacere a produselor, conform contractelor de inchiriere de la 01.01.1999. Societatea deine 1125 m , proprietate exclusiva in strada Calea Marasesti. Societatea deine un program informatic achiziionat in urma cu 2 ani. CONTRACTE S.C. ALFA SA. are incheiat un contract de inchiriere pentru cele 3 spatii inchiriate. De asemeni firma si-a asigurat mijloacele de transport proprii pentru care a incheiat un contract de asigurare cu firma ASIROM. Societatea a contractat un imprumut pe termen de 5 ani de la BRD in 1999 pentru care s-au pltit toate dobnzile la zi, precum si o prima rata aferenta anului in curs. S.C. ALFA SA nu deine imobilizri financiare. 3. DREPTUL FISCAL S.C. ALFA SA este societate pltitoare de TVA, fiind inregistrata la Registrul Comerului cu CF R957998. Obligaiile fiscale ale firmei sunt impozitul pe profit, asgurarule sociale, alte impozite si taxe (taxa pe teren, impozitul pe cldiri, impozitul pe dividende), fonduri speciale (contribuia la asigurrile sociale de sntate, fondul de risc si accidente,fondul pentru gestionarea crilor de munca) etc. Sumele restante de plata la bugetul de stat, la bugetele locale si cele aferente fondurilor speciale sunt de 1.011.663 mii lei, dintr-un total de 3.033.367 mii lei pentru anul 1999.

4. DREPTUL MUNCII

Relaiile intre personal si conducerea unitii sunt stabilite prin Contractul Colectiv de Munca, care se incheie anual prin negocieri, in condiiile prevzute de Legea nr. 13/1991. In Contractul Colectiv de Munca se stabilesc drepturile si obligaiile ce revin celor doua parti: incheierea, executarea, modificarea,suspendarea si incetarea Contractul Colectiv de Munca se precizeaz locurile de munca cu condiii deosebite: grele, nocive, periculoase, condiii suplimenatare care se asigura in astfel de situaii de ctre intreprindere condiiile de munca, protecia muncii, protecia si stingera incendiilor salarizarea si alte drepturi salariale Se mai acorda: -spor de vechime in procente cuprinse intre 5-25% -spor pentru condiii deosebite intre 15-20% pentru condiii grele, periculoase sau penibile si intre 12-20% din salarul minim negociat la nivel de societate pentru condiii nocive. -spor pentru lucru de noapte :25% -spor pentru lucru sistematis peste programul normal:20% -spor pentru exercitarea atribuiilor aferente unei alte functii:20% Se mai acorda si adaosuri de salarii: acord,premii, cota de beneficiu etc, precum si indexrile stabilite de Comisia Naionala pentru Indexare. timpul de munca si timpul de odihna alte masuri de protecie si facilitai acordate salariailor formarea profesionala alte proceduri in legtura cu drepturile si obligaiile prtilor obligaiile salariailor La 31 decembrie 1999 S.C. ALFA S.A. avea un numr de 600 de salariai cu contract de munca si 17 colaboratori, un numr cu 13% mai mic dect in anul 1996. 5. DREPTUL MEDIULUI Activitatea desfurata de firma nu prezint efecte nocive asupra mediului inconjurator. Firma nu prezint litigii sau conflicte de munca.

PUNCTE FORTE: > societatea este legal constituita si isi desfoar activitatea in conformitate cu reglementrile legale in vigoare > societatea are drept de proprietate asupra cldirilor si terenului > societatea nu prezint litigii cu persoane fizice sau juridice > societatea nu prezint conflicte de munca > rezultatele controalelor organelor abilitate au fost favorabile; nu s-au gsit nereguli > realizarea unui contract de imprumut pe termen lung > activitatea desfurata de societate este nepoluanta PUNCTE SLABE: reducerea numrului de salariai utilizarea unor spatii nchiriate societatea nu deine imobilizri financiare

CAPITOLUL III
DIAGNOSTICUL COMERCIAL S.C. ALFA SA. isi desfoar activitatea in condiiile economiei romaneti, fiind afectata de: - un nivel ridicat al inflaiei - dobnzi ridicate,ceea ce limiteaz realizarea de imprumuturi si,deci, reducerea volumului investiiilor Produsele realizate se impart in 3 grupe: GRUPA I: cuprinde produse de panificaie si morarii Acestea acoper 96% din producia fizica si 89% din cea valorica, preponderenta fiind deinuta de pinea " PostavaruF de 500g, precum si de faina alba de gru, ambalata in pungi de 1 kg. Se mai fabrica pine "Postavarur de lOOOg si de 750g; pine alba de 500g, 400g si de 300g; pine neagra de lOOOg. GRUPA II:cuprinde specialitile: cozonaci si alte produse traditionale,franzele speciale si covrigi. Acestea dein un procent redus in totalul produciei. e GRUPA III:cuprinde produsele zaharoase: foi pentru prjituri, biscuii, napolitane etc. Acestea au o pondere sub 1% din producia totala, datorata cererii reduse de pe piata, ca urmare a existentei unei game diversificate de astfel de produse pe piata, dar si datorita preului ridicat. Raportul calitate - pre: Preul produselor este liberalizat, rezultnd din costurile de producie, iar fabricarea produselor este numai pe baza de cerere concreta (comenzi). Structura costului de producie este urmtoarea: - cheltuieli cu materii prime - 32,81 % - cheltuieli de aprovizionare - 7% - cheltuieli cu manopera - 11,49% - cheltuieli de secie - 18% - cheltuieli administrative - 4% - cheltuieli de desfacere - 4% - cheltuieli cu tehnologizarea si modernizarea - 1%

Produsela fac obiectul unui control de calitate riguros datorita faptului ca, fiind produse alimentare, destinate consumului public, trebuie sa corespunda calitativ cerinelor reglementate prin legile in vigoare. Controlul calitii produselor se realizeaz pentru toate etapele procesului tehnologic de un compartiment in care sunt angajate 21 de persoane, incepandu-se cu receptionarea calitativa a materialelor aprovizionate din afara ntreprinderii, realizarea parametrilor interfazici, respectarea disciplinei tehnice si verificarea finala. Se urmrete calitatea produselor in cadrul termenului de valabilitate si se analizeaz calitatea produsului finit. Produsele sunt destinate consumatorilor din zona, respectiv din oraele: Bucureti, ............................. si din comunele si satele limitrofe. Canale de distribuie: Activitatea de distribuie a produselor include operaii de receptionare calitativa si cantitativa a produselor livrate, gestionarea acestora si asigurarea livrrilor in termen. In activitatea de comercializare sunt angajai 45 de vnztori. Comercializarea se realizeaz att in magazinele proprii, cat si in spatii inchiriate. Transportul produselor ctre aceste spatii se realizeaz cu cele 15 maini autospeciale pentru pine. Analiza vnzrilor:

Explicaii CA (preturi curente) Indicele preturilor (baza fixa) CA (preturi comparabile)

1997 53520419 100 5352041

1998 54893400 201.09 27297926.3

1999 85076889 230.49 36911314.59

Analiznd evoluia vnzrilor se observa o cretere a CA in preturi curente. Evoluia reala insa, in preturi comparabile, pune in evidenta o scdere a CA att in 1998, cat si in 1999.

Aprovizionarea cu matern prime si materiale: Materiile prime necesare procesului de fabricaie sunt diverse si sunt asigurate prin contracte incheiate cu diveri furnizori: - ROMCEREAL-pentru gru - S.C. BERALBAC S.A. Bucureti si OVERSEAS S.R.L. Bucureti - pentru drojdia de bere - S.C. ZAHR S.A. - pentru zahr - SALINA TG. OCNA - pentru sare Ali furnizori: S.C. EXCELENT SA. Bucureti, S.C. COCA-COLA SA. Iai, S.C. POSTVARUL SA. Braov etc. Situaia furnizorilor la 31 Decembrie 1999 este urmtoarea:

Explicaie Furnizori - gru Furnizori zahr, drojdie, sare Furnizori diveri Total furnizori
t..........................
II

Suma 733413 462002 10857 1206272

60.8 38.3 0.9 100

Firma este dotata cu magazii corespunztoare care asigura depozitarea materiilor prime in condiii optime. Aprovizionarea se realizeaz exclusiv prin eforturi proprii, direct de la furnizori. Structura clienilor: Principalii clieni sunt: S.C. ALIMON SA. Bucureti, S.C.MERCOM SA. Tg. Ocna, S.C. COMERCOM SA. Comanesti, S.C. COMIXT SA. Moinesti, S.C. SELECOM SA. Bucureti. Din totalul clienilor, 90% sunt permaneni astfel incat permite unitii desfurarea unei activiti continui. Dei societatea a incercat in ultimii ani sa menin relaii doar cu clienii solvabili, care nu au creat probleme la plata produselor livrate, la 31 Decembrie 1999 exista clieni inceri in proporie de 5%.

PUNCTE FORTE:

> societatea deine spatii proprii pentru depozitarea materiilor prime si a produselor > societatea are clieni fideli, adica o piaa de desfacere sigura ceea ce-i permite desfurarea continua a activitii > activitate de desfacere extinsa > procesul de aprovizionare se realizeaz direct de la furnizori, eliminanadu-se astfel verigile intermediare > preturi reduse PUNCTE SLABE: existenta clienilor inceri

CAPITOLUL IV DIAGNOSTICUL ECONOMICO - FINANCIAR

Diagnosticul economico - financiar al S.C. ALFA S.A. BUCURETI, cuprinde: 1 .(A) Analiza financiar- patrimonial. 2.(B) Analiza contului de Profit si Pierdere. Sursele de informaie pe baza crora s-a fcut analiza economicofinaciar, sunt: - Bilanul contabil i anexele la bilan pe anii 1997-1999 - Rapoartele de gestiune asupra rezultatelor economico-financiare pe anii 1997-1999 - Informaii economico-financiare furnizate de serviciile de specialitate din societate. l.(A). ANALIZA FINANCIAR-PATRIMONIAL Metodologia de analiz a situaiei financiare, cu ajutorul datelor din bilan, se bazeaz pe corelaiile interne existente ntre elementele patrimoniale aflate n activul bilanului sub forma mijloacelor economice i n pasivul bilanului sub forma surselor financiare. REZULTATELE DE ANSAMBLU ALE SOCIETII Societatea are ca principal obiect de activitate producia i comercializarea produselor de panificaie.

