Probabil cel mai cunoscut caz al dilemei securitatii este Razboiul Rece, in care, protagonistii principali, Statele Unite

si Rusia, pornesc o cursa a inarmarii ce duce la dilema securitatii. Dupa al Doilea Razboi Mondial, odata cu invingerea Germaniei, se creaza un vid de putere care este umplut de URSS si NATO, sistemul multipolar al puterii este inlocuit cu sistemul bipolar. n sistemul bipolar se ajunge mult mai usor la dilema securitatii, n momentul in care sunt doar doua mari puteri, acestea concureaza pentru suprematie una fata de cealalta. Cresterea securitatii unui actor, de multe ori, inseamna diminuarea securitatii altuia. n timpul Razboiului Rece, dezvoltarea unei tehnologii militare avansate de catre una dintre superputeri genera o stare de inferioritate militara celeilalte superputeri. Ideea este c cretrea puterii militare a unui stat creeaz un senzaie de insecuritate a altui stat. Dac cellalt stat nu-i mrete capacitatea militar, risc s e expus aciunilor agresive ale celui dinti. Dac, pe de alt parte i mrete capacitatea militar, primul stat se va simi ameninat, astfel c va trebui s se narmeze, ceea ce, la rndul su, va duce la o senzaie de insecuritate n cel de-al doilea. Concluzia este c ambele cursuri de aciune au ca efect un sentiment diminuat de securitate. Mai mult, unul dintre ele duce la o periculoas curs a narmrilor.1 Cursa inarmarii in Razboiul Rece duce la un fenomen de spirala, cu cat una dintre marile puteri isi crestea securitatea mai mult, cu atat cealalta se simtea mai amenintata si lua masuri proprii de crestere a securitatii. Desi SUA si Rusia se inarmau in continuare asta nu ducea la securitate, dimpotriva, crestea insecuritatea datorita numarului mare de arme, in special nucleare, care puteau asigura distrugerea reciproca. Dilema securitatii arata ca atat punctele tari cat si punctele slabe ale securitatii nationale pot fi provocatoare fata de alte natiuni. Daca un stat este foarte puternic, celelalte state se simt amenintate de puterea acestuia. Daca un stat este slab, un potential agresor ar putea folosi acele slabiciuni pentru a isi extinde puterea. Atat direct cat si indirect, punctele forte si slabiciunile pot influenta balanta securitatii pe plan international. La 4 aprilie 1949, Tratatul Atlanticului de Nord a fost semnat de Norvegia, Danemarca, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franta, Italia, Portugalia, Marea Britanie, Islanda, Canada si Statele Unite ale Americii. Tratatul isi deriva autoritatea din Articolul 51 al Natiunilor Unite, care reafirma dreptul statelor independente de a se apara in mod individual sau colectiv de asemenea fiecare membru se angaja in impartirea riscurilor, responsabilitatilor si beneficiilor ale apararii colective. Apararea colectiva se afla la baza Tratatului de la Washington, membrii NATO se angajeaza sa se apere unii pe altii creand astfel un sentiment de solidaritate in cadrul aliantei. Continand numai 14 articole, Tratatul este cel mai scurt document de acest tip. Odata semnat, Tratatul da nastere aliantei iar mai tarziu se dezvolta o organizatie completa. n mai 1955, Tratatul Prieteniei, Cooperarii si Asistentei Reciproce a fost semnat intre Albania, Bulgaria, Ungaria, Republica Democrata Germana, Polonia, Romania, Cohoslovacia si Uniunea Sovietica. A fost reactia comunista fata de Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord. Tratatul de la Varsovia a fost vazut ca o
1

Radu Dudu, Teoria Relatiilor Internationale, Universitatea Bucuresti, Bucuresti, 2008, p. 24

adevarata amenintare militara, ca un semn al dominatiei comuniste si un oponent adevarat al capitalismului American. Pactul a fost folosit mai mult ca o metoda a sovieticilor de a tine in frau aliatii sai, mai tarziu, alianta crescand si devenind o metoda de a construi si intari fortele militare ale tarilor Est Europene implicate. Conditiile tratatului au inclus egalitate totala, respectarea afacerilor interne, respectarea suveranitatii si independentei nationale. Majoritatea actiunilor intreprinse de Pactul de la Varsovia erau conduse de Comitetul Politic Consultativ si de Comanda Unificata a Fortele Armate, ambele centrate in Moscova. Cele doua aliante sunt create pentru a creste securitatea celor doua mari puteri prin expansiune, asigurarea unor frontiere mai stabile, adancime strategica.