Umorul o c u p a u n l o c m u l t m a i i m p o r t a n t ( e , d e a l t f e l , d e f i n i t or i u p e n t ru opera luiCreanga) si nu ntmplator n definitiile care se d a u p e t e r e n r o m n e s c a c e s t e i c a t e g o r i i a comicului se porneste exclusiv de la creatia humulesteanului.

. n felul acesta, umor nseamnaa t i t u d i n e m u l t m a i d e g a j a t a , l i p s i t a d e v e h e m e n t a s a t i r e i , c a r e p or n e s t e d e l a c o m p l i c i t a t e a autorului (implicit a cititorului, un fel de spectator) si de la implicarea sa n faptele asupra carorase ndreapta atentia comica. Umorul nu este doar un procedeu stilistic; el dezvaluie, n realitate, oanumita atitudine existentiala, care presupune att acceptare, ct si scepticism si chiar nostalgie. P r i n um o r nu se sanctioneaza anumite realitati ntruct, n convingerea umorist ului,lucrurile nu pot fi ameliorate. n cazul acesta, se apeleaza la umor ca la o solutie de supravietuire.Si secventele satirice, si umorul snt caracteristici att ale povestilor, ct si ale amintirilor. n povesti nsa se ntlneste din plin si grotescul, care nseamna o hiperbolizare si o exagerare att aunor elemente corporale (Creanga nu este numai un auditiv, cum s-a spus, ci si un vizual), ct si aunor atitudini de cele mai multe ori nonconformiste si care deconspira stari umane. S-a constatat,de exemplu, ca Ion Creanga vorbeste sau si pune personajele sa traiasca fara spaima atunci cndse aduce n discutie problema diavolescului, moartea sau Dumnezeu, si fara pudoare, atunci cndse pune problema sexualitatii. n prima dintre situatii, nu este vorba despre ceea ce se numestefantastic sau, uneori, supranatural. N-avem de-a face dect cu o conventie acceptata de toatalumea, o conventie care nu trebuie proiectata n planul realitatii. Pe de alta parte, eroi care ar putea nspaimnta, cum este si cazul monstrilor din Povestea lui Harap-Alb, snt antropomorfizatiprin comportamentul lor. n felul acesta, Creanga aduce aproape, adica la dimensiuni acceptabile,excesivul, informul, terifiantul, si supune ridicolului pute rile malefice, producatoare de frica.D i a v o l u l , m o a r t e a , D- z e u , Sf. Petru nu mai n s p a i m n t a , p e n t r u c a n u m a i s n t d e c t n i s t e personaje de hrtie. Snt si anumite componente ale fiintei umane care prin grotesc si schimbastatutul: lenea n Povestea unui om lenes ), prostia n Danila Prepeleac, snt convertite n reversullor