10

POSTUL

U.M. Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Nr. Nr. Mii lei
% % %

1997 92243692 14009388 23124720 13069620 2,31 4,09 617130 43,48 26,1 27,3

1998 87411803 7684006 40447778 12133498 1,35 4,52 1665371 66,31 14,0 18,9

1999 121417793 1085189 46941784 13781902 1,84 6,17 4353470 57,55 1,3 9,7

Venituri totale
Profit brut Active totale Active circulante Viteza de rotaie a activelor totale Viteza de rotaie a activelor circulante Disponibiliti bneti Gradul de imobilizare (AI/AT) Plata profitului (Pb/Caf) Profitabilitatea.activittii. din exploatare

Pe baza datelor din tabel, se observ c veniturile au crescut n 1999 fa de 1997 cu 31,6%, aceast cretere fiind inferioar ratei inflaiei, aceast situaie fiind influenat i de reducerea veniturilor n 1998 fa de 1997 cu 5,23%, fapt determinat n principal de reducerea veniturilor din producia stocata cu 15,4%, dar se observ n 1999 o ameliorare, veniturile crescnd fa de 1998 cu 38,9%. Rata profitului n perioada 1997-1999 a avut o evoluie descresctoare (26,1% - n 1997; 14% n anul 1998 i 1.3% n anul 1999) aceasta fiind determinat de reducerea profitului brut n anul 1999 fa de 1997 cu 92,2% fapt determinat n special de creterea pierderii din activitatea financiar ca urmare a creterii cheltuielilor cu dobnda. Rata profitului din exploatare a fost superioar ratei profitului ntregii activiti i a avut o evoluie descresctoare (27,3% n 1997, 18,9 % n 1998 i 9,3% n 1999). Randamentul folosirii mijloacelor economice, dat de rotaia activelor totale, reflect o situaie nefavorabil, aceasta avnd o evoluie descresctoare scznd n 1999 fa de 1997 cu 0,47 rotaii. Aceast situaie s-a datorat faptului c ritmul de cretere al cifrei de afacere a fost mai mic dect ritmul de cretere al activelor totale (158,9% < 200%) . Dar rotaia mijloacelor economice este superioar nivelului teoretic de 1.2

11

Viteza de rotaie a activelor circulante a crescut n 1999 fa de 1997 cu 2,08 rotaii, ceea ce reflect o situaie de mbuntire. Aceasta s-a datorat faptului c cifra de afaceri a crescut cu 58,9% n timp ce activele circulante au crescut cu 5,4%. Gradul de imobilizare a crescut n 1999 fa de 1997 cu 14,07% nregistrnd cea mai mare valoare n anul 1998 de 66,3% ceea ce reprezint un aspect nefavorabil (negativ). Un grad de imobilizare ridicat reprezint un fenomen de decapitalizare (199743,48%, n 1998 a fost de 66.3%, n 1999 a fost de 57,5%), n timp ce un grad mai redus asigur o oarecare elasticitate n realizarea unei trezorerii eficiente. Pe perioada analizat se observ un nivel oarecum favorabil al disponibilitilor bneti, acestea avnd o evoluie cresctoare, societatea apelnd i la surse externe de finanare (credite pe termen scurt). Gradul de asigurare cu disponibiliti bneti fa de activele circulante a avut un trend cresctor, atingnd n 1999 nivelul orientativ de 30%, deci n genera! insuficient pentru a asigura obligaiile societii, dar observndu-se o ameliorare a situaiei (4,7% n 1997; 13,7% n 1998; 31,5% n anul 1999). Gradul de asigurare cu disponibiliti bneti fa de activele totale a avut un trend cresctor, dar sub nivelul orientativ de 10% ,n 1999 atingnd valoarea de 9,4% ceea ce indic o mbuntire a situaiei (2,6% n 1997; 4,1% n 1998; 9,4% n 1999).

MIJLOACELE ECONOMICE
Mijloacele economice sunt cuprinse n activul bilanului n ordinea cresctoare a lichiditii i sunt formate din active imobilizate i active circulante.
ELEMENTE 1997mii lei 1998 mii Iei 12059 1999 mii Iei 7686 STRUCTURA ACTIVELOR 1999 (%) Mijloa ce fixe Active imobilizate 0,03 Active circulante Total active

Imobilizri necorporale Terenuri Construcii Echipamente tehnologice Mijloace de transport Alte mijloace fixe Total mijloace fixe 225911 4828205 3792676 156430 459594 9236905

280090 5036494 18616655 543738 917333 25114220

280090 8009322 11755475 603888 756368

1,05 37,9 55,6 2,8 3,7 100,0 79,72

21125053

12

-13----------------------- 592284

Imobilizri n curs Imobilizri

1417855 0

5085299 0 26498128 4158263 5270169 4353470 13781902 5761754 46041784

19,2 0 100 30,2 38,2 31,6 100 30,0 12,5 100 57,5

financiare Active imobilizatetotal Stocuri Creane i decontri Disponibiliti Active circulante total Conturi de regularizare TOTAL ACTIV

10055100 26824224 0 8434605 3963885 617130 1306962 0

-

"5406513 5061614 1665371 12133498 1490056

2312472 0 40447778

Mijloacele economice au crescut n anul 1999 fa de anul 1997 de circa 2 ori aceast cretere fiind determinat n special de creterea activului imobilizat cu 163% n anul 1999 fa de anul 1997, acestea deinnd cea mai mare pondere n cadrul activului total de 57,5% n 1999. n cadrul activelor imobilizate cea mai mare pondere o dein mijloacele fixe cu 79,7% n 1999, care au crescut n 1999 fa de 1997 de 2,28 ori, urmate de imobilizrile n curs cu o pondere de 19,2%, care au crescut de la 592284 mii lei n 1997 la 5085299 mii lei n 1999, respectiv de 7,58 ori, aceste imobilizri n curs fiind finanate din profitul realizat de societate n 1997 i 1998. Terenurile au cea mai mic pondere n cadrul activului imobilizat de doar 1,05%, acestea nregistrnd o uoar cretere de valoare n 1999 fa de 1997 cu 23,9%. Creterea mijloacelor fixe este determinat de creterea de 3,1 ori a echipamentelor tehnologice n 1999 fa de 1997 care au cea mai mare pondere n cadrul mijloacelor fixe, de 55,6% n 1999. De asemenea i valoarea net a construciilor a crescut n 1999 fa de 1997 cu 65%, acestea deinnd o pondere de 37,9% din totalul mijloacelor fixe. Mijloacele de transport dein o pondere de 2,8% din totalul mijloacelor fixe, acestea nregistrnd o cretere a valorii nete de 3,86 ori n 1999 fa de 1997 iar valoarea altor mijloace fixe a crescut n 1999 fa de 1997 cu 64%, acestea deinnd o pondere n cadrul mijloacelor fixe de 3,7%.

13

CRETEREA VALORII ACTIVELOR FIXE IN 1999 Societatea i-a majorat valoarea activelor fixe n 1999 prin noi achiziii n valoare brut de 11317097 mii lei, dar a obinut i unele venituri din vnzarea unor imobilizri, n valoare total de 3296575 mii lei. La sfritul exerciiului 1999, valoarea brut a activelor fixe este de 37522238 mii lei, fa de 29501719 mii lei n 1998, ceea ce reprezint o cretere de 27,2%; amortizarea acestei imobilizri este la sfritul anului 1999 de 11024110 mii lei fa de 2677494 mii lei n 1998. Activele circulante dein o pondere de 30% n cadrul mijloacelor economice, acestea nregistrnd o cretere uoar n 1999 fa de 1997 de 5,5%, dar n 1998 fa de 1997 au sczut cu 7% ceea ce semnific o oarecare variaie a valorii activelor circulante. n cadrul activelor circulante, stocurile au o pondere de 3,2% n 1999, observndu-se o diminuare a stocurilor n 1999 fa de 1997 cu 51% fapt determinat n principal de reducerea stocurilor de materii prime i materiale i a stocurilor de produse finite concomitent cu creterea stocului de mrfuri, toate acestea determinnd o creterea a numrului de rotaii pe an de la 6,34 rotaii n 1997 la 20,45 rotaii n 1999, ceea ce nseamn c s-a redus durata de stocare, reprezentnd o situaie favorabil. n ceea ce privete creanele societii acestea au avut trend oscilant cresctor, de la o pondere de 30,3% n total active circulante n anul 1997 la 38,2% n anul 1999, nregistrnd o cretere n 1999 fa de 1997 cu 33%. Perioada de recuperare a creanelor este cuprins ntre 22 i 33 zile, ceea ce este o situaie favorabil. Disponibilitile bneti au o pondere de 31,6% n total active circulante, acestea nregistrnd o cretere n 1999 fa de 1997 de 7,05 ori, nregistrnd un nivel destul de ridicat, dar insuficient, pentru finanarea nevoilor pe termen scurt societatea apelnd la surse de finanare extern. n 1999 o pondere important n totalul mijloacelor economice o dein i diferenele de conversie-activ de 12.5%, acestea nregistrnd o cretere de la 1490056 mii lei n 1998 la 5761754 mii lei n 1999, adic 287%. Creterea diferenelor de conversie-activ a fost determinat de deprecierea continu a monedei naionale, avnd n vedere c societatea a contractat n 1998 un mprumut pe termen lung de 2,5 milioane DEM, din care a rambursat n 1999 2 rate a 150000 DEM i achitat dobnzi n valoare de 165125 DEM. SURSELE DE FINANARE A MIJLOACELOR ECONOMICE Sursele de finanare a mijloacelor economice sunt cuprinse n pasivul bilanului

14

ITNr. crf 1. 2. 3. 4. 5. 6. POSTUL Capital social Capitaluri proprii Surse atrase Surse mprumutate Contul de regularizare TOTAL PASIV 1997 4905301 16157450 4877270 2090000
-

1998 4905301 20531919 2575492 17337600 2767 40447778

1999 4905301 20531919 3249762 22255294 4809 46041784

Structura 1999 10,6 44,6 7,1 48,29 0,01 100

23124720

Mijloacele economice sunt finanate din capitalurile proprii n raport de 69,8% n 1997, 50,7% n 1998 i 44,6% n 1999, observndu-se o evoluie descresctoare a finanrii din capitalurile proprii, ca urmare a creterii finanrii din sursele mprumutate de la 9% n 1997 la 42,8% n 1998 i 48,29% n 1999 ca urmare a contractrii unui mprumut pentru investiii pe termen lung, dar i a unui mprumut pe termen scurt. Sursele atrase finaneaz n mijloacele economice n proporie de 21,2% n 1997, de 6,3% n 1998 i de 7,1% n 1999. In ceea ce privete capitalurile proprii, creterea acestora cu 27% n 1999 fa de 1997 este determinat n principal de creterea postului bilanier "alte fonduri" cu 46,2%, dar i de reducerea diferenelor din reevaluare de 6,2 ori. Capitalul social a rmas constant, de 4905 milioane lei, vrsat integral, format de 196212 aciuni cu o valoare nominal de 25000 lei pe aciune din care 9810 aciuni, respectiv 5% sunt deinute de SIF. Moldova, iar 34413 aciuni sunt deinute de salariai. Sursele atrase au avut un trend descresctor n 1999 fa de 1997, cea mai mare pondere n cadrul acesteia deinnd-o datoriile fa de bugetul statului, urmate de datoriile fa de personal i sociale i de datoriile fa de furnizori care au o pondere de 18% n 1997, de 23,2% n 1998 i de 21,2% n 1999, n totalul surselor atrase.

15

EVOLU1A PATRIMONIULUI NET I A SURSELOR DE FINANARE Pentru a determina valoarea surselor de finanare, precum i evoluia acestora n 1999 fa de 1998 i 1997, se va determina n primul rnd fondul de rulment, ca principal surs de finanare a firmei, apoi nevoia de fond de rulment i trezoreria net. Pentru aceasta se va utiliza bilanul funcional, ce cuprinde elemente de bilan grupate pe cele 3 funcii: 1. Funcia de investiie, care grupeaz imobilizrile necorporale, corporale i financiare, deci activul imobilizat 2. Funcia de finanare, care cuprinde capitalurile proprii, datoriile financiare, precum i provizioanele pentru riscuri i cheltuieli, deci capitalul permanent 3. Funcia de exploatare creia i corespund fluxurile de aprovizionare, producie i vnzare, generatoare de stocuri reale i financiare, care se rennoiesc cu o anumit regularitate. n acest sens att datoriile ct i activele circulante se mpart n datorii, respectiv active circulante de exploatare i datorii, respectiv creane n afara exploatrii. Postul de diferene de conversie-activ este inclus in categoria activelor circulante n afara exploatrii, iar sumele neclarifcate din pasivul bilanului sunt incluse la datorii n afara exploatrii. FONDUL DE RULMENT. TREZORERIA
Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. POSTUL Capital permanent Activ imobilizat Fond de rulment (1-2) Active circulante de exploatare Datorii de exploatare NFRE Active circulante n afara exploatrii Datorii n afara exploatrii NFRAE NFR TREZORERIA 1997 17620450 10055100 7565350 12103385 876836 11226549 295105 4000434 - 3705324 7521225 + 44125 1998 33109519 26824224 6285295 7292076 598521 6693555 4666107 1979738 2686369 9379924 - 3094629 1999 37808175 26498128 11310047 9373894 688893 8685001 5816292 2565678 3250614 11935615 - 625568

16

Fondul de rulment este expresia realizrii echilibrului financiar pe termen lung i a folosirii surplusului de resurse durabile, deci de capitaluri permanente pentru nfptuirea echilibrului pe termen scurt, rezultat din confruntarea dintre lichiditatea activelor pe termen scurt i exigibilitatea pasivelor pe termen scurt. Fondul de rulment a fost pozitiv i n cretere n 1999 fa de 1997 ceea ce este un aspect favorabil, activele imobilizate au fost finanate integral din capitalurile permanente. NFR pentru exploatare a nregistrat valori pozitive, ceea ce reprezint un surplus al activelor circulante de exploatare ce evideniaz capitalul investit de societate peste nivelul celui atras din pasivele circulante. n acest context NFRE capt caracterul unei veritabile investiii cu acelai titlu ca i imobilizrile de exploatare. NFRAE a avut n 1997 o valoare negativ ceea ce reprezint c societatea acoper n ntregime activele pe termen scurt din pasive pe termen scurt, dar se observ c n 1998 i 1999 a avut valori pozitive i n cretere urmnd astfel tendina NFRE. NFR a nregistrat valori pozitive i n cretere n 1999 fa de 1997, ceea ce nseamn o cretere mai rapid a activelor circulante fa de datoriile pe termen scurt, ca urmare existnd un decalaj nefavorabil ntre lichiditatea stocurilor i creanelor i exigibilitatea datoriilor de exploatare; se recomand pentru nlturarea acestei situaii nefavorabile urgentarea ncasrilor i ncetinirea plilor. In ceea ce privete trezoreria net (TN) se observ c n timp ce n 1997 aceasta nregistra valori pozitive asigurnd astfel un echilibru financiar, n 1998 aceasta a nregistrat o valoare negativ ridicat ceea ce semnific un dezechilibru financiar, determinat n principal de finanarea activelor circulante din surse mprumutate. Pentru acoperirea acestui deficit de trezorerie s-au contractat noi credite pe termen scurt, astfel c n 1999 se constat o ameliorare a situaiei, TN avnd o valoare tot negativ, dar a crescut fa de 1998 cu 2469061 mii lei, adic cu 79%. Pentru a determina dac fondul de rulment pozitiv se datoreaz unor surse proprii sau unor surse mprumutate vom calcula fondul de rulment propriu i fondul de rulment mprumutat: 1. FR propriu = Capitaluri proprii - imobilizri nete FR propriu 1997 = 16157450 - 10056100 = + 6102350 mii lei FR propriu 1998 = 20531919 - 26824224 = - 6292305 mii lei FRpropriul999 = 20531919 - 26498128 = - 55966209 mii lei 2. FR mprumutat = FR - FR propriu FR mprumutat 1997 = 7565350 - 6102350 = 1463000 mii lei FR mprumutat 1998 = 6285295 - (- 6292305) = 12577600 mii lei FR mprumutat 1999 = 11310047 - (- 5966209) = 17276256 mii lei Din analiza acestor date se observ c dac n 1997 fondul de rulment propriu

17

rulment, in 1998 i 1999 fondul de rulment propriu este negativ i ca urmare echilibrul financiar implicat de un fond de rulment pozitiv i n cretere nu este rezultatul utilizrii capitalurilor proprii, ci este rezultatul ndatorrii ntreprinderii pe termen lung, pentru a finana nevoile pe termen scurt. Acest lucru este confirmat de creterea fondului de rulment mprumutat cu 15813256 mii lei n 1999 fa de 1997 i cu 4698656 mii lei fa de 1998. SITUAIA NET

INDICATOR
SITUAIA NET

MOD DE CALCUL ACTIV- DATORII TOTALESUBVENn PENTRU INVESTIII

1997 15975170

1998 20349639

1999 20349639

Valoarea pozitiv i n cretere a acestui indicator reflect o gestiune economic sntoas; aceasta reprezint averea acionarului i proprietarilor ntreprinderii, dar valoarea lui este important i pentru creditori deoarece aceasta constituie gajul creanelor lor. Ca urmare societatea are posibilitatea de rambursare a mprumuturilor angajate. INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR Echilibrul financiar este reprezentat de ctre un sistem de indicatori, care reflect corelaiile rezultate din anumite proporionaliti stabilite ntre diferite fluxuri financiare. Ratele de structur i lichiditate evolueaz echilibrul dintre exigibilitatea pasivelor i lichiditatea activelor, precum i capacitatea de plat a ntreprinderii.

18

Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Indicatori
Rata autonomiei financiare Rata de finanare a stocurilor Rata datoriilor Lichiditatea general Lichiditatea redus Lichiditatea imediat Solvabilitatea patrimonial Raportul creane/ obligaii Durata de imobilizare a creanelor- zile Durata de folosire a surselor atrase - zile Solvabilitatea pe termen lung

Mod de calcul Capital propriu/ capital propriu + mprumuturi FR/ stocuri Datorii/ active totale Active circulante/ datorii Active circulante - stocuri/ datorii Disponibiliti/ datorii Capital propriu / Total pasiv* 100 Creane/ obligaii Creane x 365/ CA Surse atrase x 365/ CA Total PASIV/ Datorii totale

1997 1998 91,7 62,0

1999 54,3 271,9 0,55 1,67 1,17 0,53 44,6 0,64 23 14 1,8

89,7 116,25 0,30 2,37 0,84 0,11 69,8 0,72 27 33 3,31 0,49 1,65 0,92 0,23 50,7 0,69 34 17 2,03

Din analiza datelor se observ c autonomia financiar n 1997 era aproape de valoarea maxim, respectiv 91,7%, urmnd ca n 1998 i mai ales n 1999 aceasta s scad cu 37,4% pn la 54,3%, aceasta ca urmare a contractrii n 1998 a unui mprumut pe termen lung. Rata de finanare a stocurilor reflect c n 1998 i mai ales n 1999 stocurile au fost finanate din fondul de rulment, dar finanarea s-a realizat n principal dintr-un fond de rulment mprumutat. Rata datoriilor, dei n 1997 avea o valoare considerat n limita normal de 30%o, n 1998 i 1999 aceasta a crescut la 55% ceea ce reflect o podere mult mai mare a datoriilor n total activ n comparaie cu capitalurile proprii. Lichiditatea general avnd valori supraunitare reflect c cel puin pe teremen scurt, ntreprinderea are capacitatea de a-i achita datoriile exigibile prin intermediul activelor cu o lichiditate presupus mare. Lichiditatea redus exprim capacitatea ntreprinderii de a-i onora datoriile pe termen scurt, din creane i disponibiliti. Aceti indicatori avnd valori ce depesc

19

RAPORT DE EVALUARE

ntreprinderea dispunde de lichiditi pentru achitarea datoriilor pe termen scurt ceea ce este o situaie favorabil. Lichiditatea imediat a avut un trend continuu cresctor, de la 0,11 n 1997 la 0,23 n 1998 i la 0,53 n 1999 i reflect ct anume din datoriile pe teremen scurt pot fi pltite imediat, prin utilizarea disponibilului existent. Solvabilitatea patrimonial prezint un trend descresctor de la 69,8% n 1997 la 50,7% n 1998 i 44,6% n 1999 i se situeaz peste ponderea de 30% ceea ce este o situaie favorabil. Raportul dintre creane i obligaii a fost subunitar i cu tendin descresctoare de la 0,72 n 1997 la 0,64 n 1999 i reflect partea din obligaii care poate fi acoperit din creanele ncasate. Perioada de recuperare a creanelor are valori de 27 zile n 1997, 34 zile n 1998 i 23 zile n 1999 ceea ce refiet o situaie favorabil deoarece se situeaz sub nivelul optim de 30-40 zile, dar aceasta este mai mare dect durata de folosire a surselor atrase care este n scdere de la 33 de zile n 1997 la 14 zile n 1999, situaie reflectat i de raportul dintre crene i obiligaii. Solvabilitatea pe termen lung avnd valori mai mari de 1.5 dovedete c ntreprinderea are capacitatea de a-i achita obligaiile bneti immediate i ndeprtate, fa de teri, deci nu exist risc de insolvabilitate. Nivelul solvabilitii s-a redus n 1997 fa de 1999 de 1,5 ori deoarece au crescut datoriile pe termen lung n condiiile n care nivelul capitalurilor proprii n ultimii 2 ani a rmas constant. INDICATORI DE RANDAMENT
INDICATORI CA. Active totale Capital propriu Profit din exploatare Profit net Rata profitului % Rata profitului din exploatare % Rata rentabilitii economice % Rata rentabilitii financiare % 1997 53520419 23124720 16157450 , 14622940 14009388 10481868 26,1 27,3 79,5 64,8 1998 54893400 40447778 20531919 10412729 7684006 4559681 14,0 18,9 23,2 22,2 1999 J

Nr. crt. 1. 2. 3. 4.
5

6. 7. 8. 9. 10.

Profit brut

85076889 46041784 20531919 8257586 1085189 ! 588595 1,3 9,7 2,87 2,86

20

20

RAPORT DE EVALUARE

21

n ceea ce privete indicatorii de randament se constat o evoluie descresctoare a acestora, n special ca urmare a reducerii profitului net cu 95%, n special' ca urmare a pierderilor nregistrate n activitatea financiar. CA, activele totale i capitalurile proprii au crescut n 1999 fa de 1997, dar aceast cretere nu a putut determina aceeai tendin i pentru ratele de rentabilitate.

Asupra evoluiei acestor indicatori a avut o influen negativ creterea cheltuielilor financiare n special ca urmare a mprumutului contractat pe termen lung, dar n viitor se ateapt o mbuntire a situaiei ca urmare a veniturilor obinute n urma investiiilor realizate. 2.(B) ANALIZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE Contul de profit i pierdere este analizat din punct de vedere al evoluiei veniturilor i cheltuielilor i implicit a evoluiei rezultatului pe cele trei activiti distincte: exploatare, financiar i excepional. VENITURILE
Nr. crt. 1 2. 3. 4. 5. 1997 DENUMIRE Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri excepionale VENITURI TOTALE Indice cu baz fix (%) valoare 90577025 403477 1263190 92243692 100
%

1998 valoare 86994601 114722 302480 87411803 94,7

%

1999 valoare 120372622 506833 538338 121417793 131,6

%

98,2 0,4 1,4 100

99,5 0,1 0,4 100

99,1 0,4 0,5 100

.........

n perioada 1997-1999 veniturile totale au crescut cu 31,6%, aceast cretere fiind situat sub rata cumulat a inflaiei din aceast perioad. n structura veniturilor totale, veniturile din exploatare au cea mai mare pondere de 98,2% n 1997, 99,5% n 1998 i 99,1% n 1999, acestea nregistrnd o
21

RAPORT DE EVALUARE______________________________________________

22

cretere fa de anul 1997 cu 32,9% avnd totodat cea mai mare contribuie la creterea veniturilor totale. Veniturile financiare dein cea mai mic pondere n cadrul veniturilor totale de 0,4% n 1997, 0,1% n 1998 i respectiv 0,4% n 1999 acestea nregistrnd o cretere n 1999 fa de 1997 cu 25,6%, cea mai mare pondere n cadrul acestora avnd-o veniturile din dobnzi de 54,2% n anul 1997, 60,6% n 1998 i 61% n 1999 urmate de alte venituri financiare, venituri din diferene de curs valutar, i n 1998 o pondere de 20% din veniturile financiare o reprezint veniturile din titluri de plasament. Veniturile excepionale au sczut n 1999 fa de 1997 de peste 2 ori, acestea avnd o pondere mic n totalul veniturilor respectiv de 1,4% n 1997, 0,4% n 1998 i 0,5% n 1999. STRUCTURA VENITURILOR DIN EXPLOATARE N PERIOADA 1997-1999
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Venituri din exploatare Venituri din vnzarea mrfurilor Venituri din producia vndut Venituri din producia stocat (SFC) Venituri din producia imobilizat Venituri din subvenii pentru exploatare Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI EXPLOATARE 1997 Mii lei 16430602 37089817 36932212
%

1998 18,2 40,9 40,7 Mii lei 17809596 37083804 31240164 97176 0,2 758727 5134 100
IMMiiniMMI IUI. ....................................... !

"..................."im.............. ........................

20,5 42,6 35,9 0,15 0,8 0,05 100

1999 Mii lei | 18964137 66112752 34280160 12133 706431 297009 120372622

% |

15,7 54,9 28,4 0,01 0,69 0,3100

124394
-

90577025

86994601

In cadrul veniturilor din exploatare cea mai mare pondere o au veniturile din producia vndut, aceast pondere fiind n cretere din 1997 pn n 1999, ea fiind de 40,9% n 1997, 42,6% n 1998 i 54,9% n 1999, aceast cretere fiind nsoit de scderea ponderii veniturilor din producia stocat de la 40,7% n 1997 la 28,4% n 1999.

22

RAPORT DE EVALUARE

23

De asemenea veniturile din vnzarea mrfurilor a avut un trend cresctor determinnd o cretere a acestora cu 15,4%, dar ponderea acestora n totalul veniturilor din exploatare avariat de la 18,2% n 1997.1a 20,5% n 1998 i 15,7% n 1999. O pondere mic n veniturile din explotare o au veniturile din producia de imobilizri, veniturile din subvenii pentru exploatare i alte venituri din exploatare, avnd mpreun o pondere medie de 1% n totalul veniturilor din exploatare. CHELTUIELILE
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Denumire Cheltuieli exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli excepionale TOTAL CHELTUIELI Indice cu baz fix % 1997 valoare 75954085 1514709 765510 78234304 100
%

1998 valoare 76581872 2174239 971686 79727797 100,6

%

1999 Valoare 112115036 7735072 482496 120332604 153,8

%

97,0 1,9 1,1 100

96,0 2,7

100

93,2 6,4 0,4 100

n perioda 1997-1998 cheltuielile totale au crescut cu 53,8%, acesta cretere devansnd creterea venituilor totale ceea ce a detereminat reducerea profitului.
n structura cheltuielilor totale, cheltuielile de exploatarea au cea mai mare pondere de 97% n 1997, 96% n 1998 i 93,2% n 1999, observndu-se o reducere a ponderii acestora n cadrul cheltuieilor totale, aceasta ca urmare acreterii ponderii cheltuielilor financiare. Cheltuielile finaciare, spre deosebire de veniturile financiare, au o pondere mai mare n totalul cheltuielilor de 1,9% n 1997, 2,7% n 1998 i 6,4% n 1999 acestea nregistrnd o cretere de peste 5 ori fa de 1997, ceea ce a determinat o pierdere a activitii financiare. In cadrul cheltuielilor financiare cea mai mare pondere o au cheltuielile cu dobnzile respectiv de 98,6% n 1997, 76% n 1998 i 80,6% n 1999, acestea nregistrnd o cretere n 1999 fa de 1997 de 4,2 ori urmate apoi de cheltuielile din diferenele de curs valutar i alte cheltuieli financiare. Cheltuielile excepionale au cea mai mic pondere n cadrul cheltuielilor totale de 1,1% n 1997, 1,3% n 1998 i 0,4% n 1999.

23

RAPORT DE EVALUARE

24

STRUCTURA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE N PERIOADA 1997-1998

Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Elemente de cheltuieli Cheltuieli privind mrfurile Cheltuieli materiale Cheltuieli cu lucrri i rezerve executate de teri Cheltuieli cu impozite,taxe si varsaminte Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele Alte cheltuieli TOTAL CHELTUIELI EXPLOATARE 1997 Mii Iei 14607355 46750156 1942245 1022885 11051424 556125 23895 75954085
%

1998 19,2 61,5 2,5 1,3 14,5 0,7 0,3 100 Mii lei 15478899 41205791 4028664 1174392 13472823 1121303
%

1999 20,3 53,8 5,2 1,6 17,6 1,5

-.

Mii Iei 15946259 62741581 5212706 2264296 17250288 8699906

-

14,2 55,9 4,7 2,0 15,4 7,8

-

76581872

100

112115036

100

In aceast perioad, n structura cheltuielilor de exploatare cea mai mare pondere o au cheltuielile materiale care au crescut n 1999 fa de 1997 cu 34%, avnd o pondere de 61,5% n 1997, 53,8% n 1998 i'55,9% n 1999. In ansamblu toate elementele de cheltuieli de exploatare au avut o evoluie cresctoare, o cretere semnificativ ntregistrnd-o cheltuielile cu personalul, respectiv 56% n 1999 fa de 1997. De asemenea cheltuielile cu amortizarea au crescut semnificativ n 1999 fa de 1997, deinnd o pondere n totalul cheltuielilor de exploatare n 1999 de 7,8%. Cheltuielile privind mrfurile au crescut cu 9% n 1999 fa de 1997, ponderea acestora n totalul cheltuielilor de exploatare nregistrnd o reducere de la 19,2% n 1997 i 20,3% n 1998 la 14,2% n 1999.

24

RAPORT DE EVALUARE

25

REZULTATE
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Indicatori Rezultate din exploatare Rezultat financiar - pierdere Rezultat curent Rezultat excepional Profit brut Profit net Rata profitului 1997 14622940 1111232 13511708 497680 14009388 10481868 26,1 1998 10412729 2059517 8353212 669206 7684006 4559681 14,0 1999 8257586 7228239 1029347 55842 1085189 588595 1,3

n ceea ce privete rezultatele activitii se observ o scdere pe ansamblu a acestora n special ca urmare a unui ritm de cretere a cheltuielilor mai mare dect ritmul de cretere a veniturilor. O influen nefavorabil o are pierderea rezultatelor din activitatea financiar acestea nregistrnd o cretere de peste 6,5 ori, ceea ce a determinat reducerea profitului net al ntreprinderii cu 24,8 procente. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE Structura contului de profit i pierdere pe cele trei tipuri de activiti permite degajarea unor solduri de acumulri bneti poteniale, destinate s ndeplineasc o anumit funcie de remunerare a factorilor de producie i de finanare a activitii viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune (SIG).
Nr. crt 1. 2. 3. ! 4. 5. 6. INDICATORI Marja comercial Producia exerciiului Valoarea adugat EBE Rezultatul exploatrii Rezultatul curent Profit net 1997 1823247 74022029 27152875 15202960 14622940 13511708 10481868 1998 2230697 68421144 25417386 11528898 10412729 8353212 4599681 1999 3017878 100405045 35468686 16660483 8257286 1029347 588595

-J-J

25

RAPORT DE EVALUARE

26

Marja comercial, primul sold intermediar de gestiune, a avut un trend cresctor n perioada analizat, crescnd n 1999 fa de 1997 cu 65,5% ceea ce arat c activitatea comercial a ntreprinderii este profitabil. Producia exerciiului a crescut n 1999 fa de 1998 cu 35% pe fondul unei creterii substaniale a produciei vndute cu 78,3%. ' Un aspect important favorabil pentru firm l reprezint creterea valorii adugate cu 30,6%, n condiiile n care consumurile provenite de la teri cresc cu 50%. Ca urmare valoarea care rmne ntreprinderii nainte de deducerea cheltuielilor cu personalul, cu amortizarea este mai mare. Excedentul brut de exploatare ce reprezint acumularea brut din activitatea de exploatare a crescut cu 9% n perioada analizat, n condiiile n care cheltuielile cu impozitele i taxele cresc foarte mult, aproape dublndu-se, iar cheltuielile cu personalul se majoreaz cu 56%. Creterea EBE este un aspect favorabil pentru societate, ns este o cretere insuficient pentru a acoperii creterea cheltuielilor cu amortizarea cu peste 8 miliarde lei. Aceast situaie determin nregistrarea unui rezultat al exploatrii n scdere cu 43,6%. O situaie nefavorabil este dat i de pierderea din activitatea financiar, pe fondul creterii cheltuielilor financiare de peste 5 ori; acestea au determinat reducerea profirului brut cu 92,2%, adic cu 12924199 mii lei, ceea ce implic, ca un aspect favorabil, o reducere a impozitului pe profit cu 85,9%. Creterea pierderii din activitatea financiar este determinat n principal de creterea cheltuielilor cu dobnzile cu 317%, respectiv 4744138 mii lei, dar i de cheltuielile generate de diferenele de curs valutar care cresc cu 163,5% n 1999 fa de 1998. Ca urmare, dei ntreprinderea obine rezultate foarte bune din activitatea de exploatare, acestea sunt diminuate de pierderea din activitatea financiar. Pentru a determina potenialul financiar degajat de activitatea rentabil a ntreprinderii, la sfritul exerciiului financiar destinat s remunereze capitalurile proprii i s fianeze investiiile de expansiune i de meninere sau rennoire din exerciiile viitoare este necesar s calculm capacitatea de autofinanare.

26

RAPORT DE EVALUARE

27

INDICATORI
EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli din exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli financiare + Venituri excepionale (operaii de gestiune) - Cheltuieli excepionale (operaii de gestiune) - Impozit pe profit CAF

1997 15202960 0 23895 403477 1514709

-

1998 11528898 5134 0 114722 2174239 0

-

1999 16660483 297009 0 506833 7735072 0 29176 496594 9203483

!

3527520 10540313

3124325 6350190

Se observ c n perioada analizat societatea dispune de o capacitate de autofinanare ridicat, aceasta avnd o uoar descretere n 1999 fa de 1997 de 12%. Acest surplus fianciar degajat n cursul exerciiului nu va avea dect un caracter potenial dac nu este reinut de mijloacele financiare efective. TENDINE
Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 INDICATORI Numr mediu salariai Ctig mediu lunar brut Salarii totale Productivitatea medie (la CA)(W) Coeficient de cretere a W Coeficient de cretere a salariilor Coeficient de evoluie a personalului Cheltuieli pentru exploatare la 1000 lei venituri din exploatare Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale u.m. Nr. Mii lei Mii lei Mii lei/sal
% % %

1997 900 780 8401987 59467,132 100 100 100 838,5 848,1

1998 695 1197 9987202 78983,309 134,5 118,8 77,3 880,3 912,1

1999 600 1

1674 12054287 141794,81 238,4 143,5 0,67 931,7 991

lei lei

27

RAPORT DE EVALUARE

28

n intervalul 1997-1999 numrul mediu de salariai s-a redus cu 33,3%, dar aceast reducere a fost nsoit de creterea cheltuielilor salariale totale cu 43,5% ceea ce a condus la creterea ctigului mediu lunar brut cu 114%. Productivitatea muncii a avut un trend cresctor pe perioada analizat avnd o cretere de 138,4% n 1999 fa de 1997. Pe perioada analizat indicele de cretere a productivitii muncii este superior indicelui de cretere a salariilor ceea ce nseamn c o cretere a salariilor este justificat, salariaii contribuind n acest fel la creterea produciei i ca urmare la creterea veniturilor societii. Cheltuielile pentru exploatare la 1000 lei venituri din exploatare au crescut n perioada analizat ceea ce este o situaie nefavorabil pentru ntreprindere determinnd reducerea profitului din activitatea de exploatare. Cheltuielile totale la 1000 lei venituri totale urmeaz aceai tendin ca i cheltuielile de exploatare la 1000 lei venituri exploatare, avnd un nivel mai ridicat dect acestea, fiind influenate n special de pierderile din activitatea financiar ceea ce determin reducerea profitului net, societatea trebuind s ia msuri pentru reducerea acestei pierderi.

28

RAPORT DE EVALUARE

29

CAPITOLUL IV DIAGNOSTICUL TEHNIC DESCRIEREA CLDIRILOR: S.C. ALFA S.A. are in proprietate 2 cldiri situate in Municipiul Bucureti, Str. Calea Marasesti: 1. Cldirea data in folosina in 1980, folosita pentru morarit. Este o cldire de tipul S+P+6. Construcia are 3 intrri: intrarea principala, inrtarea in magazie si intrarea dinspre calea ferata.Constructia este rezistenta, fiind realizata din fier beton, ea nu a fost afectata de seisme. Cldirea are o suprafaa la baza de 600jn^ar pe total de 4800 m^ e-fl^t-'e . Valoarea terenului la 31 decernbrieCl999la fost de 1.050.000 lei pe m2 .Valoarea corectata la 31 decembrie a fost: 1.050.000 * 2.38 = 2.500.000 lei pe m2 .Valoarea construciei la aceeai data: 4800m2 * 2.500.000 lei / m2 = 12.000.000 mii lei. In 1995 a fost achiziionat o instalaie din Elveia care funcioneaz automatizat. In acelai an, moara a fost faianat, remobilata si dotata cu usi metalice si din lemn. Cldirea beneficiazade toate instalaiile necesare: hidrotehnice, termotehnice si electrice. Circulaia este asigurata de csara si de doua ascensoare. 2. A doua cldire, folosita pentru fabricarea pinii, a fost data in folosina in 1975 si este de tipul S+P+1.Cldirea este rezistenta,fiind construita tot din fier beton.Deasemeni, ea a fost supusa unor imbunatatiri: a fost faianat si dotata cu usi metalice si din lemn. ^ \f$. 2 Are o suprafaa de 675 m rJjarpexotal 2025m2. de^ee^e i Valoarea la 31 decembriefJ99|- 1.260.500 m2 Valoarea la 31 decembrie 1999: 1.260.500 * 2.38 = 3.000.000 lei / m2 Valoarea cldirii la 31 decembrie 1999: 2025m2 * 3.000.000 lei/m2 = 6.075.000 mii lei. CAPACITATEA DE PRODUCIE: Producia se realizeaz pe baza de comanda si este strict corelata cu cererea ferma. Capacitatea totala instalata in moara este de 129 tone grau/24 ore, iar producia anuala poate ajunge la 39.700 tone de grau/an, in condiiile in care procesul de producie este continuu, fiind organizate 3 schimburi a cate 8 ore.
29

RAPORT DE EVALUARE

30

Faina obinut este destinata in principal procesului de fabricaie din seciile proprii de panificaie, specialiti, produse zaharoase. Fabrica de pine este dotata cu 2 cuptoare tunel cu o capacitate de 20 tone/24 ore fiecare. Procesul de fabricaie al pinii este bifazic, in flux discontinuu. Operaiunile sunt in cea mai mare parte mecanizate; unitatea este dotata cu cuve tip, din inox, cu o capacitate de 500 1 si 300 1 ceea ce asigura bune condiii de malaxare, fermentare si dospire mecanizate; divizarea se realizeaz mecanizat, utilizandu-se maini de divizat tip Media si maini de fabricaie turceasca; modelarea aluatului se face cu utilaje mecanizate de modelat rotund Marob sau de modelat in lung. ACTIVITATEA DE NTREINERE A UTILITILOR: Activitatea de intretinere este coordonata de Biroul Mecano-Energetic Investiii prin personalul de intretinere care asigura, pe sectoare: - reparaii mecanice la liniile de fabricaie pine - reparaii mecanice la moara - confecionarea de piese de schimb - reparaii electrice - reparaii construcii - desfoar activiti pentru ntreinerea utilajelor - reparaii si intretinere auto Verificarea si repararea utilajelor se face conform planificrilor, in scopul funcionarii permanente si la capacitate a utilajelor si instalaiilor din dotare, cu personal calificat. Pentru toate unitile productive se planifica perioade anuale de remont de 20-30 zile. CALCULUL INDICATORILOR TEHNICI: 1.Gradul de utilizare a capacitii de productie(la pine): Gucp = Producia obinut / Capacitatea ed producie * 100 1997: 7.690 tone/an / 10.120 tone/an * 100 = 76% 1998: 7.420 tone/an / 10.120 tone/an * 100 = 73.3% 1999: 6.800 tone/an / 10.120 tone/an * 100 = 67.2%

30

RAPORT DE EVALUARE______________________________________________ _____________________________________________________________ 31

Se remarca o reducere a utilizrii capacitii de producie ce' se datoreaz diminurii cererii pe piaa la aceste produse, ca urmare att a scderii nivelului de trai a populaiei, cat si a apariiei unor firme concurente in zona. 2. Ponderea mainilor, utilajelor si a instalaiilor de lucru in totalul mijloacelor fixe (P): P = Valoarea mainilor, utilajelor si a instalaiilor de lucru / Valoarea totala a mijloacelor fixe * 100 1998 : 18.616.655 mii lei / 20.077.726 mii lei * 100 = 92.72% 1999: 11.755.475 mii lei/ 13.115.731 mii lei* 100 = 89.63% 3.Gradul de innoire: Gi = Valoarea mijloacelor fixe intrate noi / Valoarea de inventar a mijloacelor fixe * 100 1998: 753.252 mii lei / 21.727.133 mii lei = 3.46% 1999: 428.038 mii lei / 22.994.093 mii lei = 1.86% Se remarca faptul ca societatea nu a achiziionat noi utilaje, cele existente fiind noi, moderne si cu o capacitate destul de ridicata, ce corespunde nivelului cererii de pe piaa la produsele respective. 4. Gradul de uzura al mijloacelor fixe (Gu): Gu = Amortizare cumulata / Valoarea de inventar a mijloacelor fixe * 100 1999 : 9.878.362 mii lei / 22.994.093 mii lei * 100 = 42.96% PUNCTE FORTE: > existenta unor maini si utilaje moderne > construciile au fcut obiectul unor reparaii recente > existenta unui compartiment bine organizat care are ca obiectiv ntreinerea utilajelor PUNCTE SLABE:
18

neutilizarea capacitii totale de producie B reducerea gradului de inoire a mijloacelor fixe

31

RAPORT DE EVALUARE______________________________________________ _____________________________________________________________32

CAPITOLUL V DIAGNOSTICUL RESURSELOR UMANE In cadrul acestui diagnostic se urmrete cunoaterea resurselor umane din punct de vedere al evoluiei structurii, eficientei utilizrii si al echipei de conducere a societii comerciale. DIMENSIUNEA POTENIALULUI UMAN: A. Numrul de salariai cu contract de munca 1997: 730 salariai 1998: 695 salariai 1999: 600 salariai B. Numrul de colaboratori 1997: 20 colaboratori 1998: 15 colaboratori 1999: 17 colaboratori STUCTURA SI DIMENSIUNILE POTENIALULUI UMAN
CATEGOREE
1. Personal TESA 2.Muncitori in structura de producie de baza 3. Angajai in activitatea de transport 4. Angajai in activitatea de comercializare

1997 % NR 50 6.67 585 64 51 750 78 8.53 6.8 100

1998 NR 45 554 62 49 710

%

1999 NR 40 472 60 45 617

1
%

6.34 78.02 8.73 6.99 100

6.48 76.5 9.72 7.3 100

TOTAL

Se observa o reducere a numrului de angajai cu 5.3% in 1998 fata de

32

RAPORT DE EVALUARE

33

1997 si cu 13% in 1999 fata de 1998, reducere care s-a datorat in principal diminurii numrului de muncitori direct productivi cu 14,8% Aceasta situaie este rezultatul scderii cererii la produsele respective, dar si a modernizrii instalaiilor de intreprindere. STUCTURA RESURSELOR UMANE In diagnosticarea resurselor umane se urmresc criterii precum: 1. pregtire profesionala; 2. structura personalului in funcie de vechime 3. structura personalului in funcie de vrsta si sex 1. Structura personalului infuctie de pregtirea profesionala este urmtoarea:
SPECIFICAIE Director general Director economic Director adjunct Director comercial Director auto Director tehnic Economiti Jurist Personal TESA auxiliar Muncitori calificai Muncitori necalifcati TOTAL

1997

1998 1 1 1 1 1 1 12 1 26 498 212 710

1999

15 28 500 200 750

13 20 432 185 617

33

RAPORT DE EVALUARE

2. Structura personalului dup vechime:

CATEGORIE (ANI) 0-5 5-10 10-20 Peste 20 TOTAL

1997 NR 323 119 215 93 750

%

1998 43 15.8 28.7 12.5 100 NR 284 121 194 111 710
%

1999 NR 241 112 181 83 617

%

40 17.1 27.3 15.6 100

39 18.2 29.4 13.4 100

3. Structura personalului dup sex Vrsta medie este de 35 ani

CATEGORIE
Brbai

1997 NR 330 420 750

%

1998 44 56 NR 284 426 710

%

1999 40 60 100 NR 253 364 617

%

41 59 100

Femei TOTAL

100

Ca urmare a acestei analize se pot trage urmtoarele concluzii: vrsta medie este de 35 ani, deci exista personal apt de munca, in conformitate cerinele necesare desfurrii activitii de exploatare preponderenta personalului feminin datorita specificului activitii ponderea cea mai ridicata o au angajaii cu vechime mica

34

RAPORT PE EVALUARE

35

DETERMINAREA INDICATORILOR SPECIFICI: 1. Gradul de utilizare a timpului de lucrat (Gut): Gut = Timp efectiv lucrat / Timp maxim disponibil * 100 1997: Gut = (245 ore / 252 ore) * 100 = 97.22% 1998: Gut = (248 ore / 252 ore) * 100 = 98.40% 1999: Gut = (240 ore / 252 ore) * 100 = 95.24% Timpul efectiv lucrat s-a redus in 1999 ca urmare a reducerii cererii de produse pe piaa. 2. Coeficientul micrii totale: Ct = (intrri + ieiri) / Numr mediu scriptic 1998: Ct-(20+ 80)/710 = 0.14 1999: Ct = (123+116) 7 617 = 0.225 3. Determinarea productivitii muncii: W = CA / (Nr. mediu salariai * Nr. efectiv de zile lucrate* *Nr. ore pe zi)
Anii CA (mii lei) Nr mediu de salariai Nr efectiv de zile lucrate Nr ore pe zi W (mii lei)

) 1997 53520419 1 1998 54893400 | 1999 85076889

PUNCTE FORTE:

750 710 617

245 248 240

24 24 24

12136.15 12989.69 23938.89 j

>existenta unui personal tanar >creterea productivitii cu 7% in 1998 si cu 97% in 1999 >structura echilibrata a personalului pe categorii de vrsta si sex PUNCTE SLABE:
B B a

existenta unui numr prea mare de personal TESA reducerea timpului de lucru reducerea numrului de muncitori direct productivi.

35

RAPORT DE EVALUARE

36

CAPITOLUL VI EVALUAREA SOCIETII S.C. ALFA SA. BUCURETI S.C. ALFA S.A. fiind o societate productoare de bunuri alimentare si avnd la baza principiul continurii activivitatii normale de exploatare, vom folosi ca metode de evaluare: 1. Metoda activului net corectat (ANC) 2. Metoda DISCOUNTED CASH-FLOW (DCF) 3. Metoda capitalizrii profitului net Pentru aplicarea acestor metode a fost necesar: - sa se studieze documentele financiar contabile cu caracter juridic, comercial - sa se verifice aceste informaii cu situaia faptica. Data efectiva a evalurii este 31 decembrie 1999, aceasta corespunznd cu momentul inventarierii patrimoniale conform legii. Tipul de valoare stabilit este valoarea de piaa a societii, urmarindu-se vnzarea acesteia in ntregime. Societatea este necotata la bursa. Aplicarea metodei ANC a condus la descoperirea unei imobilizri necorporale , neinregistrata in bilan, dar care poate fi indentifcata distinct La 31 decembrie 1999 1 USD = 18000 lei

1. Metoda ANC
Ipoteze pentru determinarea valorii de piaa a societii prin metoda ANC : a. Societatea a inchiriat 3 spatii, situate toate in aceeai zona - in centrul oraului pentru desfacerea att a produselor sale, cat si a mrfurilor achiziionate in scopuri comerciale. Suprafaa celor 3 spatii este de 130 m2 Chiria lunara pe piaa in zona este de 250 000 lei /m2 Chiria, conform contractului incheiat este de 200 000 lei/ m 2 lunar. In contract este prevzuta perioada de inchiriere a spatiilor de 3 ani. Durata rmasa de inchiriere este de 2 ani. Se va utiliza o rata de actualizare de 20% .

36

RAPORT DE EVALUARE

37

b. Firma deine un program informatic achiziionat cu 1300 USD in urma cu 2 ani utilizat pentru evidenta contabila. Durata de viata rmasa a programului informatic este de 1 an. c. Terenul este nregistrat in contabilitate la valoarea rezultata din aplicarea HG 834/1991, HG 500/1994 si HG 983/1998. Suprafaa totala a terenului este de 2400 m2 din care : -aferentamorii600m2 ^ - Item* Mim Ml*\, .. 2 - aferenta fabricii de pine 675 m -, . ^^tttl-deT-efermta^eBtra^ere^ ^jde-42-tm-m2 d. Construciile: 1. Moara are o suprafaa de 600 m2 si este de tipul S+P+6. Costul de inlocuire brut este de 2 500 000 lei/ m 2 . Durata de viata rmasa estimata de evaluator este de 20 ani, iar durata de viata consumata este tot de 20 ani. 2. Fabrica de pine are o suprafaa de 675 m si este de tipul S+P+l. Costul de inlocuire brut este de 3 000 000 lei/ m2 . Durata de viata rmasa estimata este *> de 15 ani, iar durata de viata consumata este def35 am. 2B0J'axe. Echipamentele tehnologice au fost date in ru^ctune de 5 ani. Au un grad mediu de depreciere de 43% . Valoarea de piata a unor echipamente similare este de 30 mld lei. Este vorba de cuptoare de pine , care insa ,din punct de vedere calitativ sunt superioare, avnd un sistem de ardere mai bun si cu un consum mai mic de energie si gaze. Ca urmare, acestea au un randament mai bun cu 10%. f. Mijloacele de transport - gradul de depreciere mediu este 50%. Valoarea unor mijloace de transport similare este de 2 mld lei , insa acestea au un randament superior cu 15%, dat de un consum redus de combustibil si de o capacitate mai mare. g. Stocurile de materii prime si materiale se depreciaza in procesul de producie in proporie de 0,5%. h. Stocul de produse finite. Din procesul de producie se obin rebuturi , constnd in pine arsa si necoapta in proporie de 1,2% i. Ambalajele sunt reprezentate din rastele din lemn si din lzi de plastic pentru ambalarea pinii si din saci din hrtie si din plastic pentru ambalarea fainei. Se apreciaz ca deprecierea lor totala este de 10% j. Creanele, din punct de vedere al recuperrii lor, se impart asfel - creane ce sunt in termen de plata :60% - creane ce vor fi recuperate intre 31 - 60 zile: 36% - creane nerecuperabile de la clieni declarai falimentari :4% Activul net corectat reprezint mrimea capitalului necesar pentru a reconstitui patrimoniul net existent al societii, la nivelul valorii reale de utilitate a acestuia. Necesitatea corectrii bilanului contabil si construirii unui bilan economic, care sa
37

RAPORT DE EVALUARE

38

reflecte, mai aproape de realitate patrimoniul net al unei societi, rezulta din necesitatea depirii inconvenientelor activului net contabil. Dei ANC reprezint o fotografiere clara a patrimoniului net al unei societi, la data evalurii aceasta metoda nu exprima preul la care poate fi cumprata o societattte, deoarece nu reflecta si valoarea fondului comercial, respectiv a know-how-ului, calitii managementului, mrcii, calitatea reelei de disributie etc care de cele mai multe ori nu sunt inregistrate in activul bilanului.

ANC = ACTIV CORECTAT - DATORH TOTALE CORECTATE

ELEMENTELE Imobilizri necorporale Avantaj de chirie Program informatic Goodwill Total imobilizri necorporale Imobilizri corporale Terenuri Construcii Echipamente tehnilogice Mijloace de transport Alte mijloace fixe Imobilizri corporale in curs Total imobilizri corporale Active circulante Materii prime si materiale Stocuri aflate la teri Produse finite Mrfuri Ambalaje Total stocuri Creane Disponibiliti Total active circulante Total activ Datorii totale ANC VALOAREA CONTABILA CORECII (+/ - ) +128700 +114 +128814 +195410 +240678 +3634525 +246115 VALORI CORECTATE 128700 7800 136500 475500 8250000 15390000 850000 756368 5085299 30807167 1812740 76650 901700 1009365 303970 4104425 4869369 4353470 13327264 44270931 25505056 18765875

7686 7686 280090 8009322 11755475 603888 756368 5085299 26490442 1821852 76650 912651 1009365 337745 4158263 5270169 4353470 13781902 40280030 25505056 14774974

j I }

+4316725 -9112 -10951 -33775 -53838 -400800 -454638 +3990901 3990901

| [ j

38

RAPORT DE EVALUARE

39

Detenninarea coreciilor pe baza ipotezelor prezentate: a. determinarea avantajului de chirie : suprafaa totala inchiriata 130 m2 - chiria cirenta de piata : 250 000 lei/m2 - chiria conform contractului :200 000 lei/m2 Avantaj de chirie =250 000 -200 000=50 000 lei/m2 Avantaj lunar de contract: 50 000 lei/m2 * 130 m2 =6 500 000 lei - durata rmasa a contractului: 2 ANI H - rata de actualizare a chiriei brute 20% Ut - factor de capitalizare :t=19,8% si n =24 luni Valoare avantaj contract = 6 500 000 * 19,8 = 128 700 000 lei b. valoarea de piata a programului informatic 1 300 USD * 1/3 * 18 OOOlei/USD =7 800 000 lei c. valoarea de piata a terenului - terenul aferent morii: 2%*6 000 mii = 120 mii lei - terenul aferent fabricii: 5% * 2250 mii = 112,5 mii lei - valoarwea de piata a terenului liber :-142-5~m2-*-42-rJSD/m2-*-f8--0OO~li/US~D =-243 rral4ei e%i<^ determ*rtCtki con-form wnetet or, 2, 31 <\ve vaMreq (kS'^hhi. valoarea totala de piata a terenului: 120+112,5+243=475,5 mii lei ocei' d. - cost de nlocuire moara = 600 m2 *8 * 2 500 000 lei/m2 *20/40 ani = -%'. 6 000 Omil lei. - cost de inlocuire fabrica : 675 m2* 3 * 3 000 000 lei * 15/40 ani s2 250 mii lei. Valoarea de inlocuire totala a construciilor : 6 000 +2 250 = 8 250 mii lei e. valoarea de piata a echipamentelor tehnologice = 30 mld lei * 0.57 * 0.9 = 15.39 midiei f. valoarea de piata a mijloacelor de transport = 2mld * 0.5 * 0.85 = 850 mii lei g. valoarea de piata a stocurilor de materii prime si materiale = 1 821 852 mii lei | *0.995 = 1812 740 mii lei W h. valoarea stocurilor de produse finite = 912 651mii lei * 0.988 = 901 700 mii lei i. valoare ambalaje = 337 745 mii lei* 0.9 = 303 970 mii lei j. valoare creane nerecuperabile = 5 270 169 mii * 4% = 210 800 mii lei k. valoare creane recuperabile intre 31 - 60 zile = 5 270 169 mii * 36% * 10% =190 000 mii lei Valoarea creanelor = 5 270 169 - (210 800+190 000) = 4 869 365 mii lei

39

RAPORT DE EVALUARE____________________________________________________ ___________________________________________________________________40

2. METODA CAPITALIZRII PROFITULUI NET Aceasta formula este cunoscuta si sub denumirea de metoda a valoriide rentabilitate sau de evaluare prin rezultate. Calculul profitului net reproductibil se bazeaz pe cteva principii si uzane dintre care enumerm: > profitul net reproductibil nu se identifica cu profitul net contabilcare este deformat fie de reglementari financiar contabile, fie de fluctuaii ntmpltoare sau conjuncturale ale indicatorilor pe baza crora se calculeaz profitul net reproductibil (este un indicator teoretic dar cu o determinare teoretica mult mai aproape de realitate fata de relevanta profitului net contabil) > profitul net reproductibil este un profit net corectat, punctul de pornire in calcularea acestui inducator reprezentandu-1 analiza evoluiei nivelului si structurii cheltuielilor societii evaluate. Profit brut contabil +/- cheltuieli economice corectate =profit brut corectat -impozit pe profitul brut corectat =profit net corectat 1 1 1 I

Ipoteze pentru aplicarea metodei capitalizrii profitului net: 1. Societatea urmeaz sa facaa o investiie in urmtorii 2 ani prin achiziionarea unei instalaii care va reduce cheltuielile cu energia cu 15%, consumul de materii prime cu 0.5%, diminund pierderile din procesul tehnologic. 2. Cheltuielile cu transportul de bunuri si persoane sunt mai mari cu 30%. 3. Cheltuielile cu chiriile sunt mai mici dect cele nregistrate pe piaa, in aceleai condiii. Astfel se realizeaz un avantaj de contract de mchiriere ce este inclus in activul net corectat. 4. S-a constatat ca cheltuielile cu reclama si publicitatea sunt mai mari in comparaie cu necesitile firmei cu 5%. 5. Cheltuielile cu telefonul au fost foarte mari, depind nivelul normal cu 40%. 6.Societatea isi va asigura in viitor instalaiile achiziionate, determinnd creterea cheltuielilor cu primele de asigurare cu 10%. 7.Cheltuielile cu personalul de conducere sunt exagerate datorita numrului mare de personal TESA. Se impune reducerea acestora cu 40%.

40

RAPORT DE EVALUARE

41

8.Salariile personalului direct productiv sunt sub nivelul celor de pe piaa, tinand cont si de numrul mare al acestei categorii de salariai; se impune o reducere a acestora cu 15%. 9.Dobanzile pltite sunt la o rata peste nivelul celei de pe piaa, la un imprumut in valuta, cu 2%. lO.Cota de impozit pe profit s-a modificat de la 38% la 25% 1.Determinarea profitului net annual corectat si mentenabil pe termen lung Contul de profit si pierdere
Elemente
CA Venituri din producia stocata Venituri din producia imobilizata Venituri din subvenii din exploatare Alte venituri din exploatare Total venituri din exploatare Venituri din dobnzi Venituri din diferente de curs valutar Alte venituri financiare Total venituri financiare Cheltuieli privind mrfurile Cheltuieli privind materiile prime si Cheltuieli cu energia si apa Cheltuieli de transport de bunuri si persoane Cheltuieli cu chiriii Cheltuieli cu protocol reclama si publicitate Cheltuieli cu taxe si telecomunicaii

Sume 85076889 34280160 12133 706431 297009 120372622 309268 3703 193862 506833 15946259 59470753 3270828 1083123 312000 440000 448000

Corecii

Date corectate 85076889 34280160 12133 706431 297009 120372622 309268 3703 193862 506833 15946259 . j

-297353 -490624 -324937 -22000 -179200

59173400 2780204 758186 312000 418000 268000 !

41

RAPORT DE EVALUARE
Cheltuieli cu primele de asigurare Alte cheltuieli cu serviciile executate de teri Cheltuieli cu impozite si taxe Cheltuieli cu personalul de conducere Cheltuieli cu personalulu direct productiv Cheltuieli cu amortizarea Total cheltuieli de exploatare Cheltuieli din diferena de curs valutal Cheltuieli privind dobnzile Alte cheltuieli financiare Total cheltuieli fnaciare Total venituri curente Total cheltuieli curente Rezultatul curent brut Impozit pe profit Profit curent net

42

25872 2903711 2264296 7762630 9487658 8699906 112115036 1193530 6238900 302642 7735072 120879455 119850108 1029347 391152 638195

+2587

'28459 2903711 2264296

-3105052 +1423148

4657578 10910806 8699906

-2993431

109121605 1193530

-124778

6114122 302642

-124778 -3118209 +3118209

7610294 120879455 116731899 4147556 1036889 3110667 f I

Determinarea coreciilor: 1.cheltuieli privind materiile prime si materialele 59470753 * 0.5%=297353 mii lei 2.cheltuieli cu energia si apa 3270828 * 15% = 490624 mii lei 3.cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 1083123 * 30% = 324937mii lei 4.cheltuieli deprotocol reclama si publicitate 440000 * 5% = 22000 mii lei 5.cheltuieli cu taxele si telecomunicaiile 448000 * 40% = 179200 mii lei

42

RAPORT DE EVALUARE

43

6. cheltuieli cu primele de asigurare 25872 * 10% = 2587 mii lei . 7. cheltuieli cu personalul de conducere 7762630 * 40% = 3105052 mii lei 8. cheltuieli cu personalul direct productiv 9487658 * 15% = 1423148 mii lei 9. cheltuieli pivind dobnzile 6238900 * 2% = 124778 mii lei Stabilirea ratei de capitalizare : Pentru stabilirea ratei de capitalizare s-a pornit de la nivelul ratei nominale de baza fara risc la care s-a adugat o prima de risc. Rata nominala de baza fara risc este rata nominala a dobnzii aferenta obligaiunilor guvernamentale pe termen lung, care in toate tarile dezvoltate este cuprinsa intre 8-9%. Prima de risc pentre societile necotate exprima numai categoriile de riscuri suplimentare pe care si le asuma un investitor intr-o firma particulara necotata. Pentru aceasta societate au fost indentificate 5 categorii de riscuri suplimentare: calitatea managementului necotarea la bursa diversitatea produciei poziia pe piaa bariere de intrare pe o noua piaa. In urna analizei se considera o rata de capitalizare de 20% In urna analizei economico - fmaciare si a strategiei urmrite de firma in perioda viitoare, precum si avnd in vedere calculele de previziune efectuate, se considera ca profitul net corectat va avea in perioda viitoare o rata de creste anuala de 6%. Pentru 'determinarea valorii societii prin metoda capitalizrii profitului net se utilizeaz formula GORDON- SHAPIRO: Vi = (PN corectat)/(k-g) PN = profit net k = rata de capitalizare g = rata de cretere a profitului Vi = 3 110 667 / (0.20 - 0.06) = 22 219 050 mii lei

43

RAPORT DE EVALUARE___________________________________________

44

3. METODA PCF Cea mai moderna metoda de evaluare o reprezint metoda fluxurilor financiare actualizate sau, in exprimarea anglo - saxona, metoda discounted cash - flow. Baza teoretica, metodologica si de calcul matematic a valorii societii prin aceasta metoda o constituie teoria si practica determinrii eficientei economice a investiiilor in general si calculele economico - financiare. Complexitatea acestei metode rezulta din analizele economico - financiare parcurse pentru aprecierea anselor de viabilitate economica si de profitabilitate a activitii intreprinderii Etapele obligatorii pentru o abordare corecta a principiilor acestei metode sunt: PROGNOZAREA CONTULUI DE REZULTATE :
ELEMENTE 1999 2000 89330733 16743571 41213230 2747430 9962040 2762875 5627100 79056246 8466228 462000 87984474 1346259 1009694 2001 93797269 17580749 43273891 2452081 8891120 2901019 6014557 81113417 8466228 485100 90064745 3732524 2799393 2002 98487132 18459786 45437585 2188482 7935234 3046070 6394265 83461422 8466228 509355 92437005 6050127 4537595 2003 99964438 19382775 47709464 2297906 8331995 3198373 6266380 87186893 8466228 534822 96187943 3776495 2832371 2004 104962650 20351913 50094937 2412801 8748595 3358292 6141052 91107590 8466228 561564 100135382 4827268 CA 85076889 Cheltuieli aferente CA Cheltuieli privid 15946259 mrfurile 1 Cheltuieli privind 39250696 materiile prime si materialele Cheltuieli cu 2616600 energia si apa Cheltuieli cu 9487658 personalulu direct productiv 2631310 Cheltuieli cu serviciile executate de teri 5741938 Cheltuieli cu amortizarea Costul bunurilor 75674461 vndute Cheltuieli de regie si 8466228 administraie 440000 Cheltuieli de vnzare marketing 84580689 Costul complet de producie Profit brut 496200 Profit net 307644

3620451 1

44

RAPORT DE EVALUARE____________________________________________________ ___________________________________________________________________45

In prognozarea contului de rezultate s-au avut in vedere urmtoarele rezultate S Societatea realizeaz in primii doi ani de previziuni investiii in valoare de 3j mld pe an cu o durata de amortizare liniara de 6 ani. Aceste investiii constau in utilaje si instalaii necesare procesului de producie. Data punerii in fuctiune a fiecrui an. S Se prevade o cretere medie anuala a CA cu 5 % pe an. S Cheltuieli cu amortizarea anuala a mijloacelor fixe existente se reduc cu 2% pe an pe toata perioada de previziune. S Ca urmare a investiiilor efectuate cheltuielile salariale directe si cheltuielile cu energia si apa se reduc cu 15% dup data PIF. / Celelalte cheltuieli urmeaz ritmul de cretere al CA . S In urna analizei economico - finaciare se preconizeaz o cretere a NFR cu 2 mld lei / an in anul 2 si 3; aceata crescnd cu 2,5 mld lei/an V Rata de actualizare care reflecta costul real mediu ponderat al capitalului a fost calculata pe baza: Ponderii de 54,3% a capitalului propriu si de 45,7% a capitalului mprumutat Costul real a capitalului propriu estimat la 20% si ratei reale a dobnzii creditelor bancare de 25% Rata de actualizare = 54,3%*20%+45,7%*(l-0,25)*25%=20% V Valoarea reziduala este calculata prin capitalizarea cash-flow-ului net din exploatare realizat in perioda de previziune nonexplicita cu o rata de capitalizare identica cu rata de actualizare (20%) V Impozitul pe profit in perioada de previziune este de 25%

45

RAPORT DE EVALUARE______________________________________________

46

CALCULAREA VALORII AFACERE PRIN DCF

ELEMENTE 1.Profit net exploatare 2. Amortizarea 3. Cash-flow brut (1+2) 4.ANFR 5.Investiii 6.Cash-flow net 7.Valoare reziduala din 1999
307644 5741938 6049582 2000000 4049582 -

2000
1009694 5627100 6636794 2000000 3000000 1636794 0.83 1358539

2001
2799393 6014557 8813950 2500000 3000000 3313950 0.694 2299881

2002
4537575 6394265 10931840 2500000 8431840 0.578 4873603

2003
2832371 6266380 9098751 2000000 7098751 0.482 3421597

2004
3620451 6141052 9761503 2000000 7761503 0.402 3120124

Valoarea reziduala

18102255 0.402 7277106 ^^-^

8.Factor de actualizare 9.CF net actualizat VR actualizata 22350850 10.VALOAREA FIRMEI

46

RAPORT DE EVALUARE

- at? V A 47

Nr crt 0 1. 2. -3r~

Denumire mijloc fix 1 GRUPAI: cldire moara cldire fabrica

i
J'

Valoare de nregistrare in CTB 2 |0<*&4T242T634 ^{Xdr8+8r500

Grad de uzura (%) 3 50 62 " 46 41,6 41,6 67 41,6 16,6 33 75 75 45 50 20 40 20 40 50 55,6

Valoare actualizata 4 12.000.000 6.075.000

j.y)oj.\Jj\)

Diferente din reevaluare 5=4-2 \$&gyr?5J7-366~ <2M.OT:4.256;500

Valoarea rmasa actualizata 6 6.000.000 .2T308T-500

L

2r

--

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 12.

11. 12. 13. 14. 15. 16.

ciauiie-noua ----------- -------------1? :UoO:U D Vy TOTAL GRUPAI: , 4446*8* > GRUPA2: '~- /!5 *52., cuptor tunel (2 buc) 7.893.500 maina de divizat MEDIA 829.432 988.731 maina de modelat rotund MAROBJ4 buc) maina de modelat lung (2) 515.900 maina ambalat (2 buc) i.783.200 malaxoare 500 1 (8 buc) 499.685 malaxoare 300 1 (10 buc) 198.315 cuptor Dampf (4 buc) 7.423.517 TOTAL GRUPA2: 20.132.280 GRUPA3: tablou comanda - moara 973.415 calculator 686 (12 buc) 216.000 calculator 486 (5 buc) 59.500 imprimanta (2 buc) 7.329 cntar electronic (2 buc) 210.572 aparat umectat automat 115.300 TOTAL GRUPA3: 1.582.116

, -2-1^60,0504> n^.O-tr.ooo 16.300.000 1.045.000 1.107.000 722.260 1.818.000 580.000 277.000 10.700.000 32.549.260 1.226.500 245.000 49.500 9.200 294.800 160.000 1.985.000

, -m)r3r866-

Tk939v55 9.519.200 610.280 365.310

J.UOJ.UJU

H>^.TO,ooo
8.406.500 215.568 118.269

> & 248.12.5

206.360 34.800 80.315 78.685 3.276,483 12.416.980 253.085 29.000 -10.000 1.871 84.228 44.700 402.884

421.800 1.516.212 388.600 69.250 2.675.000 15.565.652 613.250 196.000 29.700 7.360 176.880 80.000 1.103.190

47

RAPORT DE EVALUARE

48

[...continuare...]
Nr crt 0 15. 16. 17. 18. 19. Denumire mijloc fix 1 GRUPA4: auto Cielo (1 buc) auto Dacia (3 buc) autobene transport pine an 1994 (5 buc) autobene an 1998 (3 buc) autobene an 1999 (3 buc) TOTAL GRUPA4: GRUPA6: birou (20 buc) telefon Nokia 5110 (3 buc) telefon Alcatel db (6 buc) Xerox (2 buc) dulap metal (30 buc) TOTAL GRUPA6: TOTAL Valoare de nregistrare in CTB 2 78.000 87.297 342.000 315.000 360.000 1.182.297 32.400 7.500 12.000 9.500 36,000 97.400 32;T40r277 Grad de uzura (%) 3 25 50 60 20 10 50 90 40 50 50 80 82,5 49,33 Valoare actualizata 4 90.000 195.000 600.000 360.000 360.000 1.605.000 50.000 5.500 6.500 10.640 45.000 147.640 57.446.950 Diferente din reevaluare 5 = 4-2 12.000 107.703 258.000 45.000 422.703 17.600 -2.000 -5.500 1.140 9.000 50.240 25,306.673 Valoarea rmasa actualizata 6 67.500 97.500 240.000 288.000 324.000 1.017.000 5.000 3.300 3.250 9.000 25.870 29.105.262

19. 20. 21. 22 23.

5.320

-i>

^k.^A00
WU>
48

\^W7.r^V

5=^
:. ^

4e T^ficM'f.

RAPORT DE EVALUARE

49

CONCLUZII

In urma aplicrii celor trei metode de evaluare, respectiv ANC, capitalizarea profitului si DCF, se estimeaz o valoare de piaa a S.C. ALFA S.A. de 22 mld lei la data evalurii, 31 decembrie 1999. Firma prezint-interes si in urma achiziionrii la 15 decembrie 1999,a unei cldiri noi ir>-stf. Mercur, nr. 1 in valoafe de 3 085 050 rnii'lei. Cldirea va fi folosita att iivs6opul comercializrii produselor de panificaie (pine) si rnbrarit (faina^cat si ca pizzerie, ceea ce presupune o orientare a activitii firmei si spre alte domenii. Din analiza se apreciaz situaia buna a ntreprinderii att din punct de vedere juridic, avnd drept de proprietate asupra cldirilor terenului si fiind legal constituita, cat si in ceea ce privete activitatea comerciala, mentinandu-si o categorie importanta din clieni, si deci o cota de piaa ridicata, fiind principalul distribuitor de produse de panificaie si morarit din zona. Situaia financiara a societii este destul de buna, realiznd profit in ultimii trei ani. De aceea, se estimeaz o cretere a profitului net corectat cu 6% in anii urmtori.

49